• Nu S-Au Găsit Rezultate

I Ce este inteligenfa?

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Share "I Ce este inteligenfa?"

Copied!
56
0
0

Text complet

(1)

56 59

55

i9

I Ce este inteligenfa?

Multitudinea de aptitudini intelectuale

,,cainele meu este

inteligent... Mi-a

adus

ziarul

in dingi,,

;

dar,

dacd eu

ii

aduc sotriei revista preferatd

la fel, imi

va spune cd

am innebunit. Atunci, ce mai este gi cu acest termen, inteligenyd,

care isi schimbd

sensul

in funcfie de cui il

aplicdm

:

unui

animal sau unui om ? La

fel

se intampld qi in cazul oamenilor :

nu ne

trece

prin minte

sd punem

la indoialr

inteligenfa unui

scriitor

care a caqtigat un premiu

literar,

chiar dacr nu cunoaqte deloc matematicd sau

s[

credem

cr

sfudenlii (gtiu murte exemple)

nu sunt inteligenfi pentru cd fac multe

gregeli

de

ortografre,

dersi

in

alte privintre sunt foarte

dotali. ce

este, agaclar, aceastl

inefabil5

inrel.igen(d ?

cand vorbim

despre

memorie

sau despre

Iimbaj,

despre perceperea

culorilor

sau a emogiilor, toat5 lumea inlelege rnai

mult

sau

mai pu{in

despre ce este

vorba, iar

specialiqtii

nu

se

confrunta cu

mari dificultSli in

definirea

lor

general5.

situalia

e

diferit5 in

cazul cuvantului

inteligenld,

care deline mai multe sensuri.

in filosofie,

cle exemplu,

inteligenp

era

numitr

gandire

gi era consideratr deseori limbajul interior. De

altf"el, unele personalitSli religioase crecleau cd limbajul este propriu sut'lefului omenesc.

Exista totugi o piedic5

serioasf,

pentru

asimilarea

limbajului sufletului

omenesc

din

cauza existenfei

surzilor

gi a

mutilor. Astfel,

descoperirea

in

plclure pe tinrpul

lui

Naporeon

7t

t3

t7

9

4

't"

)it

s

*r*

(2)

26

Experimente de psihologie pentru dezvortarea personard a unui

tanir (victor

de lAveyron) care nu vorbea

a pus probleme filosofice savangilor qi

filosotilor din

epocd.

incepand

cu ultimii ani ai secolului ar XIX-lea,

aceastd inrprecizie a

semnificafiei

termenurur interigentrd a determinat

oame'ii

de gtiintrd

s[

se orienteze spre piste de cercetare uneori

frarte divergente.

Rezumancl

un secol de cercetdri,

putem

spune in prezent

c[

inteligenfa are pentru

cercetltori

trei sensuri

principale. cel

mai uzuar sens se

referr

la capacit[gile mentale generale. Acestea

sunt foarte extinse, acoperind in

special limbajul

, dar

r

i gandirea,

percepf

ia, memoria gi

facul t[1ile

senzoriale 5i motrice. Aceasta este, de

altfel, definilia utirizat[

i'

cele mai murte teste, iar un

copil

va

fi

considerat normal din

puncful

de vedere

al inteligenlei dacr

este capabil

s[

deseneze un cerc sau sd-gi spun5 prenumele, chiar dacf, nu existf, o prea mare

leg[tur[ intre

aceste doud

aptitudini. Tot cu

acest sens

general, folosim termenur interigentrd pentru speciile de animale.

Spunem

cr o furnicr

este

inteligentr

pentru cd,

in

comparagie cu alte insecte, cum ar

fi flufurele

sau bubu rrrza,

in

cazul sf,u, organizarea sociald

gi a muncii

este

uimitoare.

Aceragi

lucru

este

valabil si

pentru

albini, considerat[

inteligentd pentru cX

posedX

un limbaj prirnar ce-i permite s[ le indice

celorlalte directia in funcgie de soare gi disranfa

pan[

la polenul ce trebuie cules

din flori.

Al doilea

sens

de

,,ra{ionament" a

fost

evidenfiat

mai

ales

de

psihologi, fiind insr anticipat

de

uflii

savanfi

din

secorere

trecute' cum ar fi

Descartes.

A fi

interigent inseamnd

a

avea

capacitatea de a gandi,

adicr

de a atinge un scop plecdnd de la anumite elenrente date.

un

caz concret este rezolvarea proble_

melor. Atenfie, problema vi va

duce

probabir cu gandul

la matematicS,,

in timp

ce, pentru

psihorog,

termenur probtemd este

foarte

general

; instalatorul

rezolvd

o problemd

atunci

(3)

.tt

rt ri n ri

e

I1

e a n e a

S

e

Limbajul gi inteligenta ZT

cind

repard o [eavd, organizarea unei

c[sdtorii

este o problemd (cdsdtoriile celor buni la

matematicl

nu sunt nenpdrat cele mai

reuqite...), iar utilizarea unei

maqini cle cusut este

o

altS pro-

blem5. Nu v[ gandili la

ceva

plictisitor, arunci

cAnd

vorbili

despre o

problemd,

cdci multe

jocuri -

de la

ghicitori

la

jocul

de gah,

iar, mai

nou,

jocurile video -

sunt probreme.

in fine,

existf,

un al treilea

sens

al cuvantului

inteligentrd, cel de

,,culturf,". A fi

inteligent inseamnr a

fi cultivat. cultura cuprinde limbajul (in

special

boglfia vocabularului) qi totali-

tatea cunogtinlelor.

curtura

nu este ereclitarx,

ci

se

spnjind

pe

memorie $i pe deprinderi formate. Confonn unei teorii americane,

behaviorismul (behavior _,,comportament"),

predominantd

din anii '20

pdnd

in anii '60, totul

poate

fi invrfat. cuvanrul

inteligenyd fusese, de

altfel,

respins,

pentru cr

evoca

o

capa_

citate inndscutd, fiind inlocuit cu nofiunea de rezolvare

a

problemelor

- Nu rezolvdm o problemd printr-o sclipire

de

geniu, ci

inv5fdm

s[ o solufiondm. Dulgherul nu

reugegte din

prima o

$arpantf,

complexr,

la

fel

cum unei croitbrese

nu*i

ies cosfumele elegante de

la prima

incercare. Aceastd

opinie, cI

inteligenfa

provine din deprinderi

complexe,

revine in

actua_

litate odat[ cu modelul oferit de calculator si cu ideea cl

inteligenfa este

in

mare

parte...

memorie !

Paradoxul inteligentei a fost la un pas de rezolvare atunci c6nd un

psiholog englez, charres spearman,

a

descoperit pe ra 1900 o analizd matematicd ce permitea investigarea interigenfei printr-o serie

de

,,aptitudini" sau ,,factori".

unul

dintre

cei

mai strdlucili succesori

ai

sdi, cercetdtorul american Thurstone,

a

identificat cinci aptitudini de bazi (dar existd gi artere) gi a eraborat nenumd- rate teste pentru a le diferen{ia. Fara sa re ludm in ordinea impor- tanfei lor (pentru cd toate sunt ,,egale", in aceastd viziune asupra lnteligenlei), aptitudinea verbald este un factor de reprezentare verbald gi corespunde testelor de intelegere a ideilor exprimate

't

u a e e

I I

i

lq

;.d :&

rl*

,=1

=1.1

=

.a*

=

;t ':i jj :i

'.=-ltt

:t'l

(4)

28 Experimente rJe psihorogie pentru dezvortarea personari

prin cuvinte. Aptitudinea spatiard consta

in

capacitatea de

a

ne

imagina obiectere in doua sau trei dimensiuni. Aptitudinea de ; 96ndi este, de asemenea, ruata

in

consideratie, aceasta cores.

punzdnd capacitdtii de a rezorva probreme rogiie, de a face previ- ziuni sau un pran. Aptitudinea numericd

e

specificd unei bune utilizari

a

cifreror gi rezorvarii probremeror cantitative, care sunr caracteristice matematicieniror

$i in

finai, fruiditatea verbara corespunde rapiditatii gi ugurintei de a foiosi cuvintele (un individ inteligent poate sa fie elocvent sau nu...)

Corelusii irttre cele ctttci ttptirutlitti cle bazd ale tui TltLtrstotte

si diferite actit'ititsi (tltrpri rrtottuctLul tesrt,tlui de aptituctini mentole

PtIA al lui Tlrurstone)

Probleme de aritmeticd

Pentru mcti murtd craritate, coreraliire superio.re varorii de 25 surtt

ingroSate.

(v: verboL,'s: spa[ictl,-R:

ratrionamertt;

N:

rurmeric,.w _ Jluirlitate verbctla)

studiire rearizate pentru eraborarea testurui rui rhurstone au ardtat

ca factorul verba.l (intelegerea) gi cel ra(ional sunt aptitudinile care prezic cer mai bine reugita la diversere teste gcorar". vocaburar,

$:flil:ffj::t"ticd'

texte literare sau note ta stiintere naturii si Factorul numeric ai cer spatiar par foarte specifice, factorur numeric nefiind corerat decat cu probiemere aritmetice, iar cer spatiar cu testele spatiare (de tipur desenurui t"r-.,ni.j-

lloo,ur

cpr_is, obser_

vdm cd cjiversele teste senzorio-motorii (asarrciarea plasarea rapida

a

pivotiror

in

r:rrificii, compararea

i"-';-.e-.:::r

nu sunt

deloc sau sunt slab coreiate cu ceie cincj

a:.

i_.:j._ _a:i-e.

Aptitudi,ni 'IO)ro=

9E

)o

J U>,

Texte literare

$tiiniele naturii

O'.- O:=t-

i;59

oNo

FbE

at

Test spalial Fixarea de

(5)

Limbajul 9i rntelrgenta 2g

Cclncluzie

Aceast[ concepfie

clespre

o inreiigen[[ ce acoperii

realitdgi

diferite

a tbst dusd la exlrem

in

teoria .,inteligenfelgr

multiple"

de Howarcl Gardner

(i

993), care proplrne $apre lbrme de

inteli-

gen[5: lingvistic5, logico-matematicii, spagial[, muzicall, chinestezicd (dansatori gi atleqi), inrerpersonald

(sirntul

rela(iilor

sociale) qi intrapersonalr (reprezentarea

sinelui).

Dar aceastr concep[ie este gi o extensie a conceprului de inteligenlri,

astfel incat ajunge si fie sinonimd cu orice abilitate. DacI afirmrm cr un sportiv este inteligent pentru cd

aleargd cu vttezd, sau pentru

cr

este rapid la ping-pong, ce am putea spune

in cazul

acesta despre

un

ghepard sau

un vultur ?

Este mai bine sf, restrangem inteligenla ra formele abstracte ale

gf;ndirii

a$a

cum a demonstrat

cercetarea

in clomeniul psihologiei,

punAnd

in

acelagi

timp in

valoare

aptitudinile

senzorio-motorii gi

celelalte

aspecte ale

personalitdtii. un

caracter

amabil

sau

extravertit poate

fi,

in plan profesional sau

familial,

mai aclecvat decat

o inteligentr

foarte abstractf,, combinatd cu

un

caracter rece sau introvertit-

Pentru mai multe detalii

Bernaud, J.-L. , Les tests d'intelligence, Dunocl, col. ,,Topos", paris,

r 999.

Fluteau,

M. ;

Lautrey,

J., Les

tests d'intelligence, Editions La Decouverte, Paris, lggT

Test PMA de T-hurstone. ManueL d'application, Centrul de psiho_

logie aplicat[, Paris, 1964.

(6)

42

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personald

Concluzie

Aqadar, atenfie

!

Corela[ia

nuli

nu inseamnd

cr to[i olimpicii la literaturl

sunt

firavi,

ca

in

stereotipul savantutui

pirpiriu,

ci

cd intre

aceste

doud materii nu existl o legdturl specifici.

Astfel,

vom

g[si

la fel de mulgi

atleli printre

premianfi, precum gi

printre

cei slabi la

literaturd,

aceastf, situafie

fiind

valabild gi pentru celelalte

materii,

istorie-geografie sau matematicd.

Pentru mai multe detalii

Bernaud, J.-L. , Les tests d'intelligence, Dunod, col. ,,Topos", paris, 1999.

Huteau,

M.;

Lautrey,

J., Les

tests d'[ntelligence, Editions La D6couverte, Paris, 1997 .

Lieury,

A. ;

van Acker, P.

;

Durand,

p.,

,,M6moire encyclop6dique

et r6ussite en 3' au brevet des colldg es" , psychologie et psychomdtrie,

nr.

16, 1995, pp. 35-59.

Se poate citi inteligenla in scrisul nostru?

Gr?fologla gi lnteligenla

Ideea

c[ scrisul tr[deazd inteligenfa

este

o prejudecatr

bine irrrdddcinatd

in

Franfa

(inai

pu(in

in

statele

unite *

vezi capi-

tolul 5). La

f-el

ca in

cazul

chipului

sau

al caracteristicilor mainii', Alfred Biner, pionier al psihologiei

experimentale, a

studiat la sfflrqitul secolului al XIX-lea relafia dintre scris

qi

inteligenfd. El

a beneficiat

chiar

cle oportunitatea de a obline colaborarea fondatorului grafologiei in Fran(a, cr6pieux-Jamin.

7

l',ll

(7)

I

rnplcll

riu,

ci

lllrca.

recum bila gi

,d-

Paris,

ns La idique rtitrie,

tru?

bine capi-

cilor le,

a

'is

gi

lIine

min.

Limbajul 9i rnteligenta 43

Dar celebrul

graforog nu era capabil

s[

explice motivele apre_

cierilor

sale, astfel incAt

Binet

s-a

oriental

spre

o

altd metocrf,, care

l-a

condus

la

inventarea

primurui

rest

de

inteligengx. rn

studiile

care comparf, restere de

inrelige'[[

qi

m[sura abilit[tii motrice

sau

a vitezei de scriere, .or.tuliile

sunt

foarte

slabe

sau nule (de

la

.00 pand ra

.25). prin

urmare,

aveqi dreptate sd nu judecagi priceperea cloctorurui dumneavoastr[

in funclie

de

scrisul

de pe refetele sale

!

Unele cercetdri au comparat caracterur predictiv ar scrisurui pentru adecvarea unei persoane ra

o

anumitd muncd cu arfi indicatori, cum ar

fi

aprecierea coregiror sau testere

de

interigenla. intr_o sintezd rearizatd

de

cercetdtorii americani

pL

naza unui mare

numdr de studii., testere de aptitudini (cum ar fi testere de mate_

maticd sau de informaticd pentru munca

in

domeniur

rr)

sau o

probS de rucru concretd sunt cere care indica cer mai bine incrinatia pentru o muncd, iar testere de interigenfd

gen*ru'.JJo;;;il;;, ::,:Tj.e

prediclie mediu. insa caracterur predictiv ar graforogli

Validitatea rnetode lor

(adaptore dupd Robertson Si Simith,

Concluzie

De

altfel,

veridicirarea

grafologiei

este

dificil

de

in

vedere

lipsa unor criterii obiective

utilizate

cle recrtttore

1989, apud Hureau, 2004)

studiat, avAnd

de grafologi,

Corelatie Proba de lucru

Teste de aptitudini

Evaluare a colegilor gi a

,rp*ri*it*

Teste de inteligenfa generala

(8)

care, ca $i

astrorogii,

sus(in c5

toli ceilar{i

se ingeal5 qi c5 ei

au dreptate. o anchet' din cadrur Institutului

Natrionar al

consumuluit a

comparat

punctur de

vedere

a

$ase grafblogi

din regiunea pariziand asupra scrisului unor personalitrfi

cunoscute

(ziaristul

Jean-claude

Bourret,

academicianul Jean

d'Ormesson

etc.

). De exemplu, **.chinul Inds de

Fressange este

calificatd drept

,,rearistd,,

de un grafolog

lasi

,,intuitivd"

de altur,

u'al

treilea considerand_o

,,anaritic',,, iar

un al patrulea

,,instinctiv'". Ziaristul

Jean_Claucre

Bourret,

are

carui lucrrri

despre

oZN_uri

ne duc cel ;;il;"#,lou, ,,

faptul

cr

este inzestrat cu imagi'agie, este cara cterizatintocmai de

un grafolog, dar in opozifie cu un altul,

care

decrarr cI

scrisul s'u

denotd,,ripsS cte

imagina{ie,,. Lafel;i ln

cazur

lui

Philippe Bouvart, a cdrui

capacitate creatoare

o

cunoa$tem,

?ntrucat er esre

in

acelaqi rimp

ziarist

gi

prrrrn"** iloio ,r

de televiziune, este

considerat ,,pu{in creativ,, de

u'grafbrog.

Jean

d'ormesson

este catalogat

,,riguros 5i cartezian,,,

in

timp

ce mai nrulli grafologi afirmd, pe a^ri scrisurui sru, c[ ii

lipsegte ,,capacitatea cle

a

se detaga,,.

cat

despre paur_Loup

sulitzer'

cunosctlt petttru

scrierile

sale care au ca subiect banii

Si economia, unii spun cI este ,,clar Si precis,, sau

,,prea

intelectual". in timp ce altii ii declard gandirru ,,nici

prea

clar5, nici

prea coerentd,,.

Experimente

de psihologie pentru dezvoltarea personald

Aqadar,

in

ce sfdnt grafolog am putea crede

?

Pentru mai multe detalii

n..ffi;:

J._L. , Les tests

cl,intelligence,Dunod, col. ,,T.opos,,, paris,

1'

50 de mirioane cre

consuntatori, noiembrie lggg.

(9)

ca el

lal

al lologi rlitStri

. Jean

le

la

og

si

". iar t,

ale

tul

la ,cmai rX

c[

rl lui

itern,

lio

si

llog.

timp

cd ii

-oup

:anii

prea prea

I

Limbajut 9i intetigenfa 45 Binet,

A',

,,I-a grlnhologie et ses r6v6rations sur re se.\e, r,age et I'intelligence" , L,Ann6e psychologiq,e,nr. 9, 1904, pp. I 7g_21A.

Huteau,

M., Ecriture

et

pe-rsonnarit|: appr'crte critique

cre ra grapholoeie, Dunocl, paris

,

2004

De unde vine expresia ,,a fi tare

la matematicd"?

p,:ySl:tylea craniului gi in teligenta

In secolul al XIX-rea, ideile

mecricului german

Franz

Josef

Gall

(1758-1s28) au

ftcut furori. conform teoriei

sale, nurnitd

,,frenologie" (lat. phreno * ,,spirit"), funcliile

psihorogice

sunt localizate in creier. o

icree remarcabird,

ca principiu

!

Astfel,

neurologul francez

pierre-paul

Broca

a prezen tat cazur

unui orn care era incapabil

sd vorbeascd (arazib)

si ui crrui creier s-a dovedit, dupd moartea

s&,

atrofiat pe o

suprafatrd

bine definitd :

zana

temporar[ stangr a creierului,

centrul

limbajului vorbit. Dar

Franz

Gall

merge mai departe pi consi_

derd c5 dezvortarea unei

aptitudini determinr

ingro$area zonei corespondente

din creier,

astfel incAt genereazl o deformare a

craniului in

aceastd regiune. Ideea devine foarte

popularr

sub denumirea

de teorie a

cocoagelor,

de unde vi' gi

expresiile ,,a

fi

tare la

matematicr"*

sau ,,a

fi

tare

in comerl,;... car

care ans,

In

limba

cocoa$a

in

limba

francezd

, avoir la

bosse des maths

_ literal,

,,a avea

matematicii" (n.tr.).

francezS, avoir la bosse d,u commerce _

cocoa$a comerplui". (n.tr.). literal, ,,a avea

(10)

t F f

t;'

F

L

46

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personald

cunoa$te o dezvortare a tuturclr

funcfiilor

psihologice ar trebui,

in

mod

firesc'

s5

fie"' ,'c'pos";

expresia existd incd

in

zilele noastre,

fiind sinonimd cu o interigenl[ remarcabild

sau cu geniul. . .

Arfred Binet, cunoscutur pionier,ar psihorogiei gtiinlifice, s_a dedicat

a ceste i teori i in voga gi, im preu nd. cu pri*t",,", i, Jr, oo.toru r rheodore simon (care conduiea un

inJitrt

pentru

JJi"i"n1"

mentare), a

mdsurat sute de capete. probrema

n,

"r" uii, o"

simprd, fiind

necesare o murfime de mdsurdtori compric",", oin varfur nasurui pana Ia baza osurui occipitar, oinlr-o parte in arta a craniurui, pornind

de la urechi-

pe

ranga

u.*"ri",

au apdrut erori de masurare gi, comparand mdsurdtorire sare cu cere obtinute Je doctorur simon, gi-a dat seama cd ere nu coinJd intotderunu.-p* scurt,

aceastd muncd nu era deroc comodd, insS Binet u prori"at mai murte articore

l:iffi i1.:,:ll:;1:",:::^:lg t" " ;;;;;"at

A descoperit cer murt cd persoanere cu

oeiici;r; Hfi#"1'l'r,.i"Tr::::"fl

extreme mai semnificative, au capete mai mici gi, in egara mSsurd, mai mari. Rezurtate recente aratd cd, intr_adeuur, anomariire cro_

mozomiare (de exempru, trei cromozomi X in roc de doi ra o fata sau bdie{i care au cromozomi

xxy

in roc

o- ivr

corespund unei circumferinte a capurui inferioard cerei

,"0,i

rnu*rr, in cazur unei maradii numitS hidrocefarie, creierur secrete un exces de richid cefarorahidian in vezicurere interne, provoc'nd o tumefiere a cra_

niului care-i face pe acegti copii sd

semen;;; ,igi"

extrateregtri: au

o

frunte foarte mare gi un craniu hiperoezv"il*. Din nefericire

creierur insuqi este c'mprimat, fapt ce duce

ra o Jeficientd m"nt"ri.

Concluzie cercet'r'e

rnoderne care forosesc metode statistice (coreralia)

indicr rezultate

variate

: de

ra absen{a

oricdrei legrturi

intre

inteligent[

si circumf'erin(a

craniului panr

la anumite srudii prezintS 0

vag'

corelafie (cer

murt.30).

De

altfel,

fetele au, ceirr

medie, o

statur5

'r.i rnicir gi, prin urnlare, un cap mai nic

decat

b'ietii, in timp

ce stuciiire nu

arat' difere'1e

intelectuale.

(11)

trebui, n zilele

SAU CU

dedicat heodore ttale), a

ld, fiind

nasului pornind rrare gi, Simon, rceastd articole

;coperit

>azd in ndsurd, iile cro- t o fata

rd unei :ul unei

;

lichid ) a cra- rgtri: au ericire, entalS.

Limbajul gi intetigen[a 4T

U,soara

corela[ie dintre parametrii fizici si inteligenlr, ilar

gi

dintre circumferinfa capului

qi staturd

ar

inclica mai cr-rrAncl cX

statura $i

inteligenEa

sunl legate

amanclour

ce o

clezvoltare biologicd armonioasS, gra[ie, in speciar, unei aiimentalii corecte gi absengei

bolilor

netratate.

in plus, buna func(ionare a creierului

presupune

o bunl funclionare biochimic[, mai ales schimburi complexe

intre

neuroni, care au dimensiuni de ordinul unei milionimi

de

metru,

gi

intre

molecule, care sunt de

ordinul

unei

miliardimi

de

metru... vorbinr,

aqadar, despre dimensiuni prea

mici

pentru a deforma oasele

craniului

!

Pentru mai multe detalii

Binet,

A.,

,,Recherches sur la technique de la mensuration de la t6te

vivante", L'Annde psychologique, nr.

J,

1900, pp. 314_429.

9 De ce au fost inventate testele de inteligenfa?

teligen{ei

psihometrice Nivelul in

gi testele

:lafia) intre

dii

ce

au, itt

i

mic tuaie.

Alfred

Binet (1857-1911) este considerat inventatorul

primului

test cu o oarecare valoare

predictivd

(asupra reuqitei qcolare).

in paralel cu m[surarea capetelor, el

reahza,,

impreunr

cu prietenul s5u, doctorul Simon, studii despre inteligenfa copiilor, analizAndu-le capacitatea de a soluliona situafii din viafa obignuit5, cunoqtinfele generale, inemorarcafrazelor, abilitatea de a socoti,

(12)

5

J,

. it-

ts

in-ril

{

48

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personald

vocabularul $i altere-

o

circumstanld

oficialx

a

servit

ca f-acto

j:'l::::j,l' ul'TTerui

r rxtrucliei publice (ar Educariei

rrrasio'are

,t;;;;;#;

f:::::l

1-a c3rut rui Biner sd srabileascr

criieriile prin

care Dor

fi

descoperili

copiii

arieraqi.

Punandu-gi atunci in apricare toatd priceperea, er a avut ideea d

3^::?:::::::i':_1" t":t*

variare, fiecare fiind caracterisric unr

#ffi:'J5#

i:,:.:: ::::1..i:1:_o.""birea

alimenretor era conliiderata o acrii tate de care majoritatea copiiror: de un an era

ilTJ,,j" 1"":ll

:::jil:j:?::":: !:::", fi

rearizate de majoritatea copiiror c aceastd vdrsta erau compararea.a

g1a .i'r;- ilil; ;;J;::

;

::il::i.^Ti .?ll:'*"

unui pdtrat. reste,e caracteristice v6rst

;ffii#:;,T:;

liill";li:,i::.: pltru

cutori si scrierea dupa

dictare

Existat

astfet, teste pentru v.rsta oe un

"; ;";r; J H,iJ,' ,riiiX

mai departe, pdnd ra cea de 15 ani. Fiecare grupa de teste specifi

::Ht."",'T::?-'T::j:it1 : tl:"pta;

asiret,

sin*r isi va

cercetarea scara metricd

a

inteligenfei.

prima;;;_: j,

nu

3:f:I"j,jl;ji,l5;::: u::.i"

numere prietenurui sau, doci simon,

a

aparut

in

1905, riinJ

urm";;;';';';::Jirl;J,lili l3?*jilj?i:r:::j;ii

practici retardur mintar ar unui copir? S

l*i:ffi'J[;

:::i:?::Ii:::":ni

vom spune despre

".*rt

copir cd are vdrst, rnentatd de zece ani pentru v.rsta cronorogicaol"lz

il H:il,;

:il?:i:l ^l:, ,\:1".

m,eytala

sa re{ine; r;;

acest rucru esr varabir pentru toate testete

,rr11_"*j ; ;Jilr:" J: ,;r;i,nz:

este mdsuratd

in

raport cu media unui esentinn rta nn^ii ^..

ilH li ":,:: ^*;l#.',";;' i:,.' f:# l"l J; :'J r::

absotutd, ci despre una retatiua;

nJl;;; J;:':"""I:t;

:i""'"

L Ji:

T,,1

jj,

: T

",ii

:::

d, *deoa rece co p i i i a m e ri ca n i s u n t m

avansati in anumite activitdii. pe scurt, in opinia

;;; ffii,"il'::i ::-j;:,fl:,Tiif1:_q:.r

reuy:ete sa oula ra uun sfarqit

t*,tJ

pe care majoriratea copiiror de v6rsta rui r* ,"u.orJJ.

i"'"J"i,,i,ijl

:::8":'i:"::ji.^1

1l1f, forositd pentru u olugnostica deficien

R

Be

tsi

Hr uI

I-.t"1

Sn

1(

Re''

din

,r Ie sint Nur apeland la conceptul

de

v1rstd mentald.

(13)

a factor l[ionale.

era{i1or.

care pot

ideea d stic unei :xemplu, Lo activi-

La cinci rpiilor

ndica e v6rst tente di

Existau

nrgla

specifi VA NU

a

sca

doctor ,siune

i

;opil? S

ve dec re v6rs lntervin

CTU ES

rte/igen

>pii cu mdsu asta sunt

un co

;it test ntinua

Limbajut 9i intetigen!a 49

Concluzie

Scara psihclmetricd, denumitd

ulterior

Binet-Simon, a cuuosclrt

foarte rapid un

succes rdsundtor

in statele unite. Aici,

soerra

Binet-simon a primit numele de ,,test". Aplicaliile ei pot

I,i

intAlnire in diferite

domenii

:

qcolar,

psihiatric, jucliciar

etc.

Aceast[ utilizare intensivd a dus totuqi la

aparigia necesitxtii unor

imbundtdtirii

care au fost intreprinse de Lewis Terman de

la universitatea din stanford sub denumirea de

,,test

Stanford-Binet".

Pentm mai multe detalii

Bernaud, J.-L. , Les tests d'intelligence, Dunod, col. ,,Topos,,, paris, 1999.

Binet,

A. ;

simon,

T.,

uLa d6veloppement de I'intelligence chez les enfants", L'Annee psychologiclue,

ilr.

14, 190g,

pp. I-94.

Huteau,

M. ;

Lautrey,

J., Les

rests d'inteiligence, E,clitions La Ddcouverte, Paris, 1997

10 Ce este coeficientul de inteligenfa?

Mdsurarea nlvelului intelectual gl reugita gcolard Ei profesronald

Revizuirea

propus[

de Lewis Terman, profesor 1a IJniversitatea

din

Stanford

(Los Angeles),

apare

in

1916 sub clenuniirea de

,,test

Stanford-Binet". Aceastr

adaptare

americanr nu

este o

sirnpl[ traducere, ci cuprinde numeroase

imbun[titiri

gi retuguri.

Num5rul totai de itemi (intreb[ri

sau exercigii) s-a

mrrir gi

a eficien

(14)

50

Experimente de psihologie pentru dez..rc,.area personalA

trecut de la 60 ra 90,

aucancl

ra imb'nirdlirea riabilirrtii testului"

intr-acreviir,

nu

rrebuie

si

pierdenr

cii'

vecrere faptur cii testul de

tip

Binet nu presllpune crecat rearizarea unor probe

de activitrli

intercctuare

;

cre

exemplu, tr. putem hotrri

sh

nrrsurim

vocaburarul unui copir prezenta'du_i

ci'ci,

zece sau

o

sutd de

cuvinte. Dacr

testur se bazeazd doar pe cunoagterea a

cinci cuvinte,

ne asumdm riscur de a da

crin intamplare peste un cuvant avantajat

din

punct de vedere

cultural in epo.i; ,t.

exemplu, cuvantur o\.on era acum cdliva

a'i

un termen tehnic.

cunoscut eloar de cei care aveau

notiuni

de

flzicr

si de chimie.

3nr

,

fenomenul polurrii a fEcut ca

acest

cuvant sd

devinh

famiiiar, prin

expresia ,,strat de ozon,,.

Astfel

cd, la

distanfr

de

caliva

ani,'copiii

cunogteau acest

termen, fiinrl

crecrita[i

cu

o

inteligenlS

mai

mare

cu

20%

(un

cuvant

din cinci _

z0%).

Prin

urnrare,

in urtima

versiune

a rui

Terman,

testul

vocabu_

larului

congine 45 de cuvinte.

Agadar, un test bun trebuie

sr

fie

in

mod necesar

verificat,

la

fel

ca un termometru, un ceas sau cAntar.

In fine,

varianta

americanr revizuitr

inte greazya

o

nofiune nou5,

propusr

de un

alt psiholog,

care va face sd

curgi multr cernea-lf, (,,coeficientul cre

interigent5,,

: celebrut

IQ)

Intr-aelevdr, conceptur cre

varsfi ,rrlrroia

este

'oarte

practic.

mai

ales

in

cazur

copiiror mici, dar

este eviclent

c[

retarcrul

mintal are semnificatii diferite in functrie

cre

varsta

reald (cronologicd)

;

cle exemplu, un retard cte doi ani nu are aceeaqi

valoare pentru un copir cle

patru ani

gi pentru

unul de

tr

4

ani.

l:":j^^:l .?ut, inteligenfa

esre

proporfional[ cu

jumararea

14;";;Jr#;;

cu un rerard miirtar mai nric (o geptime). IQ_ur

stabiregte

aceastS

proporfie,

carculand raportur

murtiplicat cu

100 crintre vArsta

rnentali

gi vArsta

reall

:

(15)

rbilir5tii e

faptul rr probe

ot[ri sI

lece sau ragterea re peste rc5

;

de

r tehnic, chimie.

devind tanfd de

a[i cu

o

20%).

vocabu- ie sd fie

:eas sau

no[rune 5

multl

I

IQ).

practic.

retardul

a real[

aceeagi

14 ani.

n[tatea valeazd lbilegte ) dintre

Limbajul gi inteligenta

V6rsta mentald

lQ= x 100

Vdrsta cronologicd

Astfel, in

exernplul nostru, un retard de

doi

ani la varsta cle

patru ani

corespunde

unui Ie

de

50, in timp

ce acelaqi retarcl

la

14 ani

dr

o vArsrr

menralr de

12 ani gi

un Ie

cle 85 (12 ani de

varstr

menral5

impdrgili la

14 qi inmulqigi

cu

100).

incepand cu Binet 9i rerman, cercetdtorii dovedesc o buna corelatie

intre nivelul intelectual mdsurat de testele de inteligenfd generald

gi nivelul gcolar. De exemplu,

in

adaptarea francezd

a

testului Terman-Merrill (numit de americani stanford-Binet), constatdm cd, in anii '50, era nevoie de un re superiorvalorii 100 (media prin con- structie), pentru a avea un procent de reugita important Ia obtinerea diplomei de studii primare (examen important in acea epoca).

Predictit'itoteo IQ-ului mdsurat cu ajutorul teslului Termcrn-Merrill (dupd Cesselin, Ig|g)

IQ Procentaj al reugitei la examenul de

obtinere a diplomei de studii primare

55-85 0%

85-1 05 35%

1 05-1 35 7B%

Peste 135 100%

lnca din acea perioadd, au fost elaborate

o

multime de teste.

Printre cele mai celebre, testul americanului David wechsler se prezinta ca medie a unei duzini de diverse subteste, de la teste de vocabular sau de cunogtin{e (de.tipul testului rrivial pursuit, pana la teste de gandire sau puzzle-uri)...

Testele

de

inteligenla generald (elaborate corect) rdman nigte instrumente utile de anticipare a reugitei gcolare Tn general, ca gi

acest studiu,

in

care nivelul intelectual mdsurat

de

teste este exprimat nu ?n lQ, ci in note pana laZ0, ca la gcoald.

(16)

52 Experimente <le

psihologie pentru dezvoltarea Prr:dictivitatea

nivelului intelectual nfisurat la bacal

:-'::=ru

aureil (Kouteynikoff, I967,

de testele privirut reugita

apud Bernarcl)

:.t

tt

ti.I iY

#

!iat.t

?3

lr,

tff ffi

{11 f-il 1id

lit

ili:t

personald

Testele de inteligenta generard

nu

reu$esc totugi sd anticipeze atat de bine adecvaier

r-

"

profesie

,u.* necesit' indem,n'ri

foarf e spec i fice. (ar tizana;"u

r.:

c uno g tinfe foarte carac teris tice

(i'forr'arica)

si, uneori;-;iu. i'susiri ;ry;_*o'arifi1ii

(extra_

vertif , perrtru a

fi

anirnuro. ,uu v6nz5tof .

in

ur.u t caz,observSm c5 tesrere cre aptitucrini

,unt

rnai precrictive.

f

predictivit(tt€(r

tnrri ltunti o

t

itttetigetryii generold trr

aclec

telor de apfimctirti clecfu a celor cle

# :^;T:;";,'::,?{,',\'o*jii'.''

Concluzie

if l- *.

Metode

i /i::::i:@-

lli

rli?:

!:lit a;:n

Pentru mai multe dehlii

".H;$:

J._L. , Les test,s d,irttelligettce,Dunod,

col. ,,Topos,,, paris,

:"'ii::x',,i:' ,f:';!iT:,:,::::;;,lf,,i,,,,iil{{f tt,,u,t

actcp,c,,irsn

Hureau,

M. ; lout..f "i\,"-i,r,

tesrs

r,intertf-1!.ti: p".ir,i'qsq.

ry

Ddcouverte, paris

,'tgg7."'"

tesrc a'tntelligence,

Editio*s

La

l{utcau M , i,

graphrt*r,o',':i\'1,'fn;,'{^'ri::';,;,;:;,n

rtpTtrlsstls

.r-iiiqre

rte ta

,,_

.lliyurul ratesrele

qln ultimul.an de cotr

P'g.cgnt{E ffi

...r.,la

ba- tanr8ifff

4,5-8,5 8,6-12,5 12,6-16,5

Protia Ou

fu.r,

T-"gt-

gr

qptitudini

5.::l I "

:-";"

I -s,r "

G*;r,

p_r.,

", r*

E$9_q9rrc!-ge!ps*n"*H-"'

.38-.54 53 .43

"25-.45

(17)

nd reuSita

I

ticipeze :mAn[ri

eristice (extra- servSm

Ior de aptore

Paris, )tation 1959.

ns L"a

de

la

11

Limbajut gi intetigenla 53

Tinerii din ziua de azi sunt mai... pro$ti sau mai inteligenli?

Efectul Flynn

oare pe vremea mea se gtiau mai multe ? Nu mai putem susfine

asta, dupr studiile lui Flynn. Nu

este

vorba

despre E,rroll

Flynn, celebrul Robin Hood din nu mai pufin celebrul fllm tehnicolor, ci

despre James

Frynn, originar qi el din

aceeagi

regiune

australl,

Noua Zeelandd.

cercetdtorur a adunat cu rdbdare rezurtatere obfinute ra testere de inteligen{d de cdtre diferite generatii din peste 35 de tdri. Este vorba despre principalele teste clasice ale cdror date sunt disponi-

bile Tnca

de

ra crearea ror, adicd

de

mai bine

de 30 de

ani.

Rezultatele sunt spectacuroase, deoarece, in ansambru, copiii gi

adolescenlii se dovedesc mai interigen{i decat artadatd. in oranda, tinerii de 1B ani au obtinut,

in

1g52, o medie

" l,f_,r,'O""riO",u

testul matriceror rui Raven

(re

= 100 Tn medie, prin constructie), pe cdnd generatia de 1B ani de 30 de ani mai

i#i, ;;il;;i ;,

coeficient

de

121

- cu

arte cuvinte,

a

inregistrat

o

cregtere a lQ-ului de 21 de puncte. cregterire difera oe Ia o fard ra arta, dar sunt destul de semnificative. Totugi, prin aceste comparatii siste_

matice, Flynn observd cd cere mai importante evorutii se inregis_

treazd in cazur testelor de gdndire, gi nu al acelora ce analiz eazd cunogtintele (de obicei, ringvistice sau matematice). De exempru,

in

(intre Fran{a, 18 gi din 22 de ani), 1g4g pan6 se constatd

in

1g74, o

in

cregtere cazur recrutiror de 25 de puncte din armat5ra

testul Raven (Girod giAllaume, 1g76,

,pidfryin;,

de noud puncte la testur verbar gi de g,6 puncte ra testur de matematicd.

Testul Iui wechsrer permite aceastd comparalie Tn virtutea functiei sale duble, de test verbar gi

d:

pu-rrorrnanle.

i, ;;;;;il.lt'g,

testul lui Raven, testur graduar al performanlei aratd cere mai mari cregteri ale lQ-urui (pe

o

duratd de 30 de ani), cu aproap* un punct de lQ cagtigat in fiecare an.

in

schimb, testur verbar este

H i"{

td fis id [4

w

:;'I

*.i{

t4

$,l{:{

Hg

l

w

(18)

Wechste-i

Verbal ', ,'Wechsiei,...

PerfdrmahCe' WeChSler,11,,161i1 "'1

Franta

Statele Unite Germania Japcrnia Austria

54

txle''reile

ce psrhologie pentru dezvoltarea personald

;^a:

:-.:;r

sensibir ra efectere schimbarii de generatie, cu un sart de

"3

rr,..cie pentru Franfa, dar ajungand pJna -ra 20 de puncte in :azui Austrier gi al Japoniei.

cretrtere itt Jtt,tcte u IQ-urtti petrrru diferirc reste irttr-tt periootro de

-10 de nni (sau nmi tnurt) in cfueva yirri (apud' Frynn, IgsT)

putut sa rie considerat un

g*niuiio #,2;; ffi:?#r::li j::

;JHi:;H:,ili1Ei 'u' ''it*'i

corect revizuit i-ar ri atribuit un re La niver grobar, nu putem dec6t sa fim mul{umi{i cu asemenea

rezurtate, copiii gi adorescentii iiinJ

oin';" ;;';-

mai interigen{i. in planur practic ar psihometriei, aceste rezurtate trebuie sd incurajeze cea mai prudentd atitudine, deoarece rQ_ul

de

100

de

puncte corespunde, prin conventie, mediei rezurtaturui ootinut de o tranga de v6rstd'

or,

dacS testur nu ust* revizuit, un copir va pdrea mai interigent decdt este

in

rearitate (in raport

.,

g*n"ralia sa). Din cauza acestei evorutii generationare,

;1,;r;;;*un"i

versiuni mai

vechi a unui test

ii

po_uf: face'pe

multi parinti sd creadd cd au un copir geniar; intr-adevdr, in pran'practic, Lewis Terman serectionase pentru studiu 2oh dintrec'piii cei mai interigenfi, care corespundeau

;:,T, $ ff#*,*Tll:^i*p:l" ,., i;;,Ji,i",

un copir ar ri

carui fapt i se c,atoreazd acest progres ar interigenfei generare?

Fara indoiard ca er are diferite

"uua*, cum ar fi, de exempru, o sand_

tate gi o arimenta{ie superiour* lproteine, vitamine), precum gi creg_

;il""i;t;i:il:.frin urmaru':"

mdreste

si creierut) Dar acesr

g ra f i e u n e i s co

rT,i:

:, :J::il?, #,lxlii: T; :|?f m::y[

Universiiatea din Nancy, care a'rturJiat efectut fiynn pe baza unor teste inspirate din teoiia rui eiuget (1g87), noteazd c5 qcorari_

zarea ra niver cre coregiu a trecut de ra 60% irn r goz ta g[,hin .tgg3.

cu toate acestea, intiucat progr"rrr este mai important ?n testere

(19)

I un salt de I puncte in

tr[oad(t de r9B7)

lsemenea rligen{i. in

ncurajeze

le

puncte

e o trangd

ldrea mai t sa). Din siuni mai

cd au un ectiona

;pundeau

:opil ar

t, el avea ruit un I

enerale?

t, o sdni

n gi creg- )ar ac , posibild ller de I aza u

gcolari

in 1993.

n testele

rili i.n ii.+

,,.,iii

t:11

.11fl

'{4

,!;!tt ti,.i

$it ii.#,

!*

:'aJ

+lt

*

de rezolvare a problemelor (numite cele de cunogtinte gi de vocabular, precoce cu jocurile pentru copii din are un rol decisiv.

Limbajul gi intetigen{a 55

gi ,,teste de gandire") decAt in putem considera cd educatia sAnul familiei sau de la cregd

Probabil cea mai covdrgitoare influenfa

in

privinfa imbundtatirii rezultatelor la testere de rezorvare a probremeror (teste de gandire sau de performanla) o au jocurile video. De exemplu, un joc video simplu, cum ar

fi

retris (in care rotegti blocuri care cad pentru a le

introduce

in

spafiile goale), necesita

o

rapiditate de detectare, rotafii mentale gi o vitezd de reactie care sunt utile in diferite teste, cum ar fi puzzle-urile, cuburile lui Kohs 9i altele. in plus, testele de gdndire/performanld sunt deseori cronometrate. Astfel, okagaki

gi Frensch (1996, apud Greenfield, lgg8) demonstreazd ca exista o cregtere a performanlei la acest gen de teste dupa gase ore de antrenament cu jocul retris. gi patricia Greenfield (1gg8) observd imbunatd{iri datorate diverselor jocuri video, care, in opinia ei, duc la o ameliorare a prerucrdrii informaliei in imagini 9i a succesiuniror mentale. Am putea adduga jocurile educative, revistele pentru copii (Mickey Jeuxetc.) care confin jocuri inspirate direct din teste, cum ar fi rebusuri, jocuri de comparatie, labirinturi, ghicitori etc.

Concluzie

in fine, trebuie men{ionatr extinderea domeniului

culturar,

datoritr dezvoltf,rii

extraordinare a mass-mediei, a

televiziunii,

a cxrtrilor etc. Altddatd, programele gcolare corespundeau

culnrrii unei {[ri :

departamentele

franceze, Ludovic al XIV-lea

qi

Napoleon,

Molidre

gi

Albert

camus. insd, din

anii

,60, asist[m

la o mondialuare a

culturii,

astfel

cr

opere strdine, ca Harry potter

sau Stdpknul

inelelor

sunt mai

citite

decAt Pregioasele

ridicole

sau

Mizerabilii;

fenomenul este

$i mai

eviclent

in

domeniul

cinematografiei, al serialelor

televizate qi

al muzicii fiind

atat de

amplu,

incat

tinerii

au cu siguranld o

cultur[

care depbgeqte ceea ce este evaluat

in

funcgie de programele qcolare.

Bdtrdnii nu mai pot spune:

,,pe vremea

noastrr

eram mai

buni ! ".

hsler tt"; ',.',

1

l

,2

5

Referințe

DOCUMENTE SIMILARE

Un graf de ordin cel puµin trei este numit condenµial conex dac , pentru orice trei noduri distincte a; b ³i c, exist  un drum de la a la b astfel încât c este diferit de ³i nu

fapt despre care se poate demonstra atât c  este adev rat, cât ³i c  este fals4. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987] dene³te

Cuvântul algoritm este derivat din latinizarea numelui s u, iar cuvântul Algebr  este derivat din latinizarea Al-Jabr, parte a titlului celei mai faimoase c rt , i a sa, în care

• Un bootloader (pentru RISC) incarca o secventa de cod de pe un mediu de stocare extern pentru a-l executa ca

 O astfel de problema este testul de primalitate pentru care (i) Avem un algoritm aleatoriu cu complexitate

Când este creat un nou element sau când este deschis un document, acest template este folosit pentru a crea cele trei elemente în următoarea ordine: documentul, fereastra cadru

Cele mai utilizate forme Lisp pentru controlul explicit al evaluării sunt if şi cond. Forma if poate fi chemată cu doi sau trei parametri.. Sintactic, ea este

Un nou produs sau serviciu care este înrudit cu un brand existent, dar oferă un avantaj suplimentar şi/sau vizează un segment.. diferit