Experţi Bologna
Profesionişti ce activează în învăţământul superior şi oferă consultanţă de la egal la egal cu privire la implementarea reformelor Bologna. Printre experţi se numără şi reprezentanţii diferitelor organizaţii interesate – precum reprezentanţi ai cadrelor didactice sau ai studenţilor, reprezentanţi ai birourilor de relaţii internaţionale sau experţi în învăţământul superior şi asigurarea calităţii. Unii dintre aceştia au de asemenea rolul de consilieri pe probleme legate de ECTS/SD, ce au sarcina de a sprijini implementarea reformelor Bologna în aceste domenii. Comisia Europeană finanţează mai multe proiecte pentru a sprijini activităţile experţilor Bologna din diferitele ţări membre la nivel european.
Grupul Bologna Follow-up (BFUG)
Grupul Bologna Follow-Up este alcătuit, ca membri permanenţi, din reprezentanţii ministeriali ai celor 46 de ţări semnatare ale Declaraţiei Bologna şi ai Comisiei Europene. Printre membrii consultativi se numără Consiliul Europei, Asociaţia Universităţilor Europene (AUE), Uniunea Studenţilor din Europa (ESU), Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA), Asociaţia Europeană a Insitutuţiilor de Învăţământ Superior (EURASHE), Centrul European UNESCO pentru Învăţământul Superior (UNESCO-CEPES), Business Europe (UNICE) şi Education International.
Membrii BFUG se reunesc de cel puţin de două ori pe an, iar întâlnirile sunt prezidate de preşedenţia UE, împreună cu ţara gazdă a următoarei conferinţe (bienale) a miniştrilor educaţiei, ca vicepreşedinte. BFUG face follow-up la recomandările făcute la conferinţele ministeriale şi la implementarea generală a tuturor aspectelor incluse în Comunicatele Ministeriale. În plus, BFUG întocmeşte un program de lucru care include o serie de conferinţe şi alte activităţi legate de procesul Bologna. Un Consiliu de Administraţie, condus tot de preşedenţia UE împreună cu viitoarea ţară gazdă ca vice-preşedinte al Consiliului, pregăteşte agendele de lucru pentru BFUG şi monitorizează progresul făcut de BFUG de la o întâlnire la alta. Follow-up-ul general este asigurat de un Secretariat pus la dispoziţie de ţara/ţările care găzduiesc următoarea conferinţă ministerială.
Cicluri
Cele trei niveluri succesive de studii ale învăţământului superior, definite în cadrul Procesului Bologna (primul ciclu, al doilea ciclu şi al treilea ciclu), pentru care sunt acordate cele trei tipuri principale de calificări corespunzătoare (licenţă, master şi doctor).
Suplimentul la Diplomă (SD)
Documentul ataşat la diploma universitară, ce asigură o mai bună transparenţă la nivel internaţional şi facilitează recunoaşterea calificărilor academice şi profesionale. Documentul a fost elaborat de Comisia Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO/CEPES şi este alcătuit din 8 secţiuni (1) ce descriu într-o limbă de circulaţie europeană tipul, nivelul, contextul, conţinutul şi statutul studiilor urmate şi absolvite.
Suplimentul la Diplomă oferă informaţii suplimentare despre sistemul naţional de învăţământ superior în cauză, aşa încât calificarea să fie apreciată în raport cu contextul educaţional din care face parte.
(1) Cele 8 secţiuni oferă informaţii privind: titularul diplomei, tipul, nivelul şi roul calificării, curriculumul şi rezultatele obţinute, informaţiile suplimentare, sistemul de învăţământ superior în cauză şi certificarea SD.
Glosar
ECTS – sistemul de credite compatibile
Un sistem naţional de credite este compatibil cu sistemul ECTS dacă se bazează pe volumul de muncă depus de student şi pe competenţele dobândite, iar dacă acesta corespunde, poate fi utilizat atât pentru transferul, cât şi pentru acumularea de credite. Creditele pot fi acordate numai după ce o etapă de studiu a fost încheiată şi evaluată. Sistemele de credite bazate pe alte concepte – precum numărul de ore de prezenţă – nu sunt compatibile cu sistemul ECTS.
Sistemul European de Acumulare şi Transfer de Credite de Studii (ECTS)
Un sistem de credite centrat pe student, bazat pe volumul de muncă depus pentru pregătire, necesar pentru a dobândi anumite competenţe. Sistemul ECTS a fost iniţial introdus ca sistem de transfer de credite, pentru a facilita recunoaşterea perioadelor de studiu în străinătate. După o vreme, a devenit şi un sistem de acumulare de credite, implementat în toate programele, la nivel instituţional, regional, naţional şi european. Mai multe informaţii despre ECTS se găsesc în Ghidul de Utilizare a Creditelor ECTS, publicat de Comisia Europeană.
Cadrul de Calificări al Spaţiului European al Învăţământului Superior (FQ-EHEA)
Reprezintă cadrul de referinţă pentru întregul Spaţiu European al Învăţământului Superior, ce descrie şi explică relaţia dintre cadrele naţionale de calificări elaborate la momentul de faţă în cadrul procesului Bologna şi respectivele calificări pe care acestea le acoperă. FQ-EHEA utilizează descriptori pentru fiecare dintre cele trei cicluri de studii şi prevede un număr variabil de credite ECTS pentru primele două cicluri.
Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 1997)
Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) a fost elaborată de UNESCO în anii ’70 cu scopul de a pune la dispoziţie un set de criterii adecvate pentru realizarea de statistici în domeniul educaţiei la nivel internaţional. Versiunea curentă datează din 1977, iar o nouă versiune va fi elaborată până în anul 2011.
În acest raport se face referire la următoarele nivele ISCED 1997:
ISCED 5: Educaţia post-secundară (prima etapă)
Pentru beneficia de programele la nivelul ISCED 5 este necesară absolvirea nivelurilor ISCED 3 şi 4.
Nivelul ISCED 5 include programe de educaţie post-secundară cu orientare academică în general teoretică (ISCED 5A) şi programe de educaţie post-secundară cu orientare profesională, care sunt în general mai scurte decât programele academice şi oferă posibilitatea accesului direct pe piaţa muncii (ISCED 5B). Numai programele ISCED 5A permit accesul la programe doctorale de nivel ISCED 6.
ISCED 6: Educaţia post-secundară (a doua etapă)
Acest nivel corespunde programelor de educaţie post-secundară prin care se obţine în mod direct un titlu de calificare pentru cercetare avansată (de ex. doctorat).
Cadrul Naţional de Calificări (pentru Învăţământul Superior)
Modelul unic de descriere la nivel naţional sau particular a unui sistem educaţional, ce descrie şi explică relaţia dintre diferitele calificări din învăţământul superior. Cadrele Naţionale de Calificări sunt
accesibile la nivel internaţional şi descriu limpede diferitele calificări, cât şi alte rezultate de studiu din învăţământul superior, relaţionându-le într-un mod coerent.
Evaluare de tip “peer review”
Procedură de evaluare efectuată de o pereche de experţi externi.
Asigurarea calităţii
Termen general ce se referă la procesul de evaluare continuă – evaluare, monitorizare, garantare, menţinere şi îmbunătăţire a calităţii sistemului, instituţiilor şi programelor de învăţământ superior.
TABEL DE FIGURI
Secţiunea A: Structura Licenţă - Master 17
Figura A1: Durata studiilor pentru programele de Licenţă cel mai larg răspândite, 2008/09 18 Figura A2: Durata studiilor pentru programele de Master cel mai larg răspândite, 2008/09 19 Figura A3: Cele mai comune modele implementate de structuri pe două cicluri, 2008/09 20
Figura A4: Aplicarea structurii Bologna la programele ISCED 5B, 2008/09 23
Secţiunea B: Sistemul European de Acumulare şi Transfer de Credite de Studii (ECTS) 25
Figura B1: Legislaţia privind ECTS, 2008/09 27
Figura B2: Gradul de implementare al ECTS, 2008/09 29
Secţiunea C: Suplimentul la Diplomă 31
Figura C1: Gradul de implementare al Suplimentului la Diplomă, 2008/09 33
Figura C2: Monitorizarea la nivel naţional al utilizării Suplimentului la Diplomă, 2008/09 34 Figura C3: Respectarea condiţiilor conform cărora Suplimentul la Diplomă este eliberat automat şi gratuit, 2008/09 36
Figura C4: Limbile în care este eliberat Suplimentul la Diplomă, 2008/09 37
Secţiunea D: Cadre Naţionale de Calificări 39 Figura D1: Data de începere a procesului pentru stabilirea unui Cadru Naţional de Calificări 40 Figura D2: Etapele procesului de stabilire a Cadrului Naţional de Calificări, 2008/09 42
Secţiunea E: Mobilitatea şi Portabilitatea Finanţării Studenţilor 43
Figura E1: Mobilitatea studenţilor pentru studii (trimişi în străinătate şi găzduiţi în ţară de instituţiile partenere)
în Spaţiul European al Învăţământului Superior, 2008/09 44
Figura E2: Contribuţiile studenţilor la costurile învăţământului superior la zi , 2008/09 46 Figura E3: Tipuri de suport financiar pentru mobilitatea internaţională şi pentru studenţii la zi pentru primul
sau al doilea nivel de calificare în educaţia post-secundară , 2008/09 49
Figura E4: Tipuri de suport financiar specifice pentru mobilitatea studenţilor la zi pentru primul
sau al doilea nivel de calificare, 2008/09 51
Figura E5: Condiţiile referitoare la portabilitatea suportului financiar pentru studenţii la zi, 2008/09 53 Figura E6: Condiţiile referitoare la portabilitatea în cazul anumitor ţări gazdă, 2008/09 54 Figura E7: Condiţiile referitoare la portabilitatea legată de tipul de program academic sau de performanţele academice,
2008/09 55
