I Ce este inteligenfa?

56 59

55

i9

I _{Ce este} inteligenfa?

Multitudinea de aptitudini intelectuale

,,cainele meu este

inteligent... Mi-a

adus

ziarul

in dingi,,

;

^dar,

dacd eu

ii

aduc sotriei revista preferatd

la fel, imi

_{va spune cd}

am innebunit. Atunci, ce mai este gi cu acest termen, inteligenyd,

care isi schimbd

_sensul

in funcfie de cui il

^aplicdm

:

^unui

animal sau unui _{om ?} La

fel

se intampld qi in cazul oamenilor :

nu _ne

_trece

prin _minte

_{sd punem}

_la indoialr

inteligenfa unui

scriitor

care a caqtigat un premiu

literar,

chiar dacr nu _cunoaqte deloc matematicd sau

s[

credem

cr

sfudenlii (gtiu murte exemple)

nu sunt inteligenfi _{pentru cd} fac multe

gregeli

de

ortografre,

dersi

in

alte privintre sunt foarte

dotali. ce

este, agaclar, aceastl

inefabil5

inrel.igen(d _?

cand vorbim

_despre

memorie

sau despre

Iimbaj,

despre perceperea

culorilor

sau a emogiilor, toat5 lumea inlelege _rnai

mult

sau

mai pu{in

despre ce este

vorba, iar

specialiqtii

nu

se

confrunta _cu

mari dificultSli in

definirea

lor

general5.

situalia

e

diferit5 in

cazul cuvantului

inteligenld,

_care deline mai multe sensuri.

in filosofie,

_{cle exemplu,}

inteligenp

_era

numitr

gandire

gi era consideratr deseori limbajul interior. De

altf"el, unele personalitSli religioase crecleau _cd limbajul este propriu sut'lefului omenesc.

Exista totugi o piedic5

_serioasf,

pentru

_asimilarea

limbajului sufletului

omenesc

din

cauza existenfei

surzilor

gi _a

mutilor. Astfel,

descoperirea

in

plclure pe tinrpul

lui

Naporeon

7t

t3

t7

9

4

't"

)it

s

*r*

26

Experimente de psihologie pentru dezvortarea _personard a unui

tanir (victor

_{de lAveyron) care nu vorbea}

a pus probleme filosofice savangilor qi

filosotilor din

epocd.

incepand

cu ultimii _ani ai secolului ar XIX-lea,

aceastd inrprecizie a

semnificafiei

termenurur interigentrd a determinat

oame'ii

_{de gtiintrd}

s[

se orienteze _spre piste _de cercetare uneori

frarte divergente.

_Rezumancl

un secol de cercetdri,

_putem

spune in prezent

c[

inteligenfa _are pentru

cercetltori

_{trei sensuri}

principale. cel

mai uzuar _{sens se}

referr

la capacit[gile _mentale generale. Acestea

sunt foarte extinse, acoperind in

special limbajul

, ^dar

r

i ^gandirea,

percepf

ia, memoria gi

_{facul t[1ile}

senzoriale _5i motrice. Aceasta este, de

altfel, definilia utirizat[

i'

cele mai murte teste, iar un

copil

va

fi

considerat normal din

puncful

_{de vedere}

al inteligenlei dacr

_{este capabil}

s[

deseneze un cerc sau sd-gi spun5 prenumele, chiar dacf, nu existf, o prea mare

leg[tur[ _intre

_{aceste doud}

aptitudini. _Tot cu

acest sens

general, folosim termenur interigentrd pentru speciile _de animale.

Spunem

cr o furnicr

este

inteligentr

pentru cd,

in

comparagie cu alte insecte, cum ar

fi flufurele

_{sau bubu rrrza,}

in

cazul sf,u, organizarea sociald

gi a muncii

_este

uimitoare.

_Aceragi

lucru

este

valabil si

^pentru

albini, considerat[

inteligentd pentru cX

posedX

un limbaj prirnar ce-i permite s[ le indice

_celorlalte directia in funcgie de soare gi disranfa

pan[

la polenul _{ce trebuie} cules

din flori.

Al doilea

sens

de

,,ra{ionament" a

fost

evidenfiat

mai

ales

de

psihologi, fiind _{insr anticipat}

_de

uflii

savanfi

din

secorere

trecute' cum ar fi

Descartes.

A fi

interigent _inseamnd

a

avea

capacitatea de a gandi,

adicr

de a atinge un scop plecdnd de la anumite elenrente date.

un

caz concret este rezolvarea proble_

melor. Atenfie, _problema vi ^va

duce

probabir cu gandul

_la matematicS,,

in timp

ce, pentru

psihorog,

termenur probtemd este

foarte

general

; instalatorul

_rezolvd

o problemd

_atunci

.tt

rt ri n ri

e

I1

e a n e a

S

e

Limbajul gi inteligenta ZT

cind

repard o [eavd, organizarea unei

c[sdtorii

este o problemd (cdsdtoriile celor buni la

matematicl

nu sunt nenpdrat cele mai

reuqite...), iar utilizarea unei

maqini cle cusut este

o

altS pro-

blem5. Nu v[ gandili la

ceva

plictisitor, _arunci

_cAnd

_vorbili

despre o

problemd,

_{cdci multe}

jocuri -

^{de la}

^ghicitori

^la

^jocul

de gah,

iar, mai

nou,

jocurile _video -

sunt probreme.

in fine,

existf,

un al treilea

sens

al cuvantului

inteligentrd, cel de

,,culturf,". A fi

inteligent inseamnr _a

fi cultivat. cultura cuprinde limbajul (in

special

boglfia vocabularului) qi totali-

tatea cunogtinlelor.

curtura

_{nu este} ereclitarx,

ci

se

spnjind

pe

memorie _{$i pe} deprinderi formate. Confonn unei teorii _americane,

behaviorismul (behavior _,,comportament"),

predominantd

din anii ^'20

pdnd

in anii '60, totul

poate

fi invrfat. cuvanrul

inteligenyd fusese, de

altfel,

respins,

pentru cr

evoca

o

capa_

citate inndscutd, fiind inlocuit cu nofiunea de rezolvare

a

problemelor

- Nu rezolvdm o problemd printr-o _sclipire

_de

geniu, ci

inv5fdm

s[ o solufiondm. Dulgherul nu

reugegte din

prima o

_$arpantf,

complexr,

la

fel

cum unei croitbrese

nu*i

ies cosfumele elegante de

la prima

incercare. _Aceastd

opinie, cI

inteligenfa

provine din deprinderi

_complexe,

_revine in

actua_

litate odat[ cu modelul oferit de calculator si ^{cu ideea} cl

inteligenfa _este

in

mare

parte...

_memorie !

Paradoxul inteligentei _a fost la un pas de rezolvare atunci c6nd un

psiholog englez, charres spearman,

a

descoperit pe ra 1900 o analizd matematicd ce permitea investigarea interigenfei printr-o serie

de

,,aptitudini" sau ,,factori".

unul

dintre

cei

mai strdlucili succesori

ai

sdi, cercetdtorul american Thurstone,

a

identificat cinci aptitudini de bazi (dar existd gi artere) gi a eraborat nenumd- rate teste pentru a le diferen{ia. Fara sa re ludm in ordinea impor- tanfei lor (pentru _cd toate sunt ,,egale", in aceastd viziune asupra lnteligenlei), aptitudinea verbald este un factor de reprezentare verbald gi corespunde testelor de intelegere a ideilor _exprimate

't

u a e e

I I

i

lq

;.d :&

rl*

,=1

=1.1

=

.a*

=

;t ':i jj :i

'.=-ltt

:t'l

28 Experimente _rJe psihorogie pentru dezvortarea personari

prin _cuvinte. Aptitudinea spatiard consta

in

capacitatea de

a

ne

imagina _obiectere in doua sau trei dimensiuni. Aptitudinea de ; 96ndi este, de _{asemenea, ruata}

in

consideratie, aceasta _cores.

punzdnd capacitdtii de a rezorva probreme rogiie, _{de a face previ-} ziuni sau un pran. Aptitudinea _numericd

e

specificd unei bune utilizari

a

cifreror gi rezorvarii probremeror cantitative, care _sunr caracteristice matematicieniror

$i ⁱⁿ

^finai, fruiditatea _verbara corespunde rapiditatii gi ugurintei de a foiosi cuvintele (un individ inteligent poate sa fie elocvent sau nu...)

Corelusii irttre cele ctttci ttptirutlitti _{cle bazd} ale tui TltLtrstotte

si ^diferite actit'ititsi (tltrpri rrtottuctLul tesrt,tlui de aptituctini _mentole

PtIA al lui Tlrurstone)

Probleme de aritmeticd

Pentru _mcti murtd craritate, coreraliire superio.re varorii _{de 25 surtt}

ingroSate.

(v: verboL,'s: spa[ictl,-R:

ratrionamertt;

N:

rurmeric,.w ^_ Jluirlitate ^verbctla)

studiire rearizate pentru eraborarea _{testurui rui} rhurstone _{au ardtat}

ca factorul _verba.l (intelegerea) _gi cel ra(ional sunt aptitudinile _care prezic _cer mai bine reugita la diversere teste gcorar". _vocaburar,

$:flil:ffj::t"ticd'

texte literare sau note _ta stiintere naturii _si Factorul numeric _{ai cer} spatiar par foarte specifice, _factorur numeric nefiind _corerat decat cu probiemere aritmetice, iar cer spatiar _cu testele spatiare (de tipur desenurui t"r-.,ni.j-

lloo,ur

_{cpr_is, obser_}

vdm cd cjiversele teste senzorio-motorii (asarrciarea _plasarea rapida

a

pivotiror

in

r:rrificii, compararea

i"-';-.e-.:::r

_{nu sunt}

deloc sau sunt slab coreiate cu ceie cincj

a:.

i_.:j._ _a:i-e.

Aptitudi,ni 'IO)ro=

9E

)o

J U>,

Texte _literare

$tiiniele ^naturii

O'.- O:=t-

i;59

_oNo

FbE

at

Test spalial Fixarea de

Limbajul 9i rntelrgenta 2g

Cclncluzie

Aceast[ _concepfie

_clespre

o inreiigen[[ ce acoperii

realitdgi

diferite

a tbst dusd la exlrem

in

teoria .,inteligenfelgr

multiple"

de Howarcl Gardner

(i

993), care proplrne _$apre lbrme de

inteli-

gen[5: lingvistic5, logico-matematicii, spagial[, muzicall, chinestezicd (dansatori gi atleqi), inrerpersonald

(sirntul

rela(iilor

sociale) qi intrapersonalr (reprezentarea

sinelui).

Dar aceastr concep[ie este gi o extensie a conceprului _de inteligenlri,

astfel incat ajunge si fie sinonimd cu orice abilitate. DacI afirmrm cr un sportiv este inteligent pentru cd

aleargd cu vttezd, sau pentru

cr

este rapid la ping-pong, _{ce am putea spune}

in cazul

acesta despre

un

ghepard _sau

un vultur ?

Este mai bine sf, restrangem inteligenla ra formele abstracte ale

gf;ndirii

a$a

cum a demonstrat

cercetarea

in clomeniul psihologiei,

punAnd

in

acelagi

timp in

valoare

aptitudinile

senzorio-motorii gi

celelalte

aspecte ale

personalitdtii. un

caracter

amabil

sau

extravertit poate

fi,

in plan profesional _sau

familial,

mai aclecvat decat

o inteligentr

foarte abstractf,, combinatd cu

un

caracter rece sau introvertit-

Pentru mai multe detalii

Bernaud, J.-L. _, Les tests d'intelligence, _Dunocl, col. ,,Topos", ^paris,

r 999.

Fluteau,

M. ;

^Lautrey,

^{J., Les}

^tests d'intelligence, Editions _La Decouverte, Paris, lggT

Test PMA de T-hurstone. ManueL d'application, Centrul de psiho_

logie aplicat[, Paris, 1964.

42

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personald

Concluzie

Aqadar, atenfie

!

Corela[ia

nuli

nu inseamnd

cr to[i olimpicii la literaturl

sunt

firavi,

ca

in

stereotipul savantutui

pirpiriu,

ci

cd intre

aceste

doud materii nu existl o legdturl specifici.

Astfel,

vom

g[si

la fel de mulgi

atleli printre

premianfi, precum gi

printre

cei slabi la

literaturd,

aceastf, situafie

fiind

valabild ^gi pentru celelalte

materii,

istorie-geografie sau matematicd.

Pentru mai multe detalii

Bernaud, J.-L. _, Les tests d'intelligence, _Dunod, col. ,,Topos", ^paris, 1999.

Huteau,

M.;

Lautrey,

J., Les

tests d'[ntelligence, Editions La D6couverte, Paris, 1997 ^.

Lieury,

A. ;

van Acker, P.

;

^Durand,

p.,

_,,M6moire encyclop6dique

et r6ussite en 3' au brevet des colldg es" , psychologie _et psychomdtrie,

nr.

16, 1995, pp. 35-59.

Se poate citi inteligenla in scrisul nostru?

Gr?fologla gi lnteligenla

Ideea

c[ scrisul tr[deazd inteligenfa

este

o prejudecatr

_bine irrrdddcinatd

in

Franfa

(inai

pu(in

in

statele

unite *

_{vezi capi-}

tolul 5). La

f-el

ca in

cazul

chipului

sau

al caracteristicilor mainii', Alfred Biner, pionier al psihologiei

experimentale, a

studiat la sfflrqitul _secolului al XIX-lea relafia dintre _scris

qi

inteligenfd. El

a beneficiat

chiar

cle oportunitatea de a obline colaborarea fondatorului grafologiei in Fran(a, cr6pieux-Jamin.

7

l',ll

I

rnplcll

riu,

ci

lllrca.

recum bila gi

,d-

Paris,

ns La idique rtitrie,

tru?

bine capi-

cilor le,

a

'is

_gi

lIine

min.

Limbajul 9i rnteligenta ₄₃

Dar celebrul

_{graforog nu era capabil}

s[

explice motivele _{apre_}

cierilor

_{sale, astfel incAt}

_Binet

_s-a

_oriental

spre

o

altd _metocrf,, care

l-a

condus

la

inventarea

primurui

_rest

de

inteligengx. _rn

studiile

care comparf, _restere de

inrelige'[[

_qi

_m[sura abilit[tii motrice

_sau

a vitezei de scriere, .or.tuliile

_sunt

_foarte

_slabe

sau nule ^(de

la

.00 pand ra

.25). prin

_urmare,

aveqi dreptate _sd nu judecagi priceperea cloctorurui dumneavoastr[

in _funclie

_de

scrisul

_{de pe refetele sale}

!

Unele cercetdri _au comparat caracterur predictiv _ar scrisurui pentru adecvarea unei persoane _ra

o

anumitd _muncd cu arfi indicatori, cum ar

fi

aprecierea _coregiror sau _testere

de

interigenla. _{intr_o} sintezd _rearizatd

de

cercetdtorii americani

pL

_{naza unui mare}

numdr de studii., testere de aptitudini (cum ar fi testere de mate_

maticd sau de informaticd pentru _munca

in

domeniur

rr)

sau _o

probS de rucru concretd sunt cere care indica cer mai bine incrinatia pentru o muncd, _iar testere de interigenfd

gen*ru'.JJo;;;il;;, ::,:Tj.e

^{prediclie mediu. insa} caracterur predictiv _ar graforogli

Validitatea _rnetode lor

(adaptore dupd Robertson _{Si Simith,}

Concluzie

De

altfel,

veridicirarea

grafologiei

_este

dificil

de

in

vedere

lipsa unor criterii _obiective

_utilizate

cle recrtttore

1989, _apud Hureau, ₂₀₀₄₎

studiat, _avAnd

de grafologi,

Corelatie Proba de lucru

Teste de aptitudini

Evaluare a colegilor gi a

,rp*ri*it*

Teste de inteligenfa _generala

care, ca $i

astrorogii,

_{sus(in c5}

toli ceilar{i

se ingeal5 qi c5 ei

au _dreptate. o anchet' din cadrur Institutului

_{Natrionar al}

consumuluit a

comparat

punctur de

vedere

a

_{$ase grafblogi}

din regiunea pariziand _asupra scrisului unor personalitrfi

cunoscute

(ziaristul

Jean-claude

Bourret,

academicianul _Jean

d'Ormesson

_etc.

). ^{De exemplu,} _{**.chinul Inds de}

Fressange este

calificatd drept

,,rearistd,,

de un grafolog

la_si

,,intuitivd"

de altur,

u'al

treilea considerand_o

,,anaritic',,, iar

un al patrulea

,,instinctiv'". _Ziaristul

Jean_Claucre

Bourret,

_are

carui lucrrri

_despre

_{oZN_uri}

ne duc cel ;;il;"#,lou, ,,

faptul

cr

este inzestrat cu imagi'agie, _este cara cterizatintocmai de

un grafolog, dar in opozifie cu un altul,

_care

_decrarr cI

scrisul s'u

denotd,,ripsS _cte

imagina{ie,,. Lafel;i _ln

_cazur

_lui

Philippe _Bouvart, a cdrui

capacitate creatoare

o

cunoa$tem,

?ntrucat _{er esre}

in

acelaqi rimp

ziarist

gi

prrrrn"** _{iloio ,r}

de televiziune, _este

considerat ,,pu{in creativ,, _de

u'grafbrog.

Jean

d'ormesson

_{este catalogat}

,,riguros _5i cartezian,,,

in

_timp

ce mai nrulli grafologi afirmd, pe a^ri scrisurui sru, c[ ii

lipsegte ,,capacitatea cle

a

se detaga,,.

cat

despre ^paur_Loup

sulitzer'

cunosctlt petttru

scrierile

_sale care au ca subiect banii

Si ^economia, unii _spun cI este ,,clar _Si precis,, sau

_,,prea

intelectual". in timp _ce altii ii declard gandirru ,,nici

^prea

clar5, nici

prea coerentd,,.

Experimente

de psihologie pentru dezvoltarea _personald

Aqadar,

in

ce sfdnt grafolog _{am putea crede}

?

Pentru mai multe _detalii

n..ffi;:

_{J._L. , Les tests}

cl,intelligence,Dunod, col. ,,T.opos,,, paris,

1'

50 _de mirioane _cre

consuntatori, noiembrie lggg.

ca el

lal

al lologi rlitStri

. Jean

le

la

og

_si

". _iar t,

ale

tul

la ,cmai rX

c[

rl lui

itern,

lio

_si

llog.

timp

cd ii

-oup

:anii

prea prea

I

Limbajut 9i intetigenfa ₄₅ Binet,

A',

_,,I-a grlnhologie ^{et ses} r6v6rations sur _{re se.\e, r,age et} I'intelligence" _{, L,Ann6e} psychologiq,e,nr. 9, 1904, pp. I 7g_21A.

Huteau,

M., Ecriture

_et

pe-rsonnarit|: appr'crte critique

_{cre ra} grapholoeie, Dunocl, ^paris

,

²⁰⁰⁴

De unde vine _{expresia ,,a} fi tare

la matematicd"?

p,:ySl:tylea craniului gi in teligenta

In secolul al XIX-rea, ideile

mecricului german

Franz

Josef

Gall

(1758-1s28) _au

ftcut furori. conform _teoriei

sale, nurnitd

,,frenologie" (lat. _phreno * ,,spirit"), funcliile

psihorogice

sunt localizate in creier. o

^icree remarcabird,

ca principiu

!

Astfel,

neurologul _francez

pierre-paul

_Broca

a prezen tat cazur

unui orn care era incapabil

_{sd vorbeascd (arazib)}

si ui crrui creier _s-a dovedit, dupd moartea

_s&,

atrofiat pe o

suprafatrd

bine definitd :

zana

temporar[ stangr a creierului,

_centrul

limbajului vorbit. Dar

Franz

Gall

merge mai departe pi consi_

derd c5 dezvortarea unei

aptitudini determinr

ingro$area zonei corespondente

din creier,

_{astfel incAt genereazl} o deformare _a

craniului in

aceastd regiune. _Ideea devine foarte

popularr

_sub denumirea

de teorie a

cocoagelor,

de unde vi' ^gi

expresiile ,,a

fi

tare la

matematicr"*

_{sau ,,a}

fi

tare

in comerl,;... car

care ans,

In

limba

cocoa$a

in

limba

francezd

, ^avoir la

bosse des maths

_ literal,

_{,,a avea}

matematicii" (n.tr.).

francezS, avoir la bosse _d,u commerce ^_

cocoa$a comerplui". (n.tr.). literal, _{,,a avea}

t F f

t;'

F

L

46

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea _personald

cunoa$te o dezvortare _a tuturclr

funcfiilor

psihologice _{ar trebui,}

in

_mod

firesc'

_s5

fie"' ,'c'pos";

expresia existd incd

in

zilele noastre,

fiind _{sinonimd cu} o interigenl[ remarcabild

_{sau cu} geniul. _{. .}

Arfred Binet, cunoscutur pionier,ar psihorogiei gtiinlifice, _{s_a} dedicat

a ceste i teori i in voga gi, _im preu _nd. cu pri*t",,", i, Jr, oo.toru _r rheodore simon (care conduiea un

inJitrt

pentru

JJi"i"n1"

_{mentare), a}

mdsurat sute de capete. probrema

n,

"r" ^{uii, o"}

^{simprd, fiind}

necesare o murfime de mdsurdtori compric",", oin _{varfur nasurui} pana Ia baza osurui occipitar, oinlr-o parte in arta a craniurui, pornind

de la urechi-

pe

_ranga

u.*"ri",

au _apdrut erori de masurare _gi, comparand mdsurdtorire _{sare cu} cere obtinute Je _{doctorur simon,} gi-a dat _seama cd ere nu coinJd intotderunu.-p* _scurt,

aceastd muncd nu era deroc comodd, insS Binet _u prori"at mai murte articore

l:iffi i1.:,:ll:;1:",:::^:lg t" " ;;;;;"at

A descoperit cer _murt cd persoanere cu

oeiici;r; Hfi#"1'l'r,.i"Tr::::"fl

extreme _mai semnificative, _au capete mai _{mici gi,} in egara mSsurd, mai mari. _Rezurtate recente aratd cd, intr_adeuur, anomariire _{cro_}

mozomiare (de _exempru, trei cromozomi X in roc de doi ra o fata sau bdie{i care au cromozomi

xxy

in roc

o- ivr

corespund _unei circumferinte _{a capurui} inferioard _cerei

,"0,i

rnu*rr, in cazur unei maradii numitS hidrocefarie, creierur secrete un exces de richid cefarorahidian in vezicurere interne, provoc'nd o tumefiere a cra_

niului care-i face pe acegti copii sd

semen;;; ,igi"

extrateregtri: _au

o

frunte foarte mare gi _{un craniu} hiperoezv"il*. _{Din nefericire}

creierur insuqi _este c'mprimat, _{fapt ce duce}

ra o Jeficientd m"nt"ri.

Concluzie cercet'r'e

rnoderne care forosesc metode statistice (coreralia)

indicr _rezultate

_variate

: de

ra absen{a

oricdrei legrturi

_intre

inteligent[

si circumf'erin(a

craniului panr

_{la anumite srudii} prezintS 0

vag'

_{corelafie (cer}

murt.30).

_De

altfel,

_{fetele au,} ce_irr

medie, o

statur5

'r.i ^{rnicir gi, prin} urnlare, un _cap mai nic

decat

b'ietii, _{in timp}

_ce stuciiire nu

arat' _difere'1e

intelectuale.

trebui, n zilele

SAU CU

dedicat heodore ttale), a

ld, _fiind

nasului pornind rrare gi, Simon, rceastd articole

;coperit

>azd in ndsurd, iile cro- t o fata

rd unei :ul unei

;

lichid ) a cra- rgtri: au ericire, entalS.

Limbajul gi intetigen[a 4T

U,soara

corela[ie dintre parametrii fizici _si inteligenlr, ilar

^gi

dintre circumferinfa capului

qi staturd

ar

inclica mai cr-rrAncl cX

statura $i

inteligenEa

sunl legate

amanclour

ce o

clezvoltare biologicd armonioasS, gra[ie, in speciar, unei aiimentalii corecte gi absengei

bolilor

netratate.

in plus, buna func(ionare a creierului

presupune

o bunl funclionare biochimic[, mai ales schimburi _complexe

_intre

neuroni, care au dimensiuni de ordinul unei milionimi

de

metru,

gi

intre

molecule, care sunt de

ordinul

unei

miliardimi

de

metru... vorbinr,

aqadar, despre dimensiuni prea

mici

pentru a deforma oasele

craniului

^!

Pentru mai multe detalii

Binet,

A.,

,,Recherches sur la technique de la mensuration de la t6te

vivante", L'Annde psychologique, nr.

J,

1900, pp. 314_429.

9 De ce au fost inventate testele de inteligenfa?

teligen{ei

psihometrice Nivelul in

gi _testele

:lafia) intre

dii

ce

au, itt

i

mic tuaie.

Alfred

Binet (1857-1911) _este considerat inventatorul

primului

test cu o oarecare valoare

predictivd

^(asupra _{reuqitei qcolare).}

in paralel cu m[surarea capetelor, el

^reahza,,

impreunr

cu prietenul _s5u, doctorul Simon, studii despre inteligenfa copiilor, analizAndu-le capacitatea de a soluliona situafii din viafa obignuit5, cunoqtinfele generale, inemorarcafrazelor, abilitatea de a socoti,

5

J,

. ^it-

ts

in-ril

{

48

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea _personald

vocabularul $i altere-

o

circumstanld

oficialx

_a

servit

ca f-acto

j:'l::::j,l' ^ul'TTerui

^r rxtrucliei ^publice _{(ar Educariei}

rrrasio'are

,t;;;;;#;

f:::::l

^{1-a c3rut rui Biner sd} srabileascr

criieriile _prin

_{care Dor}

fi

descoperili

copiii

arieraqi.

Punandu-gi atunci in apricare toatd priceperea, _{er a} avut ideea _d

3^::?:::::::i':_1" ^t":t*

variare, fiecare fiind caracterisric _unr

#ffi:'J5#

i:,:.:: ::::1..i:1:_o.""birea

alimenretor era conliiderata _{o acrii} tate de care majoritatea _copiiror: de un an era

ilTJ,,j" 1"":ll

:::jil:j:?::":: !:::", ^fi

^{rearizate de} majoritatea _{copiiror c} aceastd vdrsta erau compararea.a

g1a .i'r;- ilil; ;;J;::

_;

::il::i.^Ti .?ll:'*"

unui pdtrat. reste,e caracteristice v6rst

;ffii#:;,T:;

liill";li:,i::.: ^pltru

^{cutori si} scrierea dupa

dictare

_Existat

astfet, teste pentru v.rsta _{oe un}

"; ^;";r; J H,iJ,' ,riiiX

mai departe, pdnd _ra cea de 15 ani. Fiecare grupa de teste specifi

::Ht."",'T::?-'T::j:it1 : tl:"pta;

_asiret,

_{sin*r isi va}

cercetarea scara metricd

a

inteligenfei.

prima;;;_: j,

nu

3:f:I"j,jl;ji,l5;::: u::.i"

numere prietenurui sau, doci simon,

a

aparut

in

1905, riinJ

urm";;;';';';::Jirl;J,lili l3?*jilj?i:r:::j;ii

^{practici retardur} mintar ar unui copir? _S

l*i:ffi'J[;

:::i:?::Ii:::":ni

^vom spune despre

".*rt

copir cd are vdrst, rnentatd de zece ani pentru v.rsta cronorogicaol"lz

il H:il,;

:il?:i:l _^l:, ,\:1".

^m,eytala

^{sa re{ine;} r;;

^{acest rucru} esr varabir pentru toate testete

,rr11_"*j ; ;Jilr:" _J: ^,;r;i,nz:

este _mdsuratd

in

raport cu media unui esentinn rta nn^ii _^..

ilH li ^":,:: ^*;l#.',";;' ^i:,.' f:# _{l"l J; :'J r::}

absotutd, ci despre una _retatiua;

nJl;;; J;:':"""I:t;

:i""'"

L Ji:

^T,,1

jj,

_{: T}

",ii

:::

^d, *deoa rece _co p i i i a m e ri ca n i s u n t m

avansati in anumite activitdii. pe _scurt, in _opinia

;;; ffii,"il'::i ::-j;:,fl:,Tiif1:_q:.r

^{reuy:ete sa oula ra} uun sfarqit

t*,tJ

pe care majoriratea copiiror de v6rsta _rui r* ,"u.orJJ.

i"'"J"i,,i,ijl

:::8":'i:"::ji.^1

^{1l1f, forositd pentru u} olugnostica _deficien

R

Be

tsi

Hr uI

I-.t"1

Sn

1(

Re''

din

,r Ie sint Nur apeland la conceptul

de

v1rstd _mentald.

a factor l[ionale.

era{i1or.

care ^pot

ideea _d stic unei :xemplu, Lo activi-

La cinci rpiilor

ndica e v6rst tente di

Existau

nrgla

specifi VA NU

a

^sca

doctor ,siune

i

;opil? S

ve dec re v6rs lntervin

CTU ES

rte/igen

>pii cu mdsu asta sunt

un co

;it test ntinua

Limbajut 9i intetigen!a 49

Concluzie

Scara psihclmetricd, denumitd

ulterior

Binet-Simon, a cuuosclrt

foarte rapid un

succes rdsundtor

in statele unite. Aici,

soerra

Binet-simon a primit _{numele de} ,,test". Aplicaliile ei pot

I,i

intAlnire in diferite

domenii

:

^qcolar,

psihiatric, jucliciar

_etc.

Aceast[ utilizare intensivd a dus totuqi la

aparigia necesitxtii unor

imbundtdtirii

care au fost intreprinse de Lewis Terman de

la universitatea din stanford sub denumirea de

_,,test

Stanford-Binet".

Pentm mai multe detalii

Bernaud, J.-L. _, Les tests d'intelligence, Dunod, col. ,,Topos,,, paris, 1999.

Binet,

A. ;

^simon,

T.,

_uLa d6veloppement de I'intelligence _{chez les} enfants", L'Annee psychologiclue,

ilr.

14, 190g,

pp. I-94.

Huteau,

M. ;

^Lautrey,

^{J., Les}

^rests d'inteiligence, E,clitions La Ddcouverte, Paris, 1997

10 ^{Ce este} coeficientul de inteligenfa?

Mdsurarea nlvelului intelectual gl reugita gcolard _Ei profesronald

Revizuirea

propus[

de Lewis Terman, profesor 1a IJniversitatea

din

Stanford

(Los _Angeles),

_apare

in

1916 sub clenuniirea de

,,test

Stanford-Binet". Aceastr

adaptare

americanr nu

este o

sirnpl[ traducere, ci cuprinde numeroase

imbun[titiri

gi retuguri.

Num5rul totai de itemi (intreb[ri

sau exercigii) s-a

mrrir gi

a eficien

50

Experimente de psihologie pentru dez..rc,.area personalA

trecut de la 60 ra 90,

aucancl

ra imb'nirdlirea riabilirrtii testului"

intr-acreviir,

nu

rrebuie

si

pierdenr

cii'

vecrere faptur cii _{testul de}

tip

Binet _nu presllpune _crecat rearizarea unor probe

de activitrli

intercctuare

;

^cre

^exemplu, tr. putem hotrri

sh

nrrsurim

vocaburarul unui copir prezenta'du_i

ci'ci,

zece sau

o

sutd de

cuvinte. Dacr

testur se bazeazd doar pe cunoagterea a

cinci cuvinte,

_{ne asumdm riscur de a da}

crin intamplare _peste un cuvant _avantajat

din

punct de vedere

cultural in epo.i; _,t.

exemplu, cuvantur o\.on era acum cdliva

a'i

_{un termen tehnic.}

cunoscut _eloar de cei care _aveau

notiuni

_de

flzicr

si de chimie.

3nr

^,

^fenomenul polurrii a fEcut ca

acest

cuvant sd

devinh

famiiiar, prin

expresia ,,strat de ozon,,.

Astfel

_{cd, la}

distanfr

de

caliva

ani,'copiii

cunogteau acest

termen, fiinrl

crecrita[i

cu

o

inteligenlS

mai

mare

cu

20%

(un

_cuvant

din cinci _

_z0%).

Prin

urnrare,

in urtima

_versiune

a rui

Terman,

testul

vocabu_

larului

_{congine 45 de cuvinte.}

Agadar, un _test bun trebuie

sr

fie

in

mod necesar

verificat,

_la

fel

ca un termometru, un ceas sau cAntar.

In fine,

_varianta

_americanr revizuitr

inte greazya

o

nofiune nou5,

propusr

_{de un}

alt psiholog,

care va face _sd

curgi multr cernea-lf, (,,coeficientul cre

interigent5,,

: celebrut

_IQ)

Intr-aelevdr, conceptur _cre

varsfi _,rrlrroia

_este

'oarte

practic.

mai

ales

in

cazur

copiiror mici, dar

este eviclent

c[

^retarcrul

mintal _are semnificatii diferite in functrie

_cre

varsta

_reald (cronologicd)

;

^cle exemplu, un retard cte doi ani nu are aceeaqi

valoare pentru un copir _cle

patru ani

gi pentru

unul de

^tr

4

ani.

l:":j^^:l ^.?ut, inteligenfa

_esre

proporfional[ cu

^jumararea

14;";;Jr#;;

cu un rerard miirtar mai nric (o geptime). IQ_ur

_stabiregte

aceastS

proporfie,

_{carculand raportur}

murtiplicat cu

100 crintre vArsta

rnentali

_{gi vArsta}

reall

^:

rbilir5tii e

faptul rr probe

ot[ri sI

lece sau ragterea re peste rc5

;

^de

r tehnic, chimie.

devind tanfd de

a[i cu

o

20%).

vocabu- ie sd fie

:eas sau

no[rune 5

multl

I

IQ).

practic.

retardul

a real[

aceeagi

14 _ani.

n[tatea valeazd lbilegte ) dintre

Limbajul gi inteligenta

V6rsta mentald

lQ= x ₁₀₀

Vdrsta cronologicd

Astfel, _in

exernplul nostru, un retard de

doi

ani la varsta cle

patru ani

corespunde

unui Ie

de

50, in timp

ce acelaqi retarcl

la

14 ani

dr

o vArsrr

menralr de

12 ani gi

un Ie

^cle 85 (12 ani de

varstr

menral5

impdrgili la

14 qi inmulqigi

cu

100).

incepand cu Binet _9i rerman, cercetdtorii dovedesc o buna corelatie

intre nivelul intelectual mdsurat de testele de inteligenfd generald

gi nivelul gcolar. De exemplu,

in

adaptarea francezd

a

testului Terman-Merrill (numit de americani stanford-Binet), _{constatdm cd,} in anii '50, era nevoie de un re superiorvalorii _{100 (media prin con-} structie), pentru _a avea un procent de reugita important Ia obtinerea diplomei de studii primare (examen important in acea epoca).

Predictit'itoteo IQ-ului mdsurat cu ajutorul teslului Termcrn-Merrill (dupd Cesselin, Ig|g)

IQ Procentaj al reugitei la examenul de

obtinere a diplomei de studii primare

55-85 0%

85-1 05 35%

1 05-1 35 7B%

Peste 135 100%

lnca din acea perioadd, au fost elaborate

o

^multime de teste.

Printre cele mai celebre, testul americanului David wechsler _se prezinta ca medie a unei duzini de diverse subteste, de la teste de vocabular sau de cunogtin{e (de.tipul testului rrivial ^pursuit, pana la teste de gandire sau puzzle-uri)...

Testele

de

inteligenla generald (elaborate corect) rdman nigte instrumente utile de anticipare a reugitei gcolare Tn general, _ca gi

acest studiu,

in

care nivelul intelectual mdsurat

de

teste este exprimat nu ?n lQ, _ci in note pana laZ0, ca la gcoald.

52 Experimente _<le

psihologie pentru dezvoltarea Prr:dictivitatea

nivelului intelectual nfisurat la bacal

:-'::=ru

^aureil (Kouteynikoff, I967,

de testele privirut _reugita

apud Bernarcl)

:.t

tt

ti.I iY

#

!iat.t

?3

lr,

tff ffi

{11 f-il 1id

lit

ili:t

personald

Testele de inteligenta _generard

nu

reu$esc totugi sd anticipeze atat de bine adecvaier

r-

"

^profesie

^{,u.* necesit' indem,n'ri}

foarf _{e spec i} fice. (ar tizana;"u

r.:

^c uno g tinfe foarte _{carac teris} tice

(i'forr'arica)

si, uneori;-;iu. i'susiri ;ry;_*o'arifi1ii

_{(extra_}

vertif _{, perrtru a}

fi

anirnuro. ,uu v6nz5tof _.

in

ur.u t caz,observSm c5 _{tesrere cre} aptitucrini

,unt

rnai precrictive.

f

predictivit(tt€(r

tnrri ltunti _o

t

itttetigetryii generold _trr

aclec

telor de apfimctirti _clecfu a celor _cle

# :^;T:;";,'::,?{,',\'o*jii'.''

Concluzie

if l- *.

Metode

i _/i::::i:@-

lli

rli?:

!:lit a;:n

Pentru mai multe dehlii

".H;$:

^{J._L. , Les test,s} d,irttelligettce,Dunod,

col. ,,Topos,,, paris,

:"'ii::x',,i:' ,f:';!iT:,:,::::;;,lf,,i,,,,iil{{f tt,,u,t

actcp,c,,irsn

Hureau,

M. ; ^lout..f "i\,"-i,r,

tesrs

r,intertf-1!.ti: p".ir,i'qsq.

ry

Ddcouverte, _paris

,'tgg7."'"

^tesrc a'tntelligence,

Editio*s

_La

l{utcau M , i,

graphrt*r,o',':i\'1,'fn;,'{^'ri::';,;,;:;,n

rtpTtrlsstls

.r-iiiqre

_{rte ta}

,,_

.lliyurul ratesrele

qln ultimul.an _{de cotr}

P'g.cgnt{E _ffi

...r.,la

ba- tanr8ifff

4,5-8,5 8,6-12,5 12,6-16,5

Protia _Ou

fu.r,

T-"gt-

gr

qptitudini

5.::l I _"

:-";"

^{I -s,r} _"

G*;r,

^p_r.,

", r*

E$9_q9rrc!-ge!ps*n"*H-"'

.38-.54 53 .43

"25-.45

nd reuSita

I

ticipeze :mAn[ri

eristice (extra- servSm

Ior de aptore

Paris, )tation 1959.

ns L"a

de

la

11

Limbajut gi intetigenla ₅₃

Tinerii din ziua de azi sunt mai... ^pro$ti sau mai inteligenli?

Efectul Flynn

oare pe vremea _{mea se} gtiau mai multe ? Nu mai putem _susfine

asta, dupr _studiile lui Flynn. Nu

este

vorba

_{despre E,rroll}

Flynn, celebrul _Robin Hood din nu mai pufin _celebrul fllm tehnicolor, ci

despre James

Frynn, originar qi el din

aceeagi

regiune

australl,

_{Noua Zeelandd.}

cercetdtorur _a adunat cu rdbdare rezurtatere obfinute ra testere _de inteligen{d de cdtre diferite generatii din peste 35 de tdri. Este vorba despre principalele teste clasice ale cdror date sunt disponi-

bile Tnca

de

ra crearea ror, adicd

de

mai bine

de 30 de

ani.

Rezultatele sunt spectacuroase, deoarece, in ansambru, copiii gi

adolescenlii _se dovedesc mai interigen{i decat artadatd. in oranda, tinerii de 1B ani au obtinut,

in

1g52, o medie

" l,f_,r,'O""riO",u

testul matriceror rui Raven

(re

₌ 100 Tn medie, prin constructie), pe cdnd generatia de 1B ani de 30 de ani mai

i#i, ;;il;;i ;,

coeficient

de

121

- ^cu

arte cuvinte,

a

inregistrat

o

cregtere _a lQ-ului de 21 de puncte. cregterire difera _oe Ia o fard ^{ra arta, dar} sunt destul de semnificative. _Totugi, prin aceste comparatii _{siste_}

matice, Flynn observd cd cere mai importante evorutii se inregis_

treazd in cazur testelor de gdndire, _{gi nu} al acelora ce analiz eazd cunogtintele (de obicei, ringvistice sau matematice). _{De exempru,}

in

(intre Fran{a, _{18 gi} din 22 de ani), 1g4g pan6 se constatd

in

1g74, o

in

cregtere cazur recrutiror de 25 de puncte din armat5ra

testul Raven (Girod giAllaume, _1g76,

,pidfryin;,

_de noud puncte la testur verbar gi de g,6 puncte _{ra testur} de matematicd.

Testul _Iui wechsrer permite aceastd comparalie _Tn virtutea functiei sale duble, de test verbar gi

d:

pu-rrorrnanle.

i, ;;;;;il.lt'g,

testul lui Raven, testur graduar al performanlei _{aratd cere mai mari} cregteri ale lQ-urui (pe

o

duratd de 30 de ani), cu aproap* _un punct de lQ cagtigat in fiecare an.

in

schimb, _testur verbar este

H i"{

td fis id [4

w

:;'I

*.i{

t4

$,l{:{

Hg

l

w

Wechste-i

Verbal ^', ,'Wechsiei,...

PerfdrmahCe' ^WeChSler,11,,161i1 _"'1

Franta

Statele _Unite Germania Japcrnia Austria

54

txle''reile

_ce psrhologie pentru dezvoltarea _personald

;^a:

:-.:;r

sensibir _ra efectere schimbarii _de generatie, cu _{un sart de}

"3

^rr,..cie pentru Franfa, dar ajungand _pJna ^-ra 20 de puncte _in :azui Austrier gi al Japoniei.

cretrtere _itt Jtt,tcte ^u IQ-urtti petrrru diferirc _reste irttr-tt _{periootro de}

-10 de nni (sau nmi tnurt) in cfueva yirri (apud' Frynn, IgsT)

putut _{sa rie} considerat _un

g*niuiio #,2;; ffi:?#r::li j::

;JHi:;H:,ili1Ei _'u' ''it*'i

corect revizuit i-ar ri atribuit un re La _{niver grobar,} nu putem dec6t sa fim _{mul{umi{i cu asemenea}

rezurtate, copiii gi adorescentii iiinJ

oin';" ;;';-

mai interigen{i. _in planur practic _ar psihometriei, aceste _rezurtate trebuie _sd incurajeze cea mai prudentd atitudine, deoarece _{rQ_ul}

de

100

de

puncte corespunde, prin conventie, mediei rezurtaturui ootinut de _{o tranga} de v6rstd'

or,

dacS testur nu ust* revizuit, un copir va pdrea _mai interigent decdt este

in

rearitate (in raport

.,

g*n"ralia _{sa). Din} cauza acestei evorutii generationare,

;1,;r;;;*un"i

_{versiuni mai}

vechi a unui test

ii

^po_uf: _face'pe

multi parinti sd creadd cd au un copir geniar; intr-adevdr, in pran'practic, _Lewis Terman serectionase pentru studiu _2oh dintrec'piii cei mai interigenfi, care corespundeau

;:,T, $ ff#*,*Tll:^i*p:l" ^,., i;;,Ji,i",

_{un copir ar ri}

carui fapt i se c,atoreazd acest progres ar interigenfei _generare?

Fara indoiard ca er are diferite

"uua*, cum ar fi, de exempru, o sand_

tate gi o arimenta{ie superiour* lproteine, vitamine), precum _{gi creg_}

;il""i;t;i:il:.frin urmaru':"

_mdreste

si creierut) _{Dar acesr}

g ra _f i e u n e i _s co

rT,i:

:, :J::il?, #,lxlii: _{T; :|?f} m::y[

Universiiatea din Nancy, care a'rturJiat efectut fiynn _{pe baza unor} teste inspirate din teoiia rui eiuget (1g87), noteazd c5 qcorari_

zarea _{ra niver cre} coregiu a trecut de ra 60% irn r goz ta g[,hin ^.tgg3.

cu toate _acestea, intiucat progr"rrr _este mai important _{?n testere}

I un salt de I puncte _in

tr[oad(t _de r9B7)

lsemenea rligen{i. _in

ncurajeze

le

puncte

e o trangd

ldrea _mai t sa). _Din siuni _mai

cd au un ectiona

;pundeau

:opil _ar

t, el avea ruit un ^I

enerale?

t, o sdni

n gi creg- )ar ac , posibild ller de ^I aza _u

gcolari

in 1993.

n testele

rili i.n ii.+

,,.,iii

t:11

.11fl

'{4

,!;!tt ti,.i

$it ii.#,

!*

:'aJ

+lt

*

de rezolvare a problemelor _(numite cele de cunogtinte gi de vocabular, precoce _cu jocurile _{pentru copii din} are un rol decisiv.

Limbajul gi intetigen{a ₅₅

gi ,,teste de gandire") _{decAt in} putem considera cd educatia sAnul familiei sau de la cregd

Probabil cea mai covdrgitoare influenfa

in

privinfa imbundtatirii rezultatelor la testere de rezorvare _a probremeror (teste de gandire sau de performanla) _{o au} jocurile video. De exemplu, un joc _video simplu, cum ar

fi

retris (in care rotegti blocuri care cad pentru a le

introduce

in

spafiile goale), necesita

o

rapiditate de detectare, rotafii mentale _{gi o} vitezd de reactie care sunt utile in diferite _teste, cum ar fi puzzle-urile, cuburile _{lui Kohs 9i altele.} in plus, testele de gdndire/performanld sunt deseori cronometrate. Astfel, _okagaki

gi Frensch (1996, _apud Greenfield, lgg8) demonstreazd ca exista o cregtere a performanlei _la acest gen _de teste dupa gase ore de antrenament _cu jocul _{retris. gi} patricia Greenfield (1gg8) observd imbunatd{iri datorate diverselor jocuri video, care, in opinia ei, duc la o ameliorare _a prerucrdrii informaliei in imagini _{9i a} succesiuniror mentale. Am putea adduga jocurile educative, revistele pentru copii (Mickey Jeuxetc.) _{care confin jocuri} inspirate direct din teste, cum ar fi rebusuri, jocuri de comparatie, labirinturi, ghicitori _etc.

Concluzie

in fine, trebuie men{ionatr extinderea domeniului

_culturar,

datoritr dezvoltf,rii

extraordinare _a mass-mediei, _a

televiziunii,

a cxrtrilor _etc. Altddatd, programele gcolare corespundeau

culnrrii unei {[ri :

departamentele

franceze, Ludovic al XIV-lea

qi

Napoleon,

Molidre

^gi

Albert

camus. insd, din

anii

^,60, asist[m

la o mondialuare _a

culturii,

astfel

cr

opere strdine, ca Harry ^potter

sau Stdpknul

inelelor

sunt mai

citite

decAt Pregioasele

ridicole

sau

Mizerabilii;

fenomenul este

$i mai

^eviclent

in

domeniul

cinematografiei, al serialelor

televizate qi

al muzicii fiind

atat de

amplu,

incat

tinerii

au cu siguranld o

cultur[

care depbgeqte ceea ce este evaluat

in

funcgie de programele _qcolare.

Bdtrdnii nu mai pot spune:

_{,,pe vremea}

_noastrr

_{eram mai}

buni ! ^".

hsler tt"; ^',.',

1

l

,2

5