ANUL XVI Nr. 3, Septembrie 2011
EDIŢIE BILINGVĂ ROMÂNĂ - ENGLEZĂ
REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAŢIILOR
MEDICALE ACREDITATE DE COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA CLASIFICATĂ CNCSIS ÎN CATEGORIA B+
EDITURA UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ASPECTE CLINICE REFERATE
ACTA MEDICA TRANSILVANICA ISSN-1453-1968
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” din SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
“VICTOR PAPILIAN”
Cu sprijinul:
COLEGIULUI JUDEŢEAN AL MEDICILOR
SIBIU
Redactor şef
Conf. Univ. Dr. Carmen Domnariu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Director al Centrului Regional de Sănătate Publică Sibiu
Editori asistenţi
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Balaşan, Sibiu, România
Colectivul de redacţie Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România
Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România
Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România
Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România
Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România
Enver Roshi, Tirana, Albania
Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia
Expert revizor lingvist Ştefania Duca Ifrimelea
Secretar redacţie Lidia Iuliana Bugle
Editor-in Chief:
Associate Professor Dr. Carmen Domnariu
"Lucian Blaga" University of Sibiu
Director of the Regional Public Health Centre of Sibiu
Assistant Editors
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Bălăşan, Sibiu, România
Editorial Board Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România
Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România
Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România
Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România
Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România
Enver Roshi, Tirana, Albania
Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia
Linguistic/Reviser Expert Ştefania Duca Ifrimelea
Secretary Editor Lidia Iuliana Bugle
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
1. BOLILE CRONICE – PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LA NIVEL MONDIAL
ŞI EUROPEANCarmen Domnariu 1
2. UTILIZAREA DE SERVICII MEDICALE DE CĂTRE PACIENŢII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ
T. Simionescu, Dana Galieta Mincă 3
3. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
N. Frum, R. Muntean, O. Candrea 7
4. CLASIFICAREA INTERNAŢIONALĂ A FUNCŢIONĂRII, DIZABILITĂŢII
ŞISĂNĂTĂŢII (OMS) - UN NOU CADRU CONCEPTUAL AL REABILITĂRII MEDICALE
Elena Raevschi 11
5. EVALUAREA
ŞIPERFECŢIONAREA COMUNICĂRII ORGANIZAŢIONALE ÎN CADRUL UNITĂŢII SPITALICEŞTI
Dana Carmen Zaha, Lucia Daina 13
6. ANALIZA EFECTELOR STRESULUI ORGANIZAŢIONAL ÎN CAZUL PERSONALULUI DE INTERVENŢIE
D. Bădescu 15
7. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR DE SEX FEMININ DINTR - O INTREPRINDERE DE CONFECŢII TEXTILE – EVALUAREA
ŢINTELORINTERVENŢIEI DE MEDICINĂ OCUPAŢIONALĂ
Carmen Şanta
17
8. FACTORI DE RISC PRE, PERI
ŞIPOSTNATALI ASOCIAŢI CU TULBURĂRILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE
Elena Predescu, Roxana Şipoş, Felicia Iftene 20 9. EFICIENŢA TERAPIEI COGNITIV- COMPORTAMENTALE ÎN AMELIORAREA DEPRESIEI LA PACIENŢII CU DEMENŢĂ
Ana-Maria Cîndea, Felicia Iftene 23
10. CARACTERISTICI MEDICO-SOCIALE ALE AGRESIUNILOR SEXUALE ÎN JUDEŢUL SIBIU
Sanda Dura, I. Baier, H. Dura, Dana Szakacs 27 11. EVALUAREA DINAMICĂ A MORTALITĂŢII
TRAUMATICE ÎN JUDEŢUL SIBIU
C. V. Bologa, D. Sabău, Sanda Dura, A. Sabău, Anca
Dumitra, D. Bratu, I. Baier 30
12. CALITATEA INFORMAŢIILOR DESPRE GRIPĂ PE INTERNETUL ROMÂNESC
V. Nădăşan, S. Voidăzan, Monica Tarcea, Ramona
Ureche 33
13. STUDIU PRIVIND NEVOILE DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII
ŞI EDUCAŢIEIPENTRU SĂNĂTATE ÎNTR-O COMUNITATE CU NOXE PROFESIONALE – PLUMB
Elena Ruja 36
14. STAREA DE SĂNĂTATE A UNUI LOT DE MUNCITORI EXPUŞI PROFESIONAL LA PLUMB ÎNTR-O ÎNTREPRINDERE PRODUCĂTOARE DE ACUMULATORI AUTO
Neagu 39
15. FRECVENŢE ŞI EVOLUŢII ALE FUMATULUI LA LICEENI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
Doina Bucşa 42
ASPECTE CLINICE
1. DETECŢIA
ŞIESTIMAREA VOLUMULUI HEMATOMULUI DIN IMAGINI CT
V. Săceleanu, R. Brad, A. Barglazan, M. Pereanu 47 2. ABORDĂRI TERAPEUTICE ÎN SINDROMUL
DE OCHI USCAT
Monica Sântea 51
3. IRIDOCICLITA REUMATISMALĂ
O. Popescu 54
4. TESTAREA IN VITRO A BIOCOMPATIBILITĂŢII CONDUCTELOR NERVOASE PE CULTURI DE CELULE STEM Ruxandra Mihai, I. P. Florescu, Otilia Zărnescu, Lucia
Moldovan, Ana Maria Stanciuc 56
5. STADIALIZAREA TUMORILOR CUTANATE MELANOCITARE
ŞI NONMELANOCITARELA UN LOT DE PACIENŢI
Gabriela Iancu, Maria Rotaru, Manuela Mihalache, C.
Mihalache 60
6. PREVALENŢA DERMATITEI ATOPICE LA COPII DE CLASA A VIII-A DIN MUNICIPIUL SIBIU
Corina Porr 63
7. POSIBILITĂŢI TERAPEUTICE ÎN FRACTURILE HUMERUSULUI DISTAL TIP B3.3 – CLASIFICAREA AO (ARBEITSGEMEINSCHAFT FÜR OSTEOSYNTHESEFRAGEN)
A. B. Ciubară, B. Puha, O. Alexa 66
8. REZULTATE FUNCŢIONALE ÎN TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL FRACTURILOR DE CAPITELLUM – REZECŢIE VERSUS OSTEOSINTEZĂ
A. B. Ciubară, O. Alexa 69
9. ROLUL OSTEOTOMIEI ÎNALTE DE TIBIE ÎN GONARTROZA UNICOMPARTIMENTALĂ T. Stanciu, M. Sopon, I. Baier, A. Lupean 71 10. ROLUL ETIOLOGIC AL HPV ÎN
CARCINOGENEZA CERVICALĂ
Georgeta Din, A. Stretean 74
11. ROLUL CHIMIOTERAPIEI
ŞIRADIOTERAPIEI ÎN CANCERUL HIPOFARINGIAN
I. M. Făgeţan 78
12. O BOALĂ EXTREM DE GRAVĂ - TUBERCULOZA CU REZISTENŢĂ EXTINSĂ (TB XDR)
Mirela Mitrea, Victoria Bîrluţiu, M. Deac 80 13. PROBLEMATICA TUBERCULOZEI
MULTIDROGREZISTENTE
Mirela Mitrea, Victoria Bîrluţiu, M. Deac 83 14. INFLUENŢEAZĂ CORTICOSTEROIZII
INHALATORI RATA CREŞTERII LA COPIII CU ASTM BRONŞIC?
C. Mohor, M. L. Neamţu, C. Mohor, B. Neamţu, C.
Berghea Neamţu 86
15. STUDIU ANTROPOMETRIC ASUPRA
CORTICOSTEROIZI INHALATORI
C. Mohor, M. L. Neamţu, C. Mohor, B. Neamţu, C.
Berghea Neamţu 90
16. HEMOCROMATOZA PRIMITIVĂ JUVENILĂ CU DEBUT PRIN CARDIOMIOPATIE.
PREZENTARE DE CAZ
G. Sur, Lucia Burac, Lucia Sur, Liana Kudor-Szabadi, D.
Sur 94
17. ASPECTE CLINICE ŞI HISTOFENOTIPICE ÎN LIMFOAMELE T PERIFERICE PE UN LOT DE 197 PACIENŢI DIN BUCUREŞTI
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 97 18. TRATAMENTUL LIMFOAMELOR T
PERIFERICE
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 101 19. ROLUL LIMFOCITOZEI MONOCLONALE B ÎN ETIOLOGIA LEUCEMIEI LIMFATICE CRONICE
Gabriela Ariadna Cocişiu, M. Deac 104
20.
ŞOCINFECŢIOS
ŞIINSUFICIENŢĂ ORGANICĂ MULTIPLĂ (M.S.O.F) ÎN EVOLUŢIA GRIPEI CU VIRUS B
Victoria Bîrluţiu 107
21. EFECTELE ETANOLULUI ASUPRA EVOLUŢIEI INTOXICAŢIILOR ACUTE CU INSECTICIDE ORGANO-FOSFORICE
Gabriela Puha, J. Hurjui, Cătălina Elena Lupuşoru, L.
Şorodoc
109
22. CERCETĂRI CLINICO-EPIDEMIOLOGICE ASUPRA UTILIZĂRII ANTIDOTULUI ÎN INTOXICAŢIILE ACUTE CU INSECTICIDE ORGANO-FOSFORICE LA PACIENŢII INTERNAŢI ÎN CLINICA MEDICALĂ A SPITALULUI CLINIC DE URGENŢE
“SF.IOAN” IAŞI, ÎN PERIOADA 2003-2009 Gabriela Puha, J. Hurjui, Cătălina Elena Lupuşoru,
Laurenţiu Şorodoc 112
23. INCIDENŢA
ŞIETIOLOGIA INFECŢIEI NOZOCOMIALE BACTERIENE ÎN SECŢIILE UNUI SPITAL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ
Claudia Bucur, D. Cârstina, Dana Rusu 115 24. INTERVENŢII DE TIP MIXT ÎN CHIRURGIA
BARIATRICĂ
A. Popenţiu, D. Moga, A. Sabău, A. Dumitra, I. Barb, D.
Sabău 118
25. CARACTERIZAREA EPIDEMIOLOGICĂ
ŞICLINICĂ DINAMICĂ A CAZURILOR DE HEMOPERITONEU POSTTRAUMATIC OPERAT
C. V. Bologa, D. Sabău , A. Sabău, Sanda Dura, Anca
Dumitra , D. Bratu 120
26. CANCERUL COLORECTAL. NUMĂRUL NODULILOR LIMFATICI EXAMINAŢI R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 123 27. FRECVENŢA MUTAŢIILOR GENEI CDH1 ÎN
CANCERUL DIGESTIV
Mihaela Ţică, Elena-Luminiţa Stănciulescu, Mihaela Uta,
Valeria Ţică 127
28. IDENTIFICAREA “EX VIVO” A NODULULUI SANTINELĂ ÎN CANCERUL DE COLON:
STUDIU DE FEZABILITATE
D. Moga, A. Popenţiu, Camelia Moga, R. Kiss, L.
Kiss 130
29. APORTUL EXAMENULUI CT ÎN EVALUAREA TRAUMATISMELOR HEPATICE
Alina Venter, Adriana Pirte 133
30. DISFUNCŢII TIROIDIENE LA PACIENŢII CU HEPATITĂ CRONICĂ ACTIVĂ CU VHB
ŞIVHC ANTERIOR
ŞISECUNDAR TRATAMENTULUI CU PEGINTERFERON
α2A 180 µg
A. Boicean 137
31. DISFUNCŢII TIROIDIENE LA PACIENŢII CU HEPATITĂ CRONICĂ ACTIVĂ CU VHC
ANTERIOR
ŞISECUNDAR
TRATAMENTULUI CU PEGINTERFERON
α2A 180 µg
A. Boicean 140
32. COLESTAZA ÎN CADRUL HEPATITEI NEONATALE
Paula Popovici, Evelina Moraru 143
33. PANCREATITA ACUTĂ LA UN PACIENT CU COLEDOCOLITIAZĂ TRATATĂ PRIN COLANGIOPANCREATOGRAFIE
RETROGRADĂ ENDOSCOPICĂ.
PREZENTARE DE CAZ
C. D. Voina 146
34. COMPLICAŢIILE PICIORULUI DIABETIC RAPORTATE GRADULUI DE ISCHEMIE CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE
D. Stoia, R. Hulpuş, L. Kiss 149
35. LEUCEMIE LIMFATICĂ CRONICĂ ASOCIATĂ CU LEUCEMIE ACUTĂ MIELOIDĂ. PREZENTARE DE CAZ
Gabriela Ariadna Cocişiu, Cristina Grandore, Alina
Joiţoiu 151
36. UTILIZAREA SONDEI URETERALE CU BALONET ÎN LITOTRIŢIA CALCULILOR URETERALI
E. Mitranovici, Bianca Tudor, V. Oşan 154 37. TEHNICA TOT
ŞI TVT ÎN TRATAMENTULMINIINVAZIV AL INCONTINENŢEI URINARE DE EFORT LA FEMEIE
A. Haşegan, N. Grigore, D. Sabău 157
38. EVALUAREA APORTULUI DIAGNOSTIC
ŞITERAPEUTIC AL LAPAROSCOPIEI ÎN CANCERUL DE COL UTERIN
Georgeta Din, A. Stretean 160
39. FACTORII PREDISPOZANŢI AI DEZLIPIRII PREMATURE DE PLACENTĂ NORMAL INSERATĂ
O. Gîrbovan, F. Buicu 163
40. REEVALUAREA PERFORMANŢELOR DETERMINĂRII ANTICORPILOR ANTIOVARIENI ÎN DIAGNOSTICUL INSUFICIENŢEI OVARIENE PREMATURE LA PACIENTELE CU BOALĂ TIROIDIANĂ AUTOIMUNĂ
Mihaela Ciocan, I. Gh. Totoianu, L. Puşcaşiu, Mihaela
Stanciu 165
41. FACTORI PREDICTORI AI INSTALĂRII
MENOPAUZEI ÎNAINTE DE 45 DE ANI LA
PACIENTELE CU BOALĂ TIROIDIANĂ
AUTOIMUNĂ
Mihaela Ciocan, I. Gh. Totoianu, Mihaela Stanciu 169 42. VALOAREA EXAMENULUI ECODOPPLER ÎN MONITORIZAREA FEŢILOR CU RESTRICŢIE DE CREŞTERE ÎN SARCINILE CU HTA
Caterina-Miladi Grif, Carmen Rădulescu, O. Gîrbovan, I.
Dutcuş 174
43. STUDIUL ECOGRAFIC AL PATOLOGIEI RARE DE REGIUNE INGHINALĂ LA COPII Carmen Oţelea, Sorina Anamaria Cheşcă, Antonella
Cheşcă 178
44. ANESTEZIA LA COPII PENTRU EFECTUAREA REZONANŢEI MAGNETICE NUCLEARE
Simona Marinescu, M. Chioreanu 181
45. ASPECTE LEGATE DE COMUNICAREA MEDIC DENTIST - PACIENT
Simona Veronica Abrudan Caciora, D. Abrudan
Caciora 184
46. IMPORTANŢA RESTABILIRII CONTACTELOR DENTO-DENTARE FUNCŢIONALE PENTRU CALITATEA VIEŢII - PREZENTARE DE CAZ
Mariana Sabău, C. Boitor, Anca Fraţilă, Diana Mârza,
Alina Cristian, O. Boitor 188
47. TULBURĂRI DE ERUPŢIE ALE DINŢILOR PERMANENŢI, ÎN LEGĂTURĂ CU UN CAZ CLINIC
I. M. Făgeţan, Adela - Elena Voicescu 190 48. CONSECINŢELE PIERDERII PRECOCE A MOLARULUI DE
ŞASEANI ASUPRA DEZVOLTĂRII APARATULUI DENTO- MAXILAR
Anca Frăţilă, Mariana Sabău, Diana Mârza, C. Boitor, Alina Cristian, Alina Soboteac, O. Boitor 192 49. STUDIU STATISTIC PRIVIND PREVALENŢA HIPODONŢIEI NONSINDROMICE LA TINERI E. Bud, S. Popşor, Ana Maria Jurcă, B. Cormoş Suciu,
Mariana Păcurar 195
50. MANAGEMENTUL AFECŢIUNILOR PULPARE ALE DINŢILOR PERMANENŢI TINERI – UN GHID TERAPEUTIC AL DINŢILOR CU APEX DESCHIS
Daniela Eşian, Al. Monea 197
51. CONTROLUL CĂII AERIENE LA PACIENŢII CU TRAUMATISME CRANIO- MAXILOFACIALE. STUDIU RETROSPECTIV 2006-2009
Ileana Mitre, G. Băciuţ, Mihaela Băciuţ 201 52. LAMBOUL MUSCULAR CERVICAL ÎN RECONSTRUCŢIA DEFECTELOR ORALE
ŞICERVICALE
M. Rusu 205
53. SUBSTITUŢIA CORONARĂ: 25 DE ANI DE RECUL CLINIC
Valeria Covrig, Anca Frăţilă 207
54. EVALUARE IMAGISTICĂ A IMPLANTURILOR DENTARE ENDOOSOASE INSERATE IMEDIAT POSTEXTRACŢIONAL ÎN ALVEOLE CU PROCESE INFECŢIOASE CRONICE
G. S. Dumitru, B. Broos 145
TRATAMENTUL BIOLOGIC AL INCLUZIUNII DE CANIN SUPERIOR
O. Mureşan 216
56. ASPECTE CLINICE
ŞI MICROBIOLOGICEALE ABCESULUI PARODONTAL
Monica Monea Pop, Luminiţa Lazăr, B. Cormoş-
Suciu 219
REFERATE
1. ATEROSCLEROZA SUBCLINICĂ: CONCEPTE GENERALE ŞI METODE DE EVALUARE
C. Mutu, M. Pereanu 223
2. PARTICULARITĂŢI ALE TULBURĂRILOR PSIHICE ÎNTÂLNITE ÎN BOALA CEREBRO- VASCULARĂ
C. Băcilă, M. Pereanu 226
3. IMPACTUL DIAGNOSTICULUI DE AUTISM ASUPRA FAMILIEI
Bianca Andreica-Săndică, Sanda Patca, Alina Panaete,
Sorin Andreica 229
4. RISCUL AUTOLITIC LA PACIENŢII CU SCHIZOFRENIE
Andreea Sălcudean, Gabriela Buicu 232
5. METODE UTILIZATE DE PACIENŢII CU SCHIZOFRENIE ÎN SCOP SUICIDAR
Andreea Sălcudean, Gabriela Buicu 235
6. CONTROVERSE
ŞICERCETĂRI ÎN FIBRILAŢIA ATRIALĂ
O. Tecoanţă, I. Maniţiu 238
7. OPŢIUNI TERAPEUTICE ÎN CORECŢIA ASTIGMATISMULUI CORNEAN LA PACIENŢII CU CATARACTĂ
Genoveva Olaru, Adriana Stănilă 241
8. EFECTELE BRUXISMULUI ASUPRA APARATULUI DENTO/MAXILAR
S. Nicolae 244
9. EXAMINAREA ECOGRAFICĂ A CIRCULAŢIEI PLACENTARE. LIMITE
ŞIPERSPECTIVE
Caterina-Miladi Grif 246
10. MASTOIDECTOMIE VERSUS TIMPANOPLASTIE – O RENAŞTERE CONCEPTUALĂ. PREAMBUL LA UN
PROCEDEU ORIGINAL DE
MASTOIDECTOMIE
M. Rădulescu 249
PUBLIC HEALTH AND MANAGEMENT 1. CHRONIC DISEASES – A WORLDWIDE AND
EUROPEAN PUBLIC HEALTH ISSUE
Carmen Domnariu 255
2. UTILIZAREA DE SERVICII MEDICALE DE CĂTRE PACIENŢII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ
T. Simionescu, Dana Galieta Mincă 257
3. HEALTHCARE PROMOTION
N. Frum, R. Muntean, O. Candrea 261
4. THE INTERNATIONAL CLASIFICATION OF FUNCTIONING, DISABILITY AND HEALTH (WHO) - A NEW CONCEPTUAL
FRAMEWORK OF MEDICAL
REHABILITATION
Elena Raevschi 264
5. EVALUATION AND IMPROVEMENT OF THE ORGANIZATIONAL COMMUNICATION IN THE HOSPITAL UNIT
Dana Carmen Zaha, Lucia Daina 266
6. ANALYSIS OF THE EFFECTS ON THE STAFF ORGANIZATIONAL STRESS INTERVENTION
D. Bădescu 268
7. THE EVALUATION OF THE HEALTH ISSUES OF THE WOMEN WORKING IN A TEXTILE COMPANY-THE EVALUATION OF THE OCCUPATIONAL HEALTH INTERVENTION TARGETS
Carmen Şanta
270
8. PRE, PERI AND POSTNATAL RISK FACTORS ASSOCIATED WITH PERVASIVE DEVELOPMENTAL DISORDERS
Elena Predescu, Roxana Şipoş, Felicia Iftene 272 9. THE EFFICACY OF COGNITIVE-
BEHAVIOURAL THERAPY IN AMELIORATING DEPRESSION IN PATIENTS WITH DEMENTIA
Ana-Maria Cîndea, Felicia Iftene 275
10. MEDICAL AND SOCIAL FEATURES OF THE SEXUAL ABUSES IN SIBIU COUNTY
Sanda Dura, I. Baier, H. Dura, Dana Szakacs 279 11. DYNAMIC APPROACH OF THE DEATHS BY
TRAUMA IN SIBIU COUNTY
C. V. Bologa, D. Sabău, Sanda Dura, A. Sabău, Anca
Dumitra, D. Bratu, I. Baier 282
12. THE QUALITY OF INFORMATION ABOUT INFLUENZA ON THE ROMANIAN INTERNET V. Nădăşan, S. Voidăzan, Monica Tarcea, Ramona
Ureche 285
13. STUDY ON THE NEED OF HEALTH PROMOTION AND HEALTH EDUCATION PROGRAMS IN A COMMUNITY WITH OCCUPATIONAL HAZARDS – LEAD EXPOSURE
Elena Ruja 288
14. HEALTH STATUS OF AN OCCUPATIONALLY EXPOSED TO LEAD WORKERS GROUP FROM A CAR BATTERY FACTORY
Aurelia Pintea, E. S. Gurzău, Iulia Neamţiu, Cristina
Neagu 291
15. FREQUENCIES AND EVOLUTIONS OF THE
THE COUNTY OF BOTOSANI
Doina Bucşa 293
CLINICAL ASPECTS
1. HEMATOMA VOLUME DETECTION AND ESTIMATION FROM CT IMAGES
V. Săceleanu, R. Brad, A. Barglazan, M. Pereanu 298 2. THERAPEUTICAL APPROACHES IN THE
DRY EYE SYNDROME
Monica Sântea 302
3. IRIDOCYCLITIS /RHEUMATIC UVEITIS
O. Popescu 305
4. IN VITRO, DONE ON STEM CELL CULTURES BIOCOMPATILITY TESTING OF NERVOUS CONDUITS
Ruxandra Mihai, I. P. Florescu, Otilia Zărnescu, Lucia
Moldovan, Ana Maria Stanciuc 307
5. THE MELANOMA AND NON-MELANOMA SKIN CANCERS STAGING IN A GROUP OF PATIENTS
Gabriela Iancu, Maria Rotaru, Manuela Mihalache, C.
Mihalache 310
6. THE PREVALENCE OF ATOPIC DERMATITIS IN CHILDREN FROM VIII-TH GRADE IN SIBIU
Corina Porr 313
7. THERAPEUTIC POSSIBILITIES IN DISTAL HUMERUS FRACTURES – CLASSIFICATION AO (ARBEITSGEMEINSCHAFT FÜR OSTEOSYNTHESEFRAGEN)
A. B. Ciubară, B. Puha, O. Alexa 316
8. FUNCTIONAL RESULTS IN THE SURGICAL TREATMENT OF THE CAPITELLUM FRACTURES – RESECTION VS.
OSTEOSYNTHESIS
A. B. Ciubară, O. Alexa 318
9. THE ROLE OF THE HIGH TIBIAL OSTEOTOMY IN UNICOMPARTMENTAL GONARTHROSIS
T. Stanciu, M. Sopon, I. Baier, A. Lupean 320 10. THE ETHIOLOGICAL ROLE OF HPV IN THE
CERVICAL CARCINOGENESIS
Georgeta Din, A. Stretean 323
11. THE ROLE OF CHEMOTHERAPY AND RADIATION THERAPY IN THE HYPOPHARYNGEAL CANCER
I. M. Făgeţan 327
12. A VERY SERIOUS NEW DISEASE – EXTENDED DRUG-RESISTANT TUBERCULOSIS (XDR TB)
Mirela Mitrea, Victoria Bîrluţiu, M. Deac 329 13. THE PROBLEM OF MULTIDRUG RESISTANT
TUBERCULOSIS
Mirela Mitrea, Victoria Bîrluţiu, M. Deac 332 14. DOES INHALED CORTICOSTEROIDS INFLUENCE THE GROWTH RATE IN CHILDREN WITH ASTHMA?
C. Mohor, M. L. Neamţu, C. Mohor, B. Neamţu, C.
Berghea Neamţu 335
15. STUDY ON ANTHROPOMETRY OF THE CHILDREN WITH ASTHMA TREATED WITH INHALED CORTICOSTEROIDS
C. Mohor, M. L. Neamţu, C. Mohor, B. Neamţu, C.
Berghea Neamţu 339
16. JUVENILE PRIMITIVE
HEMOCHROMATOSIS WITH
CARDIOMYOPATHY DEBUT. CASE REPORT G. Sur, Lucia Burac, Lucia Sur, Liana Kudor-Szabadi, D.
Sur 343
17. CLINICAL AND HISTOPHENOTYPIC ASPECTS IN PERIPHERAL T LYMPHOMAS ON A GROUP OF 197 PATIENTS FROM BUCHAREST
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 346 18. TREATMENT OF THE PERIPHERAL T
LYMPHOMAS (PTCL)
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 350 19. THE ROLE OF THE MONOCLONAL B LYMPHOCYTOSIS IN THE ETIOLOGY OF CHRONIC LYMPHOCYTIC LEUKEMIA
Gabriela Ariadna Cocişiu, M. Deac 353
20. THE B FLU ASSOCIATED WITH SHOCK AND MULTIPLE ORGANIC FAILURE SYNDROME (MSOF)
Victoria Bîrluţiu 356
21. THE EFFECTS OF ETHANOL ON THE EVOLUTION OF THE ACUTE ORGANOPHOSPHATE POISONING
Gabriela Puha, J. Hurjui, Cătălina Elena Lupuşoru, L.
Şorodoc
358
22. CLINICO-EPIDEMIOLOGICAL
RESEARCHES ON THE USE OF THE ANTIDOTE IN ACUTE ORGANOPHOSPHATE POISONING ON PATIENTS ADMITTED IN THE MEDICAL CLINIC OF “SF. IOAN”
EMERGENCY CLINIC HOSPITAL, IASI, DURING 2003-2009
Gabriela Puha, J. Hurjui, Cătălina Elena Lupuşoru,
Laurenţiu Şorodoc 361
23. THE IMPACT AND ETIOLOGY OF THE BACTERIAL NOSOCOMIAL INFECTION INSIDE A COUNTY EMERGENCY CLINICAL HOSPITAL
Claudia Bucur, D. Cârstina, Dana Rusu 364 24. MIXED TECHNIQUES IN BARIATRIC
SURGERY
A. Popenţiu, D. Moga, A. Sabău, A. Dumitra, I. Barb, D.
Sabău 367
25. THE EPIDEMIOLOGICAL AND CLINICAL DINAMIC CHARACTERIZATION OF THE CASES OF OPERATED, POSTTRAUMATIC HEMOPERITONEUM
C. V. Bologa, D. Sabău , A. Sabău, Sanda Dura, Anca
Dumitra , D. Bratu 369
26. COLORECTAL CARCINOMA- NUMBER OF EXAMINED LYMPH NODES
R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 372 27. FREQUENCY OF THE CDH1 GENE
MUTATIONS IN THE DIGESTIVE CANCER Mihaela Ţică, Elena-Luminiţa Stănciulescu, Mihaela Uta,
Valeria Ţică 376
28. THE IDENTIFICATION “EX VIVO” OF THE SENTINEL LYMPHNODE IN THE COLON CANCER: PHESABILITY STUDY
D. Moga, A. Popenţiu, Camelia Moga, R. Kiss, L.
29. CONTRIBUTION OF CT EXAM TO THE ASSESSMENT OF THE LIVER TRAUMA
Alina Venter, Adriana Pirte 382
30. THYROIDIAN DYSFUNCTIONS AT THE PATIENTS WITH CHRONIC ACTIVE HEPATITIS WITH HVB AND HVC PREVIOUSLY AND AFTER THE TREATMENT WITH PEG INTERFERON
α 2A180 µg
A. Boicean 385
31. THYROID DYSFUNCTIONS IN THE PATIENTS WITH CHRONIC ACTIVE HEPATITIS WITH HVC PREVIOUSLY AND AFTER THE TREATMENT WITH PEGINTERFERON α 2A 180 µg
A. Boicean 389
32. CHOLESTASIS WITHIN NEONATAL HEPATITIS
Paula Popovici, Evelina Moraru 392
33. ACUTE PANCREATITIS IN A PACIENT WITH CHOLEDOCHOLITHIASIS TREATED BY
ENDOSCOPIC RETROGRADE
CHOLANGIOPANCREATOGRAPHY. CASE REPORT
C. D. Voina 395
34. THE COMPLICATIONS OF THE DIABETIC FOOT RAPORTED TO THE DEGREE OF CHRONIC LOWER LIMB ISCHEMIA
D. Stoia, R. Hulpuş, L. Kiss 398
35. ASSOCIATED CHRONIC LYMPHOCYTIC LEUKEMIA AND ACUTE MYELOID LEUKEMIA. CASE REPORT
Gabriela Ariadna Cocişiu, Cristina Grandore, Alina
Joiţoiu 400
36. THE USE OF URETERAL BALLOON PROBE IN URETERAL CALCULI LITHOTRITY E. Mitranovici, Bianca Tudor, V. Oşan 403 37. TVT AND TOT IN MINIMAL INVASIVE TREATMENT OF THE URINARY STRESS INCONTINENCE IN WOMEN
A. Haşegan, N. Grigore, D. Sabău 406
38. THE EVALUATION OF THE LAPAROSCOPY CONTRIBUTION TO THE DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE CANCER OF CERVIX
Georgeta Din, A. Stretean 409
39. PREDISPOSING FACTORS OF PREMATURE DETACHMENT OF NORMALLY INSERTED PLACENTA
O. Gîrbovan, F. Buicu 412
40. THE REASSESSMENT OF ANTIOVARIAN ANTIBODIES TEST PERFORMANCE IN THE DIAGNOSIS OF PREMATURE OVARIAN FAILURE IN PATIENTS WITH AUTOIMMUNE THYROID DISEASE
Mihaela Ciocan, I. Gh. Totoianu, L. Puşcaşiu, Mihaela
Stanciu 414
41. PREDICTOR FACTORS OF THE MENOPAUSE INSTALLATION BEFORE 45 YEARS AT PATIENTS WITH AUTOIMMUNE THYROID DISEASE
Mihaela Ciocan, I. Gh. Totoianu, Mihaela Stanciu 418
42. THE ECODOPPLER EXAMINATION VALUE
RESTRICTION (FGR) IN PREGNANCIES WITH HYPERTENSION
Caterina-Miladi Grif, Carmen Rădulescu, O. Gîrbovan, I.
Dutcuş 423
43. ECHOGRAPHIC STUDY OF THE RARE PATHOLOGY OF THE INGUINAL REGION IN CHILDREN
Carmen Oţelea, Sorina Anamaria Cheşcă, Antonella
Cheşcă 427
44. ANESTHESIA IN CHILDRENS FOR PERFORMING MAGNETIC RESONANCE IMAGING
Simona Marinescu, M. Chioreanu 430
45. SOME ASPECTS RELATED TO DENTIST- PEDIATRIC PATIENTS COMMUNICATION Simona Veronica Abrudan Caciora, D. Abrudan
Caciora 433
46. THE SIGNIFICANCE OF -DENTAL FUNCTIONAL CONTACTS AND RESTORE - QUALITY OF LIFE. CLINICAL CASE
Mariana Sabău, C. Boitor, Anca Fraţilă, Diana Mârza,
Alina Cristian, O. Boitor 437
47. DISORDERS OF THE PERMANENT TOOTH ERUPTION IN CONNECTION WITH A CASE REPORT
I. M. Făgeţan, Adela - Elena Voicescu 439 48. THE CONSEQUENCES OF EARLY LOSS OF THE SIX YEAR MOLAR ON THE DENTO- MAXILLARY SYSTEM DEVELOPMENT Anca Frăţilă, Mariana Sabău, Diana Mârza, C. Boitor, Alina Cristian, Alina Soboteac, O. Boitor 441 49. STATISTICAL STUDY ON THE PREVALENCE OF NONSYNDROMIC HYPODONTIA IN YOUTHS
E. Bud, S. Popşor, Ana Maria Jurcă, B. Cormoş Suciu,
Mariana Păcurar 444
50. MANAGEMENT OF THE YOUNG PERMANENT TEETH WITH PULP DISEASES – A THERAPEUTIC GUIDE OF TEETH WITH OPEN APEX
Daniela Eşian, Al. Monea 446
51. UPPER AIRWAY MANAGEMENT IN PATIENTS WITH CRANIO-MAXILLOFACIAL TRAUMA. RETROSPECTIVE STUDY FOR 2006-2009
Ileana Mitre, G. Băciuţ, Mihaela Băciuţ 450 52. THE CERVICAL MUSCULAR FLAP IN RECONSTRUCTION OF THE ORAL AND CREVICAL DEFECTS
M. Rusu 454
53. CORONARY SUBSTITUTION: 25 YEARS OF CLINICAL RECOIL
Valeria Covrig, Anca Frăţilă 456
54. IMAGISTIC EVALUATION OF THE ENDOBONE DENTAL IMPLANTS INSERTED IMMEDIATELY AFTER THE EXTRACTION INTO A DENTAL ALVEOLUS WITH CHRONIC INFECTIOUS PROCESSES
G. S. Dumitru, B. Broos 462
55. BONE DISTRACTION AS A BIOLOGICAL TREATMENT FOR UPPER CANINE IMPACTION
O. Mureşan
56. CLINICAL AND MICROBIOLOGICAL ASPECTS OF THE PERIODONTAL ABSCESS Monica Monea Pop, Luminiţa Lazăr, B. Cormoş-Suciu 468
ESSAYS
1. SUBCLINICAL ATHEROSCLEROSIS:
GENERAL CONCEPTS AND ASSESSMENT METHODS
C. Mutu, M. Pereanu 472
2. PARTICULARITIES OF THE PSYCHIC DISORDERS THAT OCCUR IN THE CEREBROVASCULAR DISEASE
C. Băcilă, M. Pereanu 475
3. THE IMPACT OF AUTISM DIAGNOSIS ON THE FAMILY
Bianca Andreica-Săndică, Sanda Patca, Alina Panaete,
Sorin Andreica 478
4. THE AUTOLITIC RISK IN PATIENTS WITH SCHIZOPHRENIA
Andreea Sălcudean, Gabriela Buicu 481
5. THE SUICIDAL METHODS USED BY THE PATIENTS WITH SCHIZOPHRENIA
Andreea Sălcudean, Gabriela Buicu 484
6. CONTROVERSIES AND RESEARCH IN ATRIAL FIBRILLATION
O. Tecoanţă, I. Maniţiu 487
7. THERAPETICALLY OPTIONS IN CORNEAL ASTIGMATISM CORRECTION IN CATARACT PATIENTS
Genoveva Olaru, Adriana Stănilă 490
8. THE EFFECTS OF BRUXISM ON STOMATOGNATHIC SYSTEM
S. Nicolae 493
9. ULTRASOUND EXAMINATION OF THE PLACENTAL BLOOD CIRCULATION LIMITS AND PERSPECTIVES
Caterina-Miladi Grif 495
10. MASTOIDECTOMY VS TYMPANOPLASTY – A CONCEPTUAL RENAISSANCE. PREAMBLE TO AN ORIGINAL METHOD OF MASTOIDECTOMY
M. Rădulescu 498
BOLILE CRONICE – PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LA NIVEL MONDIAL ŞI EUROPEAN
CARMEN DANIELA DOMNARIU
1Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Cuvinte cheie: boli
cronice, boli
cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice, dibetul zaharat
Rezumat: Bolile cronice sunt caracterizate printr-o perioadă lungă a bolii şi evoluţie, de obicei, lentă.
Principale boli cronice (netransmisibile) sunt bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat. Datele epidemiologice sunt îngrijorătoare atât la nivel mondial cât şi european, fapt ce a condus Organizaţia Mondială a Sănătăţii să elaboreze o serie de strategii privind prevenirea şi controlul acestor maladii.
Keywords: chronic disease, cardiovascular diseases, cancer, chronic respiratory diseases, diabetes mellitus
Abstract: Chronic diseases are diseases of long duration and generally of slow progression. The main chronic diseases (noncommunicable) are the cardiovascular diseases, cancers, chronic respiratory diseases and diabetes. The epidemiological data are alarming, both at global and European level, which led the World Health Organization to develop a series of strategies for prevention and control of these diseases.
1Autor Corespondent: Carmen Domnariu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail:
[email protected], tel +40-(269) 21.28.12
Articol intrat în redacţie în 09.05.2011 şi acceptat spre publicare în 11.07. 2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Septembrie 2011; 2(3)1-2
INTRODUCERE
Boli cronice sunt boli de lungă durată şi, în general, cu evoluţie lentă. Boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat, sunt de departe principala cauză de mortalitate în lume, reprezentând 63% din totalul deceselor. Din cele 36 de milioane de decese cauzate de bolile cronice, în 2008, nouă milioane au fost înregistrate la persoane sub 60 ani şi 90 % din aceste decese premature au avut loc în ţările cu venituri mici şi medii. [1]
EPIDEMIOLOGIA PRINCIPALELOR BOLI CRONICE LA NIVEL MONDIAL ŞI EUROPEAN
Cele patru tipuri principale de boli cronice (netransmisibile) sunt bolile cardiovasculare (cum ar fi atacuri de inimă şi accidente vasculare cerebrale), cancere, boli respiratorii cronice (cum ar fi bronhopneumopatia cronică obstructivă şi astmul bronşic) şi diabetul zaharat. [2]
Bolile cardiovasculare sunt prima cauza de deces la nivel global. Se estimează că în anul 2008, 30% din totalul deceselor la nivel mondial s-au datorat bolilor cardiovasculare, reprezentând 17.3 milioane de decese. Dintre aceste decese, s-a estimat că 7.3 milioane au fost cauzate de boala coronariană, iar 6,2 milioane au fost cauzate de accident vascular cerebral. Ţările cu venituri mici şi medii sunt în mod disproporţionat afectate:
peste 80% dintre decesele determinate de această cauză sunt în ţările cu venituri mici şi medii şi au o distribuţie aproape egală la bărbaţi şi femei. Până în 2030, aproape 23.6 milioane de oameni vor muri de boli cardiovasculare, în principal, de la boli de inimă şi accident vascular cerebral. Acestea sunt proiectate să rămână unica cauză de deces.[3]
În figurile de mai jos sunt ilustrate ratele standardizate de mortalitate prin boli cardiovasculare, la nivel global, atât la bărbaţi (figura 1) cât şi la femei (figura 2).[4] La nivel mondial
se observă o afectare mai mare a femeilor din unele state africane şi a bărbaţilor din America de Sud.
Figura nr. 1. Harta lumii ilustrând distribuţia globală a ratelor standardizate de mortalitate, după vârstă, la femei, 2008[4]
Figura nr. 2. Harta lumii ilustrând distribuţia globală a ratelor standardizate de mortalitate, după vârstă, la femei, 2008[4]
Cancerul este o cauză principală de deces la nivel
mondial, determinând 7.6 milioane de decese (în jurul valorii de 13% din totalul deceselor) în 2008. Principalele tipuri de cancer sunt: pulmonar (responsabil de 1,4 milioane de decese), de stomac (740 000 decese), hepatice (700 000 decese), colorectal (610 000 decese), de sân (460 000 de decese). Aproximativ 70%
din totalul deceselor de cancer au avut loc în ţările cu venituri mici şi medii. Previziunile pentru anul 2030 arată că numărul deceselor cauzate de cancer la nivel mondial sunt în continua creştere, ajungând la peste 11 milioane.
Şi în Europa situaţia este îngrijorătoare (figura 3).
Cancerul afectează aproximativ 3,2 milioane de europeni în fiecare an, cele mai comune forme de boală fiind cancerul pulmonar, colorectal şi cancerul de sân. [5] Având în vedere îmbătrânirea populaţiei din Europa, incidenţa cancerului este aşteptată să crească [5], astfel devenind o problemă majoră de sănătate publică şi o provocare pentru Europa de a-i face faţă.
Printre multe eforturi importante în domeniile sănătăţii publice sunt Programul European Cancer şi Codul European împotriva cancerului [6,7], Recomandări privind reducerea riscului de cancer şi screeningul pentru cancer. [8] Aproximativ 30% din decesele prin cancer sunt cauzate de cinci comportamente cu risc: indicele de masă corporală (IMC) ridicat, consumul redus de fructe şi legume, lipsa de activitate fizică, consumul de tutun şi consumul de alcool.
Figura nr. 3. Ratele standardizate de mortalitate prin cancer, la bărbaţi şi la femei, înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene, 2008 [9]
Dintre bolile respiratorii cronice, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este boala pulmonară care pune viaţa în pericol, este mai mult decât "tusea fumătorului". Se estimează că 64 milioane de oameni aveau BPOC la nivel mondial, în 2004.[10] Peste 3 milioane au murit de BPOC, în 2005, reprezentând 5% din totalul deceselor la nivel global în acel an. Aproape 90% din decesele prin BPOC au loc în ţările cu venituri mici şi medii. Cauza primară a BPOC este fumatul activ sau pasiv. Boala afectează bărbaţii şi femeile aproape în egală măsură. În parte, datorită consumului de tutun a crescut afectarea în rândul femeilor din ţările cu venituri mari. BPOC nu este vindecabilă, dar tratamentul poate încetini progresul bolii.
Numărul total de decese prin BPOC sunt previzionate să crească cu mai mult de 30% în următorii 10 ani, fără intervenţii de reducere a riscurilor, în special expunerea la fumul de tutun.[11]
Diabetul este o boală cronică, care apare fie atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce.
Insulina este un hormon care reglează zahărul din sânge.
Hiperglicemia, sau nivelul ridicat de zahăr din sânge, este un efect comun al diabetului zaharat necontrolat şi de-a lungul timpului duce la deteriorarea gravă la multe dintre sistemele organismului, mai ales nervii şi vasele de sânge.
În întreaga lume, 346 milioane de oameni au diabet zaharat. În 2004, un procent estimat de 3,4 milioane de persoane au murit din cauza consecinţelor nivelului ridicat de zahăr din
sânge. Peste 80% din decesele cauzate de diabet zaharat au loc în ţările în curs de dezvoltare, cu venituri mici si medii. OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) prevede că numărul deceselor produse de diabet se va dubla între 2005 şi 2030.
Dieta sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia debutul diabetului de tip 2 [12].
Ţinând cont de aspectele de morbiditate şi mortalitate OMS a elaborat un Plan de acţiune pentru o strategie globala de prevenire si control a bolilor netransmisibile [13], cu următoarele şase obiective:
1. Creşterea priorităţii acordată bolilor netransmisibile la nivel global şi naţional, şi integrarea prevenirii şi controlului acestor boli în politicile guvernamentale;
2. Stabilirea şi consolidarea politicilor naţionale ce vizează prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;
3. Promovarea intervenţiilor ce conduc la reducerea acţiunii principalilor factori de risc pentru bolile netransmisibile:
consumul de tutun, diete nesănătoase, lipsa de activitate fizică şi consumul nociv de alcool;
4. Promovarea cercetării pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;
5. Promovarea parteneriatelor pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;
6. Monitorizarea bolilor netransmisibile şi a determinanţilor lor şi evaluarea progresului la nivel naţional, regional şi global.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 1. http://www.who.int/topics/chronic_diseases/en/;
2. http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_di seases/en/index.html;
3. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.
html;
4. World Health Organization, Mendis S, Puska P, Norrving B, editors, Global Atlas on Cardiovascular Disease Prevention and Control, Geneva, 2011;
5. Ferlay J, Autier P, Boniol M, et al. Estimates of the cancer incidence and mortality in Europe in 2006. Ann Oncol 18:
581–92. 2007;
6. Boyle P, Veronesi U, Tubiana M, et al. European School of Oncology Advisory report to the European Commission for the "Europe Against Cancer Programme" European Code Against Cancer. Eur J Cancer 31A(9):1395-405. 1995;
7. Boyle P, Autier P, Bartelink H, et al. European Code Against Cancer and scientific justification: third version (2003). Ann Oncol 14(7):973-1005. 2003;
8. European Council (2003): Council recommendation of 2December 2003 on cancer screening. http://eur- lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/oj/2003/l_327/l_3272003 1216en00340038.pdf;
9. Ferlay J, Shin HR, Bray F, Forman D, Mathers C and Parkin DM. GLOBOCAN 2008, Cancer Incidence and Mortality Worldwide: IARC CancerBase No. 10 [Internet].
10. WHO, The Global Burden of Disease: 2004 update, published in 2008;
11. \http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs315/en/index.
html;
12. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs312/en/index.
html;
13. World Health Organization, 2008-2013 Action Plan for the Global Strategy for the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases.
UTILIZAREA DE SERVICII MEDICALE DE CĂTRE PACIENŢII CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ
T. SIMIONESCU
1, DANA GALIETA MINCĂ
21Doctorand, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, 2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București Cuvinte cheie: sănătate
mintală, utilizare servicii medicale
Rezumat: Obiectiv: Studiul și-a propus să evidențieze gradul de utilizare a serviciilor medicale generale în județul Cluj în 2010 de pacienți cu probleme de sănătate mintală. Metodă: Au fost selectați 370 de pacienți cu diagnostic de boală mintală, conform clasificării ICD-10, care au apelat la servicii medicale generale în județul Cluj în 2010. Utilizarea serviciilor medicale a fost comparată factorizat după sex, vârstă și domiciliu. Rezultate: Pacienții din studiu au accesat în medie de 28 de ori serviciile medicale generale. Cele mai multe servicii au fost utilizate de către femei, pacienții cu vârsta între 41-60 de ani și de către cei din mediul urban. Concluzii: Gradul de utilizare a serviciilor medicale a diferit semnificativ între femei și bărbați, între grupurile de vârstă și în funcție de domiciliu. Acești factori socio- demografici trebuie luați în considerare într-un demers de evaluare a nevoii de servicii de sănătate mintală în comunitate.
Keywords: mental health, health services utilization
Abstract: Objective: The aim of this study was to examine the degree of use of general medical services among persons with a mental illness from the district of Cluj in 2010. Methods: A total of 370 persons with a mental illness were identified through the ICD-10 classification codes in the database of the Health Insurance Company from Cluj that used general health services in the district of Cluj in 2010.
Use of general health services were compared based on age group, sex and urbanicity. Results: The patiens included in the study used on average 28 times the general health services. Women, the patients aged 41-60 years and the patients from urban areas used the most services. Conclusions: Use of health services for generalmedical problems differed between men and women, age group and urbanicity.
These socio-demographic factors should be considered when evaluating the need for community mental health services.
1Autor Corespondent: T. Simionescu, Str. Moților 19-21, 400001 Cluj-Napoca, România; e-mail: [email protected]; tel +40-0264 599 505 Articol intrat în redacţie în 20.05.2011 şi acceptat spre publicare în 21.08.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Septembrie 2011; 2(3)3-6 INTRODUCERE
La nivel internațional, bolile psihice reprezintă o cauză importantă de dizabilitate şi de povară datorată bolii, pentru pacienţi și familiile acestora. OMS previzionează că, până în 2020, povara bolilor psihice va reprezenta 15% din DALY pierduți datorită tuturor bolilor și accidentelor (1).
Literatura prezintă date privind morbiditatea și mortalitatea crescute în cazul pacienților cu probleme cronice de sănătate mintală (2). S-au semnalat relații de interdependență, în ambele sensuri, între bolile psihice și cele somatice în sensul în care existența unei patologii dintr- o categorie crește riscul apariției unei afecțiuni din cea de-a doua (3).
Necesitatea oferirii eficiente de servicii medicale pentru problemele de sănătate mintală, cu impact în reducerea utilizării de servicii medicale generale, non-psihiatrice, este o prioritate la nivel mondial (4). Datele din literatură diferă în ceea ce privește utilizarea serviciilor medicale generale de către pacienții cu probleme de sănătate mintală. A fost prezentată utilizarea mult mai frecventă a serviciilor medicale de urgență de către pacienții cu probleme severe și persistente de sănătate mintală în comparație cu populația generală (5). Un studiu care includea persoane cu psihoză a demonstrat un grad mare de utilizare a serviciilor de urgență și a cabinetelor de consultații (6) iar în alte studii se indică utilizarea cu o frecvență mai mare a serviciilor medicale în comparație cu populația generală (7).
Pacienții cu probleme de sănătate mintală prezintă durate mai lungi de spitalizare față de pacienţii fără un diagnostic psihiatric
(8).
Utilizarea de servicii medicale generale de către pacienții cu probleme de sănătate mintală aduce un plus de povară economică în sistemul de sănătate. Se ridică întrebarea cum pot fi reorganizate sistemele de sănătate mintală pentru a limita utilizarea serviciilor medicale generale, astfel obţinându- se o mai bună alocare a resurselor, mai ales în țările cu o economie mai săracă. Documentarea utilizării serviciilor medicale generale de către pacienţii cu probleme de sănătate mintală ar putea fi un prim pas pentru a evalua dimensiunea şi natura nevoilor nesatisfăcute din sistemul sanitar de sănătate mintală, pentru reorganizarea acestuia. În studiul de faţă s- a evaluat gradul de utilizare a serviciilor medicale generale de către pacienţi cu probleme de sănătate mintală şi s- au stabilit corelaţii între acesta şi anumite caracteristici socio-demografice.
SCOPUL CERCETĂRII
Studiul retrospectiv a vizat examinarea frecvenței de utilizare a serviciilor medicale generale, non-psihiatrice, din județul Cluj, pe parcursul anului 2010 de către pacienții cu probleme de sănătate mintală.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Lotul: au fost selecționat un lot de 370 de pacienți din totalul de 10.382 de pacienți cu probleme de sănătate mintală care au beneficiat de servicii medicale generale în județul Cluj în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2010. Din baza de date
conținând 63.223 de înregistrari cu repetiție, am selecționat un esantion de 370 de pacienți, reprezentativ pentru aceasta mulțime. Această selecție, corespunde unei reprezentativități de
±5%. Criteriile de includere în eșantion au fost după cum urmează, în această ordine:
1. Accesarea de servicii clinice non-psihiatrice (spitalizare, consultații). (70.33%) : 1.1 Se specifică servicii clinice (2.94%); 1.2 Nu se specifică servicii clinice (97.05 %);
1.3 Proporția repetițiilor (ID-ul unui pacient care corespunde criteriilor de mai sus se repetă, dar au un număr diferit de repetiții)
2. Accesarea de servicii paraclinice (29.67%) : 2.1 Se specifică servicii clinice (13.98%); 2.2 Nu se specifică servicii clinice (86,01%); 2.3 Proporția repetițiilor.
Principiul de eșantionare: cei 370 de subiecți selectați, în baza informațiilor de mai sus au fost distribuiți astfel: 260 dintre cei care au accesat servicii clinice (252 - cei la care se specifică servicii clinice și 8 - cei care nu au beneficiat de servicii clinice) și 110 dintre cei care au utilizat servicii paraclinice (15 - cei care la care se precizează servicii clinice și 95 – cei care au beneficiat de servicii paraclinice). Eșantionul nu a fost cu repetiții, dar în selecție au avut prioritate cei prezenți cu repetiție în lotul mare, în ordinea proporțiilor repetițiilor.
Sursa datelor: au fost solicitate Casei de Asigurări de Sănătate a județului Cluj, cu respectarea reglementărilor de acces la datele personale, date pentru pacienții cu cod de diagnostic principal sau secundar din cadrul capitolului de
„Tulburări mintale și de comportament (F00-F99)”. Datele solicitate au fost:
- date socio-demografice: sex, vârstă, localitatea de domiciliu
- date de utilizare a serviciilor medicale: episoade de
spitalizare continuă - numărul și durata internărilor și secțiile unde au fost internati; numărul și tipul de servicii ambulatorii (inclusiv la medicul de familie) sau de recuperare utilizate; numărul și tipul de servicii paraclinice utilizate.
Analiza: s-a utilizat SPSS versiunea 16 folosindu-se analize descriptive și de corelare, comparația tendinţelor de centralitate, analiza de varianță ANOVA și de covarianță ANCOVA. Au fost create tabele de contingență pentru a căuta corelații semnificativ statistice și testul chi-square a fost utilizat pentru asocierea variabilelor. Ca prag de semnificație statistică pentru nivelul de risc acceptat s-a utilizat o valoare de referință alpha=0,05 (p-value < alpha relevând regiunea de semnificație statistică).
REZULTATE
Au fost evaluate frecvența de utilizare a serviciilor pe eșantionul integral, fără factorizare, și cu factorizare după sex, mediul de proveniență și vârstă. În cadrul eșantionului, fără factorizare, numărul mediu de servicii a fost de 28, cu majoritatea accesărilor, (50% din ele) cuprinse intre 8 și 35.
În cadrul evaluării cu factorizare după sex, numărul mediu de servicii pentru subgrupul de femei a fost de 39 per pacient, cu majoritatea, 50% din ele, cuprinse între 14 și 47, iar numărul mediu de servicii pentru subgrupul de bărbați au fost de 14 per pacient, iar majoritatea, 50% din ele, au fost cuprinse între 7 și 17.
În tabelul 1 se observă că între numărul mediu de servicii utilizate, între femei și bărbați, există diferențe statistic semnificative, p=0,001<0,05, pentru un risc acceptat de 5%.
Astfel, în medie, femeile au o rată de utilizare a serviciilor semnificativ mai mare decat bărbații.
Tabelul nr. 1. Comparaţie între tendinţele medii ale numărului de servicii între subloturile de femei şi bărbați Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence Interval of the
Difference
F Sig. T df
Sig. (2- tailed)
Mean Difference
Std. Error
Difference Lower Upper Equal variances
assumed 19.551 .000 4.850 170 .002 25.327 5.222 15.019 35.635
No. of
services Equal variances not
assumed 4.476 86.922 .001 25.327 5.658 14.080 36.574
Tabelul nr. 2. Valori comparative de servicii utilizate în funcție de grupa de vârstă Categoria de vârstă
Variabile
<20 ani 21-40 ani 41-60 ani >60 ani
Valid 51 30 121 85
N
Missing 0 0 0 0
Mean 12 8 18 16
Std. Deviation 11 9 24 18
Minimum 1 1 1 2
Maximum 57 42 162 148
25 5 3 5 7
Percentiles
75 18 10 21 20
Majoritatea numărului utilizări (50%) 5-18 3-10 5-21 7-20
Frecvența utilizării serviciilor în funcție de mediul de proveniență (urban, rural) arată că numărul mediu de servicii utilizate de subgrupul populație rurală este de 14 per pacient, cu majoritatea (50% din ele) cuprinsă între 5 și 16 de servicii.
Numărul mediu servicii utilizate de subgrupul populație urbană este de 27 servicii per pacient, majoritatea (50% din ele), cuprinsă între 9 și 35.
Comparația între tendința medie a serviciilor utilizate între populațiile urban - rural evidențiază că numărul mediu de servicii utilizate diferă statistic semnificativ între persoanele provenind din mediul urban (n=27) si rural (n=15), p- value<<0.05.
Frecvența serviciilor utilizate în funcţie de categoria de vârstă este prezentată în tabelul 2.
Comparația ANOVA între tendințele medii de revenire pe categorii de vârstă a arătat că între cele 4 categorii de vârstă există diferențe statistic semnificative relativ la numărul mediu de servicii per pacient (p=0,032<0,05). Astfel, categoria de vârstă cu cel mai mare număr de reveniri la consultații (n=18) este categoria 41- 60 de ani.
DISCUŢII
Studiul a arătat că pacienții cu probleme de sănătate mintală utilizează în medie 28 de servicii medicale generale pe parcursul unui an. Anumite date din literatură indică o utilizare medie anuală de 1,7 a serviciilor de sănătate generale (9). Datele obținute de la spitalele regionale din Cluj-Napoca, pentru intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2010, arată că un pacient a utilizat în medie 2,5 servicii medicale (spitalizare continuă, spitalizare de zi, consultații, seturi de analize medicale).
Diferenţa poate fi considerată ca o povara economică indusă în sistemul de sănătate de către pacienţii cu probleme de sănătate mintală, care ar putea fi redusă în condițiile existenței în comunitate a unor servicii de sănătate mintală eficiente.
Corelaţiile în baza variabilelor socio-demografice corespund cu datele din literatură. Femeile utilizează mai multe servicii medicale decât bărbaţii, chiar dacă grupul din urmă îndeplineşte mai frecvent criteriile pentru a dezvolta o afecţiune de sănătate mintală în cursul vieţii (10). Pacienții bărbați consumă mai multe servicii de sănătate mintală decât femeile (9) acest lucru putând explica consumul mai redus de servicii medicale generale. Există studii care arată că femeile apelează mai des la medicul de familie decât bărbații (11,12). Medicii de familie sunt mai predispuși să trateze femei cu probleme de sănătate mintală în timp ce pe bărbați îi îndrumă spre specialistul psihiatru (13), ceea ce explică încă o dată diferențele de mai sus. Ar fi util de analizat dacă accesarea mai frecventă a serviciilor medicale oferite de medicul de familie, de către persoanele cu probleme de sănătate mintală, poate aduce beneficii sau chiar economii în comparație cu utilizarea numai a serviciilor de specialitate de sănătate mintală.
Grupul de vârstă care a utilizat cele mai multe servicii este cel de 41 - 60 ani. Această constatare este în general interpretată în contextul barierelor existente pentru accesul la servicii de sănătate mintală în comunitate (14) care fac mai facil accesul la servicii medicale generale de către anumite grupuri.
Un factor studiat în literatură sunt nevoile exprimate ale pacienților cu probleme de sănătate mintală, care diferă în funcție de vârstă. Tinerii au așteptări mai mici privind utilitatea utilizării serviciilor medicale (15) iar persoanele în vârstă percep mai acut stigmatizarea (16), aspectele enunțate reducând utilizarea servicilor medicale la ambele grupe de vârstă.
Pacienții din mediul urban au utilizat mai multe servicii medicale în comparație cu cei din mediul rural. În mediul urban oferta de servicii medicale este mai mare, deci, implicit, accesul la servicii este facilitat, ceea ce ridică, în
general, o problemă de echitate în sistemul de sănătate (17).
Rezultatele studiului trebuie interpretate ţinând cont de anumite limitări şi anume: în studiul de față au fost luate în considerare serviciile clinice (consultații în ambulator dar și internarea în spital) și serviciile paraclinice (examinări și teste de laborator), fără a se studia relația între variabilele demografice (sex, vârstă, domiciliu) și tipul de serviciu utilizat.
Nu au fost analizate relaţiile între diagnosticul psihiatric sau serviciul de sănătate mintală utilizat (ambulatoriu, centru de sănătate mintală sau spital) şi modul de utilizare a serviciilor medicale generale. Studiul se doreşte un prim pas într- un demers de constituire a unui model de decizie informată care să aloce resurse înspre dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în comunitate, conform cu tendinţele din alte servicii naţionale de sănătate care încearcă să găsească soluţii în acest sens (18).
CONCLUZII
Pacienții cu probleme de sănătate mintală utilizează servicii medicale generale mai mult decât populația generală.
Gradul de utilizare al serviciilor medicale diferă semnificativ în funcție de sexul, vârsta și domiciliul (rural – urban) pacienților.
Studii mai aprofundate asupra relației între utilizarea serviciilor medicale generale în detrimentul serviciilor de sănătate mintală, în contextul sistemului de sănătate din România, se impun. Acesta poate fi primul pas în luarea de decizii asupra necesității de creștere a competențelor personalului și sistemului sanitar în ansamblu pentru recunoașterea precoce și trimiterea pacienților către servicii de specialitate de sănătate mintală. Se ridică problema redimensionării serviciilor de sănătate mintală, conform tendințelor internaționale, cu plasarea accentului pe serviciile în comunitate, mai economice, cu capacitate mai mare de absorbție a pacienților, pentru depistare precoce și monitorizare, cu scopul de a ține cât mai mult pacienții cu probleme de sănătate mintală cu un grad maxim posibil de confort și independență în comunitate, fără consumuri inutile de servicii medicale, generale sau de specialitate.
Factorii socio-demografici din studiul de față trebuie luați în considerare în constituirea unui lot de subiecți ale căror nevoi să constituie baza adoptării de decizii informate pentru dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în comunitate. Un instrument util pentru implementarea unui asemenea proces decizional poate fi un model complex, standardizat, care să includă nevoile atât ale beneficiarilor cât și ale profesioniștilor și autorităților, dar și oferta și utilizarea serviciilor existente, în funcție de situația fiecărei comunități în parte.
BIBLIOGRAFIE
1. World Health Organization. Mental health: new understandings, new hope. The World Health Report 2001 2. Felker B, Yazel JJ, Short D. Mortality and medical
comorbidity among psychiatric patients: a review.
Psychiatric Services 1999; 47: 1356-1363
3. Prince M, Patel V, Saxena S,et al. No health without mental health. The Lancet 2007; 370: 9590: 859-877 4. Hu TW. Financing global mental health services and the
role of WHO. J Ment Health Policy Econ 2003; 6: 135-143 5. Petersen LA, Normand SL, Druss BG, et al. Process of care
and outcome after acute myocardial infarction for patients with mental illnesses in the VA health system: are there disparities? Health Services Research 2003; 38:41-63 6. Carr VJ, Johnston PJ, Lewin TJ, et al. Patterns of service
use among persons with schizofrenia and other psychotic disorders. Psychiatric Services 2003; 54:226-235
7. Access to Health Care for Ohio Adults, 1998. Ohio Department of Health 2002
