întrebări mari de la cei mici…
gemma elwin harris
întrebări mari de la cei mici…
la care răspund nişte oameni foarte importanţi
Traducere din engleză de MIHAELA-ELENA BALINT Ilustraţii de
RAREŞ IONAŞCU
Redactor: Marieva Ionescu
Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Co per ta: Angela Rotaru
Corector: Iuliana Glăvan
DTP: Andreea Dobreci, Carmen Petrescu Tipărit la Radin Print,
prin reprezentantul său exclusiv pentru România, 4 Colours, www.4colours.ro
Gemma Elwin Harris
Big Questions from Little People… Answered by Some Very Big People Copyright © Gemma Elwin Harris, 2012
All rights reserved.
© HUMANITAS, 2013, 2019, pentru prezenta versiune românească şi ilustraţii
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HARRIS, GEMMA ELWIN
Întrebări mari de la cei mici… la care răspund nişte oameni foarte importanţi / Gemma Elwin Harris; trad. din engleză de Mihaela-Elena Balint;
il. de Rareş Ionaşcu. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978- 973- 50- 6367-2
I. Balint, Mihaela-Elena (trad.) II. Ionaşcu, Rareş (il.)
008
EDITURA HUMANITAS
Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021 311 23 20
Căutarea adevărului şi a frumosului este un domeniu de activitate în care ni se permite să rămânem copii toată viaţa.
Albert Einstein
Pentru Evie,Rosie,Eliza şi Seth
cuprins
Introducere . . . 15 Mulţumesc din suflet . . . 19 Mai există specii de animale nedescoperite?. . . 23
Sir David Attenborough
E bine să mănânci râme? . . . 25 Bear Grylls
Ce sunt atomii? . . . 26 Marcus Chown
De ce numai oamenii mari hotărăsc ce-i de făcut? . . . 28 Miranda Hart
De ce este sângele roşu, şi nu albastru? . . . 30 Dr. Christian Jessen
Cum apar visele? . . . 31 Alain de Botton
Cât durează o călătorie pe jos în jurul lumii? . . . 33 Rosie Swale- Pope
De ce există muzica?. . . 35 Jarvis Cocker
Există extratereştri?. . . 37 Dr. Seth Shostak
De unde vine vântul? . . . 39 Antony Woodward şi Rob Penn
De ce vorbim engleza? . . . 41 Prof. David Crystal
De ce au dispărut dinozaurii, iar celelalte animale nu? . . . 43 Dr. Richard Fortey
De ce sunt prăjiturile bune la gust? . . . 45 Lorraine Pascale
Cum ies plantele dintr- o sămânţă micuţă? . . . 47 Alys Fowler
De ce le plac maimuţelor bananele? . . . 49 Daniel Simmonds
Chiar este creierul uman cel mai puternic lucru
de pe pământ? . . . 50 Derren Brown
Ce este încălzirea globală? . . . 52 Dr. Maggie Aderin- Pocock
De ce sughit? . . . 54 Harry Hill
De ce străluceşte universul? . . . 56 Martin Rees
De ce nu pot vorbi animalele, aşa ca noi, oamenii? . . . 58 Noam Chomsky
Cum creează scriitorii personajele din cărţi? . . . 60 Dame Jacqueline Wilson
Cum funcţionează maşinile? . . . 62 David Rooney
De ce nu pot să mă gâdil singur? . . . 64 David Eagleman
Cine a fost primul om care a avut un animal de companie?. . . . 66 Celia Haddon
De ce sunt planetele rotunde? . . . 68 Chris Riley
Se poate ca o albină să înţepe altă albină? . . . 70 Dr. George McGavin
De ce gătim mâncarea? . . . 72 Heston Blumenthal
Cum să mergi mai departe când pierzi în sport? . . . 74 Dame Kelly Holmes
De ce au loc războaie?. . . 76 Alex Crawford
De ce mergem la toaletă? . . . 77 Adam Hart- Davis
De ce rag leii? . . . 79 Kate Humble
8
De ce folosim bani? . . . 81 Robert Peston
Cine a scris prima carte? . . . 83 Martyn Lyons
De ce au elefanţii trompă? . . . 85 Michaela Strachan
De ce sunt unii oameni răutăcioşi? . . . 87 Dr. Oliver James
Cum fac copacii aerul pe care- l respirăm? . . . 89 Dr. David Bellamy
Dacă universul a apărut din nimic,
cum de a devenit totuşi ceva? . . . 91 Dr. Simon Singh
De ce oamenii au pielea de culori diferite? . . . 93 Carl Zimmer
Gheaţa de la Poli se va topi vreodată de tot? . . . 95 Dr. Gabrielle Walker
De unde vine binele?. . . 97 Anthony C. Grayling
De ce este Soarele aşa de fierbinte? . . . 99 Dr. Lucie Green
Care sunt speciile de animale pe cale de dispariţie? . . . 101 Mark Carwardine
De ce pot fetele să facă copii, dar băieţii nu? . . . 103 Dr. Sarah Jarvis
De ce făceau copiii munci atât de grele
în epoca victoriană? . . . 105 Claire Tomalin
Ce este forţa gravitaţională şi de ce nu acţionează
şi în spaţiu? . . . 107 Dr. Nicholas J.M. Patrick
De ce nu trăim veşnic? . . . 109 Richard Holloway
Cum se formează norii de ploaie? . . . 110 Gavin Pretor- Pinney
De ce toate animalele care zboară au pene,
în afară de lilieci? . . . 112 John „Jack“ Horner
Cum mă controlează creierul pe mine? . . . 114 Baronesa Susan Greenfield
De unde le vin bucătarilor ideile pentru reţete? . . . 116 Gordon Ramsay
Suntem cu toţii rude? . . . 118 Dr. Richard Dawkins
De unde ştie lumea că fiecare fulg de zăpadă e unic? . . . 121 Justin Pollard
De ce trece timpul încet
atunci când vrei să treacă repede? . . . 123 Claudia Hammond
Cine a inventat obiectele de metal? . . . 125 Neil Oliver
Cum intră bulele de gaz în băuturile acidulate? . . . 127 Steve Mould
De ce este cerul albastru?. . . 128 Simon Ings
Cum reuşesc sportivii să se concentreze
când spectatorii sunt gălăgioşi? . . . 130 Colin Montgomerie
Au maimuţele şi găinile ceva în comun? . . . 132 Dr. Yan Wong
Cum au învăţat oamenii să scrie? . . . 134 John Man
De ce examinează savanţii microbii
şi de ce eu nu- i pot vedea? . . . 137 Joanne Manaster
Oamenii mănâncă urşi polari sau lei? . . . 139 Benedict Allen
De ce îşi schimbă Luna forma? . . . 141 Prof. Chris Riley
Numerele continuă la infinit? . . . 143 Marcus du Sautoy
De unde a apărut prima sămânţă? . . . 144 Dr. Karen James
De ce a fost Guy Fawkes atât de neastâmpărat? . . . 146 Philippa Gregory
Ce trebuie să faci pentru a participa
la Jocurile Olimpice? . . . 148 Jessica Ennis
10
Cine a fost primul artist din lume? . . . 149 Michael Wood
Din ce sunt făcut? . . . 151 Prof. Lawrence Krauss
De ce trăiesc pinguinii numai la Polul Sud,
nu şi la Polul Nord? . . . 153 Vanessa Berlowitz
Cum zboară avioanele?. . . 155 David Rooney
Care este cel mai puternic animal? . . . 157 Steve Leonard
Cine a dat nume oraşelor? . . . 159 Mark Forsyth
De ce este apa udă?. . . 161 Roger Highfield
Cum aş arăta dacă n- aş avea schelet? . . . 164 Prof. Joy S. Gaylinn Reidenberg
Vacile poluează aerul? . . . 166 Tim Smit
De unde le vin scriitorilor ideile? . . . 169 Philip Pullman
Cine a inventat ciocolata? . . . 171 Joanne Harris
De ce bărbaţilor le creşte barbă, iar femeilor nu?. . . 172 Dr. Christian Jessen
Zahărul ne face rău? . . . 174 Annabel Karmel
Cum au construit egiptenii piramidele? . . . 176 Dr. Joyce Tyldesley
De ce este cerul întunecat în timpul nopţii? . . . 178 Christopher Potter
Ce faci când nu ştii ce să pictezi sau ce să desenezi? . . . 180 Tracey Emin
Cum se produce curentul electric?. . . 181 Prof. Jim Al- Khalili
Lui Alexandru cel Mare îi plăceau broaştele?. . . 184 Bettany Hughes
Din ce sunt făcute oasele? . . . 186 Prof. Alice Roberts
Dacă ai fi pe o barcă fără apă sau mâncare, ce- ai face? . . . 188 Roz Savage
Cum reuşeşte pisica mea să găsească mereu
drumul înapoi spre casă? . . . 190 Dr. Rupert Sheldrake
Ce este în interiorul pământului? . . . 192 Prof. Iain Stewart
Cine este Dumnezeu? . . . 194 Julian Baggini, Meg Rosoff, Francis Spufford
Câte specii de gândaci există pe Pământ?. . . 199 Dr. George McGavin
Cât de departe este spaţiul cosmic?. . . 201 Marcus Chown
Cum se formează fulgerele? . . . 203 Prof. Kathy Sykes
De ce sunt unii oameni mai înalţi? . . . 206 Katie Woodard
De ce pipi are culoarea galbenă? . . . 207 Sally Magnusson
Care a fost cea mai mare bătălie purtată de romani? . . . 209 Gary Smailes
De ce mă plictisesc? . . . 212 Prof. Peter Toohey
Avem într- adevăr în gură nişte monstruleţi? . . . 214 Liz Bonnin
De ce dormim noaptea? . . . 216 Russell G. Foster
Vom reuşi vreodată să ne întoarcem în timp? . . . 218 Dr. John Gribbin
Cum se aprinde focul? . . . 220 Dr. Bunhead
De ce sunt aşa de multe ţări, şi nu una singură imensă? . . . 223 Dan Snow
Ce anume mă face pe mine să fiu eu? . . . 225 Prof. Chris Stringer, profesor Gary Marcus,
Michael Rosen
Dacă o vacă n- ar mai trage pârţuri un an întreg,
iar apoi ar trage unul mare, ar putea zbura în spaţiu? . . . 229 Mary Roach
12
De ce este apa mării sărată? . . . 231 Mark Kurlansky
La ce este bun Internetul? . . . 234 Clay Shirky
Cum a ajuns Michelangelo atât de cunoscut? . . . 236 Sora Wendy Beckett
Cum se îndrăgostesc oamenii? . . . 238 Jeanette Winterson, David Nicholls, Robin Dunbar
Dacă stomacul meu ar fi desfăşurat, cât de lung ar fi? . . . 243 Dr. Michael Mosley
De ce avem alfabet? . . . 245 John Man
De ce mă cert tot timpul cu fratele şi sora mea?. . . 248 Prof. Tanya Byron
Din ce este făcut curcubeul?. . . 250 Antony Woodward şi Rob Penn
Când au început oamenii să folosească reţete de gătit? . . . . 252 Mario Batali
De ce străluceşte Luna? . . . 254 Dr. Heather Couper
Cum au apărut oceanele? . . . 256 Dr. Gabrielle Walker
De ce unii melci au căsuţă, iar alţii nu? . . . 258 Nick Baker
Material suplimentar . . . 260 Stephen Fry, Sarah Millican, Sandi Toksvig,
Robert Webb, Shazia Mirza, Jack Whitehall, Clive Anderson
Cine a răspuns la întrebări . . . 271
introducere
Fiul meu are doi ani şi deja a început să mă bom bar - deze cu întrebări. Într- o seară, când veneam cu el de la creşă, mi- a ară tat luna cu degeţelul şi m- a întrebat: „Ce- i aia?“ Deocam dată, e suficient răspunsul „Aceea este Luna“, dar sunt sigură că nu peste mult timp mă voi chinui să-i explic din ce este fă cută Luna, cât de departe e de noi şi dacă peştişorul auriu poate trăi acolo.
Deseori, copiii ne pun în încurcătură cu întrebările lor.
Chiar dacă ştim răspunsul sau măcar o parte din el, sunt şanse să- l uităm ori să le dăm unul doar pe jumătate corect. Gândiţi- vă ce bine ar fi dacă am putea apela la ajutorul unui specialist renu mit, iar el le- ar răspunde copiilor într- un limbaj simplu, pe înţe lesul lor. Cu acest scop a fost concepută cartea Între bări mari de la cei mici.
Apelând la ajutorul a zece şcoli primare, am rugat mii de co pii cu vârsta cuprinsă între patru şi doisprezece ani să ne trimită întrebările la care doreau cel mai mult să primească un răspuns. Rezultatele au fost uimitoare şi nostime totodată. Am primit întrebări simpatice, dar şi ciudate, de genul: „De ce străluceşte universul?“, „Cine a fost primul om care a avut un animal de companie?“ şi
„Se poate ca o albină să înţepe altă albină?“. Alte în - trebări au fost diabolic de grele: „Cum se pro duce curentul electric?“ sau „Cum au apărut oceanele?“. Iar câteva au
15
ţintit subiecte de mare profunzime filozofică: „De ce au loc războaie?“, „Cum se îndrăgostesc oamenii?“ şi „De unde vine binele?“.
Mulţi copii au avut întrebări legate de funcţiile corpu - lui. Se pare că pe mulţi îi preocupa întrebarea „De ce pipi are cu loarea galbenă?“. Mulţi copii au manifestat un interes deosebit faţă de misterele spaţiului cosmic şi nu ne surprinde deloc faptul că aduceau frecvent în discuţie animalele – găini, vaci şi mai muţe. Un copil a pus o între - bare genială, care a inclus toate aceste idei – o combinaţie perfectă de vaci, intestine şi călătorie în spaţiu: „Dacă o vacă nu ar mai trage pârţuri un an întreg, iar apoi ar trage unul mare, ar putea zbura în spaţiu?“
Ce ar răspunde specialiştii la astfel de întrebări? Ei bine, reacţia experţilor solicitaţi de noi a fost copleşitoare şi încura ja toare. Deşi foarte ocupaţi, ei au venit în spri - jinul celei mai mari organizaţii pentru protecţia copilului din Marea Britanie – NSPCC–, făcându- şi timp pentru a ajuta la redactarea aces tei cărţi.
Bear Grylls ne- a arătat de ce e sănătos să mănânci râme. Cu două luni înainte de începerea Jocurilor Olim - pice din 2012, Jessica Ennis ne- a trimis prin e- mail for - mula magică a succesului pentru cei ce vor să participe la Jocurile Olimpice. Derren Brown şi- a pus la treabă impresionanta- i materie ce nuşie pentru a ne răspunde la întrebarea „Chiar este creierul uman cel mai puternic lucru de pe pământ?“, în vreme ce Philippa Gregory şi- a lăsat la o parte romanul la care lucrea ză pentru a- i lă - muri pe copii de ce a fost Guy Fawkes „atât de neastâm - părat“. Nu cred că a existat o întrebare mai ciu da tă decât asta. Istoricul Bettany Hughes ne- a răspuns imediat la întrebarea „Lui Alexandru cel Mare îi plăceau broaştele?“.
Nu considerăm că oferim singurele răspunsuri corecte la aceste întrebări. Nu acesta este scopul cărţii. Ea con - stituie o colecţie de răspunsuri din partea experţilor la
întrebarea aparte a fiecărui copil. Sperăm că vă veţi bu - cura să le citiţi în familie şi că veţi trage foloase din ele – încercând chiar să vedeţi cu ochii minţii cum o vacă se înalţă în stratosferă, pro pul sată de propriile gaze. (Îi mul - ţumim lui Mary Roach, au toare de lucrări ştiinţifice, şi prietenului său Ray, remarcabil specialist în fabricarea de rachete, pentru calculele în privinţa acestei întrebări.) În acea seară, când fiul meu mi- a pus întrebarea de - spre Lună, eu îmi făceam în minte o listă cu ce aveam prin frigider pentru cină. Stând în cărucior, el privea curios superbul cer înstelat şi zărea pentru prima dată un glob palid şi misterios strălucind pe bolta cerului. Întrebân - du- mă „Ce- i aia?“, îmi cerea, de fapt, să mă uit şi eu la acea Lună plină. M- am oprit şi am privit- o îndelung ală - turi de el. Mi se părea şi mie atât de ciudată! Parcă atunci aş fi văzut- o întâia oară.
Gemma Elwin Harris
mai există specii
de animale nedescoperite?
Sir David Attenborough naturalist
Da, există. Sute, poate chiar mii. Nimeni nu ştie cu exac titate numărul lor, deoarece nu au fost încă desco - perite.
Dacă ai petrece o zi într- o pădure tropicală, încercând să prinzi fluturi cu plasa printre arbuşti sau chiar printre frun zele din vârful copacilor, ai prinde cu siguranţă o sumedenie de gângănii, printre care şi gândăcei. Dacă vrei să ştii câţi dintre ei sunt cunoscuţi, va trebui să întrebi un specialist în studiul gândacilor. Pe mulţi îi va recunoaşte imediat. Dar poate vor exista câţiva care îi vor stârni curiozitatea.
Să fie vorba de o specie nouă de gândăcei? El va pe - trece, probabil, mult timp într- un muzeu analizându- i şi comparân du- i cu alţi gândaci expuşi acolo sau cu cei desenaţi în anu mite cărţi, pentru a fi sigur că are de- a face cu o specie nouă. Şi probabil va descoperi ceva nou.
De fapt, cred că e mult mai greu să găseşti un specialist care să facă munca asta dificilă decât să găseşti un gân - dăcel necunoscut.
Specii noi de animale mari se descoperă mai rar. Dacă vei merge în cea mai puţin explorată parte a planetei – adâncul mării – ai toate şansele să găseşti unul. Dar acolo nu poţi să ajungi decât cu submarine speciale care se pot scufunda la adân cimi mari. Trebuie să fie foarte
puternice ca să reziste la presiunea foarte mare a apei.
Şi nu uita că pe fundul mării este întuneric beznă, aşa că vei avea nevoie de reflectoare foarte puternice.
Îţi vei putea face cât de cât o idee la lumina lor, însă dacă nu- l poţi prinde şi nu- l poţi examina cu atenţie, nu poţi şti cu exactitate dacă e vorba de o specie nouă de ani - mal. Iar pe fun dul mării nu e uşor să prinzi animale mari, ai nevoie de echi pament special. Sunt sigur însă că mai există monştri marini pe care încă nu i- a văzut nimeni.
e bine să mănânci râme?
Bear Grylls
explorator şi expert
în tehnici de supravieţuire
Ei bine, uite cum stau lucrurile… Dacă de asta de - pinde viaţa ta, poţi fi sigur că e bine să mănânci râme.
Dar îţi spun eu că nu vei dori să mănânci în fiecare zi.
Dacă o vei face, tre buie să ai grijă, fiindcă în stomăcel râmele au tot felul de chestii neplăcute (pentru că umblă toată ziua pe sub pământ). Aşa că e mai bine să le găteşti.
Dacă le fierbi la ceaun şi pui şi nişte ace de pin, vor avea un gust mai bun.
N- am să uit cum a fost când am mâncat prima dată râme. Mă uitam cu ochi mari la un soldat care sorbea, pur şi simplu, o râmă, mestecând- o şi înghiţind- o crudă.
Nu- mi venea să cred. Aproape că mi s- a făcut rău. Când a venit rândul meu să mă nânc una, cred că mi s- a făcut rău de- a binelea.
Dar ştii ce? Dacă mănânci doar atât cât trebuie şi ţi- e tare, tare foame, o să- ţi fie mai uşor. Şi tocmai ăsta e secretul vieţii şi al supravieţuirii: dacă ai curaj, poţi să realizezi imposibilul. Asta e lecţia despre râme. Şi nu uita! Zâmbeşte mereu, chiar şi atunci când plouă. Asta e a doua lecţie importantă. Aşa că nu ezita să treci la trea - bă şi să explorezi.
ce sunt atomii?
Marcus Chown
autor al unor cărţi despre spaţiul cosmic şi univers
Atomii sunt elementele din care sunt alcătuite toate lucru rile: eu, tu, copacii, ba chiar şi aerul pe care îl respi - răm. Ato mii nu se pot vedea, fiindcă sunt foarte mici.
Sunt atât de mici, încât ai nevoie de zece milioane de atomi pentru a forma di mensiunea punctului de la sem - nul exclamării care încheie această propoziţie!
26
Însă dacă ai putea vedea un atom ai observa un lucru foar te ciudat. Nu găseşti mare lucru în el, fiindcă e cam gol.
În mijlocul unui atom se află un punctuleţ de materie ce poartă numele de nucleu. În jurul lui, nişte punctuleţe
şi mai mici de materie, numite electroni, se învârt ase - menea plane telor în jurul Soarelui. Nucleul este separat de electroni prin tr- un mare spaţiu gol. Asta înseamnă că tu şi cu mine suntem, în cea mai mare parte, spaţiu gol, căci suntem alcătuiţi din atomi.
De fapt, între atomi există atât de mult spaţiu gol, încât, dacă ar fi să scoatem spaţiul din atomii ce alcătu - iesc toţi oa menii din lume, acei atomi ar fi cât un cub de zahăr. Imagi nează- ţi: întreaga omenire să fie cât un cub de zahăr!
Şi încă ceva interesant: există 92 de tipuri de atomi (plus câteva care au fost create de oamenii de ştiinţă; deci nu le vei găsi în natură). Şi, aşa cum tu faci tot felul de combinaţii cu piese de Lego pentru a construi o casă, o barcă sau un câine, tot aşa atomii se aranjează în diverse combinaţii, formând un trandafir, un copac sau un bebe - luş. Cu toţii suntem construiţi din mai multe combinaţii de atomi. Şi asta ne face să ne deosebim unul de altul.
de ce numai oamenii mari hotărăsc ce-i de făcut?
Miranda Hart
autoare şi actriţă de comedie
Ca să fiu sinceră, uneori şi eu mă întreb asta. Poate că ţi- ai pus întrebarea asta fiindcă ai văzut că unii oameni mari fac lucruri pe care nu le înţelegi sau îţi spun să faci ceva ce pare greşit sau nedrept. Sunt sigură că te- ai bucura mult dacă nu ar trebui să faci ce- ţi spun ei. Să ştii că, deşi sunt adult, mi se întâmplă să mă supăr foarte tare când cineva mai în vârstă de cât mine sau cu o func - ţie mai importantă îmi dictează ce să fac.
Dar trebuie să avem încredere că oamenii mai mari decât noi au suficientă experienţă şi înţelepciune de via - ţă, care îi ajută să ia decizii corecte. Ei se gândesc la binele nostru, pen tru că ne iubesc din toată inima. Poate că în acele momente nu aşa par lucrurile, iar uneori şi ei greşesc. Dacă nu eşti de acord cu o decizie a lor, vorbeş - te- le cu calm, fără să te răsteşti la ei, şi vezi ce au de spus.
Însă de regulă, pe măsură ce oa menii înaintează în vârstă, experienţele vieţii îi fac mai înţe lepţi. De aceea ei ştiu cel mai bine cum stau lucrurile şi decid ce- i de făcut. Când vei fi mare, vei înţelege foarte bine asta.
Vreau totuşi să- ţi spun un mic secret. Cred că adulţii gre şesc uneori pentru că uită cum e să fii copil. Aşa că aminteş te- le trei aspecte esenţiale:
Primul: Arată- le că este important să- şi facă timp să se joa ce cu tine. Uneori, muncesc prea mult.
28
Al doilea: Spune- le să nu le mai pese de ce gân desc alţii despre ei. Să fie ei înşişi şi să- şi urmeze visurile fără tea mă. E o mare nesăbuinţă să nu- ţi urmezi visurile, nu- i aşa?
Şi ultimul: Învaţă- i să se bucure de fiecare zi, să nu se în gri joreze cu privire la ziua de mâine. Oamenii mari uită să se simtă liberi şi să se bucure de fiecare clipă. Tu eşti un exem plu excelent pentru ei în privinţa asta.
de ce este sângele roşu, şi nu albastru?
Dr. Christian Jessen
medic şi prezentator de emisiuni
Ai auzit, probabil, că regii şi reginele au sânge albas - tru. E cât se poate de amuzant, dar să ştii că nu este ade - vă rat. Nimeni nu are sânge albastru. Sângele este roşu.
Ştiu că, privite de aproape, prin venele de la mâini pare să curgă sânge albastru. Dar asta se întâmplă pentru că venele sunt chiar la suprafaţa pielii, iar prin piele nu pot pătrunde decât câteva culori din spectrul luminii.
Astfel, văzut din exte rior, sângele pare albastru. Dar, în reali tate, este roşu.
Ce anume face ca sângele să aibă culoarea roşie?
Culoarea este dată de o substanţă foarte importantă din sânge numită hemoglobină, care duce oxigenul din plă - mâni în tot corpul, dându- ţi, astfel, multă, multă energie să te joci. Deşi nu e nici o datăalbastră, hemoglobina îşi poate schimba puţin culoarea. Când corpul are mult oxigen, hemoglobina dă sângelui o cu loare frumoasă de un roşu aprins. Dacă alergi şi te joci, corpul tău foloseşte şi mai mult oxigen, iar sângele devine de un roşu şi mai închis. Atunci este imediat pompat înapoi în plămâni, de unde primeşte mai mult oxigen.
Totuşi, unele animale chiar au sânge albastru. Ştii care? Caracatiţele, calmarii, homarii, sepia şi o anumită specie de crabi au sângele albastru!
30
