Metodologia de realizare a
Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior Ghid de aplicare
CUPRINS
1. INTRODUCERE 1.1. Context
1.2. Misiunea ACPART în domeniul calificărilor din învăţământul superior
1.3.Principiile elaborării şi implementării Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
2. CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR 2.1. Structura Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior 2.2. Baze conceptuale
2.2.1. Concepte-cheie
2.2.2. Categorii de competenţe
2.2.3. Rezultatele învăţării şi descriptorii acestora
2.2.4. Competenţe profesionale generale şi competenţe profesionale specifice 2.3. Modelul conceptual – metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior
2.3.1. Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior 2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin identificarea competenţelor profesionale şi competenţelor transversale
2.3.3. Grila 2: Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate
3. DESCRIEREA CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
3.2. Etapa a II-a: Identificarea pentru fiecare program de studii a corelaţiilor dintre competenţe, arii de conţinut, discipline de studii şi creditele aferente acestora din urmă 3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea
3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea
4. VALIDAREA ŞI ÎNREGISTRAREA UNEI NOI CALIFICARI UNIVERSITARE ÎN REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
5. REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (RNCIS)
2
LISTA DE ACRONIME UTILIZATE ÎN METODOLOGIE
ACPART Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social
ARACIS Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior CNC Cadrul Naţional al Calificărilor
CNCIS Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior CNFPA Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
CEC (EQF) 1 Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework) MECI Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
RNCIS Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNC Registrul Naţional al Calificărilor
1 În documentele Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.
1. INTRODUCERE 1.1. Context
Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.
Un proces de o asemenea complexitate presupune crearea unui meta-cadru european al calificărilor, instrument capabil să faciliteze şi să promoveze transparenţa, transferul şi recunoaşterea calificărilor şi competenţelor la nivel european.
În acest context, în România se instituie Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS), ca instrument unic care stabileşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior (ciclurile de studii Licenţă, Masterat şi Doctorat) şi este asigurată coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate. CNCIS respectă tradiţiile şi experienţa învăţământului superior românesc şi este compatibil cu Cadrul General al Calificărilor din Spaţiul European al Învăţământului Superior luând în considerare documentele Comisiei Europene privind elaborarea Cadrului European al Calificărilor în perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. Calificările recunoscute sunt incluse în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS).
Dezvoltarea CNCIS răspunde atât cerinţelor privind accesul, progresul în cariera universitară şi mobilitatea studenţilor şi absolvenţilor în spaţiul european, cât şi necesităţilor identificate la nivel naţional în vederea creării unei structuri coerente de organizare şi clasificare a calificărilor, a deschiderii sistemului de formare universitară faţă de mediul economic şi social şi a asigurării concordanţei între cererea şi oferta de educaţie şi formare. Prin aceasta se lărgeşte autonomia şi responsabilitatea socială a fiecărei universităţi.
CNCIS reprezintă, totodată, instrumentul pentru optimizarea curriculei universitare, pentru asigurarea lizibilităţii şi convergenţei rezultatelor învăţării de la toate nivelurile şi formele sistemului naţional al calificărilor. Din acest punct de vedere CNCIS constituie un liant al implementării procesului Bologna şi o etapă esenţială în recunoaşterea europeană şi
4
1.2. Misiunea ACPART în domeniul calificărilor din învăţământul superior
Conform H.G. nr. 1357/2005, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este autoritatea naţională pentru stabilirea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior şi actualizarea periodică a acestuia. ACPART elaborează, gestionează şi actualizează periodic CNCIS, în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii economici şi sociali prin:
¾ Elaborarea, implementarea şi actualizarea CNCIS, privind dezvoltarea, recunoaşterea şi atestarea calificărilor pe baza cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite de beneficiarii sistemului de învăţământ superior;
¾ Analiza compatibilităţii curriculei specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învăţământului superior cu standardele CNCIS;
¾ Implicarea instituţiilor de învăţământ superior din România în dezvoltarea unei societăţi europene bazate pe cunoaştere şi productivitate, cu o economie competitivă şi dinamică;
¾ Promovarea deschiderii instituţiilor de învăţământ superior spre mediul economico- social prin acţiuni de cooperare între instituţii de învăţământ superior, operatori economici, cercetarea pieţei forţei de muncă, dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universităţilor din România şi pentru transferul de cunoştinţe.
În vederea îndeplinirii acestor misiuni, ACPART constituie Consiliul pentru calificările din învăţământul superior, format din cadre didactice universitare, reprezentanţi ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, mediului economic, administraţiei publice, comitetelor sectoriale şi sindicatelor.
Activitatea ACPART, precum şi a Consiliului pentru calificările din învăţământul superior, este susţinută de comisii organizate pe domenii de specialitate, constituite din experţi selectaţi în urma unui apel deschis la nivel naţional. Consiliul asistă ACPART în deciziile de natură strategică instituţională şi validează propunerile comisiilor de experţi.
1.3. Principiile elaborării
şi implementării Cadrului Naţional alCalificărilor din Învăţământul Superior
În elaborarea şi implementarea CNCIS, ACPART adoptă următoarele principii: (Figura 1).
PRINCIPII Cercetare şi
previziune
Consens şi incluziune
Asigurarea calității
Facilitarea schimbării
Colaborare şi transparență internațională
Autonomie şi subsidiaritate
Figura 1. Principiile elaborării şi implementării CNCIS a) Consens şi incluziune
ACPART consultă toate categoriile de organisme cu privire la:
• armonizarea calificărilor învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii;
• articularea calificărilor din învăţământul superior cu celelalte niveluri de calificare;
• compatibilizarea calităţii programelor de studii universitare cu cerinţele calificărilor profesionale;
• realizarea curriculum-ului universitar pornind de la competenţele profesionale cerute de piaţa muncii;
Consultarea cu toate categoriile de actori şi, în acelaşi timp, beneficiari ai CNCIS-ului se realizează prin întrunirile Consiliului pentru calificările din învăţământul superior şi ale comisiilor de specialitate, constituite la nivelul ACPART, precum şi prin reuniuni de lucru, conferinţe ş.a. De asemenea, ACPART realizează activităţi de diseminare a metodologiei şi procedurilor pe tema calificărilor.
6
ACPART poartă un dialog permanent cu instituţiile implicate în sistemul naţional al calificărilor: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), instituţiile de învăţământ superior, agenţiile de asigurare a calităţii învăţământului, organizaţiile studenţeşti, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), comitele sectoriale, alţi parteneri sociali (patronate, sindicate), asociaţii profesionale, precum şi cu alte autorităţi de reglementare.
b) Cercetare şi previziune
Activităţile ACPART se bazează pe cercetări teoretice şi aplicative care vizează deopotrivă situaţia naţională şi pe cea internaţională în domeniul definirii calificărilor şi constituirii Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.
Activitatea de cercetare îndeplineşte o funcţie anticipativ-predictivă, cu privire la evoluţia tendinţelor calificărilor pe piaţa muncii. Din această perspectivă, CNCIS orientează şi facilitează demersurile furnizorilor de programe educaţionale, în procesul de elaborare şi implementare a unor programe de studii adecvate.
c) Asigurarea calităţii CNCIS
ACPART stabileşte proceduri şi instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învăţământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum şi proceduri şi instrumente de monitorizare, evaluare periodică şi actualizare a CNCIS. Totodată, ACPART asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul său de activitate.
Asigurarea calităţii implică mecanisme de evaluare şi reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare şi actualizare a CNCIS.
d) Facilitarea schimbării
Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi la structura competenţelor profesionale necesare exercitării unei activităţi profesionale.
CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor şi instrumentelor de dezvoltare a unui învăţământ superior centrat pe competenţe.
e) Colaborare şi transparenţă internaţională
ACPART stabileşte relaţii bilaterale de colaborare cu instituţiile similare din alte state europene şi se implică în grupurile de lucru transnaţionale pe tema calificărilor din învăţământul superior. De asemenea, Agenţia realizează corespondenţa şi corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) din România, cât şi cu cele ale Cadrului European al Calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării şi transparenţei, ACPART elaborează Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română şi engleză se asigură transparenţa la nivel naţional şi european a calificărilor universitare româneşti aflate pe piaţa muncii.
f) Autonomie şi subsidiaritate
ACPART, în calitate de autoritate în domeniu, propune MECI politici, metodologii şi proiecte de acte normative privind elaborarea şi actualizarea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior şi asigură condiţii pentru implementarea lor.
ACPART respectă autonomia legal recunoscută a instituţiilor furnizoare de calificări universitare şi deleagă acestora funcţii, roluri şi responsabilităţi în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.
2. CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS)
2.1. Structura Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
Calificările obţinute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:
- studiile universitare de licenţă corespund nivelului 6 de calificare din Cadrul European al Calificărilor (CEC);
- studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;
- studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.
CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor trei cicluri stabilite de Legea nr.
288/2004 privind organizarea studiilor universitare: licenţă, masterat şi doctorat. Corelarea calificărilor obţinute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se va face prin proceduri separate în cadrul CNC, care vor ţine seama de specificităţile şi corespondenţele din
8
Fiecare calificare va fi definită prin rezultatele învăţării, exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, aferente nivelului respectiv de studii universitare.
În descrierea calificărilor, se va ţine seama de faptul că activitatea profesională presupune existenţa mai multor competenţe, de diferite grade de complexitate: competenţe profesionale şi competenţe transversale .
2.2. Baze conceptuale
2.2.1. Concepte-cheieConceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învăţării, cunoştinţe, abilităţi, competenţă.
Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde2.
Prin urmare, calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.
Rezultatele învăţării înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Acestea sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe3.
Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.
Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii.
Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului European al Calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice4.
2 „Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi”, în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 – Definiţii, p. 4.
3 Ibidem;
4 Ibidem.
Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextul Cadrului European al Calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)5.
Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de probleme.
Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. În contextul Cadrului European al Calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei6.
Fiecare tip de rezultat al învăţării are propria autonomie, indică ţinte distincte ale formării, procese de instruire profesională specializată şi procese specifice de evaluare.
Între aceste trei tipuri de rezultate ale învăţării există o relaţie de interdependenţă şi, în acelaşi timp, o ierarhie în procesul de atingere a acestor rezultate, şi anume: anumite tipuri de cunoştinţe fundamentează abilităţile, iar un anumit ansamblu de cunoştinţe şi abilităţi conduce la dezvoltarea unei competenţe (Figura 2).
2.2.2. Categorii de competenţe
Competenţele se pot clasifica în două categorii:
a) competenţe profesionale;
b) competenţe transversale.
Prin competenţă profesională se înţelege capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
Competenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei
10
informaţiei şi comunicării – TIC, rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale, etc.
2.2.3. Rezultatele învăţării şi descriptorii acestora
a) Competenţele profesionale reprezintă ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.
Cunoştinţele, ca dimensiune cognitivă şi element structural al competenţei, se exprimă prin următorii descriptori:
(1) Cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific;
(2) Explicare şi interpretare.
Abilităţile, ca dimensiune funcţional-acţională şi element structural al competenţei, se exprimă prin următorii descriptori:
(3) Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme;
(4) Reflecţie critică şi constructivă;
(5) Creativitate şi inovare.
b) Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii şi se exprimă prin următorii descriptori:
(6) Autonomie şi responsabilitate;
(7) Interacţiune socială;
(8) Dezvoltare personală şi profesională.
Figura 2. Rezultatele învăţării
2.2.4. Competenţe profesionale generale şi competenţe profesionale specifice
Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învăţării şi se exprimă prin:
a) Competenţe profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;
b) Competenţe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.
12
2.3. Modelul conceptual – metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior
Modelul conceptual – metodologic reprezintă un cadru de referinţă elaborat pentru analiza, descrierea şi interpretarea calificărilor din învăţământul superior.
Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea Cadrului European al Calificărilor (CEC)7, în principal, cu rezultatele învăţării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 şi 8.
Structura şi conţinutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spaţiul european al învăţământului superior, precum şi elementele de conţinut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experţilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ş.a.).
În acelaşi timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii şi tipuri de competenţe, niveluri de calificare şi descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate în paragraful 2.2.
Elementele esenţiale ale modelului se concretizează în Matricea CNCIS (Figura 3) şi în două instrumente complementare: Grila 1 (Anexele 1, 1a, 1b şi 1c) şi Grila 2 (Anexa 2).
2.3.1. Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învăţării exprimate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, precum şi descriptorii de nivel pentru calificările din învăţământul superior.
Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învăţării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competenţă şi pentru fiecare nivel de calificare: licenţă, masterat şi doctorat.
Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competenţele profesionale şi competenţele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competenţe avându-şi legitimitatea şi importanţa sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea şi eficienţa profesională a absolventului unui program de studii.
7 Ibidem.
Competenţele profesionale sunt exprimate prin cunoştinţele şi abilităţile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.
În matrice, competenţele transversale sunt structurate în: competenţe de rol şi competenţe de dezvoltare personală şi profesională. Acestea au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii, precum şi conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.
Descriptorii de nivel, introduşi în matrice, indică activităţi, rezultate şi performanţe aşteptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor şi, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau obţinere a rezultatelor învăţării.
Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învăţământul superior şi oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală şi pe orizontală.
a) Analiza pe verticală indică progresul competenţelor profesionale de la cunoaştere şi înţelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învăţării, până la stadiul creativitate şi inovare (descriptorul generic 5), dar şi competenţele transversale (descriptorii generici 6, 7 şi 8). În acest fel, competenţele profesionale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competenţele transversale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 şi 8.
b) Analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele trei cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat. În acest caz, descriptorii evidenţiază dezvoltarea competenţelor şi creşterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creşterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învăţării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.
Perspectiva verticală evidenţiază faptul că un anumit rezultat al învăţării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate şi consolidate.
Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat al învăţării, aferent celor trei cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învăţării are o autonomie relativă, fiind condiţionat de achiziţiile anterioare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.
14
Figura 3
2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
Grila 1 (Anexa 1), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere şi evaluare a unei calificări obţinute printr-un program de licenţă, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii8, denumirea şi nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competenţelor profesionale şi transversale (Figura 3), precum şi standardele minimale de performanţă.
Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupaţiilor posibile pentru calificarea în cauză şi a principalelor competenţe profesionale şi competenţe transversale. Competenţele profesionale şi competenţele transversale reprezintă, de fapt, competenţe de bază, obligatorii pentru o calificare şi se particularizează în raport de fiecare descriptor de nivel. Fiecare instituţie de învăţământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul Grilei 1 – standard, un formular asemănător (Anexa 1 bis) în care va menţiona maximum trei competenţe, altele decât cele comune prevăzute în Grila 1.
Pentru nivelul de studii Licenţă, Grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât şi pentru domeniile de studii. În cazul programului de studii, competenţele profesionale înscrise în Grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competenţele profesionale sunt cele generale.
Evaluarea competenţei presupune precizarea standardelor minimale de performanţă.
Evaluarea competenţelor transversale este, în principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale şi de grup în exercitarea profesiei, precum şi a dezvoltării personale şi profesionale.
Etapele necesare pentru analiza, descrierea şi evaluarea calificării prin completarea Grilei 1 sunt prezentate în Capitolul 3.
16
2.3.3. Grila 2: Corelaţia dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate
Grila 2 (Anexa 2) se fundamentează pe Grila 1 şi reprezintă suportul pentru identificarea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate. Astfel, se preiau din Grila 1 competenţele profesionale şi explicitarea acestora prin descriptorii de nivel, precum şi competenţele transversale.
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare – o structurare a cunoştinţelor teoretice şi aplicative, în funcţie de domeniul/ programul de studii şi setul de competenţe ce vor fi formate.
Disciplinele de studiu vor fi stabilite după analiza şi selectarea ariilor de conţinut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogic şi ştiinţific.
Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă şi al ponderii disciplinei la formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.
Etapele de parcurs pentru completarea Grilei 2 sunt prezentate în Capitolul 3.
Modelul conceptual–metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior presupune utilizarea unitară şi într-o manieră complementară a matricei CNCIS şi a celor două instrumente, Grila 1 şi Grila 2.
3. DESCRIEREA CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Descrierea calificărilor obţinute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor patru etape:
• Etapa I – Descrierea domeniului/ programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale (se completează Grila 1);
• Etapa a II-a – Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studiu şi creditele aferente acestora din urmă (se completează Grila 2);
• Etapa a III-a – Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii, în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea;
• Etapa a IV-a – Elaborarea fişelor disciplinelor, în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea.
După parcurgerea acestor patru etape, documentele rezultate (Grila 1, Grila 2, planul de învăţământ şi fişele disciplinelor) se transmit la ACPART, în vederea validării şi înscrierii în RNCIS.
3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/ programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
În etapa I, se utilizează Grila 1 – „Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţele profesionale şi competenţe transversale” (Anexa 1), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii şi programe de studii, după caz, astfel:
• Licenţă: pentru domenii şi programe de studii;
• Masterat: pentru programe de studii;
• Doctorat: pentru domenii.
În consecinţă, Grila 1 are 3 variante: G1L, G1M şi G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii Licenţă, Masterat şi Doctorat (Anexele 1.a, 1.b, 1.c).
Pentru completarea Grilei 1, se parcurg următoarele faze:
a. Precizarea denumirii domeniului de studii, a programului de studii şi a nivelului de calificare (licenţă/masterat/doctorat).
b. Selectarea şi analiza surselor de definire a calificării.
18
Sursele de definire a calificării pot fi: Clasificarea Ocupaţiilor din România – COR, diferitele roluri profesionale, standarde profesionale (acolo unde există), standarde ocupaţionale, studii de marketing, evoluţii predictibile pe piaţa muncii, etc.
Această analiză conduce, de regulă, la două rezultate:
i) elaborarea listei ocupaţiilor posibile;
ii) identificarea competenţelor esenţiale/de bază, necesare pentru exercitarea ocupaţiilor respective.
c. Selectarea ocupaţiilor posibile pentru absolvenţii respectivului program de studii, introducerea acestora în grilă.
d. Definirea competenţelor comune minimale care, pentru o anumită perioadă de timp, asigură reuşita în exercitarea cu succes a respectivelor ocupaţii. Competenţele comune minimale sunt considerate competenţe de bază obligatorii pentru o calificare (C1, C2....).
e. Detalierea fiecărei competenţe profesionale se face în conformitate cu cei cinci descriptori de nivel (1-5), într-o formă cât mai concisă.
f. Precizarea competenţelor transversale, formate şi/sau dezvoltate în cadrul domeniului/programului de studii (calificării), se face utilizând descriptorii de nivel 6, 7 şi 8.
g. Stabilirea standardelor minimale de performanţă.
Standardele minimale se vor referi la două planuri: primul, cel al descriptorilor, indicând nivelul minim de dezvoltare al cunoştinţelor şi abilităţilor vizate din punctul de vedere al fiecărui descriptor, al doilea, cel al produsului obţinut, în speţă, al efectelor sau al consecinţelor aplicării/demonstrării competenţei în ansamblu.
În tabel se menţionează standardele minimale de performanţă pentru competenţa privită în ansamblu.
În cazul calificărilor deja existente∗ în oferta instituţiilor de învăţământ superior, grilele 1L, 1M şi 1D se completează de către un grup de lucru (format din 2 – 4 persoane), constituit de către ACPART, prin consultarea instituţiilor de învăţământ superior şi a comitetelor sectoriale.
Pentru buna derulare a acestor acţiuni, ACPART va asigura asistenţă tehnică, prin experţii săi.
La nivel naţional, grilele completate vor fi validate de către ACPART, în urma consultării cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ superior care au în oferta lor programul de studii în
∗ Cele aprobate deja prin hotărâri de guvern.
discuţie, precum şi cu reprezentanţi ai studenţilor, ai comitetelor sectoriale, angajatorilor, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor şi cu experţi ai ACPART.
În cazul calificărilor nou propuse, Grila 1 va fi completată de către ofertantul de formare profesională care propune calificarea şi va fi transmisă la ACPART împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat în Capitolul 4.
După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în secţiunea generală a RNCIS.
3.2. Etapa a II-a: Identificarea pentru fiecare program de studii a corelaţiilor dintre competenţe
şi arii de conţinut, discipline de studii şicreditele aferente acestora din urmă
În etapa a II-a, competenţele identificate în etapa I (Grila 1) se corelează cu ariile de conţinut şi cu disciplinele de învăţământ care conduc la dezvoltarea competenţelor respective, utilizându-se Grila 2 – „Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate” (Anexa 2).
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului şi la setul competenţelor ce vor fi formate.
Notă: Ariile de conţinut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.
Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor (catedră, departament, facultate) şi angajează responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior cu privire la respectarea ei.
Pentru completarea acestei grile se parcurg următoarele faze:
a. În prima coloană se preiau competenţele profesionale din Grila 1, cu păstrarea ordinii acestora. Fiecare linie a grilei este destinată unei singure competenţe (C1, C2...) precizate în Grila 1, întocmită pentru un program de studiu. La acestea sunt adaugate şi competenţele propuse de instituţia de învăţământ superior, în cazul în care a completat şi Grila 1 – Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii (Anexa 1 bis).
b. În coloana a doua se preiau din Grila 1 competenţele explicitate prin descriptori de nivel.
b. În coloana a treia se stabilesc ariile de conţinut care conduc la dezvoltarea competenţelor
20 Sunt posibile două situaţii:
• o arie de conţinut contribuie la dezvoltarea unei singure competenţe;
• o arie de conţinut contribuie la dezvoltarea mai multor competenţe.
d. Stabilirea disciplinelor de învăţământ care contribuie la formarea competenţelor asociate fiecărei arii de conţinut şi menţionarea acestora în coloana a patra a tabelului.
e. Pentru fiecare disciplină menţionată în coloana a patra, se înscriu în ultima coloană punctele de credit corespunzătoare. O disciplină poate să concure la formarea mai multor competenţe. În acest caz, la fiecare apariţie a disciplinei în grilă se alocă un număr de credite, suma acestora reprezentând numărul total de credite aferent disciplinei.
Punctele de credit asociate unei discipline trebuie să fie rezultatul evaluării volumului de muncă necesar studenţilor pentru îndeplinirea obligaţiilor de studiu la acea disciplină, volum care reflectă ponderea disciplinei la formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.
În cazul competenţelor transversale, acestea rezultă în urma parcurgerii unor discipline special alocate în acest sens (ex.: limbi străine, programare, comunicare etc.), precum şi prin activităţi desfăşurate în cadrul unor discipline de specialitate (ex.: elaborare şi prezentare de proiecte în echipă). În grilă, se vor menţiona creditele numai pentru disciplinele special alocate în scopul formării competenţelor transversale.
Suma creditelor alocate competenţelor profesionale şi transversale trebuie să fie egală cu suma creditelor prevăzute pentru programul de studii.
3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea
În etapa a III-a, se elaborează planurile de învăţământ, prin analiza corelaţiilor cuprinse în Grila 2, referitoare la: competenţe – arii de conţinut – discipline de învăţământ – puncte de credit.
Planul de învăţământ al programului universitar de studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel naţional şi cu cele existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Planul de învăţământ trebuie să conţină ca informaţii minime: disciplinele de studiu, numărul de ore de curs şi de seminar, aplicaţii, proiect, forma de examinare, precum şi numărul de credite.
Notă: Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situaţia în care din etapele I şi a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învăţământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou propuse.
3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea
Fişa disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fişa disciplinei trebuie să conţină ca date minime informaţiile din modelul prezentat în Anexa 3.
La cerere, ACPART poate acorda furnizorilor de formare consultanţă sau asistenţă de specialitate pentru descrierea calificărilor.
4. VALIDAREA ŞI ÎNREGISTRAREA UNEI NOI CALIFICĂRI UNIVERSITARE ÎN REGISTRUL NAŢIONAL AL
CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Validarea unei noi calificări şi înregistrarea acesteia în RNCIS presupune parcurgerea următoarelor etape:
4.1. Etapa I
Elaborarea şi depunerea dosarului de aplicaţie, în vederea validării unei calificări Aplicantul transmite ACPART un dosar de validare a calificării universitare sau postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piaţa muncii şi în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare şi trebuie să cuprindă următoarele:
- Formularul de aplicaţie pentru noua calificare (Anexa 4);
- Anexe:
- copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute pe piaţa muncii, care atestă o calificare specifică învăţământului superior pe baza rezultatelor învăţării;
- Grila 1 (Anexa 1);
- Grila 2 (Anexa 2);
22 - fişele disciplinelor (Anexa 3);
- Rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (Anexa 5);
- Dovada achitării taxei de evaluare.
Aplicaţiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ACPART. Documentaţia se prezintă pe suport de hârtie şi electronic.
4.2. Etapa a II-a
Evaluarea şi validarea calificării
ACPART analizează dosarul şi îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:
• Eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome şi/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar şi/sau postuniversitar;
• Noutatea calificării şi corelarea cu necesitatea pieţei muncii;
• Relevanţa academică şi profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoaşterii;
• Consistenţa calificării propuse prin prisma acoperirii calificării cu competenţele profesionale şi transversale necesare la absolvirea programului;
• Respectarea cerinţelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului şi domeniului de studii, potrivit competenţelor profesionale şi transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.
4.2.1.Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)
La nivelul ACPART, o comisie tehnică va verifica existenţa documentelor precizate la etapa I.
Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ACPART în felul următor:
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă sau certificat de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar.
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfăşura pe teritoriul României activităţi de formare iniţială sau continuă de nivel universitar sau postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului etc.).
4.2.2. Analiza şi evaluarea dosarului ( conformitatea metodologică)
Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza şi evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanţa academică şi profesională, consistenţa calificării şi respectarea cerinţelor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experţi se transmite Consiliului pentru calificările din învăţământul superior sub forma unei propuneri de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Consiliul verifică aplicarea corectă şi completă a procedurii şi a criteriilor de evaluare de către comisia de experţi şi validează sau invalidează propunerea comisiei.
Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unui aviz de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare sau postuniversitare propuse.
În cazul acceptării, ACPART va menţiona şi codul/poziţia de identificare a calificării în RNCIS.
Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acelaşi domeniu de studii de acelaşi furnizor sau de către alţi furnizori de programe de studii de acelaşi nivel, ACPART va propune solicitantului o redefinire şi, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.
Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informaţii relevante, Comisiile de evaluare pot solicita instituţiei aplicante informaţiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.
Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsistenţa programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declaraţii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.
4.3. Etapa a III-a
Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a funcţionării
provizorii (pentru programele de licenţă) sau de acreditare (pentru programele de masterat şi doctorat)
Pe baza deciziei de validare, ACPART recomandă furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea funcţionării provizorii. ACPART informează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu privire la deciziile luate şi propune iniţierea hotărârii de guvern privind
24
funcţionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ACPART copia documentului de autorizare pentru a completa în Secţiunea specifică a RNCIS informaţiile corespunzătoare instituţiei care asigură calificarea în discuţie.
4.4 Etapa a IV-a
Înscrierea în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior şi diseminarea informaţiei
După publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern privind înscrierea unei noi calificări în RNCIS, ACPART înscrie noua calificare în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS) la domeniul şi pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, menţionând expres codul/poziţia de identificare în cadrul Registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.
5. REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (RNCIS)
RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS şi reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă şi actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor şi certificatelor emise de către instituţiile de învăţământ superior. RNCIS este o construcţie comună, implicând ACPART, instituţii de învăţământ superior, angajatori, asociaţii profesionale etc. şi este corelat metodologic cu Registrul Naţional al Calificărilor (RNC).
Responsabilitatea proiectării, implementării şi permanentei actualizări a RNCIS revine ACPART.
a) Proiectarea RNCIS constă în realizarea de către ACPART a următoarelor operaţii:
¾ conceperea structurii acestuia;
¾ conceperea şi dezvoltarea bazei de date cu informaţiile despre calificările din învăţământul superior;
¾ stabilirea unor strategii de comunicare eficientă cu instituţiile-cheie şi cu publicul larg;
¾ realizarea reţelei informatice dedicate Registrului, formată din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ACPART, instituţiile de învăţământ superior şi ceilalţi furnizori de programe de studii universitare şi postuniversitare.
Structura RNCIS
RNCIS cuprinde două secţiuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală şi una specifică. Prima se referă la informaţiile generale despre o calificare, iar a doua secţiune cuprinde date despre instituţiile care oferă formare în această calificare şi informaţii despre competenţele specifice asigurate de acestea.
Secţiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informaţii:
• referitoare la nomenclatorul calificărilor - titlul obţinut de absolvent;
- denumirea calificării;
- domeniul de studii;
- programul de studii;
- codul calificării;
• referitoare la competenţele asociate calificării - competenţele minimale;
- domenii de activitate în care absolventul poate lucra;
- ocupaţii posibile;
- relaţionarea cu Clasificarea Ocupaţiilor din România – COR;
- conexiuni cu alte calificări.
Secţiunea specifică cuprinde următoarele informaţii:
- denumirea instituţiei de învăţământ superior, cu datele complete de identificare;
- denumirea facultăţii;
- denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discuţie;
- Grila 2;
- planul de învăţământ al programului de studiu.
Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din secţiunea specifică pentru a opera actualizări şi completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ACPART.
RNCIS va asigura transparenţa CNCIS şi va permite căutări simple sau avansate, în funcţie de criterii multiple, precum şi obţinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învăţământul superior din România.
b) Implementarea RNCIS contribuie la asigurarea transparenţei şi a lizibilităţii
26
rezultatelor învăţării, precum şi compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de instituţiile de învăţământ superior. Pentru implementare, ACPART stabileşte procedurile tehnice de pilotare şi de experimentare, precum şi modalităţile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate instituţiile implicate.
După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele parţial obţinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor patru etape de descriere a calificărilor (Capitolul 3), versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.
c) Actualizarea RNCIS presupune:
¾ definirea procedurilor şi instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;
¾ monitorizarea programelor de formare şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a calificărilor;
¾ stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre naţionale ale calificărilor;
¾ elaborarea metodologiei de introducere a unei noi calificări în RNCIS.
ACPART asigură periodic actualizarea RNCIS pe site-ul instituţiei.
ACPART notifică MECI şi CNFPA asupra actualizării RNCIS.
* * *
Registrul este un construct multi-actor şi un instrument de interes naţional şi internaţional de informare:
¾ RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de instituţii/organisme, în calitate de actori direct implicaţi în dezvoltarea şi implementarea sa, cât şi de beneficiari: MECI, ACPART, instituţii de învăţământ superior, dar şi actori/organisme din mediul social şi economic;
¾ RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limba română şi în limba engleză, asigurând transparenţa şi lizibilitatea învăţământului superior românesc pentru angajatori, asociaţii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studenţi etc. Registrul este public, putând fi accesat la nivel naţional, european şi internaţional.
6. ANEXE
ANEXA 1 – GRILA 1
ANEXA 1 bis - GRILA 1 opţională ANEXA 1.a – GRILA 1L ANEXA 1.b – GRILA 1M ANEXA 1.c – GRILA 1D ANEXA 2 – GRILA 2
ANEXA 3 – FIŞA DISCIPLINEI
ANEXA 4 – FORMULARUL DE APLICAŢIE PENTRU VALIDAREA UNEI CALIFICĂRIUNIVERSITARE
ANEXA 5 – REZUMATUL DESCRIERII CALIFICĂRII ÎN CADRUL
REGISTRULUI NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
SUPERIOR
ANEXA 6 – EXEMPLE DE DESCRIERE A UNOR CALIFICĂRI PENTRU DIFERITE PROGRAME ŞI NIVELURI DE STUDII
Anexa 1
Domeniul fundamental ………. Domeniul de Studii ………. Programul de Studii……….
Grila 1 – Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale Denumirea calificării
...
Nivelul calificării ...
Ocupaţii posibile:
Competenţe profesionale∗ Descriptori de
nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale∗∗
C1 C2 C3 C4 C5 C6
CUNOŞTINŢE
1. C1.1 C2.1 C3.1 C4.1 C5.1 C6.1
2. C1.2 C2.2 C3.2 C4.2 C5.2 C6.2
ABILITĂŢI
3. C1.3 C2.3 C3.3 C4.3 C5.3 C6.3
4. C1.4 C2.4 C3.4 C4.4 C5.4 C6.4
5. C1.5 C2.5 C3.5 C4.5 C5.5 C6.5
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗
Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei 6. CT1
7. CT2
8. CT3
∗ Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale
∗∗ Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (Figura 3) în funcţie de nivelul calificării (Licenţă/Masterat/Doctorat)
28
Anexa 1 bis
Universitatea ... Facultatea ...
Domeniul fundamental ………. Domeniul de Studii ………. Programul de Studii……….
Grila 1 – Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii ∗
Denumirea calificării ...
Nivelul calificării ...
Ocupaţii posibile:
Competenţe profesionale∗ Descriptori de
nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale∗∗
C7 C8
CUNOŞTINŢE
1. C7.1 C8.1
2. C7.2 C8.2
ABILITĂŢI
3. C7.3 C8.3
4. C7.4 C8.4
5. C7.5 C8.5
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗
Competenţe transversale
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei
6. CT1
7. CT2
8. CT3
Anexa 1a
Domeniul fundamental……….. Domeniul de studii……….. Programul de Studii……….
Grila 1L – Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale Denumirea calificării: ………
Nivelul calificării : LICENŢĂ
Ocupaţii posibile:
Competenţe profesionale∗ Descriptori de
nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale∗∗
C1 C2 C3 C4 C5 C6
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea
profesională C1.1 C2.1 C3.1 C4.1 C5.1 C6.1
2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor
variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului C1.2 C2.2 C3.2 C4.2 C5.2 C6.2 ABILITĂŢI
3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă
calificată C1.3 C2.3 C3.3 C4.3 C5.3 C6.3
4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte,
concepte, metode şi teorii C1.4 C2.4 C3.4 C4.4 C5.4 C6.4
5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu
C1.5 C2.5 C3.5 C4.5 C5.5 C6.5
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗ Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru evalurea competenţei 6. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de
autonomie restrânsă şi asistenţă calificată
CT1
7. Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate
CT2
8. Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare, pentru dezvoltarea personală şi profesională
CT3
∗ Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale
∗∗ Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (Fgura 3) în funcţie de nivelul calificării (Licenţă/Masterat/Doctorat)
30
Anexa 1 b
Domeniul de studii………. Programul de Studii………. Tipul de master ………..
Grila 1M – Descrierea programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale Ocupaţii posibile:
Denumirea calificării: ………
Nivelul calificării: MASTERAT
Precondiţii de acces:
Competenţe profesionale∗ Descriptori de
nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale∗∗
C1 C2 C3 C4 C5 C6
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea aprofundată a unei arii de specializare şi, în cadrul acesteia, a dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice specifice programului;
utilizarea adecvată a limbajului specific în comunicarea cu medii
profesionale diferite C1.1 C2.1 C3.1 C4.1 C5.1 C6.1
2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea şi interpretarea
unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului C1.2 C2.2 C3.2 C4.2 C5.2 C6.2
ABILITĂŢI
3. Utilizarea integrată a aparatului conceptual şi metodologic, în condiţii de
informare incompletă, pentru a rezolva probleme teoretice şi practice noi C1.3 C2.3 C3.3 C4.3 C5.3 C6.3
4. Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare, pentru a
formula judecăţi de valoare şi a fundamenta decizii constructive C1.4 C2.4 C3.4 C4.4 C5.4 C6.4
5. Elaborarea de proiecte profesionale şi/sau de cercetare, utilizând inovativ
un spectru variat de metode cantitative şi calitative C1.5 C2.5 C3.5 C4.5 C5.5 C6.5
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗ Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei
6. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi
de independenţă profesională CT1
7. Asumarea de roluri/funcţii de conducere a activităţii grupurilor profesionale sau a unor instituţii
CT2
8. Autocontrolul procesului de învăţare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexivă a propriei activităţi profesionale
CT3
32
Anexa 1c
Domeniul fundamental………..
Grila 1D – Descrierea domeniului prin competenţe profesionale şi competenţe transversale Denumirea calificării:...
Nivelul calificării: DOCTORAT
Ocupaţii posibile:
Competenţe profesionale∗ Descriptori de
nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale∗∗
C1 C2 C3 C4 C5 C6
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea sistematică, avansată a conceptelor, a metodelor de cercetare, a controverselor şi a noilor ipoteze specifice domeniului; comunicarea cu
specialişti din domenii conexe C1.1 C2.1 C3.1 C4.1 C5.1 C6.1
2. Utilizarea de principii şi metode avansate pentru explicarea şi
interpretarea, din perspective multiple, a unor situaţii/probleme teoretice şi
practice noi şi complexe, specifice domeniului C1.2 C2.2 C3.2 C4.2 C5.2 C6.2
ABILITĂŢI
3. Selecţia şi aplicarea de principii, teorii şi metode avansate de cunoaştere, transfer de metode dintr-un domeniu într-altul, abordări interdisciplinare
pentru a rezolva probleme teoretice şi practice, noi şi complexe C1.3 C2.3 C3.3 C4.3 C5.3 C6.3
4. Evaluarea critic-constructivă a proiectelor şi a rezultatelor cercetării ştiinţifice, aprecierea stadiului cunoaşterii teoretice şi metodologice;
identificarea priorităţilor de cunoaştere şi aplicative ale domeniului C1.4 C2.4 C3.4 C4.4 C5.4 C6.4
5. Conceperea şi realizarea de cercetări originale, fundamentate pe metode avansate care conduc la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice, tehnologice şi/sau
a metodologiilor de cercetare C1.5 C2.5 C3.5 C4.5 C5.5 C6.5
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗ Competenţe transversale Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei 6. Iniţierea şi dezvoltarea inovatoare de proiecte teoretice şi practice
complexe
CT1
7. Asumarea responsabilităţii şi capacitatea de organizare şi conducere a
activităţii grupurilor profesionale, de cercetare ştiinţifică sau a unor instituţii CT2 8. Dezvoltarea unor proiecte centrate pe creativitate, ca temei al
autorealizării
CT3
∗ Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale
∗∗ Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (Figura 3) în funcţie de nivelul calificării (Licenţă/Masterat/Doctorat)
