ANUL XVI Nr. 1, Martie 2011
EDIŢIE BILINGVĂ ROMÂNĂ - ENGLEZĂ
REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAŢIILOR
MEDICALE ACREDITATE DE COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA CLASIFICATĂ CNCSIS ÎN CATEGORIA B+
EDITURA UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ASPECTE CLINICE REFERATE
ACTA MEDICA TRANSILVANICA ISSN-1453-1968
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” din SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
“VICTOR PAPILIAN”
Cu sprijinul:
COLEGIULUI JUDEŢEAN AL MEDICILOR
SIBIU
FONDAT LA 1996
Redactor ef:
Prof. Univ. Dr. Liviu Vulcu
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Redactor ef adjunct:
Conf. Univ. Dr.Carmen Domnariu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Director al Centrului Regional de S n tate Public Sibiu
Editori asisten i
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga,Sibiu, România Laura Bala an, Sibiu, România
Colectivul de redac ie
Ion Albu , Cluj România Ioan Baier,Sibiu, România Dorin Bardac,Sibiu, România Lumini a Beldean,Sibiu, România Minerva Boitan,Sibiu, RomâniaCristina Maria Borzan,Cluj-Napoca România Adela Cojan,Sibiu, România
Mircea Deac,Sibiu, România Doncho Donev,Skopje, Macedonia
tefan I. Dr gulescu,Timi oara, România Sorin Leucu a,Cluj-Napoca, România Ioan Mani iu,Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc,Maribor, Slovenia Manuela Mihalache,Sibiu, România Cosmin Mihalache,Sibiu, România Mircea Mi aru,Sibiu, România
Mihai Leonida Neam u,Sibiu, România Constantin Oprean,Sibiu, România Adrian Restian,Bucure ti, România Dan Sab u,Sibiu, România
Arvydas Seskevicius,Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova,Skopje, Macedonia Adrian Stretean,Sibiu, România
Enver Roshi,Tirana, Albania
Elzbieta Walewska,Cracovia, Polonia
Expert revizor lingvist tefania Duca Ifrimelea Secretar redac ieLidia Iuliana Bugle
FOUNDED IN 1996
Editor-in-Chief:
Professor Dr.Liviu Vulcu
"Lucian Blaga" University of Sibiu
Deputy Editor-in Chief:
Associate Professor Dr.Carmen Domnariu
"Lucian Blaga" University of Sibiu
Director of the Regional Public Health Centre of Sibiu
Assistant Editors
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga,Sibiu, România Laura B l an, Sibiu, România
Editorial Board
Ion Albu ,Cluj România Ioan Baier,Sibiu, România Dorin Bardac,Sibiu, România Lumini a Beldean,Sibiu, România Minerva Boitan,Sibiu, RomâniaCristina Maria Borzan,Cluj-Napoca România Adela Cojan,Sibiu, România
Mircea Deac,Sibiu, România Doncho Donev,Skopje, Macedonia
tefan I. Dr gulescu,Timi oara, România Sorin Leucu a,Cluj-Napoca, România Ioan Mani iu,Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc,Maribor, Slovenia Manuela Mihalache,Sibiu, România Cosmin Mihalache,Sibiu, România Mircea Mi aru,Sibiu, România
Mihai Leonida Neam u,Sibiu, România Constantin Oprean,Sibiu, România Adrian Restian,Bucure ti, România Dan Sab u,Sibiu, România
Arvydas Seskevicius,Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova,Skopje, Macedonia Adrian Stretean,Sibiu, România
Enver Roshi,Tirana, Albania
Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia
Linguistic/Reviser Expert tefania Duca Ifrimelea Secretary EditorLidia Iuliana Bugle
"Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa"
(Legea lui Moisil)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
1. MODEL DE INTERVENŢIE PENTRU ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ ŞI ACTIVITATE FIZICĂ ÎN ROMÂNIA
Carmen Domnariu 1
2. REFORMA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
Violeta Frâncu 3
3. ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII – OBIECTIVELE ŞI VIZIUNILE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ ÎN SECOLUL XXI
Valerica LuminiţaCioca 6
4. STUDIU PRIVIND CONTINUITATEA, CA DIMENSIUNE A CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE LA NIVELUL SECŢIILOR DE MEDICINĂ INTERNĂ DIN SPITALELE ORĂŞENEŞTI
Antoaneta Drăgoescu 8
5. SIGURANŢA PACIENTEI – EXPRESIE A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE LA NIVELUL UNUI CABINET MEDICAL PRIVAT DE OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE
N. Frum 11
6. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL RISCULUI ÎN CLINICA “SF. NICOLAE” DIN ATENA, GRECIA
Cristina Crina Negrescu 15
7. STUDIUL ASUPRA NIVELULUI DE CUNOŞTINŢE PRIVIND RESPECTAREA UNUI STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS LA PACIENŢII CU DIABET ZAHARAT
Carmen Narcisa Natea 18
8. CERCETARE EXPERIMENTALĂ PE ANIMALE DE LABORATOR (ŞOARECI ALBI) EXPUSE LA ZGOMOT INDUSTRIAL
C. Mohor, D. I. Bardac 24
9. CÂMPURI ELECTROMAGNETICE DE JOASĂ FRECVENŢĂ FACTORI DE RISC PROFESIONAL
Virginia Marina 27
10. STUDIU EPIDEMIOLOGIC AL PATOLOGIEI TRAUMATICE MECANICE PRODUSE PRIN HETEROAGRESIUNE ÎN CADRUL VIOLENŢEI DOMESTICE
Sanda Dura, I. Baier, H. Dura 31
ASPECTE CLINICE
1. SCREENING OFTALMOLOGIC PRIVIND EFECTUL ILUMINATULUI ASUPRA FUNCŢIEI VIZUALE
S. Miclescu, Camelia Bogdănici, Adriana Stănilă 34 2. APORTUL TOMOGRAFIEI ÎN COERENŢA OPTICĂ ÎN DIAGNOSTICUL ŞI CLASIFICAREA EDEMULUI MACULAR DIABETIC
Diana Popa, H. Demea, Sorina Demea, Monica Gavriş 37 3. MODIFICĂRI ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI OCULARI MĂSURAŢI PRIN ECOGRAFIE DOPPLER COLOR LA
Dorina E. Popa, Adriana Stănilă, I. Boca 40 4. ANALIZA ROLULUI FUNCŢIILOR CORTEXULUI PREFRONTAL ÎN DETERMINAREA DIFERENŢELOR DE VÂRSTĂ ÎN PROCESAREA LIMBAJULUI:
ACORDUL ÎN NUMĂR GRAMATICAL DINTRE SUBIECT ŞI PREDICAT
Maria Dunca, Felicia Iftene, R. Balázsi, P. Szabó, M.
Varga 43
5. ASPECTE ALE ANXIETĂŢII ŞI DEPRESIEI LA COPILUL CU BALBISM
Lucia Samochiş, S. Lazăr, Felicia Iftene 47 6. ROLUL PROTEINEI C REACTIVE ÎN EVALUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR GLOBAL
Zsuzsanna Farkas-Pall, A. Lazăr 51
7. INFLUENŢA ASOCIERII INFARCTULUI MIOCARDIC LA PACIENTUL CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC ACUT ASUPRA PROGNOSTICULUI VITAL ŞI FUNCŢIONAL NEUROLOGIC LA 30 DE ZILE
P. D. Nanu, D. Zdrenghea 53
8. ANALIZA COMPARATĂ A EVOLUŢIEI NEUROLOGICE LA SUBIECŢII CARE ASOCIAZĂ UN ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC LA UN INFARCT MIOCARDIC ACUT VS. SUBIECŢI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC IZOLAT
P. D. Nanu, D. Zdrenghea 57
9. INCIDENŢA FIBRILAŢIEI ATRIALE LA BOLNAVII CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVĂ
A. Dindeal, Dana Pop, D. Zdrenghea 61
10. ROLUL BNP ŞI NT-PROBNP ÎN INSUFICIENŢA CARDIACĂ
R. Boieşan 66
11. PARTICULARITĂŢI EPIDEMIOLOGICE ŞI TERAPEUTICE ALE MALFORMAŢIILOR CARDIACE CRITICE- EXPERIENŢA UNUI SINGUR CENTRU
Rodica Togănel, Anca Sglimbea, Cristina Blesneac, Iolanda Muntean, Liliana Gozar, Amalia Făgărăşan,
Horaţiu Suciu 68
12. INFECŢII FUNGICE INVAZIVE: FACTORI DE RISC ŞI EVOLUŢIE LA PACIENŢII CU HEMOPATII MALIGNE
Cristina Lucia Blag, G. Popa 71
13. PRACTICI GREŞITE URMATE DE ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA SÂNGE LA PERSONALUL MEDICO-SANITAR DINTR-UN SPITAL CLINIC DE URGENŢĂ
TeodoraCălin 75
14. CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND SINDROAMELE PARANEOPLAZICE
ASOCIATE CANCERULUI
BRONHOPULMONAR. PREZENTARE DE CAZ
Livia Mirela Popa 78
15. CANCERUL GASTRIC LA PACIENŢII DE ≥ 75 DE ANI
R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 80
LITIAZA BILIARĂ
Dana Silvia Vulcu 82
17. LITIAZA BILIARĂ LA PACIENŢII CU REZECŢIE GASTRICĂ
Dana Silvia Vulcu 85
18. ANCHETĂ PRIVIND INFLUENŢA LEGISLAŢIEI SANITARE ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ ÎN STADIU DE DIALIZĂ
G. Diaconu, L. Vulcu 87
19. LOCUL OPERAŢIEI CEZARIENE ÎN OBSTETRICA MODERNĂ
Cazia Mira Iuliana Păun, C. Păun, A. Ciocănea 90 20. SCREENINGUL CANCERULUI DE COL UTERIN LA FEMEIA CU VÂRSTA PESTE 60 DE ANI
R. Popovici, V. Popovici, E. Anton 92
21. ANALIZA FACTORILOR FAVORIZANŢI IMPLICAŢI ÎN APARIŢIA TUMORILOR CUTANATE MELANOCITARE ŞI NON- MELANOCITARE
Maria Rotaru, Gabriela Iancu, Manuela Mihalache 95 22. IMPORTANŢA RELAŢIEI ANATOMICE A PEDICULULUI VERTEBRAL CU RĂDĂCINILE NERVOASE LA NIVEL
TORACIC ÎN EFECTUAREA
VERTEBROPLASTIEI
M. Sopon, C. Matei, I. Baier, T. Stanciu 99 23. ADRESABILITATEA LA MEDICUL DENTIST A COPIILOR PROVENIND DIN FAMILII DEFAVORIZATE DIN JUDEŢUL SIBIU
Mona Ionaş, Maria Magher, Diana Mârza, Mariana
Sabău, T. Ionaş, Anca Frăţilă 102
24. SUDIU IN VITRO ASUPRA CALITĂŢII SIGILĂRII SPAŢIULUI ENDODONTIC CU DIFERITE MATERIALE
Anca Torcătoru, Alina Maria Nan, Ileana Roman 105 25. MODIFICĂRI PATOLOGICE LA NIVEL PARODONTAL ÎN CAZUL PERSOANELOR VÂRSTNICE
V. Nicolae 107
26. CONTROLUL CU SUCCES AL BRUXISMULUI. O NOUĂ GENERAŢIE DE GUTIERE OCLUZALE
V. Nicolae 109
27. RESTABILIREA FUNCŢIEI FIZIONOMICE A UNUI PACIENT CU INCLUZIUNE DE CANIN Diana Mârza, Alina Cristian, Mona Ionaş, Anca Fraţilă 111 28. PARTICULARITĂŢI ALE TRATAMENTULUI STOMATOLOGIC LA PACIENŢII HEMOFILICI
Laura Ştef, Alina Cătană, Gabriela Boţa, Andreea Şteţiu 114 29. CARACTERISTICI MORFOLOGICE ŞI EVOLUTIVE ALE TECII EPITELIALE HERTWIG ŞI IMPLICAREA EI ÎN CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA RADICULARĂ A DINŢILOR IMATURI
Daniela Eşian, A. Monea 117
REFERATE
1. CALITĂŢILE LEADERSHIP-ULUI2. PĂRINTELE CO-TERAPEUT ÎN TERAPIA ABA, FORMĂ DE TERAPIE ALTERNATIVĂ APLICATĂ ÎN CAZUL COPIILOR CU AUTISM ÎN CLINICA DE PSIHIATRIE PEDIATRICĂ CLUJ - NAPOCA
Cristea Monica, Roxana Sipos, Felicia Iftene 124 3. LEZIUNILE MĂDUVEI SPINĂRII ÎN
TRAUMATISMELE VERTEBRALE
C. Roşca, Ioana Monica Stoiţă 126
4. ASPECTE FIZIOPATOLOGICE ÎN NEUROPATIA DIABETICĂ
Bianca Moscu, M. Pereanu 128
5. NOUTĂŢI ÎN TRATAMENTUL SCLEROZEI MULTIPLE
M. G. Avram, M. Pereanu 132
6. GHID TERAPEUTIC AL URTICARIEI
Corina Porr, P. J. Porr 136
7. ALGORITM DE TRATAMENT ÎN FRACTURILE HUMERUSULUI DISTAL
B. Ciubara, O. Alexa 139
PUBLIC HEALTH AND MANAGEMENT
1. INTERVENTION PATTERN REGARDINGHEALTHY FOOD AND PHYSICAL ACTIVITY IN ROMANIA
Carmen Domnariu, Florentina Furtunescu 143 2. HEALTH SERVICES REFORM IN THE
PRIMARY HEALTH CARE
Violeta Frâncu 145
3. WORLD HEALTH ORGANIZATION- OBJECTIVES AND POINTS OF VIEW FOR HEALTH AND FOR PUBLIC HEALTH IN THE XXI CENTURY
Valerica LuminiţaCioca 148
4. STUDY ABOUT CONTINUITY, AS A DIMENSION OF MEDICAL SERVICE QUALITY, AT THE LEVEL OF INTERNAL MEDICINE DEPARTMENT OF THE CITY HOSPITALS
Antoaneta Drăgoescu 150
5. FEMALE PATIENT SAFETY- EXPRESSION OF THE QUALITY MANAGEMENT OF THE HEALTH SERVICES IN AN OBSTETRICS- GYNECOLOGY PRIVATE MEDICAL PRACTICE
N. Frum 153
6. THE FINANCIAL MANAGEMENT OF THE RISK IN THE “SAINT NICHOLAS”CLINIC FROM ATHENS GREECE
Cristina Crina Negrescu 157
7. STUDY ON THE LEVEL OF KNOWLEDGE ON THE OBSERVANCE OF A HEALTHY LIFESTYLE IN PATIENTS WITH DIABETES
Carmen Narcisa Natea 160
8. APPLIED RESEARCH ON TEST ANIMALS (WHITE MICE) EXPOSED TO INDUSTRIAL NOISE
C. Mohor, D. I. Bardac 165
9. LOW FREQUENCY ELECTROMAGNETIC FIELDS OCCUPATIONAL RISK FACTORS
Virginia Marina 168
10. EPIDEMIOLOGICAL REFERENCES OF THE MECHANICAL TRAUMA SECONDARY TO THE INTERPERSONAL AGGRESSION IN THE CONTEXT OF DOMESTIC VIOLENCE
Sanda Dura, I. Baier, H. Dura 172
CLINICAL ASPECTS
1. OPHTHALMIC SCREENING REGARDING THE LIGHTING EFFECT ON VISUAL FUNCTION
S. Miclescu, Camelia Bogdănici, Adriana Stănilă 175 2. THE CONTRIBUTION OF OPTICAL COHERENCE TOMOGRAPHY IN THE DIAGNOSIS AND CLASSIFICATION OF DIABETIC MACULAR EDEMA
Diana Popa, H. Demea, Sorina Demea, Monica Gavriş 178 3. CHANGES OF OCULAR HAEMODINAMIC PARAMETERS ASSESED BY COLOUR DOPPLER IMAGING IN GLAUCOMA PROGRESSION PATIENTS
Dorina E. Popa, Adriana Stănilă, I. Boca 181 4. ANALYSIS OF THE ROLE OF PREFRONTAL
DIFFERENCES IN LANGUAGE PROCESSING:
GRAMMATICAL NUMBER AGREEMENT BETWEEN SUBJECT AND VERB
Maria Dunca, Felicia Iftene, R. Balázsi, P. Szabó, M.
Varga 184
5. ASPECTS OF THE ANXIETY AND DEPRESSION AT THE STUTTERING CHILD Lucia Samochiş, S. Lazăr, Felicia Iftene 188 6. THE ROLE OF C-REACTIVE PROTEIN IN GLOBAL CARDIOVASCULAR RISK ASSESSMENT
Zsuzsanna Farkas-Pall, A. Lazăr 192
7. THE INFLUENCE OF MYOCARDIAL INFARCTION ASSOCIATION IN ISCHEMIC CEREBRAL STROKE SUBJECTS ON THE 30 DAYS VITAL AND NEUROLOGICAL PROGNOSIS
P. D. Nanu, D. Zdrenghea 194
8. THE COMPARED ANALYSIS OF THE NEUROLOGICAL EVOLUTION IN SUBJECTS THAT ASSOCIATE ACUTE MYOCARDIAL INFARCTION AND STROKE VS. STROKE ONLY SUBJECTS
P. D. Nanu, D. Zdrenghea 198
9. INCIDENCE OF THE ATRIAL FIBRILATION IN
PATIENTS WITH DILATED
CARDIOMYOPATHY
A. Dindeal, Dana Pop, D. Zdrenghea 202
10. THE ROLE OF BNP AND NT-PROBNP IN HEART FAILURE
R. Boieşan 207
11. EPIDEMIOLOGIC AND THERAPEUTIC FEATURES OF CRITICAL CONGENITAL HEART DISEASES- A SINGLE CENTER EXPERIENCE
Rodica Togănel, Anca Sglimbea, Cristina Blesneac, Iolanda Muntean, Liliana Gozar, Amalia Făgărăşan,
Horaţiu Suciu 210
12. INVASIVE FUNGAL INFECTIONS. RISK FACTORS AND EVOLUTION IN PATIENTS WITH MALIGNANT HEMOPATHIES
Cristina Lucia Blag, G. Popa 213
13. WRONG MEDICAL PROCEDURES FOLLOWED BY AN ACCIDENT THROUGH BLOOD EXPOSURE IN THE MEDICO- SANITARY PERSONNEL IN A CLINICAL EMERGENCY HOSPITAL
TeodoraCălin 217
14. PERSONAL RESEARCH REGARDING THE PARANEOPLASIC SYNDROMES
ASSOCIATED TO THE
BRONCHOPULMONARY CANCER. CASE PRESENTATION
Livia Mirela Popa 220
15. GASTRIC CANCER IN PATIENTS ≥ 75 YEARS R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 222 16. THE LIVER CIRRHOSIS - RISK FACTOR FOR
BILIARY LITHIASIS
Dana Silvia Vulcu 224
17. BILIARY LITHIASIS IN PATIENTS WITH GASTRECTOMY
Dana Silvia Vulcu 227
INFLUENCE ON THE QUALITY OF LIFE OF THE PATIENTS WITH CHRONIC RENAL DIALYSIS STAGE
G. Diaconu, L. Vulcu 229
19. THE PLACE OF THE CAESAREAN SURGERY IN MODERN OBSTETRICS
Cazia Mira Iuliana Păun, C. Păun, A. Ciocănea 232 20. THE SCREENING FOR CERVICAL CANCER
IN WOMEN OVER 60 YEARS
R. Popovici, V. Popovici, E. Anton 234
21. THE ANALYSIS OF THE RISK FACTORS INVOLVED IN MELANOCYTIC AND NONMELANOCYTIC SKIN CANCERS
Maria Rotaru, Gabriela Iancu, Manuela Mihalache 236 22. THE IMPORTANCE OF THE ANATOMIC
RELATION OF THE SPINAL PEDICLE WITH THE NERVOUS ROOTS AT THE THORACIC LEVEL FOR VERTEBROPLASTY
M. Sopon, C. Matei, I. Baier, T. Stanciu 240 23. THE ADDRESSABILITY TO THE DENTIST OF THE CHILDREN FROM DISADVANTAGED FAMILIES IN SIBIU
Mona Ionaş, Maria Magher, Diana Mârza, Mariana
Sabău, T. Ionaş, Anca Frăţilă 243
24. AN IN VITRO STUDY REGARDING THE QUALITY OF ENDODONTIC SPACE SEALING USING DIFFERENT ROOT FILLING MATERIALS
Anca Torcătoru, Alina Maria Nan, Ileana Roman 245 25. CHANGES IN PERIODONTAL PATHOLOGY AT
ELDERLY PEOPLE
V. Nicolae 247
26. THE SUCCESSFUL CONTROL OF THE BRUXISM. A NEW GENERATION OF OCCLUSAL TRAY
V. Nicolae 249
27. RESTORING THE PHYSIOGNOMIC FUNCTION OF A PATIENT WITH AN IMPACTED CANINE TOOTH
Diana Mârza, Alina Cristian, Mona Ionaş, Anca Fraţilă 251 28. FEATURES OF THE DENTAL TREATMENT
IN PATIENTS WITH HEMOPHILIA
Laura Ştef, Alina Cătană, Gabriela Boţa, Andreea Şteţiu 254 29. MORPHOLOGICAL AND DEVELOPMENTAL
CHARACTERISTICS OF THE HERTWIG’S EPITHELIAL ROOT SHEATH AND ITS INVOLVEMENT IN THE ROOT GROWTH AND DEVELOPMENT OF THE IMMATURE TEETH
Daniela Eşian, A. Monea 257
ESSAYS
1. LEADERSHIP QUALITIESN. Frum 261
2. THE PARENT AS CO-THERAPIST IN ABA THERAPY - ALTERNATIVE FORM OF THERAPY FOR CHILDREN WITH AUTISM APPLIED IN THE CLINIC OF PEDIATRIC PSYCHIATRY CLUJ – NAPOCA
Cristea Monica, Roxana Sipos, Felicia Iftene 264 3. SPINE DAMAGE IN THE VERTEBRAL
TRAUMA
C. Roşca, Ioana Monica Stoiţă
4. PATHOPHYSIOLOGICAL FEATURES IN DIABETIC NEUROPATHY
Bianca Moscu, M. Pereanu 268
5. NEWS IN MULTIPLE SCLEROSIS TREATMENT
M. G. Avram, M. Pereanu 272
6. A THERAPEUTIC GUIDELINE OF URTICARIA
Corina Porr, P. J. Porr 276
7. TREATMENT ALGORITHM FOR DISTAL HUMERUS FRACTURES
B. Ciubara, O. Alexa 279
MODEL DE INTERVENŢIE PENTRU ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ ŞI ACTIVITATE FIZICĂ ÎN ROMÂNIA
CARMEN DOMNARIU
1,FLORENTINA FURTUNESCU
21Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, 2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti
Cuvinte cheie:
obezitatea, alimentaţia nesănătoasă,
inactivitatea fizică, strategii de intervenţie
Rezumat: Având în vedere creşterea numărului de persoane supraponderale şi/sau obeze la nivel mondial, european şi naţional, şi mai ales tendinţele îngrijorătoare ale acestui fenomen la copii şi adolescenţi, în concordanţă cu strategiile europene ale Organizatiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Comisiei Europene, Ministerul Sănătăţii din România implementează un proiect strategic pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a activităţii fizice în rândul copiilor şi adolescenţilor cu scopul creşterii procentului copiilor şi adolescenţilor care adoptă un stil de viaţă sănătos, urmărind pe termen lung scăderea mortalităţii şi morbidităţii prin boli cardiovasculare, cancer şi diabet.
Keywords: obesity, unhealthy nutrition, sedentarism,
intervention strategies
Abstract: Considering the increasing number of the overweight and obese persons at a global, european and national level and mostly the alarming tendencies of this phenomenon in children and adolescents, in accordance with the European strategies of the World Health Organisation and of the European Commission, the Health Minister from Romania is implementing a strategic project for the promotion of a healthy nutrition and of the physical activity among the children and the adolescents with the purpose of a increasing percentage of the children and adolescents that have a healthy life style pursuing on a long term the reducing of the mortality and morbidity through cardiovascular diseases, cancer and diabetes.
1Autor Corespondent: Carmen Domnariu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail:
[email protected], tel +40-(269) 21.28.12
Articol intrat în redacţie în 27.08.2010 şi acceptat spre publicare în 21.12.2010 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1)1-2
ARTICOL ŞTIINŢIFIC PREDOMINANT TEORETIC Organizatia Mondială a Sănătăţii a arătat în Raportul Mondial al Sănătăţii din 2002 că în majoritatea ţărilor, câţiva factori de risc majori sunt responsabili de cea mai mare parte a morbidităţii şi mortalităţii (1). Pentru bolile netransmisibile cei mai importanţi factori de risc sunt hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, aportul inadecvat de fructe şi legume, supragreutatea sau obezitatea, inactivitatea fizică şi consumul de tutun. Cinci dintre aceştia sunt în strânsă legătură cu dieta şi activitatea fizică (2).
Cercetările arată că oamenii care duc o viaţă activă din punct de vedere fizic, care nu fumează, care consumă alcool în cantităţi moderate, care consumă fructe şi legume din abundenţă, au un risc de deces cu 25% mai scăzut decât cei care au obiceiuri nesănătoase legate de aceste comportamente (3).
Unei persoane supraponderale cu o înălţime medie îi creşte riscul de deces cu aproximativ 30 % pentru fiecare 15 kg în plus (3).
Dietele nesănătoase şi inactivitatea fizică sunt astfel printre cauzele principale ale bolilor netransmisibile majore, inclusiv boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2 şi anumite tipuri de cancer (2).
O persoană obeză generează cheltuieli mai mari de îngrijire a sănătăţii decât o persoană normoponderală şi costurile cresc disproporţionat cu nivelul de creştere al indicelului masei corporale(3). Cu toate acestea, pe parcursul unei vieţi, estimările existente arată că o persoană obeză generează cheltuieli mai mici decât o persoană de greutate normală (dar mai mare decât un fumător, în medie) (3).
Obezitatea este considerată în prezent o pandemie
(4,5). Răspândirea obezităţii a fost asociată cu creşterea ratei bolilor cronice şi afectează longevitatea, în special în rândul adulţilor tineri (4, 6). Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Asociaţia Internaţională pentru Studiul Obezităţii (IASO) sugerează că numărul de persoane obeze din Europa s-a triplat în ultimii 20 de ani şi a dus la o prevalenţă de 130 milioane obezi şi 400 milioane de persoane supraponderale care trăiesc în Europa (figura 1) (4). Ratele de obezitate în ţările OCDE vor continua să crească, dacă se menţin tiparele observate până acum (4,7).
Obezitatea poate fi determinată atât de o problemă medicală cât şi de adoptarea unui stil de viaţă nesănătos, iar aceşti doi factori trebuie să fie abordaţi într-un context familial, individual şi social. În prezent trăim într-un aşa-numit mediu
"obezogenic”- un mediu care promovează tot mai mult un aport mare de energie şi comportamente sedentare. Mulţi factori influenţează alegerile persoanelor în populaţia generală şi provocarea este de a crea un mediu favorabil pentru a face alegeri sănătoase (4).
Pentru a acţiona în sensul determinării populaţiei de a face astfel de alegeri sănătoase, în concordanţă cu strategia europeană pentru nutriţie, supragreutate şi obezitate, Guvernul României prin Ministerul Sănătăţii derulează în perioada august 2009 - aprilie 2011 la nivel naţional proiectul strategic
“Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicală primară pentru copiii şi adolescenţii din România. Alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică în rândul copiilor şi adolescenţilor din România”, finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economică şi
Dezvoltare Durabilă în România. În cadrul acestui proiect, Ministerul Sănătăţii din România, ca Promotor, asigură cofinanţarea şi are ca unitate de implementare Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu. Partenerii instituţionali ai proiectului sunt:
Institutul de Sănătate Publică din Oslo, Norvegia, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) din România şi Asociaţia de Psihologia Sănătăţii din România (8).
Figura nr. 1. Prevalenţa obezităţii, exprimată în procente, în Europa, la bărbaţi (primele 4 figuri) şi la femei (ultimele patru figuri)
Sursa: © International Association for the Study of Obesity (IASO), London – Feb 2009
Proiectul are ca scop creşterea procentului copiilor şi adolescenţilor care adoptă un stil de viaţă sănătos urmărind pe termen lung scăderea mortalităţii şi morbidităţii prin boli cardiovasculare, cancer şi diabet.
Prin activităţile sale, proiectul contribuie direct la realizarea unor componente ale Strategiei Europene pe Nutriţie, Activitate Fizică şi Sănătate, sprijinind procesul de realizare a politicilor de sănătate în domeniul promovării sănătăţii în România, pornind de la dovezi ştiinţifice, studii de cercetare, utilizând abordări inter-instituţionale şi inter-disciplinare atât la nivel naţional cât şi la nivel descentralizat, judeţean şi urmărind conturarea unui Plan Naţional de Activitate Fizică şi Nutriţie Sănătoasă.
Proiectul include patru componente: prima componentă de dezvoltare instituţională prin facilitarea de parteneriate interinstituţionale, dezvoltarea de planuri de acţiune la nivel judeţean/ local în vederea promovării adoptării de comportamente sănătoase – nutriţie şi activitate fizică – la copii şi adolescenţi; a două componentă de cercetare prin asigurarea de studii pe eşantion naţional privind stilul de viaţă sănătos precum şi cercetări de marketing social, a treia componentă de promovarea sănătăţii în vederea schimbării comportamentelor pentru asigurarea vizibilităţii concomitentă proiectului la nivel individual, organizaţional şi comunitar şi a patra componentă legislativă cu propuneri de modificări pentru cadrul legislativ care să susţină implementarea durabilă a modelelor de schimbare a comportamentelor la nivel local, judeţean, naţional.
Campania VIAŢA privind schimbarea comportamentelor realizată în cadrul proiectului, are scopul de a responsabiliza individul (copilul, părintele, medicul de familie, profesorul, educatorul etc.) de a duce un stil de viaţă sănătos. Campania este un model de abordare interinstituţională, interdisciplinară şi integrată pe mai multe nivele (individual, local, judeţean, naţional) ce are ca scop nu numai conştientizarea populaţiei ci şi schimbarea efectivă de comportamente.
CONCLUZII
Ţinând cont de creşterea numărului de persoane supraponderale şi/sau obeze la nivel mondial şi european, şi mai ales de tendinţele îngrijorătoare ale acestui fenomen la copii şi adolescenţi, pentru a gestiona această problemă de sănătate publică într-o manieră eficace şi durabilă, autorităţile din România au conceput acest proiect pentru dezvoltarea unor politici de prevenţie primară bazate pe dovezi cu scopul de a sprijini copiii sanătoşi să ramână adulţi sănătoşi.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. The world health report 2002. Reducing risks, promoting healthy life. Geneva, World Health Organization, 2002.
2. World Health Organization, Global strategy on diet, physical activity and health, 2004, ISBN 92-4-159222- 2 3. Franco Sassi, Obesity and the Economics of Prevention,
FIT NOT FAT, ISBN 978-92-64-06367-9 (print), ISBN 978-92-64-08486-5 (PDF)
4. Focusing On Obesity Through A Health Equity Lens, A collection of innovative approaches and promising practices by health promotion bodies in Europe to counteract obesity and improve health equity, Yoline M.Kuipers, EuroHealthNet, 2009, www.eurohealthnet.eu 5. James WFT. Epidemiology of obesity. International
Journal of Obesity 1992; 16(2 suppl):23–6
6. Branca F, Nikogosian H, Lobstein T (eds.). The Challenge of Obesity in the WHO European Region and the Strategies for Response. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe (2007).
7. Sassi F, Devaux M, Cecchini M, Rusticelli E. The Obesity Epidemic: Analysis of Past and Projected Future Trends in Selected OECD Countries (2009)
8. www.ms.comunitate-sanatoasa.ro
REFORMA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
VIOLETA FRÂNCU
1Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Cuvinte cheie:
medicina primară, reformă, calitatea serviciilor medicale
Rezumat: Asistenţa medicală primară este definită de OMS ca fiind asistenţa fundamentală a stării de sănătate, accesibilă, la un preţ suportabil pentru ţară şi pentru comunitate, realizabilă prin metode verificate practic şi ştiinţific şi acceptabile social. Îngrijirile primare de sănătate reprezintă primul nivel de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, constituind prima etapă a unui proces continuu de îngrijire al sănătăţii. Lucrarea de faţă subliniază importanţa creşterii rolului asistenţei primare în vederea îmbunătăţirii performanţei sistemului sanitar. Rezultatele atestă faptul că există încă o serie de dificultăţi la nivelul asistenţei primare, plecând de la dotarea cabinetelor, birocraţia excesivă şi până la relaţia dintre medic şi pacient, dar se fac eforturi în a se satisface, pe cât posibil, aşteptările şi nevoile oamenilor bolnavi.
Keywords: primary health care, reform, quality of health services
Abstract: Primary care is defined by WHO as essential to health care., Accessible at a tolerable price for the country and community, practical and proven methods made possible by scientific and socially acceptable. Primary health care is the first level of contact with the patient's health is the first step in a continuum of health care. The paper stresses the importance of increasing the role of primary care to improve health system performance. The results show that there are still some difficulties with the primary care, based on equipment cabinets, excessive bureaucracy and to the relationship between doctor and patient, but efforts are made to satisfy, as far as possible, the expectations and needs of sick people.
1Autor Corespondent: Violeta Frâncu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail:
[email protected], tel +40-(269) 21.28.12
Articol intrat în redacţie în 15.11.2010 şi acceptat spre publicare în 21.01.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 3-5
INTRODUCERE
Asistenţa medicală primară este cea mai cunoscută formă de furnizare a asistenţei medicale în Europa şi oferă servicii de bază, esenţiale în cadrul sistemului de îngrijiri pentru sănătate. Asistenţa medicală primară se află, la fel ca întreg sistemul sanitar, într-o reformare continuă, sănătatea fiind permanent confruntată cu marile probleme de natură politică şi socio-economice ale societăţii româneşti, care determină noi riscuri privind sănătatea populaţiei.
După O.M.S., medicul de familie este medicul de prim contact cu pacientul, asigurând asistenţa medicală primară, considerată „cheia de boltă a sănătăţii pentru toţi”
SCOPUL LUCRĂRII
Scopul acestei lucrări este de a evalua opinia medicilor de familie, privind strategiile de reformă, progresele şi impedimentele înregistrate în reformarea sistemului de asistenţă primară. În acest context am analizat opinia profesioniştilor, privind optimizarea serviciilor la nivelul asistenţei primare, prin metodele contemporane de management, orientate spre creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale primare, îmbunătăţirea calităţii acestora şi sporirea satisfacţiei pacienţilor.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Studiul a fost realizat în colaborare cu profesionişti de la nivelul asistenţei primare şi a fost conceput ca o anchetă calitativă, de opinie, utilizând ca instrument de lucru chestionarul anonim, cu răspunsuri preformulate.
Studiul a fost efectuat în anul 2010, pe un lot format din
40 de persoane selectate aleator, de la un număr de cabinete de medicină de familie, din municipiul Sibiu.
În urma efectuării anchetei am obţinut următoarele rezultate: importanţa îngrijirilor primare de sănătate este confirmată de 87,5% din persoanele studiate, care consideră că asistenţa primară ar trebui să reprezinte o etapă obligatorie în adresabilitatea pacientului la sistemul de sănătate. Opinia subiecţilor cu privire la gradul în care îngrijirile primare ar trebui să acopere majoritatea problemelor de sănătate ale pacienţilor a fost exprimată afirmativ în pondere în 82,5% din cazuri.
În ceea ce priveşte posibilitatea reală de îndeplinire a acestui obiectiv, doar 67,5% din medici au răspuns afirmativ, restul de 32,5% argumentându-şi răspunsul negativ, pe baza dotării necorespunzătoare a cabinetului medical. (Fig.1)
Referitor la gradul de dotare al cabinetelor în care lucrează, 60% din medicii intervievaţi îl consideră mediu până la slab. Ideea existenţei unor cabinete mai bine dotate, care ar duce la o creştere a adresabilităţii pacienţilor şi pentru alte servicii care pot fi rezolvate în ambulator a fost susţinută de majoritatea subiecţilor. (77,5%)
Răspunsurile la întrebarea deschisă, privind principalele nemulţumiri ale medicilor în legătură cu pacienţii care îi vizitează au scos în evidenţă următoarele aspecte (tabelul nr. 1):
Un alt set de întrebări vizează opinia medicilor în ceea ce priveşte adresabilitatea pacienţilor la medicul de familie. Datele studiului arătă, că deşi aceasta este relativ crescută, de 57,5%, nu se corelează cu un grad de satisfacţie corespunzător al pacientului. (Fig. 2,3)
Figura nr. 1. Cauzele care împiedică rezolvarea problemelor de sănătate la nivelul cabinetului de medicină primară
90%
10% 0%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Lipsa dotare Lipsa competentei medic de familie
Altele
Tabelul nr. 1. Opinia medicilor privind principalele nemulţumiri în relaţia cu pacientul
Nr.
subiecţi Pondere Principalele nemulţumiri în relaţia cu pacientul 14 11,66% 1. Complianţă variabilă la
indicaţiile terapeutice 16 13,33% 2. Practicarea automedicaţiei 24 20% 3. Numărul crescut de consultaţii
pe lună
17 14,16% 4. Atitudinea necorespunzătoare a pacientului în raport cu medicul 18 15% 5. Lipsa complianţei pacienţilor în
respectarea programului de lucru
12 10%
6. Lipsa încrederii pacientului în actul medical de la nivelul asistenţei primare
19 15,83%
7. Altele (dificultatea de a crea un sistem de programare a consultaţiilor pentru pacienţii cronici, lipsa de informare a pacienţilor, necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor acestora etc.)
Figura nr. 2. Gradul de adresabilitate la medicul de familie
57,5%
30,0%
12,5%
10%0%
20%30%
40%
50%
60%
70%80%
100%90%
Crescut Mediu Scăzut
Motivaţiile pacienţilor în legătură cu gradul scăzut de satisfacţie se referă la: fondurile limitate pentru reţete gratuite şi analize de laborator - 26,36%, perioada lungă de aşteptare pentru efectuarea analizelor de laborator şi a consultaţiilor - 18,18% şi respectiv - 17,27%, dotarea necorespunzătoare a cabinetelor - 13,63%, tratamente costisitoare pentru pacienţi - 11,81%, lipsa programării pentru o consultaţie viitoare - 11,81%. Într-un procent de 4,09% medicii studiaţi au mai amintit ca şi cauze de insatisfacţie a pacienţilor, dificultatea de a crea un sistem de programare pentru pacienţii cronici, ceea ce ar scădea şi timpul îndelungat de aşteptare, lipsa de informare a pacienţilor, necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor acestora, ignoranţa pentru propria stare de sănătate, cât şi neînţelegerea
rolului prevenţiei în viaţa de zi cu zi.
Figura nr. 3. Corelaţia dintre adresabilitatea crescută la medicul de familie şi un grad înalt de satisfacţie a pacientului
60%
27,5%
12,5%
DA
NU intotdeauna NU
Opinia medicilor referitoare la crearea de inechităţi între pacienţi odată cu terminarea fondurilor pentru anumite servicii sau medicamente compensate sau gratuite arată în opinia a 95%
dintre medici că acestea există şi sunt lipsite de etică medicală.
În ceea ce priveşte respectarea accesului la servicii de specialitate cu recomandare medicală de la medicul de familie, medicii au răspuns că “nu” într-un procent de 77,5% şi “da”
într-un procent de 22,5%.
Ca fundament logic al unui sistem de sănătate eficient, medicina primară se adresează majorităţii problemelor de sănătate ale populaţiei. Întrebaţi dacă rolul asistenţei medicale primare ar trebui să fie mult mai important în sistemul de sănătate actual, medicii chestionaţi au răspuns: “Da” în 92,5%
din cazuri şi “Nu” în doar 7,5% .
Studiul a fost încheiat printr-o analiză a posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor din asistenţa primară. În acest sens am obţinut următoarele rezultate: 90% din medici au fost de acord cu ambele întrebări enunţate şi anume: dotarea corespunzătoare a cabinetelor şi creşterea motivaţiei personalului medical printr-o remunerare corespunzătoare, în timp ce 10% din medici au fost de acord doar cu prima variantă de răspuns. În cadrul acestei întrebări medicii şi-au putut exprima liber opiniile în legătură cu alte posibilităţi de creştere a performanţelor asistenţei medicale primare.
CONCLUZII
1. Studiul efectuat pe un lot format din 40 medici de familie din municipiul Sibiu a evidenţiat importanţa asistenţei primare, ca primă etapă obligatorie de parcurs, în cadrul unui sistem de sănătate eficient.
2. Medicina de familie deţine reale posibilităţi de rezolvare a majorităţii problemelor de sănătate ale populaţiei, fiind esenţială pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor.
3. Complianţa ridicată în adresabilitatea pacienţilor către sistemul de sănătate primar nu este urmată întotdeauna de o satisfacţie pe măsură a pacienţilor asa cum era de aşteptat.
4. Studiul a scos în evidenţă o parte din dificultăţile pe care le întâmpină medicii de familie în activitatea lor şi anume insuficienţa dotării cabinetelor medicale, fonduri reduse pentru medicamentele gratuite/compensate, numărul mare de consultaţii pe lună.
5. Există situaţii când se crează inechităţi în rândul pacienţilor prin insuficienţa fondurilor alocate pentru reţetele compensate/gratuite.
6. În cadrul relaţiei medic-pacient există o doză de subiectivism şi uneori lipsă de consideraţie din partea pacienţilor faţă de medicul de familie.
7. Necesitatea cunoaşterii pacientului dincolo de antecedentele sale patologice, în contextul relaţiei sale sociale, cu preferinţele, valorile şi convingerile sale legate de actul medical.
Propuneri pentru dezvoltarea asistenţei medicale primare:
1. Îmbunătăţirea dotării cabinetelor de medicină de familie, atât din mediul urban cât şi din cel rural.
2. Reducerea formalităţilor birocratice de la nivelul asistenţei primare, prin simplificarea eliberării reţetelor şi formularelor.
3. Posibilitatea înfiinţării unui sistem electronic pentru programările la consultaţii a pacienţilor cronici.
4. Susţinerea financiară a unor programe naţionale de dezvoltare a asistenţei medicale primare în mediul rural.
5. Realizarea unor emisiuni televizate de educaţie pentru sănătate, în cadrul unor programe naţionale de promovare a sănătăţii.
6. Elaborarea şi distribuirea susţinută de materiale informative privind profilaxia primordială şi primară.
BIBLIOGRAFIE
1. Bocşan I., Rădulescu I., Rădulescu A., - Cunoştinţe fundamentale pentru manageri în sănătate publică, vol. I şi II, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca 2002.
2. Busoi G., - Diagnosticul si terapeutica sănătăţii, în
"Medicina generalã" Ed. Medicalã, Bucureşti, 2006.
3. Jucan Carmen, Jucan N., - Tratat de management medical, vol. III, Politicile de reformă în sistemul de sănătate ale noilor ţări membre UE., Ed. Alma Mater, Sibiu, 2007.
4. Restian A., - Bazele medicinii de familie, Ed. Medicală Bucureşti, 2001.
5. Vlădescu C. - Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert, 1999.
ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII – OBIECTIVELE ŞI VIZIUNILE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PENTRU SĂNĂTATEA
PUBLICĂ ÎN SECOLUL XXI
VALERICA LUMINIŢA CIOCA
1Doctorand Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Cuvinte cheie: OMS, obiective, viziuni, sănătate publică
Rezumat: Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS este o organizaţie internaţională care are rolul de a menţine şi coordona situaţia sănătăţii populaţiilor pe glob. În septembrie 2000 s-a desfăşurat la New York Summit-ul Mileniului. Declaraţia Mileniului adoptată de 191 de ţări printre care şi România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – ODM: Reducerea sărăciei severe; Realizarea accesului universal la educaţia primară; Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor;
Reducerea mortalităţii infantile; Îmbunătăţirea sănătăţii materne; Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli; Asigurarea unui mediu durabil; Crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare.
Keywords: WHO, HealthCare, Millenium Statement, resolutions
Abstract: World Health Organization (WHO), in an international organization whose the main role is to keep and coordinate health situation of world wide people. People’s health influence the economic developement and the latest is influenced, in turn, by the former. In 1975, it was launched the concept „ Health for everybody till 2000”. During the same year in 1975 it was adopted the first resolution on primary health cares, representing a strategy for reaching the health aim for everybody till 2000 The statement underlined that a main social objectiv of governments, international organizations and the entire world comunity would be the health level which is reached by all the people till 2000 and which allows everybody a productive life socially and economically. The Millenium Statement adopted by 191 countries including Romania sets the Objectives of Millenium Development – OMD. in number of eight are detailed in the article. By the work done, WHO builds up a safer world in close cooperation with all countries involved.
1Autor Corespondent: Valerica Luminiţa Cioca, Dorobanţi nr 2, bl H4, Ap 2 Buzău, cod 120089, Buzău, România, e-mail: [email protected], tel +40- 0745606580
Articol intrat în redacţie în 1.02.2010 şi acceptat spre publicare în 9.08.2010 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 6-7
ARTICOL ŞTIINŢIFIC PREDOMINANT TEORETIC Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS, sau WHO – World Health Organization, este o organizaţie internaţională care are rolul de a menţine şi coordona situaţia sănătăţii populaţiilor pe glob. Sediul central al organizaţiei înfiinţată la 7 aprilie 1948 se află la Geneva, având în prezent un număr de 193 de state membre.
Rolul organizaţiei, stabilit în constituţia ei, este menţinerea în cea mai bună stare a sănătăţii populaţiilor de pe glob. Nivelul de sănătate atins trebuie să-i asigure omului o stare fizică şi psihică pentru a deveni productiv şi folositor societăţii.
Hotărârile OMS au caracter de recomandare, organizaţia sprijinind statele membre în scopul promovării sănătăţii prin dobândirea cunoştinţelor şi practicilor medicale.
OMS este un organism internaţional ce apără în mod obiectiv interesele celor trei „actori” principali dintr-un sistem sanitar:
1. producătorii de servicii de sănătate, 2. consumatorii acestor servicii,
3. terţul plătitor – administraţia de sănătate.
Există şi organizaţii pentru mediere între producătorii şi consumatorii de servicii de sănătate.
În anul 1948, prima Adunare Mondială a Sănătăţii a simţit nevoia creării unei zile mondiale a sănătăţii, iar din anul 1950, Ziua Mondială a Sănătăţii a fost celebrată pe 7 aprilie în fiecare an. Scopul acestei zile este de a creşte nivelul de cunoştinţe la nivel global pe o anumită temă de sănătate şi de a
atrage atenţia asupra unei zone prioritare de care să se ocupe OMS. Această zi este este folosită ca punct de lansare a unor programe sau proiecte pe termen lung, ale căror acţiuni vor continua şi după această zi.
În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătăţii celebrează o temă reprezentativă din punct de vedere al Sănătăţii Publice la nivel mondial. Câteva din ultimele teme sunt:
- 2005 – Fiecare mamă şi fiecare copil contează, - 2006 – Împreună pentru sănătate,
- 2007 – Mediu sănătos pentru copii,
- 2008 – Protejând sănătatea de încălzirea globală, - 2009 – Salvăm vieţi. Pregătim spitale pentru situaţii de
urgenţă.
În anul 1974, directorul general al OMS, dr. Halfdan Mahler, sublinia că starea de sănătate a populaţiei influenţează dezvoltarea economică şi este influenţată la rândul ei de către aceasta. Un an mai târziu, în 1975, a lansat conceptul „ Sănătatea pentru toţi până în anul 2000”. Tot în anul 1975 s-a adoptat prima rezoluţie referitoare la îngrijirile primare de sănătate, ele reprezentând o strategie pentru atingerea obiectivului sănătăţii pentru toţi până în anul 2000.
Activităţile desfăşurate în această direcţie au culminat cu organizarea unei întâlniri internaţionale OMS - UNICEF (Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite) la Alma-Ata în 12 sept. 1978, la care au participat 134 guverne şi 67 organizaţii internaţionale.
Documentul fundamental al conferinţei a fost Declaraţia de la
Alma-Ata.
Declaraţia sublinia că un obiectiv social principal al guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi al întregii comunităţi mondiale ar fi atingerea de către toţi oamenii lumii, până în anul 2000, al unui nivel al sănătăţii care să le permită să ducă o viaţă productivă din punct de vedere social şi economic. Cheia atingerii acestui obiectiv sunt îngrijirile primare de sănătate.
Raportul OMS – UNICEF asupra îngrijirilor primare de sănătate constituie o bază socială pentru funcţionarea şi dezvoltarea în continuare a îngrijirilor primare de sănătate în lume. Declaraţia Conferinţei conţine 22 de recomandări care se bazau pe definirea îngrijirilor primare de sănătate.
În septembrie 2000 s-a desfăşurat la New York Summit-ul Mileniului, la care au participat regi, şefi de state şi prim-miniştrii din peste 150 de ţări. Declaraţia Mileniului adoptată de 191 de ţări printre care şi România, fixează Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – ODM.
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – cu ţinte precise de atins până în anul 2015 sunt:
1. Reducerea sărăciei severe;
La nivel global, peste un miliard de persoane trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Subnutriţia reprezintă principală cauză de deces în rândul copiilor. Dublul angajament asumat este de a înjumătăţi, până în 2015, numărul persoanelor al căror venit este mai mic de un dolar pe zi şi al oamenilor care suferă de foame.
Nivelul sărăciei extreme a scăzut de la aproape o treime din populaţia globului în 1990 la o cincime în 2004. Dacă această tendinţă va continua, ţinta ODM de reducere a sărăciei va fi atinsă la nivel global şi la nivelul majorităţii regiunilor.
Ritmul progreselor înregistrate în Africa sub-sahariană nu va permite atingerea ţintei de reducere a sărăciei până în 2015.
2. Realizarea accesului universal la educaţia primară;
Peste o sută de milioane de copii din întreaga lume nu au acces la educaţie, aceştia provenind în special din ţările cele mai puţin dezvoltate. Lipsa accesului la educaţie reduce şansele şi oportunităţile acestora şi îngreunează eforturile de combatere a sărăciei. Frecventarea învăţământului primar la nivel global cu atingerea nivelului de 100% reprezintă o mare provocare.
3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor;
Multe persoane de sex feminin din ţările cele mai puţin dezvoltate se confruntă cu dificultăţi în a accede la sistemul de învăţământ sau în a-şi găsi un loc de muncă. În aceste condiţii, femeile se află în imposibilitatea de a-şi asigura viitorul şi de a contribui la economia ţării.
4. Reducerea mortalităţii infantile;
În ţările cele mai puţin dezvoltate, aproape 11 milioane de copii mor anual din cauza unor boli curabile, cum ar fi diareea sau malaria, fenomenul putând fi evitat printr-o mai bună nutriţie şi un tratament medical corespunzător. Obiectivul este reducerea cu două treimi a ratei mortalităţii infantile în rândul copiilor sub 5 ani. Rata mortalităţii rămâne ridicată în multe ţări în ciuda progreselor înregistrate în anumite regiuni. Se estimează o reducere a ratei mortalităţii la mai puţin de o pătrime până în 2015. Cele mai puţine progrese se înregistrează în Africa sub-sahariană, unde conflictele armate, creşterea demografică, lipsa investiţiilor în servicii medicale şi răspândirea HIV/SIDA contribuie la agravarea situaţiei.
5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne;
Mai mult de 500 000 de femei mor anual ca urmare a complicaţiilor tratabile survenite în urma sarcinii sau a naşterii.
Pe termen lung, progresul real va depinde de îmbunătăţirile aduse în alte domenii, cum ar fi statutul femeilor, subnutriţia şi o mai bună educaţie.
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli;
Răspândirea HIV/SIDA, a malariei şi a tuberculozei
produce efecte devastatoare în ţările sărace, fiind înregistrată o creştere anuală a numărului de îmbolnăviri în special cu virusul HIV/SIDA. Numărul persoanelor decedate în urma infectării cu HIV/SIDA a crescut în 2006 la 2,9 milioane, în timp ce numărul persoanelor infectate cu HIV/SIDA a crescut de la 36,9 milioane în 2004 la 39,5 milioane în 2006. Malaria a provocat moartea a peste 18% din copiii sub 5 ani, în timp ce tuberculoza a ucis 1,6 milioane de oameni în 2005.
7. Asigurarea unui mediu durabil;
Populaţia săracă are, de cele mai multe ori, acces limitat la apă şi aer curat, esenţiale pentru sănătate. În acelaşi timp, populaţia săracă este cea mai afectată de pe urma schimbărilor climatice şi a degradării mediului, fiind dependentă de resursele naturale. Accesul la apă potabilă al populaţiei a crescut de la 78% în 1990 la 83% în 2004. În ciuda acestor progrese, situaţia socială şi politică din statele Africii sub- sahariene va împiedica cel mai probabil atingerea ţintei stabilită pentru 2015.
8. Crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare;
O condiţie esenţială pentru prosperitatea ţărilor în curs de dezvoltare este participarea acestora la comerţul internaţional. În acelaşi timp, se impune o mai mare implicare a ţărilor dezvoltate pentru a reduce sărăcia.
Prin adoptarea de către fiecare ţară a unor ţinte corelate ODM, specifice conţinutului naţional, s-a constituit un mecanism de monitorizare a progresului la scară naţională, regională şi globală.
Prin activitatea depusă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii creează o lume mai sigură, în strânsă colaborare cu toate ţările implicate.
BIBLIOGRAFIE
1. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.V, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
2. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.VI, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
3. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.VII, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
4. Vulcu L., Vlaicu B., Cojan A., Tratat de Sănătate Publică, vol.III, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
5. Vulcu l., Sănătate Publică, vol.I, Cluj Napoca, Editura Argonaut, 2008.
6. http://ro.wikipedia.org 7. http://www.univermed-cgdm.ro 8. www.emm.ro/stiri
9. www.ms.ro
10. www.postamedicala.ro/stiri-medicale/sanatate-publica 11. www.se2009.eu
STUDIU PRIVIND CONTINUITATEA, CA DIMENSIUNE A CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE LA NIVELUL SECŢIILOR DE MEDICINĂ INTERNĂ DIN SPITALELE
ORĂŞENEŞTI
ANTOANETA DRĂGOESCU
1Doctorand Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti
Cuvinte cheie:
continuitate informaţională, managementul bolii, continuitate relaţională
Rezumat: Prezentul studiu face parte dintr-un demers mai amplu de evaluare a percepţiei populaţiei internate în spitalele orăşeneşti, privind calitatea serviciilor medicale accesate, la toate cele trei nivele primar, secundar şi terţiar, prin prisma dimensiunilor continuităţii. Scopul studiului a fost să evalueze, pe baza unui chestionar autoadministrat, continuitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor internaţi în secţiile de medicină internă din 14 spitale orăşeneşti, câte 2 spitale din fiecare regiune de dezvoltare.
Au fost selectaţi randomizat minim 54 de pacienţi pentru fiecare secţie de spital. Colectarea datelor a avut loc în perioada iulie – septembrie 2009. Rezultatele evidenţiază că pacienţii au o bună relaţie cu medicul lor de familie, 50% dintre ei îl solicită cel puţin o dată pe lună. 90% dintre pacienţi au primit îngrijiri medicale după externare atât de la medicul de familie, cât şi de la medicii specialişti din spital şi ambulator. Peste 80% dintre pacienţi au primit documente medicale la externarea din spital, documente pe care le-au prezentat medicului lor de familie. În concluzie, se poate aprecia un nivel general convenabil al continuităţii serviciilor medicale pentru populaţia studiată.
Keywords:
informational
continuity, case management, relational continuity
Abstract: This study is part of the more extensive approach of medical service quality assessment of the inpatients from city hospitals. The three care levels, primary, secondary and tertiary, were evaluated based on the continuity dimensions. The aim of the study was to evaluate with self-administered questionnaire, the continuity of medical services provided to the inpatients from the internal medicine department of city hospitals. The study involved 14 city hospitals, 2 hospitals per each region of development. 54 patients for each department were randomly selected. Data collection took place during July - September 2009. The results prove a good relation of the patients with their family doctor, 50% of them used to visit their family doctor at least once per month. 90% of the patients have received medical care after discharge from their family doctor and ambulatory specialists and hospital doctors. At discharge, more than 80% of all patients received a medical letter for their family doctor. Almost all of these patients gave to their family doctor this document. Thus, it can be concluded that there exists a convenient level of medical services continuity for the study population.
1Autor Corespondent: Antoaneta Drăgoescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” Bucureşti, Catedra de Sănătate Publică, Str . Doctor Leonte nr 1-3 sector 5, Bucureşti, e-mail: [email protected], tel: +40213180713
Articol intrat în redacţie în 07.12. 2010 şi acceptat spre publicare în 21.02.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 8-10
INTRODUCERE
În România, sistemul de sănătate se bazează pe asigurarea socială de sănătate, ceea ce implică plata contribuţiei şi libera alegere a furnizorului de servicii medicale, la toate nivelele de îngrijire medicală. Sistemul se bazează pe furnizorii de servicii medicale primare, medicii de familie, care funcţionează ca gatekeeper. Cu toate acestea, unii pacienţi accesează direct serviciile medicale terţiare, spitaliceşti, atât pentru internare, cât şi pentru îngrijirile după externare.
Continuitatea, una dintre dimensiunile calităţii serviciilor medicale, reprezintă capacitatea de a furniza îngrijiri sau servicii neîntrerupt, în mod coordonat. În toate specialităţile medicale există trei tipuri de continuitate: informaţională, a managementului bolii şi relaţională.
SCOPUL STUDIULUI
Scopul cercetării constă în evaluarea continuităţii serviciilor medicale oferite de medicul de familie şi secţiile de medicină internă din cadrul spitalelor orăşeneşti.
Ipotezele de lucru sunt:
- pacienţii accesează serviciile spitaliceşti din proprie
iniţiativă, fără a se consulta cu medicul de familie;
- există duplicări ale muncii profesioniştilor din sistemul de sănătate şi risipă de resurse datorită unor deficienţe de asigurare a continuităţii informaţionale;
- există probleme de complianţă şi afectarea satisfacţiei pacientului datorită unor deficienţe de continuitate în managementul bolii;
- există nevoi nesatisfăcute ale pacienţilor datorită unor deficienţe de continuitate relaţională.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Studiul aparţine domeniului cercetării evaluative a sistemelor de sănătate. Studiul este de tip descriptiv, abordat într-o manieră transversală.
La stabilirea populaţiei de studiu s-a ajuns prin selecţii succesive.
1. Reprezentativitatea naţională a fost asigurată prin selectarea a câte 2 spitale orăşeneşti pentru fiecare regiune de dezvoltare, pe baza următoarelor criterii:
- existenţa în fiecare spital a celor patru secţii/compartimente:
medicină internă, chirurgie generală, pediatrie şi obstetrică-
ginecologie;
- număr de paturi pentru fiecare secţie/compartiment de minim 10;
- să existe cel puţin 2000 de cazuri validate/spital în anul 2008,
- spitale fără secţii exterioare;
- pentru fiecare regiune s-au ales spitalele cu cel puţin 2 secţii cu Indice de Case-Mix (ICM) extrem (cel mai mare sau cel mai mic);
- un număr minim de 45 pacienţi internaţi/secţie/trimestru, validaţi în anul 2008.
2. Includerea finală a pacienţilor din cadrul persoanelor internate s-a obţinut prin selecţie aleatorie cu pas mecanic în funcţie de momentul internării, fiind incluşi în studiu primii 6 pacienţi internaţi în fiecare decadă a lunii. Volumul populaţiei de studiu a fost de 756 de persoane, pentru care s-au validat 735 de chestionare. Intervalul de timp alocat etapei de culegere a datelor a fost de trei luni, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2009.
Instrumentul de lucru utilizat a fost un chestionar autoadministrat, alcătuit din 20 de întrebări din care, 14 întrebări cu răspuns preformulat, 4 întrebări cu răspuns deschis şi 2 întrebări parţial închise, construit pentru a evidenţia cele trei dimensiuni ale continuităţii: continuitatea informaţională, continuitatea managementului bolii şi continuitatea relaţională.
Variabilele colectate pentru fiecare dintre aceste dimensiuni, au fost următoarele:
a) continuitatea informaţională: înscrisurile medicale - scrisoarea medicală, biletul de trimitere şi biletul de internare;
b) managementul bolii: tipurile de servicii medicale ambulatorii solicitate, internările din ultimul an, supravegherea şi controlul după externare, serviciile de îngrijiri la domiciliu şi tratamentele de recuperare;
c) continuitatea relaţională: solicitările medicului de familie, supravegherea şi controlul medicului de familie după externare, motivele de mulţumire sau de nemulţumire în relaţia cu medicul de familie.
Chestionarul a cuprins şi o secţiune de date actuariale şi socio-economice, cu următoarele variabile: vârsta, genul, încadrarea în categoria de asigurat şi existenţa pe lista de asiguraţi a medicului de familie.
REZULTATE
În baza metodologiei prezentate, au fost selectate 14 spitale orăşeneşti din 7 regiuni de dezvoltare, regiunea Bucureşti-Ilfov fiind exclusă.
Populaţia chestionată este peste 18 ani şi în proporţie de 50,48% de sex feminin. 95,65% din această populaţie este inclusă în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind înscrişi pe lista de capitaţie a medicului de familie în proporţie de 97%.
Urmărind cele trei dimensiuni ale continuităţii, rezultatele se prezintă astfel:
1. Continuitatea informaţională este reflectată de înscrisuri medicale:
a. Biletul de internare în spital eliberat de medicul de familie a fost solicitat într-o proporţie variabilă de la 26,53% în regiunea Sud până la 63,98% în regiunea Nord-Vest, rezultatele fiind cele prezentate în figura nr.1.
b. Scrisoarea medicală reprezintă unul din documentele medicale primite de pacienţi la externarea din spital, în proporţie de peste 80% (figura nr.2.)
c. Managementului bolii este unul din drepturile pacientului de a beneficia de îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.
Astfel, atunci când medicul de familie nu a fost
accesibil, pacienţii chestionaţi au solicitat în principal serviciile spitaliceşti 54,33% şi serviciul de ambulanţă 39,98%.
Figura nr. 1. Modalităţile de internare în spital
De asemenea, au solicitat în ultimul an, servicii medicale în ambulatorul de specialitate în proporţie de la 41,94% în regiunea Nord-Est la 81,82% în regiunea Vest, cele mai accesate fiind specialităţile medicale (medicină internă, cardiologie, neurologie etc.) în proporţie de 63,27%.
În ceea ce priveşte internările din ultimul an, populaţia intervievată a solicitat acest tip de serviciu în proporţii de peste 52% (figura nr.3.)
Figura nr. 2. Proporţia pacienţilor care au primit documente medicale la externare
Figura nr. 3. Proporţia internărilor pe regiuni
După externare, pacienţii au fost supravegheaţi şi s-au prezentat la control la medicul de familie în proporţie de 54,09%, la medicii specialişti din spital 19,50% şi la medicii specialişti din ambulator 15,09%. Totodată, pacienţii au primit servicii de îngrijire la domiciliu în proporţie de 16%, precum şi
