REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAŢIILOR

(1)

ANUL XVI Nr. 4, Decembrie 2011

EDIŢIE BILINGVĂ ROMÂNĂ - ENGLEZĂ

REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAŢIILOR

MEDICALE ACREDITATE DE COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA CLASIFICATĂ CNCSIS ÎN CATEGORIA B+

EDITURA UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

(2)

(3)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

ASPECTE CLINICE REFERATE

ACTA MEDICA TRANSILVANICA ISSN-1453-1968

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” din SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ

“VICTOR PAPILIAN”

Cu sprijinul:

COLEGIULUI JUDEŢEAN AL MEDICILOR

SIBIU

(4)

(5)

FONDATĂ LA 1996 DE PROF. UNIV. DR. LIVIU VULCU

Redactor şef

Conf. Univ. Dr. Carmen Domnariu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Director al Centrului Regional de Sănătate Publică Sibiu

Editori asistenţi

Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Balaşan, Sibiu, România

Colectivul de redacţie Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România

Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România

Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România

Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România

Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România

Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România

Enver Roshi, Tirana, Albania

Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia

Expert revizor lingvist Ştefania Duca Ifrimelea

Secretar redacţie Lidia Iuliana Bugle

(6)

FOUNDED SINCE 1996 BY PROFESSOR DR LIVIU VULCU

Editor-in Chief:

Associate Professor Dr. Carmen Domnariu

"Lucian Blaga" University of Sibiu

Director of the Regional Public Health Centre of Sibiu

Assistant Editors

Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Bălăşan, Sibiu, România

Editorial Board Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România

Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România

Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România

Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România

Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România

Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România

Enver Roshi, Tirana, Albania

Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia

Linguistic/Reviser Expert Ştefania Duca Ifrimelea

Secretary Editor Lidia Iuliana Bugle

(7)

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR

1. CANCERUL –FLAGEL MONDIAL

Carmen Daniela Domnariu 1

2. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI JUDEŢULUI SIBIU ÎN PERIOADA 2008-2009 Sanda Dura, Ioana Filip, Laura Bălăşan, O. Chiş, Carmen

Domnariu 5

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI PACIENŢILOR LA SERVICII MEDICALE F. Buicu, Klara Brinzaniuc, R. Arafat, A. Rafila, L. Vass,

L. Azamfirei, C. Boeriu 8

4. ASPECTE DE ECONOMIE SANITARĂ – NEVOIA, CEREREA ŞI OFERTA DE SERVICII DE SĂNĂTATE

N. Frum, R. Muntean, O. Candrea 11

5. EVOLUŢIA ENDEMIEI DE TUBERCULOZĂ ÎN RÂMNICU VÂLCEA

Viorica Mincu, B. Mincu 13

6. PROFILUL SOCIO-PROFESIONAL AL PACIENTULUI CU TUBERCULOZA DIN TERITORIUL DISPENSARULUI DE PNEUMOLOGIE RÂMNICU VÂLCEA ÎN PERIOADA 2003-2007

7. PROBLEME ACTUALE PRIVIND RELAŢIA DINTRE SĂNĂTATEA MENTALĂ ŞI LOCUL DE MUNCĂ

M. Canciu, D. Bardac 20

8. METODE UTILIZATE ÎN ARGUMENTAREA NECESITĂŢII DEZVOLTĂRII INTERVENŢIILOR DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII MENTALE LA LOCUL DE MUNCĂ

Mihaela Hărătău, Mihaela Stoia, D. Bardac 23 9. REZULTATELE UNUI CHESTIONAR DE EVALUARE A MODIFICĂRILOR

PSIHOCOMPORTAMENTALE –

CHESTIONARUL DE PERSONALITATE ZUKERMAN-KULMANN (ZKPQ) LA DOUĂ LOTURI DE LUCRĂTORI EXPUŞI LA SOLVENŢI ORGANICI

Simona Berariu, D. Bardac 29

10. CONTROLUL MEDICAL DE MEDICINA MUNCII – INSTRUMENT IMPORTANT ÎN DEPISTAREA AFECŢIUNILOR CARDIOVASCULARE ALE PERSONALULUI MEDICAL

Doina Ileana Giurgiu, D. Bardac 32

11. EXPUNEREA OCUPAŢIONALĂ LA PRODUSE BIOLOGICE A PERSONALULUI SANITAR ÎNTR-UN SPITAL CLINIC JUDETEAN DE URGENŢĂ

Dana Rusu, R. Bulicrea 32

12. ESTE SIGURANŢA RUTIERĂ O PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ÎN ROMÂNIA?

Geovana Calinoiu, Florentina Ligia Furtunescu, Dana

Galieta Mincă 32

ASPECTE CLINICE

1. REZISTENŢA LA PROTEINA C ACTIVATĂ ASOCIATĂ CU TROMBOZĂ DE ARTERĂ CAROTIDĂ COMUNĂ LA PACIENT TÂNĂR.

PREZENTARE DE CAZ

C. Mutu, M. Pereanu 37

2. TERAPIA ANTI-VEGF ÎN AFECȚIUNILE OFTALMOLOGICE

V. Rusu, Adriana Stanilă, Mihaela Florescu 40 3. ANGIOFLUOROGRAFIA ŞI TOMOGRAFIA ÎN

COERENŢA OPTICĂ ÎN MANAGEMENTUL MACULOPATIEI DIABETICE

Mihaela Florescu, Adriana Stănilă, V. Rusu 43 4. TOMOGRAFIA ÎN COERENŢĂ OPTICĂ ÎN

MANAGEMENTULUI GLAUCOMULUI

Diana Mihu, Adriana Stănilă, Andreea Botezan 47 5. GLAUCOM NEOVASCULAR ASOCIAT SDR.

STURGE-WEBER. PREZENTARE DE CAZ

Valerica Proştean, Adriana Stanilă 50

6. MANAGEMENTUL LAGOFTALMIEI PARALITICE

Andreea Botezan, Adriana Stanila, Eugenia Diana Mihu 52 7. ULTRASONOGRAFIA DOPPLER ÎN GLAUCOMUL CU ALTERARE PERIMETRICĂ ASIMETRICĂ

Corina Tudor, I. Boca 55

8. STUDII FARMACOLOGICE PRIVIND INTERACŢIUNILE ETORICOXIBULUI, RESPECTIV TRAMADOLULUI CU ENALAPRILUL

Adriana Ioniţoiu, O. Popescu 58

9. PROBLEMATICA RESTABILIRII ŞI MENŢINERII RITMULUI SINUSAL ÎN FIBRILAŢIA ATRIALĂ

O. Tecoanţă, I. Maniţiu 62

10. METODE ECOCARDIOGRAFICE COMPARATIVE DE EVALUARE A SEVERITĂŢII STENOZEI MITRALE- GENERALITĂŢI

Elena CarmenBerbescu, I. Maniţiu 65

11. METODE ECOCARDIOGRAFICE COMPARATIVE DE EVALUARE A SEVERITATII STENOZEI MITRALE

Elena Carmen Berbescu, I. Maniţiu 68

12. MANIFESTĂRILE EXTRAGASTRICE ALE INFECŢIEI CU HELICOBACTER PYLORI D. Orga-Dumitriu, C.Tănăsescu, A. Teodoru, Dora

Teodoru 70

13. SEMNIFICATIA CLASIFICARII FORREST A SCORULUI ROCKALL SI BLATCHFORD IN PREDICTIA RESANGERARII LA PACIENTI CU HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA NON-VARICEALA

I. Prodan, I. Sporea 73

14. EVALUAREA SCORURILOR PROGNOSTICE ÎN HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ NON-VARICEALA

15. HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ B ŞI LEZIUNILE HEPATICE INDUSE DE ALCOOL

Anca MedaGeorgescu, D. Georgescu 80

16. ASPECTE HISTOPATOLOGICE ŞI IMUNOHISTOCHIMICE ÎN MYCOSIS FUNGOIDES

D. Horşia, Z. Popovici 83

17. PROBLEMATICA REEMERGENŢEI BOLII

(8)

LYME ÎN PERIOADA 2009-2011 ÎN JUDEŢUL SIBIU

Victoria Bîrluţiu, R. M. Bîrluţiu 86

18. MINIBYPASS-UL GASTRIC – VARIANTĂ TEHNICĂ DE TRATAMENT CHIRURGICAL AL OBEZITĂŢII MORBIDE

A. Popenţiu, D. Moga, A. Sabău, A. Dumitra, I. Barb, D.

Sabău 88

19. SINDROMUL OGILVIE - O PREZENŢĂ TOT MAI FRECVENTĂ ÎN PATOLOGIA CHIRURGICALĂ DE URGENŢĂ?

C. Tănăsescu, D. Orga 91

20. TRATAMENTUL LAPAROSCOPIC AL CHISTULUI HIDATIC HEPATIC.

EXPERIENŢA CLINICII CHIRURGIE II SIBIU A. D. Sabău, D. Bratu, Anca Dumitra, A. Popenţiu, D.

Sabău 92

21. MANAGEMENTUL PICIORULUI DIABETIC - STUDIU COMPARATIV ÎN CLINICA CHIRURGIE 1 SIBIU

D. Stoia, L. Kiss, S. Enache 97

22. CANCERUL DE COL UTERIN – STUDIU RETROSPECTIV CAZUISTICA CLINICII OBSTETRICĂ GINECOLOGIE SIBIU IN PERIOADA 2001 - 2011

Georgeta Din, A. Stretean 99

23. COMPLICAŢIILE TRATAMENTULUI MINIM INVAZIV ÎN INCONTINENŢA URINARĂ DE EFORT LA FEMEIE

A. Haşegan, N. Grigore, D. Sabău 102

24. FRACTURILE MANDIBULARE

I. M. Făgeţan, Irina Ivan 104

25. LAMBOUL PERICRANIAN ÎN RECONSTRUCŢIA COMPLEXĂ ORO- FACIALĂ

M. Rusu 107

26. VALOAREA LAMBOULUI PECTORAL ÎN RECONSTRUCŢIA LIMITATĂ A FARINGELUI, ÎN LEGĂTURĂ CU UN CAZ CLINIC

I. M.Făgeţan 110

27. FRACTURILE DE PILON TIBIAL.

INCIDENŢA ŞI PARTICULARITĂŢI ALE UNOR CAZURI URMĂRITE PE O PERIOADĂ DE 2 ANI

B. Puha, A. B. Ciubară 114

28. VERTEBROPLASTIA ÎN TRATAMENTUL FRACTURILOR OSTEOPOROTICE:

EXPERIENŢĂ PROPRIE

M. Sopon, C. Matei, I. Baier, A. Lupean 116 29. DIFICULTĂŢI DE TRATAMENT ÎN FRACTURA ITERATIVĂ DE FEMUR LA UN ADULT CU MALADIA LOBSTEIN

A. Lupean, Adina Lupean, C. Sopon 120

30. RELAŢIA ECOGRAFICĂ DINTRE DIMENSIUNILE SPLINEI ŞI CAPUL PANCREASULUI LA COPIL

O. F. Achim, Ioana Lucia Veştemean 123

31. ŞAPTE PAŞI PENTRU O ENDODONŢIE EFICIENTĂ

Gabriela Boţa 126

32. CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND INCIDENŢA ŞI TRATAMENTUL

DENTARE SIMPLE LA NIVELUL MOLARILOR DE ŞASE ANI

C. Gh. Boitor, Anca Frăţilă Mariana Sabau, Diana Mârza, Alina Cristian, Loredana Tătaru, O. Boitor 129 33. STUDIU COMPARATIV ANATOMO- RADIOLOGIC PENTRU STABILIREA REPERELOR ÎN IMPLANTOLOGIE

S. Cernuşcă-Miţariu, M. Buruian 131

34. CAZ CLINIC COMPLEX DE RESTAURARE PE IMPLANTE

35. GREFA ALOPLASTĂ UTILIZATĂ ÎN RECONSTRUCŢIA CRESTELOR ALVEOLARE

G. S. Dumitru, B. Broos, M. Burlibaşa 136

36. IMPACTUL NOXELOR PROFESIONALE ASUPRA PARODONȚIULUI MARGINAL – PREZENTARE DE CAZ

Alina Cristian, D. Bardac 140

REFERATE

1. CORELAŢII ANATOMO-CLINICE (NEUROLOGICE ŞI PSIHOPATOLOGICE) ÎN BOALA CEREBRO-VASCULARĂ

C. Băcilă, M. Pereanu 136

2. KERATOCONJUNCTIVITA ÎN POLIARTRITA REUMATOIDĂ

O. Popescu 149

3. ABORDĂRI TERAPEUTICE IN HIPER POTASEMIE

Anamaria-Cristina Brumar, M. L. Neamţu 151 4. METODE RAPIDE DE DIAGNOSTIC A

TUBERCULOZEI

Mirela. Mitrea, Adriana Radulescu 155

5. SINDROAME PARANEOPLAZICE ASOCIATE CANCERULUI BRONHO-PULMONAR:

ETIOPATOGENIE

Livia Mirela Popa 158

6. DIAGNOSTICUL PRECOCE AL CANCERULUI DE COL UTERIN - METODE DE DEPISTARE

7. ASPECTE MODERNE ALE ÎNGRIJIRII PICIORULUI DIABETIC

D. Stoia, L. Kiss 164

8. ASPECTE PRIVIND AFECŢIUNILE MUSCULO-SCHELETALE (AMS), DATORATE LOCULUI DE MUNCĂ

Anişoara Ştefănescu, D. Bardac 166

9. ACTUALITATI IN ETIOPATOGENIA BOLII ARTROZICE EROZIVE

Adriana Ionitoiu 166

10. CONSOLIDAREA OSOASĂ – REPERE

A. B. Ciubară, O. Tiţa 166

11. OPȚIUNI DE STIMULARE A VINDECĂRII FRACTURILOR

(9)

PUBLIC HEALTH AND MANAGEMENT

1. CANCER – WORLDWIDE SCOURGE

Carmen Daniela Domnariu 161

2. HEALTH STATUS OF THE SIBIU COUNTY POPULATION BETWEEN 2008-2009

Sanda Dura, Ioana Filip, Laura Bălăşan, O. Chiş, Carmen

Domnariu 163

3. IMPROVING PATIENT ACCESS TO MEDICAL SERVICES

F. Buicu, Klara Brinzaniuc, R. Arafat, A. Rafila, L. Vass,

L. Azamfirei, C. Boeriu 166

4. HEALTH ECONOMY ASPECTS – NEED, DEMAND AND SUPPLY OF HEALTH SERVICES

N. Frum, R. Muntean, O. Candrea 169

5. THE EVOLUTION OF THE TB ENDEMIC IN RÂMNICU VÂLCEA

6. THE SOCIAL AND PROFFESSIONAL PROFILE OF THE TB PATIENT IN THE TERRITORY SERVED BY THE RAMNICU VALCEA DISPENSARY OF PULMONOLOGY BETWEEN 2003-2007

7. CURRENT ISSUES CONCERNING THE RELATIONSHIP BETWEEN MENTAL HEALTH

M. Canciu, D. Bardac 175

8. METHODS FOR SUPPORTING INTERVENTIONS TO PROMOTE MENTAL HEALTH AT THE WORKPLACE

Mihaela Hărătău, Mihaela Stoia, D. Bardac 178 9. THE RESULTS OF A QUESTIONNAIRE OF EVALUATION OF THE PSYCHO- BEHAVIOURAL MODIFICATIONS – PERSONALITY QUESTIONNAIRE ZUKERMAN-KULMANN (ZKPQ) AT TWO LOTES OF WORKERS EXPOSED TO ORGANIC SOLVENTS

Simona Berariu, D. Bardac 181

10. OCCUPATIONAL MEDICAL EXAMINATION – IMPORTANT INSTRUMENT IN DETECTING CARDIOVASCULAR DISEASES IN MEDICAL STAFF

Doina Ileana Giurgiu, D. Bardac 183

11. OCCUPATIONAL EXPOSURE TO BIOLOGICAL PRODUCTS OF HEALTH PERSONNEL IN AN EMERGENCY COUNTY HOSPITAL

Dana Rusu, R. Bulicrea 187

12. IS ROAD SAFETY A PUBLIC HEALTH PROBLEM IN ROMANIA

?

Geovana Calinoiu, Florentina Ligia Furtunescu, Dana

Galieta Mincă 191

CLINICAL ASPECTS

1. ACTIVATED PROTEIN C RESISTANCE ASSOCIATED WITH THE COMMON CAROTID ARTERY THROMBOSIS IN THE CASE OF A YOUNG PATIENT

C. Mutu, M. Pereanu 193

2. THE ANTI-VEGF THERAPY IN THE

OPHTHALMOLOGICAL

V. Rusu, Adriana Stanilă, Mihaela Florescu 196 3. ANGIOFLUOROGRAPHY AND TOMOGRAPHY IN THE OPTICAL COHERENCE IN THE MANAGEMENT OF THE DIABETIC MACULOPATHY

Mihaela Florescu, Adriana Stănilă, V. Rusu 198 4. OPTICAL COHERENCE TOMOGRAPHY IN

GLAUCOMA MANAGEMENT

Diana Mihu, Adriana Stănilă, Andreea Botezan 201 5. NEOVASCULAR GLAUCOMA ASSOCIATED

WITH STURGE WEBER SYNDROME

Valerica Proştean, Adriana Stanilă 204

6. THE MANAGEMENT OF THE PARALYTIC LAGOPHTHALMIA

Andreea Botezan, Adriana Stanila, Eugenia Diana

Mihu 207

7. DOPPLER IMAGING IN GLAUCOMA WITH ASYMMETRIC VISUAL FIELD DEFECT

Corina Tudor, I. Boca 209

8. PHARMACOLOGICAL STUDIES ABOUT THE INTERACTIONS BETWEEN ETORICOXIB RESPECTIVELY TRAMADOL ASSOCIATED WITH ENALAPRIL

Adriana Ioniţoiu, O. Popescu 211

9. THE ISSUE OF RESTITUTION AND MAINTENANCE OF SINUS RHYTHM IN ATRIAL FIBRILLATION

O. Tecoanţă, I. Maniţiu 214

10. COMPARATIVE ECHOCARDIOGRAPHIC METHODS IN THE ASSESMENT OF MITRAL STENOSIS SEVERITY: GENERALITIES

Elena CarmenBerbescu, I. Maniţiu 218

11. COMPARATIVE ECHOCARDIOGRAPHIC METODS IN THE ASSESMENT OF MITRAL STENOSIS SEVERITY

Elena Carmen Berbescu, I. Maniţiu 220

12. EXTRAGASTRIC MANIFESTATIONS OF HELICOBACTER PYLORI INFECTION D. Orga-Dumitriu, C.Tănăsescu, A. Teodoru, Dora

Teodoru 223

13. THE MEANING OF THE FORREST CLASSIFICATION, ROCKALL AND BLATCHFORD SCORE IN THE PREDICTION OF THE RE-BLEEDING IN PATIENTS WITH SUPERIOR NON-VARICEAL DIGESTIVE BLEEDING

14. THE EVALUATION OF THE PROGNOSTIC SCORES IN NON-VARICEAL UPPER GASTROINTESTINAL HEMORRHAGE

15. CHRONIC VIRAL HEPATITIS B AND HEPATIC LESIONS INDUCED BY ALCOHOL

Anca MedaGeorgescu, D. Georgescu 233

16. HISTOPATHOLOGY AND

IMMUNOHISTOCHEMICAL ASPECTS IN MYCOSIS FUNGOIDES

D. Horşia, Z. Popovici 236

17. THE NEW EMERGING ISSUE OF LYME DISEASE BETWEEN 2009-2011 IN SIBIU COUNTY

Victoria Bîrluţiu, R. M. Bîrluţiu

(10)

18. THE MINI GASTRIC BYPASS – PARTICULAR TECHNIQUE IN THE SURGICAL TREATMENT OF MORBID OBESITY

A. Popenţiu, D. Moga, A. Sabău, A. Dumitra, I. Barb, D.

Sabău 241

19. OGILVIE SYNDROME – AN INCREASINGLY PRESENCE IN THE EMERGENCY SURGICAL PATHOLOGY?

C. Tănăsescu, D. Orga 243

20. THE LAPAROSCOPIC TREATMENT OF THE HEPATIC HYDATID CYSTS – THE SECOND SURGICAL CLINIC’S SIBIU EXPERIENCE A. D. Sabău, D. Bratu, Anca Dumitra, A. Popenţiu, D.

Sabău 247

21. MANAGEMENT OF COMPLEX DIABETIC FOOT CARE- A COMPARATIVE STUDY IN FIRST SURGICAL CLINIC SIBIU

D. Stoia, L. Kiss, S. Enache 249

22. CERVIX CANCERUL – RETROSPECTIVE STUDY THE CASUISTRY OF THE OBSTETRICS GYNECOLOGY CLINIC OF SIBIU DURING 2001 - 2011

23. THE COMPLICATION OF MINIMAL INVASIVE TREATMENT IN STRESS INCONTINENCE URINARY IN WOMEN

A. Haşegan, N. Grigore, D. Sabău 256

24. MANDIBULAR FRACTURES

I. M. Făgeţan, Irina Ivan 259

25. PERICRANIAN FLAP IN ORAL AND FACIAL RECONSTRUCTION

M. Rusu 261

26. THE VALUE OF PECTORALIS MAJOR FLAP IN THE LIMITED RECONSTRUCTION OF THE PHARYNX, IN CONNECTION WITH A CASE REPORT

I. M. Făgeţan 263

27. TIBIAL PLAFOND FRACTURES. INCIDENCE AND CASE ANALYSIS FOR A 2 YEAR SURVEY

B. Puha, A. B. Ciubară 265

28. VERTEBROPLASTY IN THE TREATMENT OF OSTEOPOROTIC FRACTURES: OUR EXPERIENCE

M. Sopon, C. Matei, I. Baier, A. Lupean 268 29. DIFFICULTIES IN THE TREATMENT OF FEMORAL ITERATIVE FRACTURE ON AN ADULT WITH LOBSTEIN DISEASE

30. THE ULTRASOUND RELATIONSHIP BETWEEN THE DIMENSIONS OF THE SPLEEN AND THE HEAD OF THE PANCREAS IN CHILDREN

O. F. Achim, Ioana Lucia Veştemean 273

31. SEVEN STEPS FOR EFFECTIVE ENDODONTICS

Gabriela Boţa 276

32. THE INCIDENCE AND THE TREATMENT OF THE INCIPIENT CARIOUS LESIONS THE 6- YEAR MOLAR – CLINICAL ASPECTS

C. Gh. Boitor, Anca Frăţilă Mariana Sabau, Diana Mârza, Alina Cristian, Loredana Tătaru, O. Boitor 278

COMPARATIVE STUDY OF VISUALIZING THE ANATOMICAL STRUCTURES IN PANORAMIC RADIOGRAPHS

34. COMPLEX CLINICAL CASE OF IMPLANT- BASED DENTAL RESTORATION

35. ALLOPLASTIC GRAFT USED FOR ALVEOLAR RIDGE RECONSTRUCTION

G. S. Dumitru, B. Broos, M. Burlibaşa 287

36. PROFESSIONAL EMISSIONS IMPACT ON MARGINAL PERIODONTIUM - PRESENTATION OF CASE

Alina Cristian, D. Bardac 290

ESSAYS

1. ANATOMO-CLINICAL CORRELATIONS

(NEUROLOGICAL AND

PSYCHOPATHOLOGICAL) IN THE CEREBRO-VASCULAR DISEASE

C. Băcilă, M. Pereanu 292

2. KERATOCONJUNCTIVITIS IN RHEUMATOID ARTHRITIS

O. Popescu 296

3. THERAPEUTIC APPROACHES IN HYPERKALEMIA

Anamaria-Cristina Brumar, M. L. Neamţu 298 4. TUBERCULOSIS RAPID METHODS OF

DIAGNOSIS

Mirela. Mitrea, Adriana Radulescu 300

5. PARANEOPLASIC SYNDROMES ASSOCIATED TO THE PULMONARY CANCER: ETHIOPATHOGENY

Livia Mirela Popa 302

6. PRECOCIOUS DIAGNOSIS OF THE CERVIX CANCER DIAGNOSIS METHODS

7. MODERN ASPECTS OF THE DIABETIC FOOT CARE

D. Stoia, L. Kiss 308

8. ASPECTS REGARDING THE MUSCULO- SKELETAL DISEASES (MSD), DUE TO THE WORKPLACE

Anişoara Ştefănescu, D. Bardac 310

9. NEWS IN THE ETIOPATHOGENIC EROSIVE ARTHRITIS ILLNESS

Adriana Ionitoiu 312

10. BONE CONSOLIDATION - HIGHLIGHTS

A. B. Ciubară, O. Tiţa 314

11. OPTIONS FOR STIMULATING FRACTURES HEALING

(11)

CANCERUL –FLAGEL MONDIAL

CARMEN DANIELA DOMNARIU

¹

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Cuvinte cheie: cancer, tipuri de cancer, incidență cancerului, mortalitatea prin cancer

Rezumat: Cancerul este o cauză importantă de deces, atât la nivel mondial, cât şi european şi naţional.

Proiecțiile pentru 2030 arată o creștere a număriului de decese cauzate de cancer de la 7,6 milioane în 2008 la 11 milioane în 2030. Se înregistrează o distribuție diferită atât a incidenței cât și a mortalității prin cancer la bărbați față de femei. Factorii de risc sunt multipli, dar 30 % din cancere sunt determinate de cinci factori de risc asupra cărora se poate interveni.

Keywords: cancer, types of cancer, cancer incidence, cancer mortality

Abstract: Cancer is a leading cause of death at worldwide, European and national level. Deaths from cancer worldwide are projected to continue to rise from 7,6 million in 2008 to 11 million in 2030. There is a different distribution of cancer incidence and mortality in men and women. The risk factors are many, but 30% of the cancers are due to five main risk factors that can be intervened upon.

1Autor Corespondent: Carmen Domnariu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail:

[email protected], tel +40-(269) 21.28.12

Articol intrat în redacţie în 09.07.2011 şi acceptat spre publicare în 30.09. 2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Decembrie 2011; 2(4)1-2

Cancerul este o problemă majoră de sănătate publică, asociată semnificativ cu decesul şi handicapul. Acesta este a doua cauză de deces în ţările dezvoltate şi este una dintre cele trei cauze de deces pentru adulţi în ţările în curs de dezvoltare.[1]

Cancerul este o cauză importantă de deces la nivel mondial, responsabilă pentru 7.6 milioane de decese, ceea ce reprezenta aproximativ 13% din totalul deceselor, în 2008 [3].

Primele cinci tipuri de cancer cu cea mai mare frecvenţă a mortalităţii pe glob, sunt: cancerul pulmonar, responsabil de 1,4 milioane de decese la nivel mondial, cancerul de stomac (740 000 decese), cancerele hepatice (700 000 decese), cancerul colorectal (610 000 decese) şi cancerul de sân (460 000 de decese).

Aproximativ 70% din totalul deceselor de cancer au avut loc în ţările cu venituri mici și medii.

Proiecțiile pentru 2030 a numărului de decese cauzate de cancer la nivel mondial arată o creștere la peste 11 milioane.[3]

În Europa, ierarhia primelor cinci ranguri de mortalitate prin cancer este modificată. Locul întâi este ocupat de cancerul de plamân, al doilea de cancerul colorectal, urmat de cel de stomac, sân şi prostată. (figura nr.1) [2]

Afectarea este diferită la femei faţă bărbaţi. La barbaţi cele mai frecvente localizări ale cancerului, după numărul total de cazuri, sunt cancerul de prostată, plămân, colorectal, vezică urinară, stomac (figura nr.2).

Cancerul de prostată are cea mai mare incidență la bărbați, în timp ce la femei incidența cea mai crescută este dată de cancerul de sân. Cele mai frecvente cazuri de cancer la femei sunt: cancerul la sân, colorectal, plămân, corp uterin și ovar (figura nr.3). În schimb, mortalitatea cea mai crescută este determinată de cancerul pulmonar la bărbați și cancerul de sân la femei.

Se observă că la femei, cancerul de sân ocupă rangul întâi atât din punct de vedere al incidenței cât și al mortalităţii.

Figura nr. 1. Distribuția mortalităţii standardizate prin cancer după localizare (sursa GLOBOCAN 2008, International Agency for Research on Cancer,WHO)

Figura nr. 2. Incidența tipurilor de cancer la bărbați, 2008 (sursa GLOBOCAN 2008, International Agency for Research on Cancer,WHO)

Aproximativ 30% din decesele prin cancer sunt cauzate de cinci factori de risc: indicele crescut de masă corporală (IMC crescut), consumul redus de fructe şi legume, lipsa de activitate fizică, consumul de tutun și consumul de

(12)

alcool.[2]. Inactivitatea fizică este principala cauză pentru aproximativ 21-25% din povara datorată cancerului de sân şi de colon. [4]

Factorii de risc pentru cancer sunt multipli și complexi, în funcție de localizare.

Figura nr. 3. Incidența tipurilor de cancer la femei, 2008 (sursa GLOBOCAN 2008, International Agency for Research on Cancer,WHO)

Consumul de tutun, consumul de alcool, dieta nesănătoasă, virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), precum şi anumite tipuri de human papiloma virus (HPV) sunt factori de risc pentru cancer în ţările cu venituri mici şi medii. Cancerul cervical, determinat de HPV, este o cauză principală de deces în rândul femeilor din ţările cu venituri mici.

Mai mult de jumătate din cazurile de cancer şi 60%

din decese provocate de cancer au loc în ţările mai puţin dezvoltate. [5]

Povara datorată cancerului este foarte mare. Aceasta poate fi redusă și controlată de către punerea în aplicare a strategiilor bazate pe dovezi pentru prevenirea cancerului, depistarea precoce a cancerului şi tratamentul pacienţilor cu cancer.[3]

Mai mult de 30% din cancere ar putea fi prevenite prin modificarea sau evitarea factorilor de risc esenţiali, inclusiv:

consumul de tutun, supragreutatea sau obezitatea, consumul scăzut de fructe şi legume, lipsa de activitate fizică, consumul de alcool, HPV cu transmitere sexuală, infecţii, poluarea urbană a aerului, fumul de interior de uz casnic de la combustibilii solizi.[3]

Conform OMS, strategiile de prevenire pot fi orientate spre:

• Evitarea factorilor de risc enumerați mai sus;

• Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) şi a virusului hepatitic B (VHB);

• Controlul riscurilor profesionale;

• Reducerea expunerii la soare.

Detectarea timpurie şi tratarea precoce duc la reducerea mortalităţii prin cancer. Există două componente ale eforturilor de depistare precoce: diagnosticul precoce şi screening-ul.

Screeningul constă în aplicarea sistematică a unui test de depistare intr-o populatie asimptomatică. Acesta urmăreşte să identifice persoanele cu anomalii sugestive de un cancer, specifice sau pre-cancer. Un test screening pozitiv trebuie urmat imediat de diagnostic şi tratament. Programele de screening sunt eficiente mai ales pentru tipurile de cancer frecvente, care au un test screening cost-eficient, accesibil şi acceptabil pentru majoritatea populaţiei la risc.

Unele dintre cele mai comune tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul oral si cancerul colorectal au rate mai mari de vindecare atunci când

sunt depistate precoce şi tratate în conformitate cu cele mai bune practici.[3]

Unele tipuri de cancer, chiar dacă sunt difuze, cum ar fi leucemiile şi limfoamele la copii, şi seminom testicular, au rate ridicate de vindecare dacă se aplică un tratament adecvat.

În 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat Planul de acţiune pentru bolile netransmisibile.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Agenţia Internaţională pentru Cercetare in Domeniul Cancerului, Agenţia de Cancer de Specialitate a OMS, colaborează cu alte organisme ale Naţiunilor Unite şi cu alți parteneri internaţionali în materie de prevenire şi control a cancerului şi recomandă:

• creşterea angajamentului politic pentru prevenirea şi controlul cancerului;

• generarea de cunoştinţe noi şi difuzarea cunoştinţelor existente, pentru a facilita difuzarea de abordări bazate pe probe de control a cancerului;

• dezvoltarea de standarde şi instrumente pentru a ghida planificarea şi punerea în aplicare a intervenţiilor pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul şi îngrijirea bolnavilor de cancer;

• să faciliteze crearea de reţele largi de parteneri pentru controlul cancerului la nivel global, regional şi naţional;

• să consolideze sistemele de sănătate la nivel naţional şi local;

• furnizarea de asistenţă tehnică pentru transferul rapid, eficient al intervenţiilor prin cele mai bune practici în ţările în curs de dezvoltare;

• coordonarea şi efectuarea cercetărilor privind cauzele cancerului uman, mecanismele de carcinogeneza, şi dezvoltarea strategiilor ştiinţifice pentru prevenirea şi controlul cancerului.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. The Global Burden of Cancer, The facts, Boehringer Ingelheim GmbH, May 2009

2. GLOBOCAN, International Agency for Research on Cancer,WHO, 2010

3. World Health Organization, Fact sheet, no 297, October 2011

4. World Health Organization, Global recommendations on physical activity for health, 2010, ISBN 978 92 4 159 997 9 5. Boyle/ P, and Levin, B. World Cancer Report 2008, IARC,

Lyon: International Agency for Research on Cancer p42..

(13)

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI JUDEŢULUI SIBIU ÎN PERIOADA 2008-2009

SANDA DURA

¹

, IOANA FILIP

²

, LAURA BĂLĂŞAN

³

, O. CHIŞ

⁴

, CARMEN DOMNARIU

⁵

1Doctorand Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, ^2,3,4,5Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu

Cuvinte cheie: stare de sănătate, indicatori, dinamică, media naţională, populaţie, judeţul Sibiu

Rezumat: Lucrarea de faţă continuă seria studiilor monografice începută în urmă cu 11 ani. Aspectele stării de sănătate evidenţiate la nivelul judeţului şi a comunităţilor, exprimate prin indicatori specifici, reprezintă rezultatul concret al procesului de monitorizare şi evaluare a fenomenelor înregistrate.

Fenomenele înregistrate în decada 1999 - 2009 vor fi folosite în analiza longitudinală pe care ne propunem să o realizăm în următorii ani, în scopul depistării tendinţelor reale ale principalelor aspecte ale stării de sănătate a populaţiei judeţului Sibiu. Cunoaşterea acestor tendinţe furnizează argumente ştiinţifice pentru orientarea acţiunilor preventive, în vederea reducerii deceselor premature, a promovării calităţii vieţii prin corectarea condiţiilor de viaţă defavorabile sănătăţii şi a creşterii speranţei de viaţă şi în special a speranţei de viaţă în condiţii de sănătate. Studiul îşi propune monitorizarea dinamică a principalilor indicatori ai stării de sănătate la nivelul jud. Sibiu, în vederea identificării şi ierarhizării problemelor specifice de sănătate, a stabilirii nevoilor şi alocării resurselor. Cercetarea s-a realizat prin metoda descriptivă (anchetă longitudinală retrospectivă), în perioada 1.01.2009 - 1.09.2011. Materialul de studiu este reprezentat de populaţia jud. Sibiu având 423606 locuitori în anul 2008; respectiv 425134 locuitori în anul 2009; sex ratio: 0,94 şi distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă urban/rural: 67%/33% nu prezintă diferenţe statistice în intervalul de studiu. Au fost luate în studiu date statistice referitoare la aspecte demografice şi de morbiditate, precum şi unii indicatori de efect în relaţia cu mediul. Rezultatele au fost evaluate comparativ cu nivelele medii naţionale. Indicele brut al natalităţii în jud. Sibiu a fost superior celui naţional în anul 2008 şi a înregistrat o uşoară scădere în anul 2009, la o valoare sensibil apropiată de valoarea medie naţională. Există o supranatalitate moderată în mediul rural al jud. Sibiu. Rata brută a mortalităţii la nivelul jud. Sibiu este inferioară mediei naţionale şi se menţine la valori constante. Rata brută a mortalităţii infantile în jud. Sibiu se menţine la valori inferioare celor naţionale. Principala cauză a mortalităţii infantile în jud. Sibiu este reprezentată de bolile aparatului circulator. Mortalitatea prin boli cardiovasculare în jud. Sibiu înregistrează valori inferioare celor naţionale, diferenţă care se accentuează pentru ultimul an de studiu. Mortalitatea prin tumori înregistrează rate inferioare celor naţionale pentru perioada de studiu şi prezintă variaţii importante în ceea ce priveşte repartiţia pe localităţi. Se remarcă o reducere semnificativă a sporului natural la nivelul întregului judeţ în ultimul an de studiu, valorile fiind însă superioare mediei naţionale. Incidenţa specifică pe 16 grupe de boli identifică pentru primele ranguri bolile respiratorii, digestive, osteo-musculare şi ale sistemului nervos. Principalele boli infecţioase şi parazitare care înregistrează valori superioare mediei naţionale în intervalul de studiu sunt varicela, hepatitele virale şi rubeola. Cele mai înalte valori ale prevalenţei bolilor cronice în intervalul de studiu au fost înregistrate pentru următoarele boli: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică şi diabetul zaharat, a căror valori sunt sensibil egale în anii de studiu. Principalii indicatori ai stării de sănătate la nivelul jud. Sibiu caracterizează fenomenul general al tranziţiei demografice şi al tranziţiei morbidităţii. Evaluarea comparativă a indicatorilor stării de sănătate la nivel judeţean şi naţional confirmă o stare de sănătate superioară a populaţiei jud. Sibiu.

Keywords: health status, indicators, dynamic, the national average, population, Sibiu County

Abstract: This paper continues the series of monographic studies started 11 years ago. Health issues highlighted in the county and communities, expressed through specific indicators, is the concrete result of the monitoring and evaluation of the phenomena recorded. Phenomena recorded in the decade 1999-2009 will be used in longitudinal analysis that we intend to achieve in the coming years, in order to detect real trends of the main aspects of the health of the population Sibiu. Knowledge of these trends provide scientific evidence to guide preventive actions to reduce premature deaths, promoting quality of life by correcting unfavorable living conditions of health and increased life expectancy and life expectancy, especially in health conditions. The study aims at monitoring the dynamics of the main health indicators of the Sibiu county in identifying and ranking specific health problems, establishing needs and resource allocation. The research was conducted by means of descriptive (retrospective longitudinal survey) from 1.01.2009- 1.09.2011. Study material is the population of 423,606 inhabitants with Sibiu county in 2008, respectively 425 134 inhabitants in 2009, sex ratio: 0.94 and population distribution by residential urban / rural: 67% / 33% no statistical differences during the study. Were studied statistics on demographic and morbidity, and

1Autor Corespondent: Sanda Dura, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, str. Luptei nr.21, 550330, Sibiu, România, tel: 0728856116 Articol intrat în redacţie în 02.05.2011 şi acceptat spre publicare în 21.10.2011

ACTA MEDICA TRANSILVANICA Decembrie 2011; 2(4)3-5

(14)

some indicators of effect in relation to the environment. The results were benchmarked against the national average levels. Gross index of births in Sibiu County was higher than national in 2008 and decreased slightly in 2009 to a value close to sensitive national average. There is a moderate supranatalitate rural county of Sibiu. Gross mortality is less than the national average Sibiu County and is maintained at constant values. Gross rate of infant mortality in Sibiu County remains below the national values. The main cause of infant mortality in Sibiu county is represented by circulatory diseases. Cardiovascular disease mortality in Sibiu County recorded values below the national difference that is emphasized for the last year of study. Tumor mortality rates below the national record for the period of study and presents significant variations in the distribution of the localities. There is a significant reduction in the natural growth in the entire county in the last year of study, but the higher the national average. The incidence of specific diseases identified 16 groups for the first ranks respiratory diseases, digestive, osteo-muscular and nervous system. The main infectious and parasitic diseases that record high national average values during the study are chickenpox, hepatitis and rubella. The highest values of prevalence of chronic disease during the study were recorded for the following diseases: hypertension, chronic ischemic heart disease and diabetes, whose values are substantially equal to years of study. The main health indicators of the general phenomenon characterized Sibiu County demographic transition and the transition morbidity. Comparative assessment of health indicators at county and national health confirms a high population of Sibiu County.

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă prezintă rezultatele parţiale ale studiilor monografice începute în urmă cu 11 ani, care prezintă starea de sănătate a populaţiei judeţului Sibiu, cu evidenţierea unor fenomene de sănătate la nivelul judeţului Sibiu şi a comunităţilor sale (oraşe şi comune). Materialul poate constitui o referinţă pentru stabilirea obiectivelor şi activităţilor din cadrul altor programe de sănătate desfăşurate la nivel local sau naţional. În acelaşi timp, materialul contribuie la extinderea şi diversificarea mijloacelor de diseminare a principalelor informaţii statistice operative care caracterizează starea de sănătate.

SCOPUL LUCRĂRII

Studiul îşi propune supravegherea dinamică a principalilor indicatori ai stării de sănătate la nivelul jud. Sibiu, comparativ cu nivelele medii naţionale, în vederea identificării şi ierarhizării problemelor specifice de sănătate, a stabilirii nevoilor şi alocării resurselor.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU

Cercetarea s-a realizat printr-o anchetă longitudinală retrospectivă. Perioada de studiu a fost 01.01.2008 - 31.12.2009.

Au fost luaţi în studiu principalii indicatori demografici şi clinici, conform datelor disponibile: sex, grupă de vârstă, mediu de provenienţă, localitatea de domiciliu, natalitate, mortalitate, spor natural, morbiditate. Principalele surse de informare au fost reprezentate de: Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. Materialul de studiu este reprezentat de populaţia stabilă a jud. Sibiu, având următoarele caracteristici demografice pentru perioada de studiu: număr: 423606 locuitori în anul 2008; 425134 locuitori în anul 2009; sex ratio: 0,94, fără variaţii statistice în intervalul de studiu; mediu de rezidenţă urban/rural: 67%/33%, fără variaţii statistice în intervalul de studiu.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Dacă în anul 2008, indicele brut al natalităţii în jud.

Sibiu a fost superior celui naţional (12,4‰ locuitori în jud. Sibiu, 10,3‰ locuitori la nivel naţional), în anul 2009, indicele natalităţii la nivelul judeţului Sibiu şi cel naţional se suprapun (10,0‰

locuitori în jud. Sibiu, 10,4‰ locuitori la nivel naţional). Din punct de vedere al repartiţiei ratei brute a natalităţii pe localităţi, se identifică un profil constant pentru intervalul de studiu, caracterizat prin valori înalte pentru localităţile situate în centrul şi sud-vestul judeţului, corespunzătoare quartilei IV (15,4-27,0‰

locuitori în 2008, respectiv 12,7-21,9‰ locuitori în 2009) şi valori

reduse pentru localităţile situate la graniţele de est şi vest ale judeţului (2,6-10,7‰ locuitori în 2008, respectiv 3,1-8,6‰

locuitori în 2009). În ansamblu, se remarcă o tendinţă spre scădere a natalităţii la nivelul întregului judeţ. Există o supranatalitate moderată în mediul rural al jud. Sibiu (14,48‰ locuitori în 2008, respectiv 11,78‰ locuitori în 2009) faţă de mediul urban (11,46‰

locuitori în 2008, respectiv 9,15‰ locuitori în 2009).

Indicele mortalităţii infantile în jud. Sibiu se menţine constant şi este inferior valorii medii naţionale în intervalul de studiu (10,79‰). Studiul mortalităţii infantile la nivel naţional situează jud. Sibiu în quartila I (6,4-10,2‰ în anul 2008, respectiv 6-8,6‰ în anul 2009), între cele 10 judeţe ce înregistrează cele mai reduse valori al indicatorului. Rata mortalităţii infantile în jud.

Sibiu se menţine inferioară celei naţionale (9,29‰ locuitori, în jud. Sibiu, 11‰ locuitori la nivel naţional în anul 2008, respectiv 6,34‰ locuitori în jud. Sibiu, 10,1‰ locuitori la nivel naţional în anul 2009). Principalele cauze ale mortalităţii infantile în jud.

Sibiu sunt: bolile aparatului circulator (36,7%), tumorile (20,4%) şi bolile aparatului respirator (8,1%) în anul 2008, respectiv bolile aparatului respirator (41%), afecţiunile perinatale (26%) şi malformaţiile congenitale (19%) în anul 2009. Repartiţia pe sexe a mortalităţii infantile indică o supramortalitate masculină mai accentuată în ultimul an de studiu (masculin 53%, feminin 47% în 2008, respectiv 81% masculin şi 19% feminin în 2009).

Rata brută a mortalităţii pe localităţi înregistrează fluctuaţii semnificative în perioada de studiu, menţinându-se la valori importante în localităţile din vestul şi sud-estul jud. Sibiu, corespunzătoare quartilei IV (12,70-20,38‰ locuitori în 2008, respectiv 12,53-34,57‰ locuitori în 2009).

Mortalitatea specifică pe sexe indică o supramortalitate masculină cu o valoare mai redusă în ultimul an de studiu (9,77‰

locuitori în anul 2008, respectiv 9,38‰ locuitori în 2009 la femei, 11,9‰ locuitori în 2008, respectiv 10,9‰ locuitori în 2009 la bărbaţi).

Din punct de vedere al ratei mortalităţii prin boli cardiovasculare, jud. Sibiu înregistrează valori inferioare celor naţionale, valori care îl situează între cele 10 judeţe încadrate în quartila I (520,3-641,1‰ în 2008, respectiv 524,1-671,8‰ în 2009). Mortalitatea prin boli cardiovasculare înregistrează o uşoară scădere în ultimul an de studiu (637,9‰ locuitori în 2008, respectiv 601,2‰ locuitori în anul 2009), comparativ cu tendinţa naţională de creştere uşoară a indicelui. Din punct de vedere al repartiţiei pe localităţi a mortalităţii prin boli cardio-vasculare, se remarcă o creştere a numărului de localităţi cuprinse în quartila IV (865,4-1502,1‰ locuitori în 2008, respectiv 809,68-4207,9‰

locuitori în 2009) pe seama reducerii numărului localităţilor cuprinse în quartila I (190,3-486,5‰ locuitori în 2008, respectiv 0-473,4‰ locuitori în 2009.) Quartilele II şi III se menţin

(15)

constante.

Mortalitatea prin tumori menţine jud. Sibiu la un nivel relativ constant, corespunzător quartilei III (209,6-233,1‰

locuitori în 2008, respectiv 220,6-239,2‰ locuitori în 2009) având valoarea de 212,2‰ locuitori în 2008, 210,8‰ locuitori în 2009, rate inferioare celor naţionale pentru perioada de studiu (216,6‰ locuitori în 2008, 220,7‰ locuitori în 2009). Repartiţia pe localităţi a mortalităţii prin tumori prezintă variaţii importante în intervalul de studiu.

Sporul natural al populaţiei jud. Sibiu este în descreştere, fiind pozitiv în anul 2008 (1,6‰ locuitori) şi negativ în anul 2009 (-0,1‰ locuitori). Indicele sporului natural se menţine însă superior valorii medii naţionale în intervalul de studiu (-1,5‰ locuitori în 2008, respectiv -1,6‰ locuitori în 2009). În localităţile situate în centrul şi sud-vestul judeţului se înregistrează valorile pozitive cele mai înalte ale sporului natural, corespunzător quartilei IV (5,96-19,75‰ în 2008, respectiv 3,84- 14,02‰ în anul 2009). Se remarcă o reducere semnificativă a sporului natural la nivelul întregului judeţ în ultimul an de studiu.

Indicele sporului natural la nivelul jud. Sibiu se menţine relativ constant în perioada de studiu, cu valori cuprinse în quartila IV (- 0,1-2,9‰ locuitori pentru anul 2008, respectiv -0,4-1,9‰ locuitori în anul 2009).

Incidenţa specifică în judeţul Sibiu în anul 2009 a fost de 97817,86%ooo de locuitori, în creştere faţă de anul 2008 când a avut valoarea de 96897,82%ooo de locuitori. Incidenţa specifică pe 16 grupe de boli identifică pentru primele ranguri valori ce depăşesc media naţională pentru intervalul de studiu: boli respiratorii (48009,94%ooo locuitori în 2008, respectiv 50727,54

%ooo locuitori în 2009), digestive (7671,52%ooo locuitori în 2008, respectiv 7707,22%ooo locuitori în 2009), osteo-musculare (6795,47%ooo locuitori în 2008, respectiv 6739,05 %ooo locuitori în 2009) şi ale sistemului nervos (6413,27%ooo locuitori în 2008, respectiv 7003,44%ooo locuitori în 2009).

Din punct de vedere al incidenţei bolilor infecţioase şi parazitare, în anul 2008, jud. Sibiu înregistrează valori superioare mediei naţionale pentru varicelă (335,5%ooo locuitori, respectiv 231,6%ooo locuitori), hepatite virale altele decât A şi B (39,4%ooo locuitori, faţă de 22,5%ooo locuitori), hepatită tip A (34,0%ooo locuitori, respectiv 14,7%ooo locuitori), rubeolă (23,6%ooo locuitori, faţă de 8,1%ooo locuitori), scarlatină (20,1%ooo locuitori, respectiv 14,4%ooo locuitori).

Valori inferioare mediei naţionale sunt înregistrate pentru tuberculoză (18,6%ooo locuitori, respectiv 87,3%ooo locuitori), hepatită tip B (3,1%ooo locuitori, faţă de 3,4%ooo locuitori) şi sifilis (6,1%ooo locuitori, faţă de 18,7%ooo locuitori).

În anul 2009 se înregistrează valori superioare mediei naţionale pentru hepatite virale (63,3%ooo locuitori, faţă de 21,6%ooo locuitori), hepatite tip A (19,5%ooo locuitori, faţă de 15,2%ooo locuitori), hepatite NANB (43%ooo locuitori, faţă de 2,8%ooo locuitori) scarlatină (34,6%ooo locuitori, faţă de 10,1%ooo locuitori), sifilis (18,3%ooo locuitori, respectiv 15,1%ooo locuitori).

Cele mai înalte valori ale prevalenţei bolilor cronice în intervalul de studiu au fost înregistrate pentru următoarele boli:

hipertensiunea arterială (12489,4%ooo locuitori în anul 2008, respectiv 12897,8%ooo locuitori în anul 2009), cardiopatia ischemică cronică (7176,2%ooo locuitori în anul 2008 şi 7335,8%ooo locuitori în anul 2009) şi diabetul zaharat (3665,9%ooo locuitori în anul 2008, 3943,5%ooo locuitori în anul 2009), valori care sunt sensibil egale în anii de studiu.

CONCLUZII

1. Indicele brut al natalităţii în jud. Sibiu a fost superior celui naţional în anul 2008 şi a înregistrat o uşoară scădere în anul 2009, la o valoare sensibil apropiată de valoarea medie

naţională.

2. Există o supranatalitate moderată în mediul rural al jud.

Sibiu.

3. Rata brută a mortalităţii infantile în jud. Sibiu se menţine la valori inferioare celor naţionale. Principala cauză a mortalităţii infantile în jud. Sibiu este reprezentată de bolile aparatului circulator.

4. Rata brută a mortalităţii la nivelul jud. Sibiu este inferioară mediei naţionale şi se menţine la valori constante.

5. Mortalitatea prin boli cardiovasculare în jud. Sibiu înregistrează valori inferioare celor naţionale, diferenţă care se accentuează pentru ultimul an de studiu.

6. Mortalitatea prin tumori înregistrează rate inferioare celor naţionale pentru perioada de studiu şi prezintă variaţii importante în ceea ce priveşte repartiţia pe localităţi.

7. Se remarcă o reducere semnificativă a sporului natural la nivelul întregului judeţ în ultimul an de studiu, valorile fiind însă superioare mediei naţionale.

8. Incidenţa specifică pe 16 grupe de boli identifică pentru primele ranguri bolile respiratorii, digestive, osteo-musculare şi ale sistemului nervos. Principalele boli infecţioase şi parazitare care înregistrează valori superioare mediei naţionale în intervalul de studiu sunt varicela, hepatitele virale şi rubeola.

9. Cele mai înalte valori ale prevalenţei bolilor cronice în intervalul de studiu au fost înregistrate pentru următoarele boli: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică şi diabetul zaharat, a căror valori sunt sensibil egale în anii de studiu.

Principalii indicatori ai stării de sănătate la nivelul jud.

Sibiu caracterizează fenomenul general al tranziţiei demografice şi al tranziţiei morbidităţii. Evaluarea comparativă a indicatorilor stării de sănătate la nivel judeţean şi naţional confirmă o stare de sănătate superioară a populaţiei jud. Sibiu.

Cercetarea a fost realizată în cadrul PN I - 4: Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă; Obiectivul: Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei – Evaluarea stării de sănătate a comunităţii în relaţie cu factorii de risc şi a Proiectului Integrarea cercetării româneşti în contextul cercetării europene - burse doctorale, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, în cadrul axei prioritare numărul 1, domeniul major de intervenţie 1.5.:

“Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”, al cărui beneficiar este Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.

BIBLIOGRAFIE

1. Domnariu Carmen, Bălăşan Laura, Filip Ioana, Dura Sanda, Chiş O. Starea de sănătate a populaţiei judeţului Sibiu 2008, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2010, ISBN 973- 739-037-7;

2. Domnariu Carmen, Bălăşan Laura, Dura Sanda, Filip Ioana, Chiş O. Starea de sănătate a populaţiei judeţului Sibiu 2009, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2011, ISBN 973- 739-037-7;

3. Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, Bucureşti – Anuar de Statistică Sanitară 2008;

4. Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, Bucureşti – Anuar de Statistică Sanitară 2009.

(16)

ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI PACIENŢILOR LA SERVICII MEDICALE

F. BUICU

¹

, KLARA BRINZANIUC

²

, R. ARAFAT

³

, A. RAFILA

⁴

, L. VASS

⁵

, L. AZAMFIREI

⁶

, C. BOERIU

⁷

1,2,6,7Universitatea de Medicină şi Farmacie, Tg. Mureş, ^3,5Ministerul Sănătăţii, ⁴Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti

Cuvinte cheie: centru unic de programare, management servicii medicale

Rezumat: Modelul de furnizare a serviciilor coordonate de CUP se bazează pe o viziune în care pacientul este plasat în centru (pacient-centric), stabilă şi continuă, bazată pe prevenire şi care promovează continuitatea asistenţei medicale şi integrarea socio-sanitară. Obiectivul, pe care CUP intenţionează să îl îndeplinească, este de a realiza o platformă de servicii de e-health, în vederea integrării între teritoriu şi spitalul care sprijină: reţeaua de spitale de la nivelul unei comunităţi;

spitalele pentru automatizarea propriilor procese de îngrijire, medicii de medicină generală (MMG) şi medicii de medicină dentară (MMD) în relaţia dintre pacient şi reţeaua spitalelor, farmaciile şi alte puncte de contact între cetăţean şi sistemul sanitar, pentru a permite programarea de servicii de specialitate şi furnizarea de alte servicii, care vor fi disponibile mai târziu. Acestă propunere de realizare a platformei de e-health, nu are în vedere înlocuirea eventualelor sisteme care există deja, ci doreşte să facă aceste sisteme interoperabile.

Keywords: single center programming,

health care

management

Abstract: Coordinated service delivery model of SPPC is based on a vision in which the patient is placed in the center (patient-centered), stable and continuous, based on prevention and promoting continuity of care and socio-health integration. The objective that SPPC is planning to make a platform for e-health services for integration between the territory and hospital support: the network of community hospitals, hospitals to automate their processes of care; Medical doctors (GMM) and dental practitioners (MMD) network in the relationship between patient and hospitals, pharmacies and other points of contact between citizens and the health system to allow programming of expert services and other services to be available later. This proposal for achieving e-health platform has the potential to replace the existing systems, but wants to make these systems interoperable.

1Autor Corespondent: Buicu Florin, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Tg. Mureş, str. G. Marinescu, nr. 38, Tg. Mureş, România, e-mail:

[email protected]; tel: +40 740031202

Articol intrat în redacţie în 07.04.2011 şi acceptat spre publicare în 23.08.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Decembrie 2011; 2(4)6-8

ARTICOL ŞTIINŢIFIC PREDOMINANT TEORETIC Prezentul articol a fost redactat în cadrul Proiectului Îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale:

Dezvoltarea de Centre Unice de Programare a Pacienţilor - CUPP, Cod proiect PN-II-ID-WE-2011-017, finanţat de Bugetul de Stat, prin CNCS-UEFISCDI.

România este una dintre puţinele ţări Europene care a reuşit să implementeze numărul 112 ca unicul număr de apel de urgenţă. Multe ţări Europene nu reuşesc încă să se desprindă de numerele vechi utilizate pentru diferite servici de urgenţă şi le păstrează în paralel cu numărul 112, fără o justificare serioasă.

De cele mai multe ori numerele vechi sunt păstrate datorită refuzului serviciilor de intervenţie de urgenţă de a renunţa la numerele respective şi de a le înlocui cu un număr unic de apel.

Directiva Europeană obligă ţările Europene la implementarea numărului unic de apel 112, însă nu specifică modul de lucru, lăsând acest aspect să fie stabilit de fiecare ţară aparte.

Există mai multe modele de lucru pe plan European variind între următoarele modele:

1. Integrarea totală a dispecerizării şi a numărului de apel unic într-un singur dispecerat integrat, cum este cazul în Finlanda şi Suedia.

2. Integrarea parţială, unde numărul 112 şi dispecerizarea

sunt integrate pentru Pompieri şi serviciile medicale de urgenţă, iar ordinea publică rămânând separată, cum se regăseşte în unele landuri din Germania.

3. Păstrarea unor dispecerate separate, iar numărul 112 fiind operat ca un call center separat sau integrat într-unul din dispecerate, cum se regăseşte în Italia şi unele departamente din Franţa.

Pe plan internaţional există mai multe modele, iar dacă luăm SUA, unde există un număr unic de apel de urgenţă, respectiv 911 pentru toate serviciile, tendinţa este spre integrarea unor astfel de dispecerate cum este modelul din Chicago şi din alte state. Un exemplu recent, vizitat de o delegaţie a Ministerului Sănătăţii şi IGSU, a fost noul dispecerat integrat din Iordania construit la Amman după modelul dispeceratului din Chicago, deservind toate serviciile de urgenţă care sunt reprezentate la rândul lor în cadrul dispeceratului integrat.

În România există la momentul actual trei modele funcţionale:

• Call center - dispecerate la nivelul fiecărei agenţii cu urgenţele medicale, fiind preluate numai de ambulanţa care la rândul ei alertează echipajele SMURD:

Acest model este cel predominant în ţară la momentul actual. Apelantul sună la numărul de apel unic 112 la care răspunde un operator STS întrebând de natura urgenţei şi

(17)

verificând dacă apelul nu este unul fals, după care apelantul este transferat către operatorul agenţiei care răspunde în mod direct de tipul urgenţei. Dacă urgenţa necesită intervenţia mai multor agenţii, toate agenţiile sunt puse în ascultare, doar una fiind posesorul apelului care interoghează apelantul. Decizia de intervenţie o ia fiecare agenţie în parte în baza informaţiilor obţinute la dispecerat.

• Call center - dispecerate la nivelul fiecărei agenţii cu urgenţele medicale, fiind preluate în conformitate cu un protocol prestabilit de ambulanţă şi de pompieri:

Acest model este prezent într-un număr de judeţe şi în Municipiul Bucureşti. Este implementat pentru a da controlul inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă asupra echipajelor SMURD, în vederea utilizării lor în mod corect, după ce s-a dovedit că serviciile de ambulanţă nu utilizează echipajele respective, chiar şi când incidentele sunt în aproprierea lor. În acest model cazurile medicale de cod roşu şi galben, în baza unei liste prestabilite, sunt preluate de 112 şi transferate către ambele dispecerate, ale ambulanţei şi al ISU. În unele cazuri ambulanţa este posesorul conferinţei, iar în altele ISU este posesorul conferinţei. Deciziile sunt luate separate, iar fiecare dispecerat informează celălalt de decizia acestuia.

• Dispecerat integrat unde call center şi dispeceratele agenţiilor se află în aceeaşi locaţie şi în acelaşi spaţiu:

În acest model funcţional, actualmente la nivelul judeţului Mureş, toţi cei implicaţi în preluarea unui apel şi dispecerizarea echipajelor de intervenţie, se află în aceeaşi încăpere. Astfel, în dispeceratul integrat sunt prezenţi angajaţi ai STS, ISU/SMURD, Poliţia, Jandarmeria, Poliţia Locală, Ambulanţa şi a autorităţilor publice locale. Apelurile sunt preluate şi înregistrate fără transfer al apelantului. În caz de

necesitate, mai ales în cazurile medicale, medicul este rugat să intre în conferinţă cu apelantul. Personalul care preia apelul poate dispeceriza primele echipaje mai ales în cazurile medicale şi în cazul incendiilor, astfel încât să se câştige cât mai mult timp.

Dispeceratul integrat din Mureş nu funcţionează la parametrii normali încă din lipsa mijloacelor de comunicaţii care să permită coordonarea echipelor de poliţie direct din dispeceratul respectiv. La momentul actual există doar comunicaţii radio cu serviciul de ambulanţă şi SMURD şi parţial cu pompierii. Problema invocării activităţilor secrete de către anumite agenţii a influenţat în mod negativ implementarea unei activităţi complet integrate în coordonarea intervenţiilor la urgenţe. Important de înţeles este faptul că în cadrul dispeceratului integrat se coordonează activităţile de intervenţie la cazurile de urgenţă pentru care se apelează 112. Orice alte activităţi specifice pot, şi se recomandă, a fi coordonate separat de dispeceratul de urgenţă. De exemplu, reprezentantul Poliţiei în cadrul dispeceratului integrat în Mureş nu poate gestiona direct autospecialele şi echipajele din teren pentru intervenţie la urgenţe, fiind obligat să transmită solicitarea la un alt punct prin telefon, ca să fie alertate echipajele de poliţie. În cazul celorlalte agenţii (ISU-SMURD/Ambulanţa etc.), echipajele sunt coordonate direct din dispeceratul integrat. Întrebarea este dacă într-adevăr reprezentantul Poliţiei nu poate alerta direct din dispeceratul integrat echipajele Poliţiei rutiere sau cele de ordine publică în caz de urgenţă, în vederea scurtării timpului şi corelării cu celelalte servicii de urgenţă aflate în dispecerat.

Tabelul de mai jos compară cele două variante principale de dispecerizare:

Punctul comparat

Centru de apel separat şi dispecerate separate cu integrare virtuală

Dispecerat

integrat Observaţii

Economic - ++ Un dispecerat integrat înlocuieşte cel puţin 4 dispecerate (112, Poliţia, Ambulanţa, ISU). Din punct de vedere economic şi logistic crearea şi menţinerea unor condiţii optime de lucru şi dotarea optimă este mult mai uşor să fie efectuată într-un sediu comparativ cu 4 sedii separate.

Operativ - ++ • Deciziile pot fi luate în comun şi prin consultare personală între reprezentaţii diferitelor agenţii.

• Informaţiile transmise din teren devin cunoscute imediat tuturor agenţiilor în vederea luării unor decizii imediate.

Coordonarea în cazul unor accidente

colective/calamităţi

- ++ În cadrul unui dispecerat integrat se poate coordona intervenţia în mod unitar, luând decizii unice cunoscute tuturor, comparativ cu luarea unor decizii separate la nivelul unor dispecerate separate şi unde informaţia poate ajunge tardiv la celelalte agenţii.

Dotarea - ++ Un dispecerat poate fi dotat mult mai bine şi la un nivel mult mai înalt decât dotarea a 4 dispecerate.

Capacitatea de a răspunde solicitărilor şi de a se adapta nevoilor

după situaţie

- ++ Un dispecerat integrat are mai mult personal şi poate trata apelurile mai rapid şi mai eficient. În cazul instruirii personalului de la STS şi din toate agenţiile ca dispeceri profesionişti, ei vor putea prelua orice apel astfel încât să nu aştepte.