Traducere din limba

NELIGII

Traducere din limba

engleza ANCA SIMITOPOL

-#

Bucuresti 2018

c0uex&m&ry&Kr

TII.IIII

AMBATU A]IIIREW STOBART

-:r:rt ^{Ambalu este rabin si are studii de masterat la Leo Baeck}

=13 dln Londra, unde I s-a facut hirotonisirea, in 2004. Acum . : rj:suri despre consiliere pastorale si literature rabinica.

MIAEI

GOOGA]I

-: --- ^{de renume} ln Statele Unite, Michael Coogan este

.. =::rr publicist ^Ia Muzeul Semitic Harvard qi lector speclalizat

. ,'::hiul Testament/Biblia ebraicd, la Harvard Divinity School.

- --:3 numeroasele sale lucrarl se numdr6: The Old Testament:

' --s:oical and Ltterury Introduction si The lllusftated Guide '.::ld _Religions.

ETE LEVAVI FEIIISTEI]I

- -evavi Feinstein este scriitoare, edltoare qi profesoara in

... - A-lto, California. A obtinut tittul de doctor in Biblia ekrraicd , '--:-:versitatea

Harvard si este autoarea cdrlli Sexual pollution

' _:e Hebrew Bible, precum si a multor articole aperute in Jewish .- --: Daily si 1n alre publicaLii.

IIIIL

FREEDMAI{

' _{'-: -::u1 Paul Freedman a} studiat flzica Ia Universitatea din Bristol ,eCagogia la Cambridge. Dupd o carlerd in domeniul educaliei,

. : s: hirotonisit rabin. Are un masterat in ebraicd si studil iudaice, , -ec ^Baeck College din Londra.

f,II.

PHITIP

:- Philip a scris numeroase cdrti despre mitologie sl folclor, :-:siv The Companion Guide to MytholoO:z (cu philip Wijkinson),

, -rr ^{publlcat de} Dorling Kindersley; 7he Great Mystery: Myths of :::ve America si The Penguin Book of En@ish Fojktales. A studiat -:iversitatea Oxford sr la Universitatea din Londra, iar in prezent

:: scriitor si cercetdtor independent.

Reverendul Andrew Stobart este pastor metodjst. AJe stucii de teologie cresdna, pdnd la nlvel doctoral, fdcute la Faorltatea de Teologie din Londra si Ia universitetile din Duham si Aberdeen A predat _{Ei a} scris despre teologie, istoria Bisericij gl a Bibliei, contribuind la volumul Tfte.Ulustrated Bible, publicat de Dorlmg Kindersley.

ilEL IH0MPS0]|

Dr. Mel Thompson deline o diplomd de master gi o diplomA de doctorat in filosofle. A predat in invatamantul preuniversitar qi a fost lector qi examinator in domeniul studiilor religioase, iar in prezent scrie pe teme de fllosofle, rellgie si eticd. Semneazd peste 30 de cdrti, printre care Understand Eastern Philosophy, scrie pe blog despre credinte si administreazd site-ul ,,Phllosophy and Ethics", www.philosophyandethics.com.

GHARTES TIESZE]I

Dr. Charles Tieszen si-a incheiat studiile doctorale la Universitatea din Birmlngham, axate pe conflictele medievale dintre musulmani si creqtini. in prezent, este cercetetor _Ei profesor asistent de studii islamice, specializdndu-se in chestluni legate de islam, relatiile crestino-musulmane si libertatea rehgioasd.

TIARGUS WEEKS

Scriitor _Ei muzician, Marcus Weeks a studiat fllosofla si a Iucrat ca profesor in invdtdmAntul preuniversitar, devenind apoi scrirtor A contribuit la multe cdrti despre artd, stiinta populare si idei, lnclusiv la The Philosophy Book, publicata de DorLing Kindersley.

Ill ITTROIIUGERE

20

24

GREIIIilTE PRIMARE

DI]I

PREISTORIE

Forle nevdzute in acfiune

Intelegerea

lumii

Chiar

qi o

piatrd are spirit

Animismul in societdtiie primare

Unii oameni pot vizita alte lumi

Puterea Eamanului De ce

suntem aici?

Creali cu un scop De ce

murim?

Originea

morlii

Vegnicia

e

in prezent

Timpul

visdrii

26

12

33

3t

36

Strimosii nogtri

ne

vor indruma

Spiritele celor morli continud sd trdiasca

Trebuie

sd

fim buni

Traind in armonie

Toate sunt legate unele

de

altele

O legatura pe viala cu zeii

Zeiivor

s6nge

Sacriflcii _Ei jertfe de sdnge Putem crea

un

spa$iu sacru Simbolismul transformat in realitate

Suntem in armonie

cu

universul

Omul gi cosmosul

E-iqtFm

_{ca sn}

ii shiim

pe zei Povara credinfei

Rifinlurile noastre gustin hrmea

Reinnoirea vieSi prin

ritualuri

38

39

{0

40

48

50

5l

53

MEDIf,TEilNGE

$l Glls[lE llltiltrir.

O

ierarhie

a

zeilor

gi a

oamenilor

Credinle pentru societdli noi Cei

buni triiesc veqnic in regatul lui Osiris

Pregdtirea penffu viata de apoi

58

86

..

3a

al

72

7t

79

80

82

Triumful binelui asupra

riului depinde

de

omenire

Lupta dintre bine si rau Acceptarea

cdii universului

Armonizarea sinelui cu tao Gele

cinci mari jurdminte

Abnegatia duce la eliberare spirituald

Virtutea nu vine din cer

inlelepciunea este apanajul omului superior

S-a

ndscut un copil divin

Asimilarea

mitului

Oracolele

dezviluie vointa zeilor

Prezicerea

viitorului Zeii sunt exact

ca

noi

Credinle care oglindesc societatea

Ritualul

ne leagd de

trecut

Urmdnd Calea zeilor

Zeii vor muri

SfArsitul

lumii

asa cum o cunoastem

HtltDUISMUt

Dlt{

170{} r.x*

!2 Prin iertfe, pdstrdm ordinea universului

O lume rationalS

Ittr Divinul are infdtisare feminind

Puterea marii zeite

lll Stai

aproape de

guru

Niveluri superioare de invatatura

ll2 Brahman

e

sinele meu din adAncul inimii

Realitatea supremd

lS invdtdm, trdim,

ne

retragem,

ne

detasdm

Cele patru etape a1e

vietii Itll

Poate

fi

de

datoria ta

sd

ucizi

Actiunea dezinteresatd

ll2

Yoga duce,

prin practicd, la eliberare spirituald

Disciplina flzica si mentald

llf Comunicim

cu

zeii prin ritualuri zilnice

Devotiune prin puja 116

Lumeaeoiluzie

Vederea prin constiinta purd

122 CAte

credinte,

atAtea

cdi

Constlinta

divinitatii

12{

Non-violenta

e

arma celor puternici

Hinduismul in epoca politica

BUIIISMUT

&&W

SX&. Yl

i,n'.

130

Gdsirea ciii

de

miiloc

Iluminarea lui Buddha 136

Suferinfa poate lua sfArqit

Eliberarea dln ciclui etern 144

Cercetati cuvintele lui

Buddha

c"um

ali cerceta calitatea aurului

Cdutarea personald a adevarului

145

Disciplina religioasd

e

necesari

Scopul jurdmintelor monastice 146 Se

nu mai ucidem

ryi

va fi bine

Sd domneasca bunatatea si compasiunea

148

Nu putem spune

ce e o

persoani

Sinele

in

schimbare continud 152

Iluminarea are multe

infd!iqiri

Buddha si bodhisattva 158

Pune-fi credinfele

in practicd

Indeplinirea ritualului

El repetilia

160

Descoperd-fi natura

de

Buddha

Idei zen care nu pot fl exprimate in cuvinte

ftnnftfln fiailnftn nftf,fiilfi

aaa.

mtIm

168

176

178

182

IUDAISMUT

&$$*

*&&&axn

Vei fi poporul meu

si

eu

voi fi Dumnezeul tdu

LegdmAntul lui Dumnezeu cu Israel

Nu

e

alt Dumnezeu afard

de

Mine

De la monolatrie la monoteism

Mesia va mdntui Israelul

Fagaduinla unei noi ere Legea

religioasd

poate

fi aplicati in viata cotidiand

Scrierea Legii ^orale

Dumnezeu

e

imaterial, indivizibil

qi

unic

Definirea indeflnibilului

s$

¹⁸⁴

186

I88

r89

190

Dumnezeu si omenirea

se

afld in exil cosmic

Misticism si cabala

Sc6nteia sacri

se

afld in toti

Omul ca manifestare a lui Dumnezeu

Iudaismul

e o

religie, nu

o

nationalitate

Religia gi statul

invali din trecrrt, triiegte in prezent si muncegte pentru viitor

Iudaismul progresj.st

Daci iti doresti, nu

e

un vis

Originile sionismului politic modern

Unde era

Dumnezeu in timpul Holocaustului?

O contestare a legdmdntului

Femeile pot fi rabini

Gen qi legamAnt t96

r98

199

270

CRESTI]IIS]UIUt

DIX $K&"

tr &.Hx"

204

Iisus

e

inceputul sfArgittilui

Ivlesajul lui Iisus cdtre lume 208

Dumnezeu ni

L-a

trimis

pe

Fiul

Sdu

Identitatea drvina a lui Iisus 209 Sdngele

martirilor

e

sdmAnta Bisericii

A muri pentru mesaj 210 Poate cd

trupul ^moare,

dar sufletul trdieqte vesnic

Nemurirea in crestinism 212

Dumnezeu

e

trei

si Dumnezeu

e

unul

O Treime dumnezeiascd 220

Harul lui Dumnezeu

nu

dd

greg niciodatd

Augustin si liberul-arbitru 222

in lume, dar nu din lume

Slujirea lui Dumnezeu in numele altora

21 in afara Bisericii nu existi mintrrire

Angajamentul religios

l- rD1 _71{ rr

228

Acesta

e

trupul Meu,

acesta e sdngele

Meu

Taina euharlstiei

230

Cuvdntul lui Dumnezeu nu

are

nevoie

de

miilocitori

Reforma Protestante 238

Dumnezeu

_{e ascuns}

in inimi

Experienta mistica

in

crestinism

239

Trupul are la fel

de

multi

nevoie

de

izbdvire

ca

si sufletul

Sfintenie sociald si evanghelism

240

Progresele stiintifice nu

dovedesc

netemeinicia Bibliei

Provocarea modernitatii 246

il putem influenta

pe

Dumnezeu

De ce funclioneazd rugdciunea

252

254

262

ISLAMUT Dlt 610 d.Hr.

Mahomed

e

ultimul trimis al lui Dumnezeu

Profetul si originile islamului Coranul a fost

trimis din

cer Dumnezeu isi reveleazd cuvAntul si vointa

Cei

cinci stdlpi ai islamului Marturisiri

fundamentale de credinta

Imamul

e

conducdtorul

ales de

Dumnezeu

Aparitja islamului

siit

II ^I' II

^II

Dumnezeu

_ne

cilduzeste prin _Saria

Calea cdtre o viatd armonioasd

Putem reflecta asupra lui Dumnezeu, dar nu Il putem intelege

Speculatia teologica in islam

Jihadul

e

datoria noastrd religioasd

Persistenta pe calea

lui

Dumnezeu

tumeaeoetapdacdld- toriei cdtre Dumnezeu

Rasplata supremd pentru cel drepti

Dumnezeu

e

inegalabil

Unitatea divinului e necesard

Arabul, vasul

cu

api

si ingerii suntem noi

Suflsmul si traditia mistica

Zilele din urmd

au adus

un nou profet

Originile miEcarii Ahmadiyya

Islamul trebuie

sd scape de

influenta Occidentului

Ascensiunea renasterli islamice

Islamul

poate

fi

o

religie modernd

Compatibilitatea credintei

I

I

m

176

n8

279

r0{t

n2

n4

E6

29t

316

351 ilrurTuillnt RELIGIITE

MODER]IE

mxffi

s€8. xl,

Si trdim

ca

niste sfinti solda!i

Codul de conduita slkh

Toti pot

sd

intre

^pe

^poarta cdtre Dumnezeu

Sisteme de caste gi religie Mesaje

cdtre

gi de

acasi

Originile africane ale religiei Santeria

intreabd-te:,,Ce-ar

face

Iisus?"

Urmarea exemplului Iui Hristos

it vom recunoaste dupd trimigii Lui

Revelalia Baha'i

Di la

o

parte colbul pdcatului

Tenrikyo ^si. viata fericita

Aceste daruri trebuie

si fie pentru noi

Cultele cargo din insulele Paciflcului

SfArqitul lumii

e aproape In asteptarea Judecalii de Apoi

S-a

ridicat leul lui Iuda

Ras Tafari e izbdvitorul nostru Toate

religiile sunt

egale Cao Ddi doreste uniflcarea tuturor reiigiilor

296

317 Ne-am

uitat adevirata naturd

Golirea minlii prin scientologie 318

Afle

o

lume fdrd pdcat

prin cisdtorie

Spalarea pacatului in Biserica Uniflcarii

319

Spiritele

se

odihnesc intre doui vieti in TdrAmul Verii

Wicca si ,,lumea de dincolo"

320

Gdndurile negative nu sunt

decAt

picdturi in oceanul

de

fericire

Aflarea pacii interioare prin meditalie

321 Ce e

adevdrat pentru mine

e

adevdrul

O religie deschisa tuturor credintelor

322

Intonarea numelui Hare Krigna purificd inima

Devotiunea fala de dulcele Domn

323

Prin qigong avem

acces

la energia cosmici

Cultivarea energlei vitale in Falun Dafa

?24

^CATATOG

AL RETIGIITOR

340

GLOSAR

ITIDIGE

344

302

304

306

308

310

311

112

314

l8 xrxYm&tluStRE

Religiile primare

-

^{numite astfel pentru}

cd au apdrut primele

-

au fost practicate de oameni din intreaga lume gi sunt esentiale pentru dezvoltarea tuturor religiilor moderne.

Unele existd chiar _Ei astdzi.

Construind versiuni miniaturale ale cosmosului, indienii

Pawnee au creat Iocuri sacre.

Prin Iegdtura

1or cu zeii, indienii Warao cred cd toate

sunt legate.

Ritualurile de reinnoire a vielii

Ei de suslinere a lumii erau parte centraid a religiei indienilor

Ouechua gi Aymara

credeau ce spiritele strdmogilor molti continuau sd existe, pentru a le indruma.

Aztecii si mayaqii aduceau jertfe umane

pentru _a potoli setea de sdnge a zeilor.

Pentru poporul Dogon, flecare lucru

e un microcosmos care cuprinde

rimii noEtri stremosi v6ndtori-culegdtori ^credeau cd lumea naturaLd avea o trdsdturd supranaturald. Pentru urrii, acest lusru era exprimat prin credinla cd animalele, Plantele, obiectele

p

fo4ele naturii au spirit, la fel ca oamenii. Conform acestei perspective animiste ^asupra iumii, oamenii sunt consideraF Parte a naturii, _Ei nu separati de ea, iar, ca sa Ediascd in armonie cu aceasta, ei trebuie sd respecte spiritele.

Mr:lte dintre primele ^popoare au ircercat sd explice lumea Prin efstenla unor zeitdli pe care Ie

asociau cu anumite fenomene naturale. Neobositul ras5rit ^al soarelui, de exemPlu, era vazut ca o scepare din intunericul nopqii, controlat de un zeu al soarelui; la fel, cicluriior naturale, ca fazele lunii si anotimpurile, vitale pentru modul de vlala al acestor popoare, le erau atribuite zeitSli proprii. in afara de crearea unei cosmologii ^care sd explice mersul universului, maj oritatea culturilor includeau, in sistemul 1or de credintP, si un mit a1 crealiei. Deseori, acesta apdrea sub forma unei analogii cu reproducerea umald, ^{o zeitd-mamd}

ddnd naqtere lumii, care, in unele cazurl, avea ca tatd un alt zeu.

Uneori, aceste zeitSli creatoare erau personlficate ca animale sau ca elemente ale naturii, precum rdurile sau marea, oti

ca mama-pdmant qi tatdl-cer.

Rituri si ritualuri

Sistemele de credlnld ale celor mai multe religii ^primare conli- neau o formd sau alta de credintd in viata de apoi, una de oblcei iegatd de existenta unui tardm distinct de lumea materiald

-

un loc a.l zeilor _Ei al creaturilor

&m&$!xwTx

pmtM[tE _t9

Populafia polineziand

gi cea maori explicd originea morlii.

Aborigenii australieni

vdd, in Visare, creatia ca flind omniprezentd.

Prin ritualul,,Lucrarea zeilor", tikopienii isi indeplineau obligatia

de a sluji zeilor.

Fopulatia sami oedea cd gamanii

br aveau puterea de a vizita _alte lumi

Potrivit tribului Baiga, zeii ne-au creat pentru a avea grijd de pdmAnt.

Pentru populalia Ainu, totul, chiar si o piatrd,

are spirit.

Indigenii Chewong cred cd scopul nostru

e sd ducem o viald bund si sd trdim

ln armonle-

Lumea naturald si cea supranaturald

se intrepdtrund in religia boqimanilor

(numiti _{qi San).}

W*x ^n'a*

:ritice

-,

^{unde se} duceau splritele rortilor. Unele religii conslderau Posibile comunicarea cu acest -arAm dlferit si contactarea s-oiritelor ancestra.le, pentru

a le cere cdlduzire. O anumitd :ategode de persoane sflnte

-

samanul sau ,,vraciul"

-

^putea

sd cdldtoreascd intr-acolo si s6 .Drindd puterl mistice de vj.ndecare

n

urma contactului cu spj.ritele,

tnd,

uneori, posedat _de acestea.

Primeie popoare celebrau, ie asemenea, riturile de trecere

a.ie vietii; acestea, aldturi

le

succesiunea anotimpurilor,

s-au transformat in ritualuri asociate spiritelor si zeltdtilor.

Ideea de-a muitumi zeii, pentru a avea noroc ia vanetoare sau in agriculturd, a lnsplrat ritualurile

de venerare si, in unele culturi, jertfele, al caror scop era de a le darui zeilor viala, in schimbul vietil ddruite de ei oamenilor.

Simbolismul juca un rol esential in practicile religioase ale primelor culturi. Ceremoniile includeau maEti, fetisuri, idoll gi amulete si se credea cd acestea erau ghidate de spirite. Anumite locurl erau investite cu semnifl catie religioasa,

lar unele comunitati construi.au iocuri sflnte si cimitire sacre, iar altele creau constructii sau sate dupd imaginea cosmosului. CAteva religil primare maj. existd si astdzi, rdmase neatinse de civilizalia occidentald. Popoarele lndigene care cautd se recapete culturile pierdute au fdcut incercdri de relnviere a acestor religli. Cu toate cd sistemele lor de credintd ni

se pot pdrea primitive, la o primd vedere, Ii se disting amprente in

mari1e religli care s-au dezvoltat in lumea moderna sau in cauhrea splrltualitalli de tip ,,New Age".

20

FORTE

^I

v

ilEIIAZUTE

I]I ^AGTIUilE

irxYeLK&mKKe &xx&{xx

,\ r

ntrebarea de ce dezvolta

I nr-"rrr,

ldeea unel luml

I

airl"olo de cea vizibild in care trdim este complexd. Motivali

de impulsul de a intelege lumea inconjurdtoare

-

^{mai ales de}

pericolele qi adversitalile cu care se confruntau si de modul in care erau asigurate necesitdlj1e vietii

-,

oamenii primelor societati au cdutat explicalii intr-o realitate care era invizibila pen[ru ei, dar le influenta vieti]e.

Ideea unei lumi a spiritelor e asociatd cu notiunile de somn si moarte, precum si cu granita dintre acestea _Ei congtientd, care poate fl asemdnatd cu fenomeneie naturale de noapte _El zi. ln aceastd

h til

Animismul in socletdtile primare 24-28 ^{n puterea} samanului 26-31,

,

Creati cu un scop 32

.

^..jt'gdnd Calea zeilor 82-85

'

^O lume rationald 92-99

i

stre

crepusculard" dintre somn fi. 11eghe, viala gi moarte, Iumina si

r*neric,

se afla visele, halucinatiile s. sierile de constiintd alteratd, care ilate ce iumea vizibila, palpabild, nu

:

surgn:ra sj. cd existd si o alta lume, s:pranaturald

-

^aflatd in legdturd

::

a noastrS. Nu e greu _sd ne

;r-:em ⁱⁿ locul acelor oameni r. _{sa ne} inchipuim cd locuitorii

a:estei. alte iumi nu numai cd ne

*:uenteazd gAndurile si actiunile, :l si cd loculesc trupurile animalelor

-

chiar obiectele neinsufletite

r

provoacd fenomenele naturale :are ne afecteazd. vietile.

htelnirea dintre lumi

?.eprezentdrile oamenilor, ale animalelor si ale flintelor hibride de

:p

om-animal, in picturile rupestre ::n Paleolitic, sunt adesea decorate

:--r desene despre care azi se spune :-ar fl imagini ,,intiparite ^pe retina"

-rvoluntar, cunoscute ca fenomene entoptice

-

efecte vizuale cum sunt punctele, pdtrdtelele, zigzagurlle si -:aiile ondulate, care apar in stdrile iintre veghe si de somn sau in stdrile dintre viziune si halucinatie.

?rcturile insele reprezintd un val'

&&

Pasdrea

Furtunli isi trece propria

_suflare

in ^pieptul

omului si

al

animalului

Er tara aceaste

suflare nu

am

putea

_respira.

Legendi africani

transparent lntre lumea materia.ld Ei cea a spiritelor.

Nu ii putem intreba pe vAndtorii- culegdtori europeni din Paleolitic despre credinlele gi ritualurile

de la baza picturilor rupestre, inse, in sec. XIX, au fost inregiisEate credinte culturale si religioase ale tribului D(am din sudul Africii, un trib acum dispdrut, de vdnatori- culegdtori San, care fdceau

picnri

rupesfie, amintind de cele din Epoca Pietrei, din rapuni similare.

Vlala spirituald ^a Eibului /Xam San era un ecou viu al ideilor religioase pe care le-au atribuit arheologii primilor oameni modemi. Chiar

;i

inte4ecliile ,,clacl" din limba tribului D(am San (reprezentate prin simboluri ca ,,/", ce indicd >>

tnci

din preistorie, populatia San si-a reinnoit picturile rupestre, tralrs- mitAnd din generatie in generalie povestiie si ideile pe care le reprezintd

Suntem

inconiurati

de pericole care

provoacd boli si moarte.

Sursele noastre de hrana, plantele si animalele,

sunt uneori

abundente,

alteori

Fenomenele naturale, ca starea atmosfericd si anotimpurile, sunt

in

afara

controlului

Ni

se

infdtiqeazd spirite

in cer, in pdmAnt, in animale

sau in foc.

ww

saracacroase.

22 ITTELEGEREI LUHII

sunetul produs de migcarea limbii intre maxilan:l supenor gi cel inferior, mai degrabd un !a!6it, in semnde dezaprobare) sunt considerate rdm6$4e ale vorbirii primare a omenirii.

Iliuehri ab unisersului

Mitologria ururror popoarelor San e putemic inftuenlata de mediul lor inconiurEtor s.i de ideea cd existd atdt o sferd naturald, cdt si una supranahrrali, profund interconec- tate. in hrmea asffel organizatd.pe trei niveluri, tdrdmurile spiritelor se afla s.i deasupra, _Ei dedesubtul lumii din mijloc, sau naturale, in care trdjesc oamenii; flecare tdrdm e accesibil celuiialt si orice se intAmpla pe unul lnfluenleazd direct

ce se lntdmpla ^pe ce1alalt. Oamenii cu puterl deosebite pot sd viziteze tdrAmul superior, sau al cerului, Ei sd cildtoreascd in lumea de dedesubt, a spiritelor subacvatice si subpdmAntene.

Pentru tribul /Xam San, Iumea de deasupra era locuitd de /Kaggen, zeu creator si farsor (cunoscut gi drept Calugdrifa), _{Ei de} familia acestuia. Aceste flinge imPargeau lumea cu un numdr mare de animale

gi cu spiritele morlilor, inclusiv cu spiritele Primei Rase

-

^{o comunitate}

de flinle hibrlde de tip om-anlmal, care aveau puterea de a modela, de a transforma si de a crea. Trilcui /Xam credea cd aceste flin1e au fost primele care au locuit PamAntul.

Fotte ale naturii

^,

hr mitoiogia /Xam, elementele naturii au fost inzestrate su semnifl catie supranaturald sau personiflcate ca spirlte. Personajele supranaturale puteau lua forma animalelor cu care impdrtpau meleagnrrile, ca antilopa-elan (o specie de antilopa), mangiusta gi cilugarila. Creatoml /Kaggen, care a adus lumea Ia flinld vis6nd-o, Iua chip de om, dar putea sd se transforme in aproape orice, cel mai adesea intr-o cSlugdrip sau intr-o antilopd-elan. Deqi era protectonrl animaleior, uneori se transforma el insusi intr-un asemenea animal, ca sd fle ucis si sd hrdneascd _PoPorul.

Oamenii Primei ^Rase erau

privili

cu infiorare si respect, dar venerali. Tribul nu

ind\a

rugdciuni nici mdcar cdtre /Kaggen ^(sub infdliEarea lui de cdlugdrifa), cu toate cd un samaa

Mama mi-a zis *t

cd

fata

[Primei Rase] si-a

bdgat mAinile in

cenusa

lemnului

ars

si

a

aruncat-o in

cer, sd se

tiansforme in

Calea Lactee.

Legendi africani

ww

Sarr precum l/Kabbo (vezi caseta aldturatd) putea spera sa-i mijlo- ceascd lui /Kaggen o vdndtoare reuEitd. tntrucAt /Kaggen e farsor, multe dintre miturile din jurul ^}ui gi al familiei ^sale sunt comice;

p6nd gi mitul principal al credrii primei antilope-elan lnclude o scend in care nepriceputul /Kaggen e bdtut de o famille de manguste.

Fo4e importante ale naturii si corpuri ceresti au devenit, Ia fei, personaje in ^povestiri care explicau sum au apdrut acestea _Ei de ce se comporbau astfel. De exemplu, copiii Primei Rase aruncau soarele somnoros sus pe cer, lar Iumina ce strdlucea din subsuoara lui lumina lumea. O fatd ce aparlinea Primei Rase a fdcut stelele aruncAnd pe cer cenuEd din foc. Ploaia nu era socotitd un fenomen natural, ci un animal mare. O furtund inspdimdntdtoare cu trasnete era taurul ploii, iar ^{o ploaie} uEoard era vaca pIoii. Anumill oameni care aveau puterea sd rnvoce ploaia, precum //Kabbo, fdceau o cdldtorie

Fenomenele naturale ca eclipsele, care, poate, nu au fost vdzute weodatd de nici un membru al poporului San, ar putea fl explicate prin legende transmise in bogata traditie orald.

ffiffiffiffi$ffiYffi

pffi&ffi&ffi& 23

&&

--{cum

mult timp, babuinii

-srau

oameni mici,

ca noi,

dar mai rautaciosi

si

mai certdreti.

Legendd africani

'ir.t ]t '&?ttii

_ ::anaturald intr-o baltd, ca sa -.::ne vaca ploii si apoi s-o aducd,

-:

cer, cdtre locul secetos. Acolo, .:3ra" vaca ploii, iar sAngeie si

, ,e1e acesteia prcurau pe pdmAnt .=renea pIoii.

?loaia era vitald pentru zona -:d de desert unde traia tribul

.-r.

Era esential sd fle reumplute - ^.pa baltile secate _Ei extrem de

:= intre care se tot muta tribul 'aie erau interconectate printr-o

.: i:urd complexd de povesti si

- .:ri, cunoscute drept ku kummi, :rdndtoare Timpulul Visdrii

: :rgenilor australieni ^(pp.

3

_-3b).

lutrarea in alte lumi

. --:e aspecte ^ale lumii naturale ..:rise in povestile tribului /Xam

:..:rseazd interactlunea fl intelor . :anaturale cu oamenii - cum

::anifestd acestea interesul

.

le lume si cum pot oamenii,

.

rdul

1or, sd le influenteze si -: multumeascd prln actiunile

:::ii. Toate popoarele _San cred :irAmurile spiriteior le sunt

. =srblle, in stari de constiintd ::atd, Celor Care au o putere -:anaturald, cunoscutd ca /gr :satd oamenllor si animalelor , ,:satorul 1or. Dansul in stare de

'-.si

e rrtualul religios esential

prin care oamenii isi pot folosi aceastd putere ca sd ajunga la lumea spirltelor gi sd isi ^propulseze sinele esential, prin crestet. Acolo, ei se pot ruga pentru vreti-le celor bolnavi _{Ei se} pot intoarce cu puteri vindecdtoare, cu a1utorul ca:ota reusesc sd scoatd sagetle bc':i.

trimise de morli din ceala:a

-;::e

Membrii trrbului /Xa=

s:

:.^ga*

lunii si stelelor ca sd le -:sp-:e putere spiriLuala. prec*:- s- :.

1:::

la vdndLoare. Se creciea

:z a-::-:-

cAnd rntrau in siarea de :c:--s:t-lt:5 alteratd, cei drn tribul

rXar e:a;

in moaJte temporara si lnimr-e -e deveneau stele. Oamenii si stelele aveau o legdtura atAt de strdnsd, incAt, atunci cAnd cineva murea cu adevdrat, se spunea cd ,,sleaua srmte cd inima noastrd se opreste [Ei] cade, din aceastd pricind.

Pentru cd stelele stiu c6nd murim."

Dupd moarte, conform credintei /Xam, legdtura dintre lumea experientei umane, cea a spiritelor si cea a fenomenelor naturale devine si mai clard. Potrlvit credintelor, pdrul unei ^persoane decedate se transforma in nori, care apoi fereau oamenii de arsita soarelui. Moartea era descrisd

Atribuirea de trdsdturi _,,umane., ar:i:::a-e-c: ie exe:::piu. c.triozitatea mangusteio: e o ca:ac:er-sticd a mrtului tlmpulj. h ^jurul caruia se tes povesti despre cun a apArut iumea

in termenri elementelor naturii:

se spunea cd ,,suflarea" care existd in flecare flintd umand Ftergea urmele pasilor oamenilor cAnd acestia mureau, fdcAnd deflnitivd trecerea dintre lumea celor

vii

si a celor morti. Daca urmele pasilor _ar rdmdne, _,,ar fl ca si cum am tral in continuare".

Viata-vis

_I

a lui Kabbo

Mare parte din informatiile despre credintele tribului /Xam

San le avem de la un bdrbat ^pe nume //Kabbo, care, in anii 1870, s-a numdrat printre cei cdqiva prizonieri /Xam San eliberati din inchisoare si dati in grija doctorului Wilhelm ^Bleek, care a cdutat sd Ie invete limba si

si

le studieze cultura.

Acestia fuseserd inchisi pentru infractiuni precum furtul unei oi, cu scopul de a-gi hrdni familiite care mureau de foame. //Kabbo vorbea despre

bdllile

,,lui", intre care se miqca familia sa,

in desertul arid din centrul Coloniei Capului, asezAndu-se la o oarecare distantd de apd, ca sd nu sperie animalele venite sd se adape. Wilhelm Bleek a spus despre el: ,,Acest suflet batrdn si bun pdrea pierdut intr-o viatd-vis numai a lui"; ^d.e fapt, numele / /Kabbo inseamni ,,vis". Se spune cd zeullKaggen

a adus Iumea la fiintd visAnd-o, iar //Kabbo avea o relagie speciald cu el; in calitate de /Kaggen-ka

Ikwi, ,,om-cdtugiri!d", el putea

sd intre intr-o stare de visare, dobdndind puteri precum aducerea ploii, vindecarea si magia

vdnitorii.

24

iru conrExr

cREDTNCIO$I

atnu

LOC

Hokkaido, Japonia

iNamr

10

000-300 i.Hr.

Populalia Jomon din Neolitic

-

^strdmosi

stravechj ai poporulul ajnu

-

traleEte ln Hokkaido, venerAnd, probabil, zeitali tribale.

600-1000

d.Hr.

Poporul de vdndtori-culegdtori din Oholk ocupd coasta lnsulei Hokkaldo.

Unele dintre practicile lor rituale, ca verrerarea ursilor, se regdsesc mai tArziu la ainu.

700-1200'Cultura Oholk ^se amestecd cu cultura Satsumon, dAnd naEtere culturii ainu.

DUPA

1899-1997 Populalia ainu

e fortatd sd se integreze; multe practici religioase alnu sunt lnterzise.

2008 Populatia ainu e recunos- cuta oflcial ca populatie indi- gena, cu o culturd distincta.

ARE SPIRIT

Funtele ultane ^1:: s-:::

nu sunt

decit

recePtacule

crl-T'_ _: :

Splritele sunt

nemuritoare.

Cele mar impor:an-e

sunt zeii.

Ceremoniile, cAntecele si ofrandele ie confera zer;altlor

un statut in cealalla lume.

Daca-i tratam pe zei cum se cuvine, ne asigurd hrana.

uvAntul,,alnu" inseamnd ,,flrntd umand" si se referd la populalia indigend a Japo- niei. care trdreEte acum in special pe insrJa Hokkaido. Populalia ainu are legaturi culturale strAnse cu a[i ^locui- tori ai litoralului nordic a] Paciflcului

-

popoarele siberiene (precum ciukcii, populatirle koryak gi yupik) _Ei inuilli

drn Canada _Ei Aiaska. Aceste popoare impdrtdqesc o viziune ammrstd asu- pra Iumii, conform cdreia orice flinld

sr orrce obiect are un spirit care poate sd aclioneze, sd vorbeascd si sd meargd singur. Lumea splrituald qi cea materiald sunt separate numai de o membrand sublire, permeabild.

Populalia arnu consrderd cd tru-

pu1 e doar un recipient a1 spiritulur;

dupd moarte, spirltul iese prin gurd sr prin ndri si ajunge in cealalta lume, ndscAndu-se din nou, in calitatea de kamuy, cuvdnl care inseamnd si ,,zeu", si ,,spirlt". Cdnd kamuy moare in cealaltd lume, se naste iar in lumea de alcl. Se va reincarna mereu intr-un trup din aceeasi specie si de acelasi sex.

Kamuy poale exista sub forma animalelor, a plantelor, a mineralelor, a fenomenelor geografice sau naturale ori chiar a uneltelor si a ustensilelor create de oameni. Cum toate splritele sunt considerate nemudtoare. casa

tlHIAR SI tl ^PIATRA

&M&ffi$&ffiWt er* $t}clETATILE Pnlm&ffiK

Tot ce existd in lune are

spirit.

Vezi si: UrmAnd Calea zeilor 82-85 * Devoliune prin puja 11,4 115

:.:: o fotografle din 1946, o cdpetenie ainu indeplineste o ceremonie pentru

.--,stlrea sprritului unui urs la intoar-

=

-:a lui in lun-rea divrnd

,:-31 persoane e incineratd dupa

. --rar[ea acesteia, pentru a garanta _cd

'-- 3dukamuy va avea o case pe lumea :r-la1ta; uneltele persoaner respective

- - fl distruse (pentru a elibera spiri- '=.: din ele) si ingropate impreund cu

:-nu1 persoanei, in ideea de a fl folo-

:

,: pe lumea cealaltd.

hlterea cuvintelor

: -:,t kamuy ^{ce au} roluri atAt in lumea .cranal"urala, caL ₉₁ in cea umana.

..: -ari-kor-kamuy, de exemplu, e zeul i:ator, _dar si zeul satului, si isi poate

:.::

aparitia pe pdmAnt sub forma :.-.t bulnite cu urechilungi.

intre oameni stkamuy e o legd- '

-:i

^strAnsd

-

^atat de strAnsa, incAt

':1uv _au fost descrisi ca .,zei cu :-:3 te poti certa". Acestor kamuy .

:ct

fl adresate rugdciuni, folosin-

--se bete sculptate spectale pentru -;dciune, insd legdtura ritualicd se

..:eazd. mai mult pe respect reci-

:

::

si pe comportament corect.

,.'^.d cineva a mdniat un zeu prin

=ghjentd sau prin lipsd de respect,

i4."li ^,

{:1:r::1!1 trebuie sa indeplineascd o

cerer:-

nie ca sa-Ei exprime cdinta. Dacd.

insd, a trataL un zeu cu respect;

datorat _{Ei a} indeplinit toate ritLia- lurlle, dar tot are parte de ghu:io::

membrii ainu o pot ruga pe zeita focului, Fuchi, sd-l oblige pe zeul respecliv sd isi ceard scuze si se compenseze pierderile suferite.

Conform credintei ainu, chiar si cuvintele sunt spirite, iar folosuea lor e unul dintre darurile primite de

:3i:-:::-

:€

ta:e :e-' st -;cr-,irile ^{nu le}

,.--^;j

^^-:

_ '

:-

-::.=

_--.---=-=

^r--,.

^{:OlOSlte pen-}

--:-

= -:-l:-:-= :.:a'.=;er- ^a--6t CU Zeir,

::" l:

:r-:::p--;. cAnlecele epice :--:--

l--:-:sl::e

sub denumuea de

,:.::.:'.'

':*:a:

_SaI ..CdnteCele ZeilOr", s ':-: la::a:e -a persoana intdi, din :=:s:e:t:i.ia asa-zisrlor kamuy, nu din

:::

a

:--.erlor.

si se spune ca cei

r:-,a: ^se bucurd privindu-i pe oameni :a::-qdld si d6nd glas caniecelor zeilor.

a spiritului. Spiritul ursului

-

venerat cazerulurs de munte Kimun-kamuy

-

^{era tratat cu}

mdncare, vin, dansuri si cdntece.

Se aruncau sdgeli in aer, pentru

a ajuta spiritul sd se intoarcd in lumea divin6, unde acesta impdrtea cu algi zei darurile cu care fusese el onorat pe pdmAnt:

sake, somon _Ei bele sacre de salcie sculptate.

Ceremonia iwakte de trimi- tere a spiritelor era indeplinitd

si pentru uneltele si obiectele ajunse Ia capdtul intrebuintdrii.

4-

Je

asemenea, eu

voi zbura totdeauna in spatele oamenilor si voi pazi

mereu tinutul

lor.

CAntecul Zbului-Bufniti

Ritualuri de trimitere

a spiritelor

Ritualurile de vAndtoare erau centrale pentru populatia ainu gi erau menite sd impace zeii care vizitau pdmAntul deghizali in animale. ln schimbul

ofrandelor si al ritualurilor, zeii ldsau trupurile animalelor in care sildgluiserd.

Dupd ce ucideau si mAncau un urs, membrii ainu efectuau ritualul i'yomante de trimitere

uilll ^0AMElll

POTUITITA

ALTE LUMI

PUTXMT& SAilI&MULUI

28 ^:,ti

^.

;

_1);,1

:: "**,{i:i,

,,.

,

^,

iw corurExr

CREDINCIO$I

saml

TIMP SI LOC

din preistorie,

S6pmi

(odinioard, Laponia)

DUPA

10.000

i.Hr.

Stramogii populatiei sami cioplesc in piatra.

cca 98

d.Hr.

Tacitus face primele insemnari referi.Loare la sami (numindu-i lennj).

sec.

XIII

d.Hr. Misionarii catolici aduc crestinismul, insa saman.ismul persistd.

cca l72O

d.Hr.

Thomas von Westen, ,,apostolul sami",

ii

converteqle lortat ia cregtlnism, distrugAnd tobele samane si locurile sacre.

sec.

XXI

Cea mai mare parte

a populaliei sami aderd Ia crestinism. insd se observd o renastere a samanlsmului.

amanismul e una dintre practicile religioase cele mai vechi qi mai raspdndtte

a-le omenirii, avAnd la bazd credrnta in spirite ce pot fl influenlate de samani. Acestla, barball sau femei.

sunt considerali,,oameni deosebiti", inzestrali cu mare putere sl mulla cunoastere. Dupd ce intrd in starea de constiintd alteratd, sau in trarsa.

aceEtia pot sa ajungd in alte

lunt

si sd interactioneze cu spiritele care trdiesc acolo.

Tocmeala cu spiritele pute::::ce care stdpAnesc alte lumi e aoesea un aspect esential al activira:i.or samanului. De exemplu sa:::::-;- cere deseori sd fie Lrimise

":-.-::-a-:

de v6raL (esen;iale in une.e s:

^-:2

.

tradi Lionale) din lumea sr-r:::.

::

in aceastd lume. cere

-c*::::. ^.i:

a prevedea viitorui sa* re:-?:1 ^. penLru vindecarea cest'a ^{--.:-a .'-} in schlmb, spiritele le pot cere oamenilor (prin intermediul ^sama- nului. care actioneaza :a :..'.'. :.- -::

sd ie aduca ofra::ce sa- s= r;.r-a:t--:

anumire reErj: s:

::i

^:-

j: - _:-:-: i

Samalir au u:: :c, -r:-p::-alt:

de'..:.decd'-cr:: aa:s-- ^{: :} - ^s

;:.:.-a.;

aa c-,- n ^a )- .

Credem

in vise si

credem cd

oamenii pot

sa

aiba

o

viate

paraleld cu

viata

reald, ^o

viatd ln

care

pot

pdtrunde ln

somn.

Nilungiaq, femeie Netsilik

Aceastd functie se reflectd in unele dinlre conceptele (in mare parte invechite) care au fost folosite pentru a descrie samanii, precum

.waci", in Africa Subsahariana, si ..tuamaduitori", in Amerrca de Nord.

in Europa, samanismul a fost domlnant in multe societdti ince- pdnd cu aproximativ 45 000 de ani in urmd, pdnd in epoca modernd.

Vrkingil practicau o formd de divrnatre samanicd numita seidr,

intre sec. VIII si XI; elemente sama- nice apar si in miturile medievale

Din lumi pe care nu 1e putem vedea.

fiinte supranaturale puternice

controleazd sursele de vdnat sr vremea

Aceste lumi sunt populate de

spirite,

cie weme ce atAt oamenir, cAt si animalele au suflete

nemuritoare.

Acestia

pot

face apel la

spirite,

cerdnd pentru noi animale de vAnat sau vreme bund

sau vindecAndu-ne cdnd suntem bolnavi.

Unii

oameni pot

vizita

aceste

lumi

in care trdiesc sprrrtele.

ffiffieffieffiYffi

pffi$ffi&er ₂₉

'Jezi si: Intelegerea lumii 20-23

"

Animismul in societdliIe primare 24 25

"

Prezicerea viitorului 79

.-=:itoare _{la zeul} scandinav Odin, :.i? s-0 supus unui sacrlflciu -,-:atic _{si s-a spAnzurat de Arborele}

-:::ii (axa un iversului).

-:l ^sec. XVI si XV]I, s-au observat .-:-e clare ale samanismului la

.

:.oinicii

spirituali Benandantl

---- agrar al fertilitalii) din Friuli

.= .,spiridusii veseli" care zboard.

, iDtea (spirite fantastice ale

.-*rii), din basmele scotiene. Mai . -:nt, cultul mazzeri din Corsica

-

lfluente

samanice clare.

Sanranii sami

- == mai lungd istorie consemnata :a:nanismulur in Europa e loca- :.^-a insd in nordul Scandinaviei,

'

_:egiunea S6pmi (fostd Laponia).

-.. --. populatia sami, crescdtori -

::ni

si pescari drn zone costiere, .:::tomazi, a pdstrat, pdnd , -:.:eputul sec.

XVil,

o reiigie

'

.,:alitate samanicd, partial .;orald in ulLimele decenii

:-

_{3ro 1or poate fl} reconstituitd

-: razd surselor istorice, precum

.

:omparatiei strAnse cu culturi

r3x* axt:,

{t*t

^t**?

Omenirea

nu

ajunge .a

capatul existenlei dupd

:: bolile

_sau

alte nenorociri ii ucid spiritul animal

aici,

pe PdmAnt"

Continudm

sd

traim.

Ndlungiaq, femeie Netsilik

invecinate din Asia ^de Nord si din zona arc[icd americanS

$amanii ^{sami, sau} noaidi, puteau sd igj mosLeneascd chemarea sau sd fle aiesi direct de spirite. in unele culturi, cei ,,aleqi" sd fle samanl indurau deseori o perioadd intensd de boald qi stres, precum si episoade vizionare in timpui cdrora puteau fl ucisi sr readusi la viatd.

$amanii sami aveau, ca aiutoare, spirlte sub forma unor animale, ca lupi, urEi, renl sau pegti, _Pe care le imitau atunci ^cAnd intrau in transd. Se spune adesea, despre Eamani, cd ^,,se transformd"

in animalul pe care il imitd, prln[r-un proces de transformare interioard, si nu printr-o schimbare exterioard, vizibild.

Trei lucruri ajutau samanul sami sd intre in transd. Primul consta in istovrrea severd, la care samanul ajungea ^adesea muncind dezbrdcat la tempera- turile arctice ^{foarte scdzute.}

Cel de-al doilea era bdtaia ritmicd

a tobei ,,runice" ^{sacre (ia} aite populatil, ca iakutii _Ei burialii,

Toba qamanului sami era folositd pentru a lua legdtura cu lumea spiritelor. Mai existd cdteva tobe de acest fel, dar multe au fost arse de rn isionarii cresLini.

toba e numita,,calul samanului");

toba era decoratd cu reprezen- tdri ^ale iumii zeilor de deasupra, ale lumii mortilor ^de dedesubt si ale lumii locuiLe de oameni (PamAntul)

-

^cele trei lumi unite prin Arborele Lumii. Cel de-a}

treilea mod prin care samanul intra in transd era sd consume ciuperca psihotropd numitd, popular, bure- teie mustelor (Amanita muscaria).

Dupa ce mAnca ciuperca, samanul cddea in transd si devenea rigid gi imobil, ca si cum ar fl fost mort.

in timpul acestui proces, barbalii sami il ^pdzeau, in timp ^ce femeile intonau cAntece despre lucrurile pe care le avea de indeplinit in lumile ^de deasupra si de dedesubt, precum gi cdntece care sd ajute qamanul sd gdseascd drumul cdtre casd.

Existd poveqti despre samani sami care nu s-au mai intors >r

30

p&$Yx&K&

s,&rufinulut

in unele culturi arctice, existd credinla cd animalele au spirite pdzitoare, care le protejeazd;i le asigurd o viald bund. $amanii au puterea de a negocia cu acegti paznici, in numele oamenllor, pentru trimiterea animalelor din lumea spiritelor in lumea oamenilor, cu scopul de a fl vdnate gi pescuite.

religioase asemdndtoare cu cele a.le

samanilor sami. ln afard de potolirea furtunilor si de vindecarl, ei inter- mediau si intre lumea umane si spiritele de pe pdmAnt, din aer sl din apd. Sedinlele samanice se desfdsurau mereu pe semiintu- neric, intr-un iglu sau lntr-un cort.

Samanul invoca spiritele ajutatoare intondnd c6ntece speciale. Dupd ce intra in transd, vorbea cu o voce care nu era a iui

-

^{adesea cu o voce}

gravd joasa, sonore, dar uneorj cu o voce lnaltd, ascutitd.

In aceastd stare de transS, samanul isi putea trimite sufletul in cer, ca sd i se infaliseze lui Tatqiq, omul de pe Luna, despre care se spunea cd garanta fertilitatea femeilor, dar si norocul ia vAndtoare Dacd acesta era multumit de ofran- dele pe care i ie aduceau samanii, ii rdspldtea cu animale. CAnd luna nu se vedea pe cer, eschimosii Netsilik credeau cd Tatqiq plecase la vAndtoare de animale, ca sd-l hrdneascd pe cei morti.

in cer, sub ape

Potrivlt unei povestiri a eschimo- si.lor Netsilik, intr-o zl, marele garnan Kukiaq incerca sd prindd

&&

Totul vine

de Ia

Nuliayuk -

hrana

si

imbrdcamintea,

foametea si

vdndtoarea

fdrd noroc,

belsugul

sau

lipsa

de

karibu,

de foci, de carne

si

de

grasime.

NAlungiaq, femeie Netsilik

niciodatd din cealalta lume, deseori pentru cd aceia care aveau respon- sabilitatea sd-l trezeascd printr-un descdntec uitaserd cuvintele magice. Despre un saman se spune cd nu s-a stiut nimic timp de trei ani de zile, pAnd cAnd persoana care il pazea si-a amintit cd trebuia sd-l cheme sufletul din _,,spiraIa intestinului gtiucii, din cel de-al treilea co1! intunecat". Odata rostite cuvinteie necesare, picloarele samanului au tremurat, iar ei s-a trezit, blestemdndu-si pdzltorul.

Gomunicind cu spiritele

Exista credinta cd samanii sami zburau p6na Ia un munte din centrul lumii ^(axa universr:lui) inainte de a pdtrunde in lumea splritelor, fle ea cea de deasupra sau de sub

munte. In mod obisnuit, ei puteau sd zboare pe spiritui unui peste, sd fle condusi de spiritul unei pdsdri Ei prorejali de spiritul unui ren

$amanii cdldtoreau in lumea de sus, Saivo, sd ceard v6nat sau ajutor de un fel sau altul; ca.ldtoreau

il

lumea de sub pamAnt, Jabmeaymo, ca sd aducd inapoi sufletul unei persoane boinave. Acest lucru putea.fi obtinut abia dupd ce stdpAnei lumii subpam6ntene i se aduceau ofrande. $amanii puteau sd comunice cu spiritele din lumile de sus gi de jos deoarece instrurrea 1or presupunea ir:rvdtarea llmbajului secret a.l spiritelor.

Samanii Netsiiingmrut ^(eschi- mosli Netsilik)

-

^o culturd arctlcd din Canada de astdzi ^(la vest de Golful Hudson)

-

^{aveau credinte}

ww

3l

-..:

inuiti

drn Gojahaven, din nordul

:r

st-au pastrat credinta

": ani, despre care se spune - ielatie speciala cu nalura -:,.rritele care o stdpdnesc.

-t_:r-o copce. S-a ultat in sus

'.zul

_{cd Luna se misca incet}

-

:1 A zabovit deasupra capului

s-a tra nsformaL intr-o sa n ie .se de balenS. Vizitiul saniei, ::. r-a facut semn lui Kukiaq - aleLure si.l-a dus. pr.in cer.

.- -a casa lui. Intrarea in casd .semenea unel guri care -.:ca _si, in una dintre camere,

. =-e hrdnea un copil. Cu toate

-

^{.ra l-a rugat pe Kukiaq sd}

:aboveascd, e1 era ingrijorat

.. avea sd gdseascd drumul - = case. Asa ca a alunecat pe

a de lund si a ajuns inapoi pe .'ant teafar, chrar lAngd copca

-

^{-de plecase.}

', 1eori, insd, samanii Netsilik :,:arteau sufletele la Nullayuk - Sedna), stapdna animalelor

-pd si de pe uscal, care locuia -.::dul oceanului. Nuliavuk avea

puterea de a opri sau de a da drumul focilor de care deplndeau eschimosii Netsilik, penlru a-si asigura hrana sr imbrdcdmintea.

Asadar, ea avea multa influentd asupra lor. CAnd eschimosii Nelsilik incdlcau vreunul drntre tabuurile ei stricte, le sechestra focile.

Totuqi, daca indrdzneau sd se duce in lumea ei submarind, ca sa-r impleLeascd parul. samani i reuseau sa ii potoleascd mdnia, iar ea dddea drumul focilor in ocean.

Traditia samamcd a eschrmosilor Netsilik a durat pAna in anii 1930 sr 1940 in comunitalea Netsilik, numai qamanri ^(sau angatkut)

-

care erau pazili de propriile 1or

spirlte protectoare nu se temeau de spiritele periculoase si rduvoi- loare din 1ume. Un saman Netsilik putea sd aibd mal multe splrite ajutdtoare. De exemplu, spiritele ajutdtoare ale samanului UnarAluk erau parintii sdi morti, soarele, un cAine sr un scorpion de apa. Aceste spirite il instiintau pe UnarAluk cu privire la ce exista pe pdmdnt si sub pdmAnt, in apd si in cer.

Iluminarea samanica misterioasd'a lui Au

Urmdtoarea istorisire despre iluminarea gamanicd i-a fost relatatd exploratorului danez Knud Rasmussen de cdtre Au, un saman eschimos iglulik. Au si-a amintit de o perioadS. din viata sa cAnd c5.uta singurdtatea, era foarte melancolic gi uneori ^plAngea r-'.econtrolat. Apoi, intr-o zi, 1-a cuprins un sentiment de bucurie nemdrginitd,

inexplicabili.

E1 a explicat cd. in toiul acestei explozii de bucurie purd, ,,am devenit saman, fdra sa stiu nici eu cum s-a intdmplat. Dar eram saman." Dup5. aceea, Au a cdpdtat un simt aI vdzului si al auzului cu

totul

deosebite:,,Imi dobAndisem iluminarea, quamaneq 1...1

nu doar cd puteam sd vdd prin intunericul vietii, dar aceeasi lumind radia si din interiorul meu, fiind imperceptibilS. pentru oameni, dar vizibild tuturor spiritelor de pe pdmAnt, din cer si din

apd., iar acestea veneau acum la mine si au devenit spiritele mele ajutdtoare."

Knud Rasmussen (1879-1933)

a petrecut multi ani documentdnd cultura popoareior arctice, in timpul cdldtoriilor Iui de explorare.