ANUL XVI Nr. 2, Iunie 2011
EDIŢIE BILINGVĂ ROMÂNĂ - ENGLEZĂ
REVISTĂ ÎNSCRISĂ ÎN NOMENCLATORUL PUBLICAŢIILOR
MEDICALE ACREDITATE DE COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA CLASIFICATĂ CNCSIS ÎN CATEGORIA B+
EDITURA UNIVERSITĂŢII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ASPECTE CLINICE REFERATE
ACTA MEDICA TRANSILVANICA ISSN-1453-1968
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” din SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
“VICTOR PAPILIAN”
Cu sprijinul:
COLEGIULUI JUDEŢEAN AL MEDICILOR
SIBIU
FONDATĂ LA 1996
Redactor şef:
Prof. Univ. Dr. Liviu Vulcu
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu Redactor şef adjunct:
Conf. Univ. Dr. Carmen Domnariu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Director al Centrului Regional de Sănătate Publică Sibiu Editori asistenţi
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Balaşan, Sibiu, România Colectivul de redacţie Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România
Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România
Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România
Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România
Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România
Enver Roshi, Tirana, Albania
Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia
Expert revizor lingvist Ştefania Duca Ifrimelea
Secretar redacţie Lidia Iuliana Bugle
FOUNDED IN 1996
Editor-in-Chief:
Professor Dr. Liviu Vulcu
"Lucian Blaga" University of Sibiu
Deputy Editor-in Chief:
Associate Professor Dr. Carmen Domnariu
"Lucian Blaga" University of Sibiu
Director of the Regional Public Health Centre of Sibiu
Assistant Editors
Violeta Frâncu, Sibiu, România Manuela Hozan, Sibiu, România Dana Vulcu, Sibiu, România Sanda Dura, Sibiu, România Loredana Piloff, Sibiu, România Elena Resiga, Sibiu, România Laura Bălăşan, Sibiu, România
Editorial Board Ion Albu , Cluj România Ioan Baier, Sibiu, România Dorin Bardac, Sibiu, România Luminiţa Beldean, Sibiu, România Minerva Boitan, Sibiu, România
Cristina Maria Borzan, Cluj-Napoca România Adela Cojan, Sibiu, România
Mircea Deac, Sibiu, România Doncho Donev, Skopje, Macedonia Ştefan I. Drăgulescu, Timişoara, România Sorin Leucuţa, Cluj-Napoca, România Ioan Maniţiu, Sibiu, România
Dusanka Micetic-Turc, Maribor, Slovenia Manuela Mihalache, Sibiu, România Cosmin Mihalache, Sibiu, România Mircea Miţaru, Sibiu, România
Mihai Leonida Neamţu, Sibiu, România Constantin Oprean, Sibiu, România Adrian Restian, Bucureşti, România Dan Sabău, Sibiu, România
Arvydas Seskevicius, Kaunas, Lituania Elisaveta Jasna Stikova, Skopje, Macedonia Adrian Stretean, Sibiu, România
Enver Roshi, Tirana, Albania
Elzbieta Walewska, Cracovia, Polonia
Linguistic/Reviser Expert Ştefania Duca Ifrimelea
Secretary Editor Lidia Iuliana Bugle
"Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa"
(Legea lui Moisil)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
1. VIOLENȚA – DINCOLO DE ALTERNATIVA IUBIRE-URĂ
Simona Trifu, Dana Galieta Mincă, Elena Dicu 1 2. PROGRAME DE ACŢIUNE COMUNITARĂ ÎN
DOMENIUL SĂNĂTĂŢII - O ABORDARE STRATEGICĂ PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ 2008-2013
Valerica LuminiţaCioca 5
3. STADIUL ACTUAL AL REFORMEI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE DIN PERSPECTIVA PACIENTULUI
Violeta Frâncu, O. Frâncu 8
4. DATE STATISTICE HIV - SIDA ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN JUDEŢUL CLUJ ÎN PREZENT
Lucia Andreica(Bozdog) 11
5. CULTURA SIGURANŢEI PACIENTELOR MATERNITĂŢII ALBA IULIA, REZULTAT AL UNUI MANAGEMENT DE CALITATE A SERVICIILOR MEDICALE
N. Frum 13
6. INSUFICIENŢA CARDIACĂ - O PROBLEMĂ MAJORĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
R. Boieşan 17
7. CARACTERIZARE DINAMICĂ A CONSECINŢELOR MEDICO-SOCIALE ALE PATOLOGIEI TRAUMATICE ÎN JUDEŢUL SIBIU
Sanda Dura, I. Baier, C.V. Bologa, D. Sabău 20 8. APRECIEREA IGIENICĂ A ORARULUI
ŞCOLAR ÎN DIFERITE COLECTIVITĂŢI ŞCOLARE ALE JUDEŢULUI BOTOŞANI Doina Bucşa, N Friptuleac, Marieta Vasilov 23 9. LUCRĂTORUL “VÂRSTNIC”: ROLUL SĂU ÎN CONTEXTUL ECONOMIC EUROPEAN ŞI NAŢIONAL ACTUAL
Carmen Şanta 29
10. RETRAGEREA PREMATURĂ DIN VIAŢA PROFESIONALĂ ACTIVĂ, DIN CAUZE MEDICALE: TENDINŢE ACTUALE ÎN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE
Carmen Şanta 32
ASPECTE CLINICE
1. MODALITATEA EVOLUTIVĂ A TULBURĂRILOR PSIHICE DEZVOLTATE LA PACIENŢII CU BOALĂ CEREBRO - VASCULARĂ
C. Băcilă, M. Pereanu 37
2. HEMORAGIA
SUBGALEALĂ/SUBAPONEVROTICĂ CU PROGNOSTIC LETAL LA NOU-NĂSCUT Manuela Cucerea, Marta Simon, Laura Suciu, Mădălina
Cioată, Monika Rusneac 40
3. MODIFICĂRI ALE VELOCITĂŢILOR SANGUINE CEREBRALE MĂSURATE CU AJUTORUL ULTRASONOGRAFIEI DOPPLER DUPĂ INJURIE HIPOXIC-ISCHEMICĂ LA NOU-NĂSCUT
Marta Simon, Manuela Cucerea, Zsuzsanna Gal 43 4. TRATAMENTUL SPECIFIC CU
Manuela Cucerea, Marta Simon, Monika Rusneac, Maria
Livia Ognean 47
5. EVIDAREA GANGLIONARĂ LATERO- CERVICALĂ ÎN PATOLOGIA TUMORALĂ MALIGNĂ. RATE DE SUPRAVIEŢUIRE PE O STATISTICĂ PROPRIE
I. M. Făgeţan 50
6. ASPECTE PRIVIND INTERRELAŢIA DINTRE DISLIPIDEMIE ŞI CARDIOPATIA ISCHEMICĂ SILENŢIOASĂ
Gabriela Bălaj, A. Lazăr Zsuzsanna Farkas-Pall 52 7. MUTAŢIA JAK2V617F: CORELAŢII CLINICE
ŞI DE LABORATOR LA 104 PACIENŢI CU TROMBOCITEMIE
Laura Urian, L. Petrov, A. P. Trifa, Anca Bojan 55 8. LIMFOAMELE T PERIFERICE. ASPECTE
CLINICE ŞI HISTOFENOTIPICE ÎN LIMFOAMELE T PERIFERICE
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 58 9. METODE DE SCREENING ÎN
TUBERCULOZĂ
Antonella Cheşcă, Oana Ţicău, Carmen Oţelea, Sorina
Anamaria Cheşcă 62
10. TROMBEMBOLISM PULMONAR LA ADOLESCENT - PREZENTARE DE CAZ Cecilia Lazea, Eufemia Doina Cloţan, Rodica Manasia,
Simona Opriţa 65
11. CORYNEBACTERIUM STRIATUM (CS) – IMPLICAȚII ÎN PATOGENIA PNEUMONIEI ASOCIATE VENTILAȚIEI MECANICE (VAP).
PARTICULARITĂȚI LOCALE DE EPIDEMIOLOGIE ȘI TRATAMENT
S. Negoiţă, Madalina Duţu, Rely Manolescu, D. Corneci,
L. Azamfirei 68
12. PREVALENŢA WHEEZINGULUI LA COPII DE CLASA A I-A ŞI A VIII-A DIN SIBIU
Corina Porr, P. J. Porr 70
13. PNEUMONIA ASOCIATĂ VENTILAŢIEI MECANICE LA PREMATURUL CU GREUTATE MICĂ LA NAŞTERE
Gabriela Olariu, Daniela Icma, Laura Olariu, S. Olariu 73 14. RECOLTA DE NODULI LIMFATICI ÎN PIESA
DE REZECŢIE DIN CANCERUL DE COLON R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 76 15. DIVERTICULUL MECKEL LA COPIL -
ISTORIC, DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
V. Negrea, I. Părăian 80
16. BOALA GRAVES CU ALTERNANŢĂ DE HIPOTIROIDISM TRANZITORIU DEZVOLTATĂ ÎN CURSUL TERAPIEI CU PEGINTERFERON α 2A 180 μg/SĂPTĂMÂNĂ ŞI RIBAVIRINĂ 1200 μg/zi ÎN TRATAMENTUL HEPATITEI CRONICE ACTIVE CU VHC
A. Boicean 83
17. MONITORIZAREA ECOGRAFICĂ A DIMENSIUNII GLANDEI TIROIDE LA PACIENŢII CU HEPATITĂ CRONICĂ ACTIVĂ CU VHB ŞI VHC LA INIŢIERE ŞI POST TERAPIE CU PEGINTERFERON α 2A
A. Boicean 86
18. CHISTUL HIDATIC HEPATIC. PREZENTARE DE CAZ
Popentiu, D. Sabău 88 19. ASPECTE DE ETIOPATOGENIE ÎN
PANCREATITA ACUTĂ
D. Creţu, R. Hulpuş, D. Sabău 91
20. EDUCAŢIA TERAPEUTICĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT
Carmen Narcisa Natea 92
21. PICIORUL DIABETIC – CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Carmen Narcisa Natea 97
22. ROLUL STENTURILOR URETERALE ÎN URETEROSCOPIILE NECOMPLICATE PENTRU CALCULII URETERALI
E. Mitranovici, Bianca Tudor, V. Oşan 99 23. UP-DATE AL EPIDEMIOLOGIEI TUMORILOR CUTANATE NON- MELANOCITARE ŞI MELANOCITARE Gabriela Iancu, Manuela Mihalache, Maria Rotaru, C.
Mihalache 102
24. ABORDUL BRYAN-MORREY – TEHNICA CHIRURGICALĂ
A. B. Ciubară, B. F. Puha, O. Alexa 104
25. MANAGEMENTUL INIŢIAL ÎN LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE
C. Roşca 107
26. CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE GENERALE ALE ZGOMOTULUI DINTR-O ŢESĂTORIE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
C. Mohor, D. I. Bardac 110
27. ALIMENTAŢIA NOU-NĂSCUTULUI LA EXTERNAREA DIN MATERNITATE
Silvia Stoicescu, E. Ciochină 114
28. STRATEGII DE INCLUZIUNE A PERSOANELOR HIPOACUZICE
D. Mara, Elena Liliana Danciu 116
29. UTILIZAREA TESTELOR SALIVARE ÎN CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ
Mona Ionaş, Ildiko Csiki 120
30. APRECIEREA STĂRII DE SĂNĂTATE PARODONTALĂ LA UN LOT DE FEMEI GRAVIDE
B. Cormos-Suciu, A. Monea, Diana Cerghizan, Monica
Pop 123
31. STUDIU COMPARATIV A DOUĂ METODE CANTITATIVE DE EVALUARE ŞI CONTROL A PLĂCII BACTERIENE
C. Gh. Boitor, Anca Frăţilă, Mariana Sabău, D. Mărieş,
O. Boitor 126
32. CONSERVAREA CRESTEI ALVEOLARE POSTEXTRACŢIONALE ÎN PERSPECTIVA PROTEZĂRII PE IMPLANTURI
S. Nicolae 129
33. REABILITAREA ORALĂ CU AJUTORUL PUNŢILOR METALO – CERAMICE PREZENTARE DE CAZ
Diana Mârza, Alina Cristian, C. Boitor, Anca Frăţilă,
Mona Ionaş 131
34. LONGEVITATEA TRATAMENTULUI PRIN PUNŢI DENTARE: CONDIŢII CLINICO- BIOLOGICO-TEHNICE
Anca Frăţilă, Liana Stanciu, C. Boitor, Mona Ionaş 134
A SINUSULUI MAXILAR ÎN IMPLANTOLOGIA ORALĂ
S. Nicolae 136
36. DEPISTAREA REACŢIEI LA STRESUL DIN TIMPUL AGREGĂRII DISPOZITIVELOR CU
FILET CU AJUTORUL
FOTOELASTICIMETRIEI ŞI
TENSIOMETRIEI
Valeria Covrig 140
37. ASPECTE ALE PATOLOGIEI MUCOASEI ORALE DETERMINATE DE REACŢIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR
Laura Ştef, Gabriela Boţa, Andreea Ştetiu, Adriana
Săceleanu 145
38. PATOLOGIA PROFESIONALĂ A CAVITĂŢII ORALE
Alina Cristian, D. Bardac 147
REFERATE
1. SUSCEPTIBILITATEA INDIVIDUALĂ LA ACŢIUNEA UNOR TOXICE PROFESIONALE
Simona Berariu, D. Bardac 149
2. ABORDAREA DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI INCLUZIVE
D. Mara, Blanca Grama 151
3. IMPLICAŢIILE BALBISMULUI ÎN VIAŢA SOCIALĂ
Lucia Samochiş, Felicia Iftene 155
4. PĂRINTELE CO-TERAPEUT ÎN TERAPIA ABA FORMĂ DE TERAPIE ALTERNATIVĂ APLICATĂ ÎN CAZUL COPIILOR CU AUTISM ÎN CLINICA DE PSIHIATRIE PEDIATRICĂ CLUJ – NAPOCA(II)
Monica Cristea, Roxana Sipos, Felicia Iftene 158 5. CONDIŢIILE DE MUNCĂ ÎN SUCURSALA DE
TRANSPORT CONSTANŢA
Virginia Marina 161
6. ACTUALITĂŢI ÎN ABORDAREA STRESULUI ORGANIZAŢIONAL
D. Badescu 164
7. TRATAMENTUL HORMONAL AL CANCERULUI DE SAN INCIPIENT: CARE PACIENT, CE FEL DE STRATEGIE?
Cornelia Toganel 166
PUBLIC HEALTH AND MANAGEMENT
1. VIOLENCE - BEYOND THE PRINCIPLE OFLOVE AND HATE
Simona Trifu, Dana Galieta Mincă, Elena Dicu 171 2. PROGRAMMES OF COMMUNITY ACTION IN THE FIELD OF PUBLIC HEALTH (2003-2008):
A STRATEGIC APPROACH FOR THE EUROPEAN UNION
Valerica LuminiţaCioca 175
3. CURRENT STATUS OF THE HEALTH SERVICES REFORM FROM THE PERSPECTIVE OF PATIENTS
Violeta Frâncu, O. Frâncu 178
4. HIV / AIDS STATISTICS IN ROMANIA AND IN CLUJ COUNTY TODAY
Lucia Andreica(Bozdog) 181
5. SAFETY CULTURE OF THE FEMALE PATIENTS OF THE MATERNITY HOSPITAL OF ALBA IULIA - RESULT OF THE MEDICAL SERVICES QUALITY MANAGEMENT
N. Frum 183
6. HEART FAILURE- A MAJOR PUBLIC HEALTH PROBLEM
R. Boieşan 187
7. CARACTERIZARE DINAMICĂ A CONSECINŢELOR MEDICO-SOCIALE ALE PATOLOGIEI TRAUMATICE ÎN JUD. SIBIU Sanda Dura, I. Baier, C.V. Bologa, D. Sabău 190 8. “HYGIENIC CONSIDERATION OF THE
SCHOOL SCHEDULE IN DIFFERENT COMMUNITIES OF BOTOSANI COUNTY”
Doina Bucşa, N Friptuleac, Marieta Vasilov 193 9. THE AGEING WORKER IN THE EUROPEAN
AND ROMANIAN ECONOMY
Carmen Şanta 199
10. THE EARLY RETIREMENT ON ILL HEALTH BASES: ACTUAL PROBLEMS IN E. U.
MEMBER COUNTRIES
Carmen Şanta 202
CLINICAL ASPECTS
1. THE EVOLUTIVE MODALITY OF THE PSYCHIC DISORDERS DEVELOPED IN PATIENTS WITH CEREBROVASCULAR DISEASE
C. Băcilă, M. Pereanu 206
2. SUBGALEAL / SUBAPONEVROTIC HEMORRHAGE: A POTENTIALLY LETHAL CONDITION IN NEWBORNS
Manuela Cucerea, Marta Simon, Laura Suciu, Mădălina
Cioată, Monika Rusneac 209
3. CHANGES IN CEREBRAL BLOOD FLOW VELOCITIES MEASURED BY DOPPLER ULTRASONOGRAPHY AFTER HYPOXIC- ISCHEMIC INJURY IN NEWBORNS
Marta Simon, Manuela Cucerea, Zsuzsanna Gal 212 4. ANTICONVULSANT TREATMENT IN
NEWBORNS
Manuela Cucerea, Marta Simon, Monika Rusneac, Maria
Livia Ognean 216
5. LATERO-CERVICAL NECK DISSECTION IN MALIGNANT TUMOR PATHOLOGY. A
I. M. Făgeţan 219
6. ASPECTS REGARDING THE INTERRELATION BETWEEN DYSLIPIDEMIA AND SILENT ISCHEMIC HEART DISEASE Gabriela Bălaj, A. Lazăr Zsuzsanna Farkas-Pall 221 7. JAK2 MUTATIONAL STATUS: CLINICAL AND LABORATORY CORRELATES IN 104 PATIENTS WITH ESSENTIAL THROMBOCYTHEMIA
Laura Urian, L. Petrov, A. P. Trifa, Anca Bojan 224 8. PERIPHERAL T LYMPHOMAS. CLINICAL AND HYSTOPHENOTYPIC ASPECTS IN PERIPHERAL T LYMPHOMAS
Alina Cătană, Claudia Podia Igna, M. Deac 227 9. SCREENING METHODS IN TUBERCULOSIS Antonella Cheşcă, Oana Ţicău, Carmen Oţelea, Sorina
Anamaria Cheşcă 231
10. PULMONARY THROMBOEMBOLISM IN ADOLESCENTS. CASE REPORT
Cecilia Lazea, Eufemia Doina Cloţan, Rodica Manasia,
Simona Opriţa 234
11. CORYNEBACTERIUM STRIATUM (CS) - IMPLICATIONS IN THE PATHOGENESIS OF VENTILATOR-ASSOCIATED PNEUMONIA (VAP). LOCAL PECULIARITIES OF EPIDEMIOLOGY AND TREATMENT
S. Negoiţă, Madalina Duţu, Rely Manolescu, D. Corneci,
L. Azamfirei 237
12. THE PREVALENCE OF WHEEZING AT CHILDREN FROM FIRST AND EIGHTH FORM IN SIBIU
Corina Porr, P. J. Porr 239
13. VENTILATION ASSOCIATED PNEUMONIA IN LOW BIRTH WEIGHT NEWBORNS
Gabriela Olariu, Daniela Icma, Laura Olariu, S. Olariu 242 14. LYMPH NODE HARVEST IN RESECTED
COLON CANCER SPECIMENS (L.N)
R. Kiss, L. Kiss, J. P. Porr, S. Zaharia 245 15. CHILDREN’S MECKEL DIVERTICULUM -
HISTORY, DIAGNOSIS AND TREATMENT
V. Negrea, I. Părăian 249
16. GRAVES DISEASE WITH TRANSITORY HYPOTIROIDISM DEVELOPED DURING THE THERAPY WITH PEGINTERFERON α 2A 180 μg /WEEK AND RIBAVIRIN 1200 μg/DAY IN THE TREATMENT OF THE CHRONIC ACTIVE VCH HEPATITES
A. Boicean 252
17. THE ECOGRAPHIC MONITORIZATION OF THE THYROID GLAND DIMENSIONS AT THE PATIENTS WITH ACTIVE CHRONIC HEPATITIS WITH HVC AND HVB AT THE BEGGINING AND AFTER THE THERAPY WITH PEGINTERFERON α 2A
A. Boicean 255
18. HEPATIC HYDATIC CYST. CASE REPORT A. D. Sabău, D. Bratu, Anca Dumitra, Corina Lupuţiu, A.
Popentiu, D. Sabău 257
19. ASPECTS IN ACUTE PANCREATITIS ETIOPATHOGENY
D. Creţu, R. Hulpuş, D. Sabău 260
20. THERAPEUTIC EDUCATION FOR DIABETES
21. DIABETIC FOOT - A PUBLIC HEALTH PROBLEM
Carmen Narcisa Natea 95
22. THE ROLE OF URETERAL STENTS IN NON-
COMPLICATED RETROGRADE
URETEROSCOPIES FOR URETERAL CALCULI
E. Mitranovici, Bianca Tudor, V. Oşan 268 23. UP-DATE OF EPIDEMIOLOGICAL DATES OF NONMELANOCYTIC AND MELANOCYTIC SKIN CANCERS
Gabriela Iancu, Manuela Mihalache, Maria Rotaru, C.
Mihalache 271
24. BRYAN-MORREY APPROACH – SURGICAL TECHNIQUE
A. B. Ciubară, B. F. Puha, O. Alexa 104
25. EMERGENCY ROOM MANAGEMENT IN SPINAL CORD INJURY
C. Roşca 276
26. RESEARCH REGARDING THE GENERAL EFFECTS OF THE NOISES IN A WEAVING MILL ON THE HUMAN ORGANISM
C. Mohor, D. I. Bardac 279
27. NEWBORN’S FEEDING AT DISCHARGE
Silvia Stoicescu, E. Ciochină 283
28. STRATEGIES FOR THE INCLUSION OF HEARING IMPAIRED PEOPLE
D. Mara, Elena Liliana Danciu 285
29. USAGE OF SALIVARY TESTS IN THE DENTAL PRACTICE
Mona Ionaş, Ildiko Csiki 289
30. PERIODONTAL HEALTH IN A GROUP OF PREGNANT WOMEN
B. Cormos-Suciu, A. Monea, Diana Cerghizan, Monica
Pop 292
31. COMPARATIVE STUDY OF TWO QUANTITATIVE METHODS OF EVALUATION AND CONTROL OF PLAQUE C. Gh. Boitor, Anca Frăţilă, Mariana Sabău, D. Mărieş,
O. Boitor 295
32. THE CONSERVATION OF THE ALVEOLAR RIDGE POSTEXTRACTIONAL IN THE PERSPECTIVE OF THE PROTEZATION ON IMPLANTS
S. Nicolae 298
33. THE ORAL REHABILITATION USING METAL-CERAMIC BRIDGES. CASE PRESENTATION
Diana Mârza, Alina Cristian, C. Boitor, Anca Frăţilă,
Mona Ionaş 300
34. LONGEVITY TREATMENT BY BRIDGES:
CLINICAL AND BIOLOGICAL AND TECHNICAL CONDITIONS
Anca Frăţilă, Liana Stanciu, C. Boitor, Mona Ionaş 303 35. VERSATILITY OF THE MAXILLARY SINUS APPROACH TECHNIQUES IN ORAL IMPLANTOLOGY
S. Nicolae 305
36. DISCOVERY OF STRESS DURING ANCHORING OF THREADED DEVICES WITH THE HELP OF PHOTOELASTICITY AND TENSOMETRY
37. ASPECTS OF ORAL MUCOSAL PATHOLOGY CAUSED BY ADVERSE DRUG REACTIONS Laura Ştef, Gabriela Boţa, Andreea Ştetiu, Adriana
Săceleanu 314
38. PROFESSIONAL PATHOLOGY OF ORAL CAVITY
Alina Cristian, D. Bardac 316
ESSAYS
1. THE INDIVIDUAL SUSCEPTIBILITY TO SOME OCCUPATIONAL TOXIC EXPOSURE
Simona Berariu, D. Bardac 318
2. THE APPROACH OF THE LEARNING DIFFICULTIES FROM THE PERSPECTIVE OF THE INCLUSIVE EDUCATION
D. Mara, Blanca Grama 320
3. THE IMPLICATIONS OF THE STUTTERING IN THE SOCIAL LIFE
Lucia Samochiş, Felicia Iftene 324
4. THE PARENT AS CO-THERAPIST IN ABA THERAPY - ALTERNATIVE FORM OF THERAPY FOR CHILDREN WITH AUTISM APPLIED IN THE CLINIC OF PEDIATRIC PSYCHIATRY CLUJ – NAPOCA(II)
Monica Cristea, Roxana Sipos, Felicia Iftene 327 5. CONDITIONS OF EMPLOYMENT IN THE
BRANCH OF TRANSPORT CONSTANŢA
Virginia Marina 330
6. CURRENT ASPECTS IN APPROACHING ORGANIZATIONAL STRESS
D. Badescu 333
7. HORMONAL TREATMENT IN EARLY BREAST CANCER-WHICH PATIENT, WHAT STRATEGY?
Cornelia Toganel 335
VIOLENȚA – DINCOLO DE ALTERNATIVA IUBIRE-URĂ
SIMONA TRIFU
1, DANA GALIETA MINCĂ
2, ELENA DICU
31,2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, 3Compex de Servicii Comunicare Găiești Cuvinte cheie:
adolescență, violență, instituționalizare
Rezumat: Titlul “Violenţa – dincolo de alternativa iubire – ură” reprezintă o metaforă pentru ceea ce am considerat a fi quintesenţa relaţională a adolescenţilor instituționalizați – acting-out-urile, abuzul, tentativele suicidare, violurile, trecerile rapide şi brutale de la idealizare la devalorizare. Echipa ce lucrează cu aceşti adolescenţi este alcătuită din psihologi, asistenţi sociali şi referenţi tineri, ocazional medicul psihiatru la care s-a făcut apel în cazurile de decompensare, motiv pentru care lucrarea reuneşte şi particularităţi ale unor încercări de consiliere psihologică sau psihopedagogică, cu accent pe dificultăţile rezultate din structurările dizarmonice de personalitate ale adolescenţilor în cauză.
Keywords: crises, adolescence, violence, institutionalization
Abstract: The title “Violence – beyond the love – hate alternative” represents a metaphor for what we have considered to be the relational quintessence institutionalized teenagers – acting-outs, abuse, suicide attempts, rapes, fast and brutal transitions from idealization to devaluation. The team working with these teenagers is formed by psychologists, social assistants and young referents, occasionally by the psychiatrist physician who has been addressed in the cases of decompensation, and that’s the reason why the paper includes also peculiarities of some psychological counseling or psycho-pedagogical attempts, stressing the difficulties resulted from the disharmonic structuring of personality of the affected teenagers.
1Autor Corespondent: Simona Trifu, Bdul Constructorilor 21, ap. 44, Bucureşti, România; e-mail: [email protected]; tel +40-0723922300 Articol intrat în redacţie în 28.12.2010 şi acceptat spre publicare în 21.03.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)1-4
ARTICOL ŞTIINŢIFIC DE SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ Lucrarea își propune să expună problemele specifice unui centru instituţionalizat creat pentru adolescenţii ce provin din familii cu dizabilităţi severe de relaţionare, pentru care Serviciul de Asistenţă Socială a decis imposibilitatea continuării vieţii în familie. Centrul funcţionează din 2002, în care există permanet 47 de tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 21 de ani; mai există 25 de locuri pentru centrul de zi - copii cu dizabilităţi, 15 locuri pentru violenţă domestică (cupluri mamă – copil – în cazuri de abuz emoţional, verbal sau fizic din partea soţului), 9 tinere cu vârste între 16 şi 22 de ani (centru rezidenţial tip familial) şi 5 locuri pentru copiii neglijaţi şi exploataţi – cu dizabilităţi
Echipa ce lucrează cu aceşti adolescenţi este alcătuită din psihologi, asistenţi sociali şi referenţi tineri, ocazional medicul psihiatru la care s-a făcut apel în cazurile de decompensare, motiv pentru care lucrarea reuneşte şi particularităţi ale unor încercări de consiliere psihologică sau psihopedagogică, cu accent pe dificultăţile rezultate din structurările dizarmonice de personalitate ale adolescenţilor în cauză. Un cuvânt important de spus îl au mediul de provenienţă şi gradul de cultură al acestor adolescenţi, dincolo de care rămân o serie de temeri, complexe şi insuccese
ADOLESCENŢII INSTITUŢIONALIZAŢI – O PRIVIRE DE ANSAMBLU
O proporţie mare dintre aceşti adolescenţi au un Q.I.
semnificativ peste medie; de regulă, aceştia au un frate sau o soră mai mare care este student(ă) sau lucrează în învăţământ.
Foarte puţini dintre ei păstrează legătura cu părinţii; în general problemele de relaţionare au fost pe linia relaţiei paterne.
Nu au fost semnalate tulburări legate de consumul de alcool, droguri sau cerşetorie, cele mai frecvente reclamaţii fiind din sfera abandonului şcolar. Au existat situaţii în care asistentul
social sau referentul a mers cu ei şi a asistat la ore. Faptul că provin din acest sistem protejat le dă prioritate în a fi reînscrişi în circuitul şcolar activ – de exemplu, există adolescenţi de 18 ani care acum sunt în clasa a IX-a. Refuză orice persoană fizică sau cadru instituţionalizat care ar putea fi privită ca o tentativă de construire a unui Supra-Eu. Tendinţa colegilor de clasă şi a celor din jur este de a-i privi în funcţie de ceea ce spun, nu de a-i compătimi, însă dorinţa lor rămâne aceea de a ascunde şi de a se ascunde
Adolescenții, în general, nu au probleme de adaptare la venirea în centru, mai ales că mulţi dintre ei vin din casele de copii şi consideră mediul de aici mult mai favorabil. Mulţi dintre ei sunt copii abuzaţi şi utilizează între ei un limbaj specific pe care au pretenţia ca asistentul social şi referentul să îl cunoască a priori, fără ca ei să depună vreun efort în acest sens; la neîndeplinirea acestei dorinţe tolerează greu frustrarea şi manifestă crize de furie şi violenţă verbală.
PROBLEMATICA DIN PERSPECTIVĂ PSIHO - SOCIALĂ
Perspectiva psiho-socială este marcată de multiple bariere în comunicare corelate cu nevoia de afectivitate și lipsa încrederii în propria persoană. Adolescenșii simt nevoia de stimulare în orice tip de activitate dar pe de altă parte observăm lipsa asumării responsabilităţii personale – cer totul de la asistentul social – “trebuie să mergi cu mine oriunde am nevoie că de-aia eşti plătit!”
Tulburări de comportament de tipul: fugă, minciună, furt sunt frecvente în acest mediu social. Incapacitatea de a primi ceea ce li se oferă – vând sau chiar dau degeaba alimentele şi îmbrăcămintea primită îngreunează eforturile personalului.
Să nu uităm de nevoia de a fi în centrul atenţiei – fie prin a crea probleme, fie prin simptome conversive persistente –
exemplu: o fetiță a convins să i se cumpere un aparat auditiv, deşi toate examinările oto-acustice au demonstrat că nu avea nevoie.
Nerespectarea regulamentului intern, ce coexistă cu o imensă teamă de a fi daţi afară din sistem; de menţionat că această teamă există mai mult la cei cu nivel intelectual crescut.
PARTICULARITĂŢI ALE EXPRIMĂRII INTENŢIILOR
ŞI EMOŢIILOR LA ADOLESCENŢII
INSTITUŢIONALIZAŢI
Adolescenții instituționalizați nu pot depăşi convingerea că sunt cunoscuţi şi trataţi “ca obiecte”, nemairămânând timp pentru cunoaşterea lor ca persoane. În consecință răspund agresiv la ceea ce li se oferă şi sunt consideraţi “copii pe care trebuie să stai cu băţul” pentru că nu ştiu să primească altfel. Aceștia trezesc uneori în personalul auxiliar reacţii de tipul: “dă-le orice, să scăpăm de ei!” – a primi prin forţă urmat de sentimentul de rejecţie.
De multe ori se constată ca adolescenții se comportă ca şi cum ar avea numai drepturi, nu şi obligaţii faţă de acest sistem – “statul trebuie să îmi ofere”. Poate de aici vine și lipsa sentimentului de CASĂ fiind deranjați dacă simt că personalul de îngrijire şi-ar dori asta de la ei. Astfel fug dintr-un loc bun mergând în necunoscut.
Astfel echipa de lucru are ca factor princeps comunicarea bidirecțională. Empatia de vine ”cheia” în gesturi şi dialog. Se încearcă a vorbi la acelaşi nivel de integritate afectivă cu ei.
Accentul ar trebui pus nu doar pe cristalizarea unei personalităţi echilibrate, ci şi pe utilizarea particulară a reacţiei psihologului ca trigger al dorinţei de schimbare a acestor adolescenţi.
În lucrul cu aceşti copii, celălalt devine acea fiinţă
“pricepută” ce oferă feed-back pentru “strădania”
adolescentului. Consilierea autentică cu ei presupune depăşirea mesajelor explicite şi implicite de multe ori prin sugestie - rolul comunicării imperative
Eticheta de apartenenţă la un centru instituţionalizat implică o puternică aderenţă la acest statut, fapt ce îngreunează relaţionarea şi, în ultimă instanţă, egosintonia trăirilor. Reacţia este indusă de frustrările ce generează interes şi nevoie de afecţiune. Aceşti adolescenţi se simt de multe ori abandonaţi, nu percep dimensiunile consilierii, ceea ce-i face revendicativi, atrăgând după sine un comportament de rejecţie din partea personalului calificat. Cei profund afectaţi, deşi îşi doresc o autentică relaţie, percep altfel durata întâlnirilor şi timpul şedinţelor, refugiindu-se în protecţia dată de statutul lor PATOLOGIE ŞI PATOGENIE ÎN COMPORTAMENTUL ACESTOR ADOLESCENŢI
• Prostituţia – mai ales la adolescentele de etie romă; în cazurile în care s-a constatat, mama naturală a fost cea care şi-a dus fiica să se prostitueze
• Violenţa fizică – este mai intensă în aceeaşi fratrie şi mai mult la cei de etie romă; este un acting-out ce ia forma unui comportament primitiv în care certurile pleacă de la mâncare, mai puţin de la bani
• Violenţa verbală – chiar la adresa psihologului, asistentului social sau referentului ce îi are în grijă
Comportament de scindare a personalului în “buni” şi
“răi”, concomitent cu treceri succesive de la idealizare la devalorizare, ce angrenază şi alte instituţii ale statului şi provoacă masive conflicte între ei şi cei care îi îngrijesc, între personalul Centrului şi forurile superioare – spre exempluun grup de adolescenţi s-a plâns în cadrul bisericii că nu sunt bine îngrijiţi.
Structurarea unor personalităţi dizarmonice, predominant de cluster B, în principal borderline şi antisocial,
punctul de pornire fiind carenţa emoţională cronică, ce antrenează după sine un mecanism de tipul: acestor adolescenţi, oricât li s-ar oferi, rămâne insuficient, lipsindu-le patternul pentru a primi. Se ajunge la nemulţumire, devalorizarea celuilalt, iar atunci când conştientizează mecanismul pe care l-au pus în funcţiune – apare fuga în
Simptome psihiatrice majore – sunt acuzaţi de mitomanie, folosesc apărări disociative, conversii majore, proiecţia şi chiar tentativele suicidare nedisimultate, deoarece mecanismele sunt în cea mai mare măsură inconştiente.
Episoadele depresive atunci când există, se suprapun structurilor de personalitate anterior descrise şi mai puţin se datorează unei endogenii per se
A EXPRIMA - A ÎNŢELEGE
Violurile – în istoria multora dintre aceste adolescente este prezent un abuz. Este greu de investigat proporţia în care este vorba de începerea vieţii sexuale printr-un viol, în ce măsură comportamentul victimei poate fi incriminat drept trigger (aici existând mirajul banilor şi presiunea grupului de apartenenţă atunci când în istoria celorlalte fete au existat astfel de întâmplări) sau dacă este pur şi simplu o traumă fantasmată De multe ori psihologul încearcă să le comunice mesaje cognitive sau senzoriale bazate pe propria sa experienţă, ceea ce îi face pe aceşti adolescenţi să se simtă nesiguri, deoarece ştiu că nu se dezvăluie cuiva asemănător sieşi.
Adolescentul receptează mesajele filtrându-le prin prisma cunoştinţelor sale, utilizând o deformare maximă a informaţiei, deoarece comunicarea se petrece mult în fereastra oarbă, funcţionarea inconştientă aducând la suprafaţă comportamente neaşteptate, negative iar pentru ei, în jocul ascunderii, se pierde o imensă cantitate de energie.
ATITUDINI ALE PSIHOLOGULUI SAU ASISTENTULUI SOCIAL CARE S-AU DOVEDIT A FUNCŢIONA CA
BARIERE ÎN RELAŢIONAREA CU ACEŞTI
ADOLESCENŢI
Atitudini de tipul “stăpâneşte-te”, mesaj ce paradoxal le consolidează patternurile disfuncţionale de comportament, le augmentează trăsături dizarmonice de personalitate şi îi fac să exteriorizeze din ce în ce mai multe simptome din sfera psihiatrică
Mesaje de genul: “acceptarea stoică a realităţii” sau sfaturi prezentate prea brutal sau fără convingere fac comunicarea între personal și pacient sinuoasă poate chiar imposibilă. Uneori discrepanţa prea mare între sfaturile de care au nevoie şi inabilitatea lor de a le pune în practică creează o nouă barieră în comunicare. Contradicţia mesajelor primite cu nevoile personale sau nerespectarea dorinţelor adolescentului rup fragila legătură creată între cei doi.
Încercările personalului de a-i întreba sunt imediat interpretate ca nerespectare a intimităţii; ei preferă întotdeauna modelul unei relaţii bazate predominat pe a fi ascultaţi.
O relaţie terapeutică de încredere este insuficientă adesea, ei dorind de la celălalt totul, iar dacă psihologul sau asistentul social pierde momentul potrivit, apare refuzul conştient sau inconştient al adolescentului de a pune în practică soluţiile primite.
Putem identifica două tipuri de ”bariere”: exterioare și interioare. Astfel ăn categoria “bariere” exterioare putem încadra: matricea culturală – atunci când este marcată de anumite cutume cu semnificaţie profundă (cum este la romi) sau de părinţi cu antecedente de proxenetism, puşcărie, alcoolism opţiunea de a reuşi să se salveze sau nu este mult îndepărtată de controlul voluntar; durata întâlnirii - de la insuficient la mesaje redundante (există o capacitate a acestor adolescenţi de a recepta mesajele)
Un risc semnificativ îl constituie dependenţa de
statutul de bolnav sau de spital – este vorba de acei adolescenţi ce iniţial au fost cu greu convinşi să accepte un consult psihiatric sau o internare atunci când exista teama unei decompensări, după care privesc internarea ca pe o etichetare, fapt ce duce la o diminuare progresivă a efortului volitiv de a-şi ţine sub control pulsiunile, se exteriorizează în reacţii scurt-circuitate de furie şi crize clastice, forţând practic medicul să plusese diagnosticul şi mai târziu vor intra în circuitul psihiatric, eventual solicitând ulterior certificate de handicap
Din spectrul “Bariere” interioare identificăm:
implicarea prea mare a psihologului în conţinutul mesajelor adolescentului - semnificaţia propriilor fantasme; frica, cuplată mai mult sau mai puţin cu ruşinea adolescentului; teama terapeutului de a recunoaşte şi de a mărturisi lipsa feeling-ului într-o anumită relaţie; jena de a pune anumite întrebări;
presupuneri subiective bazate pe mai vechea experienţă; dorinţa inconştientă de a controla viaţa acestor adolescenţi; o prea mare dorinţă de a-i ajuta; nerespectarea secretelor lor; conotaţia emoţională a anumitor cuvinte
INFORMAREA - CA PRIMĂ NEVOIE A ADOLESCENTULUI INSTITUŢIONALIZAT
Aceşti adolescenţi au multe idei preconcepute rezultate din experienţele dureroase sau din teama de stigmatizare şi vin să discute cu psihologul sau cu asistentul social cu unicul scop de a-şi verifica sau poate chiar valida propriul mod de gândire. Consilierea lor presupune relaţionare, comunicare şi ajutor, Sfătuirea este o trebuinţă fundamentală a acestor adolescenţi, deoarece spre deosebire de ceilalţi de aceeaşi vârstă se caracterizează prin: resurse şi cunoştinţe limitate, reacţii şi strategii individuale nepotrivite, disabilităţi sau existenţă falsificată
Centrul nu-și propune obiective psihoterapeutice ample, ci mai degrabă un proces de maturizare, de dezvoltare afectivă pentru a creşte capacitatea de luare a deciziilor, spre a rezolva problemele speciale, “lupta” cu crizele emoţionale, prelucrarea conflictelor interioare, îmbunătăţirea relaţiilor dintre ei şi cu ceilalţi. Se încearcă stimularea încercărilor fiecărui adolescent în parte şi respectate valorile sale personale
Elementele importante pe care se susţine relaţia cu aceşti adolescenţi se bazează pe conturarea precisă a unor scopuri bazate pe propria convingere despre lume şi viaţă . Exemple pozitive flancate de motivaţie - încredere, angajament și dorinţă și susținute de resurse - sprijin din partea personalului, ajută la modelarea unei relații bilaterale de comunicare directă.
MODALITĂŢI DE “INTERVENŢIE” ÎN SITUAŢIILE DE CRIZE EMOŢIONALE
Intervenţia în criză presupune în primul rând a ajuta adolescentul să vorbească . Aici intervin o serie de
“instrumentele” care permit incursiunea în problematica crizei:
întrebările deschise, “trucurile” - “Ce părere ai despre?”, reflectarea, reformularea, exprimarea în termeni complecşi, dar simpli, aptitudinea de a încuraja - exemplele apropiate , mesajele non - verbale - pentru a manifesta interesul
Sfatul – sfătuirea se poate manifesta în două stiluri: cel directiv și cel non-directiv.
Punctul slab al stiului directiv ar fi că se poate ajunge la o persuasiune coercitivă cu valenţe punitive. Aceşti adolescenţi, dată fiind situaţia şi statutul social particular, cer o astfel de atitudine, în care răspunderea aparţine mai puţin sieşi şi mai mult, după care să poată gândi extrapunitiv.
Stilul non – directiv presupune o atitudine facilitatoare, de sprijin şi neutralitate. Aceasta este o metodă catharctică, în care celălalt acceptă descărcările emoţinale, rămânând suportiv. Riscul acestui stil de sfătuire este ca adolescentul să delege autoritatea - “spune-mi tu ce să fac!” - capcană în care cu uşurinţă poţi cădea, pentru că “manevra” este
măgulitoare.
Contează particularităţile personalităţii celui în cauză, deoarece sfaturile trebuie “picurate”, descurajându-se un rol prea activ al psihologului (impunerea părerii acestuia e resimţită uneori ca o agresivitate). Importanţa acelui self - awareness - a-ţi controla ca terapeut propriile vorbe, emoţii, a le ţine “sub control”.
Rămâne problema implicării - de la “a intra cu sprijin emoţional” la a da sfaturi, oscilaţii interioare dependente şi de trecerile bruşte ale acestor adolescenţi de la idealizare la devalorizare.
DEZIDERATELE CONSILIERII ACESTOR
ADOLESCENŢI
Speranţa că lucrurile se vor îndrepta în viitor - crează celor demoralizaţi, neliniştiţi, neputincioşi şi neajutoraţi sentimentul autoeficacităţii. Acesta poate fi considerat un element de sugestie.
O nouă viziune asupra sa şi asupra situaţiei trăite - prin oferirea informaţiilor asupra perturbărilor emoţionale şi a alternativelor de ieşire din impas. Apare posibilitatea unei noi percepţii. Este vorba de un alt sistem explicativ ce trebuie însuşit.
O relaţie prietenoasă de îngrijire - ascultarea atentă, simpatia şi o doză de optimism le câştigă încrederea.
Construirea unei bune reţele sociale de suport emoţional - factorii de rezilienţă (protectivi) necesari pentru sprijin şi ajutor. Nu trebuie uitată dorinţa lor de a li asigura o ordine interioare, deoarece suntem în faţa unor persoane dezintegrate emoţional, cu tensiuni insurmontabile create de viziuni confuze asupra vieţii. Trebuie găsite compensări şi construită responsabilitatea individuală pentru a lupta cu pasivitatea şi resemnarea, mai ales că problema valorilor este, actualmente, una de natură macrosocială
Devine important conţinutul, prelucrarea şi operaţionalizarea situaţiei de viaţă pe care adolescentul o aduce în discuţie. Decizia rămâne la latitudinea lui, dar terapeutul este implicat în lămurirea lucrurilor cu poziţia sa fundamentală despre lume şi viaţă. Esenţială rămâne păstrarea unei continuităţi atitudinale . Accentul se pune asupra calităţii relaţiei - căldură neposesivă, naturaleţe şi înţelegerea trăirilor. Celălalt devine un sfătuitor, un Imago - persoană de referinţă la care adolescentul aderă. Fantasmele sale operează predominant în perioadele dintre întâlniri, determinând un impact, o schimbare a percepţiei
Deşi scopul depinde de problema de viaţă concret prezentată şi de sistemul conceptual al adolescentului, nu trebuie să omitem din vedere rezolvarea “locală”, “ad - hoc” - dependentă de obiceiuri şi cultură. Dacă soluţia terapeutică oferită este în total dezacord cu modelele educaţionale anterioare ale adolescentului sau “a priorice” (în sensul de inconştient construite) apare o ruptură, o discontinuitate, pe care echilibrul, echilibrarea sau reechilibrarea par şubrede.
TRANSFER ŞI CONTRATRANSFER
În lucrul cu aceşti adolescenţi transferul de problematică şi de agresivitate este masiv, motiv pentru care atunci când apare blocajul în comunicarea, celălalt este perceput într-o poziţie de ostilitate. Transferul ţine de un model de aşteptare pe care adolescentul în cauză îl are, de o imagine preformată despre autoritate şi despre un Eu ideal legat de cunoştinţe, puterea de a schimba cursul vieţii, poziţie socială şi sursă de afectivitate. Dacă aşteptările adolescentului sunt înşelate apare respingerea şi defăimarea.
În situaţia particulară la care ne referim există un mai mare risc al contratransferului negativ, deoarece ne confruntăm cu adolescenţi revendicativi, antipatici, ce ne solicită mult şi pe care îi percepem ca eşecuri terapeutice. Mai ales că, de mult ori, ei vin realmente cu o experienţă negativă legată de încercările
lor afectiv - relaţionale, motiv pentru care relaţia trebuie bine definită, evitată competiţia şi oferită simpatia şi înţelegerea spre a-i face mai “iertători”
Cu toate acestea, orice relaţie trebuie să se limiteze la a oferi atâta încurajare cât permite suportul real al situaţiei lor de viaţă. Riscurile extreme ar fi reprezentate de alexitimie sau de o paracomunicare deformată şi defectuasă prin intermadiul corpului în suferinţă
BIBLIOGRAFIE
1. Doise, W., & Mugny, G. (1998). Psihologie sociala si dezvoltare cognitiva. Iasi: Polirom.
2. Hutchinson RL, T. D. (1992). Psychosocial characteristics of institutionalized adolescents: resilient or at risk?
Adolescence , 339-356.
3. Moscovici, S. (2010). Influenta sociala si schimbarea sociala. Iasi: Polirom.
4. Neamtu, G. (2011). Tratat de asistenta sociala. Iasi:
Polirom.
5. Ståhlberg O, A. H. (2010). Mental health problems in youths committed to juvenile institutions: prevalences and treatment needs. European Child adn Adolescent Psychiatry , 893-903.
6. Yalom, I. D., & Leszcz, M. (2008). Tratat de psihoterapie de grup. Teorie si practica. Bucuresti: trei.
PROGRAME DE ACŢIUNE COMUNITARĂ ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII - O ABORDARE STRATEGICĂ PENTRU UNIUNEA
EUROPEANĂ 2008-2013
VALERICA LUMINIŢA CIOCA
1Doctorand Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Cuvinte cheie:
programe de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii, politici de sănătate
Rezumat: Sănătatea ocupă un loc central în viaţa oamenilor. Există probleme din ce în ce mai mari pentru sănătatea populaţiei care necesită o nouă abordare strategică. Strategia Europeană pentru realizarea sănătăţii pentru toţi a fost aprobată de reprezentanţii Statelor Membre ale regiunii cu ocazia celei de-a 13-a sesiuni a Comitetului Regional ce a avut loc la Fez în 1980. Strategia regională a delimitat patru mari domenii de activitate: modul de viaţă şi sănătatea; factorii de risc ce afectează sănătatea şi mediul; reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare; factorii de susţinere: politici, manageriali, tehnologici, umani şi de cercetare, necesari realizării schimbărilor în primele trei domenii.
Fiecare Stat Membru are modalitatea proprie de guvernare şi gestionare a sistemului de sănătate.
Miniştrii sănătăţii stabilesc viziunea asupra dezvoltării sistemului de sănătate şi au mandatul şi responsabilitatea pentru elaborarea, reglementarea şi aplicarea politicilor de sănătate. Fiecare ţară va tinde să intreprindă eforturi destinate creşterii bunăstării şi coeziunii sociale, asigurând concordanţa sistemului de sănătate
Keywords: Community action programs in health, health policy
Abstract: Health is central to people's lives. There are problems of increasingly large population health requires a new strategic approach. European strategy for achieving health for all has been approved by representatives of Member States of the region on the occasion of the 13th session of the Regional Committee held in Fez in 1980. Regional strategy defined four main areas: lifestyle and health, risk factors affecting health and the environment, reorienting the health care system, supporting factors:
political, managerial, technological, human and research needed for the changes in first three areas.
Each Member State has its own way of governing the health system. Health Ministers set the vision for health system development and have the mandate and responsibility for legislation, regulation and health policy. Each country will tend to make efforts to increase welfare and social cohesion, ensuring compliance of health system
1Autor Corespondent: Valerica Luminiţa Cioca, str. Dorobanţi, nr. 2, bl. H4, Ap. 2, cod 120089, Buzău, România, e-mail: [email protected], tel +40- 0745606580
Articol intrat în redacţie în 21.12.2010 şi acceptat spre publicare în 02.05.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)5-7
ARTICOL ŞTIINŢIFIC DE SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ Sănătatea ocupă un loc central în viaţa oamenilor.
Există probleme din ce în ce mai mari pentru sănătatea populaţiei care necesită o nouă abordare strategică.
Strategia Europeană pentru realizarea sănătăţii pentru toţi a fost aprobată de reprezentanţii Statelor Membre ale regiunii cu ocazia celei de-a 13-a sesiuni a Comitetului Regional ce a avut loc la Fez în 1980.
Strategia regională a delimitat patru mari domenii de activitate:
1. modul de viaţă şi sănătatea;
2. factorii de risc ce afectează sănătatea şi mediul;
3. reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare;
4. factorii de susţinere: politici, manageriali, tehnologici, umani şi de cercetare, necesari realizării schimbărilor în primele trei domenii.
Elementele de bază care au definit cadrul acestei strategii au fost:
1. Nivelul sănătăţii populaţiei europene, mai scăzut decât ar fi trebuit, ţinând cont de resursele financiare destinate serviciului sanitar şi de dezvoltare a unor noi medicamente şi tehnologii medicale din ultimii 30 de ani.
2. Existenţa de inechităţi în domeniul sanitar, în ciuda unui nivel general înalt de dezvoltare în regiune, precum şi a
nivelului ştiinţific, economic şi educaţional al celor mai multe ţări.
Obiectivele regionale sunt destinate să ajute statele membre să-şi stabilească în cadrul politicii naţionale propriile obiective, care să reflecte nevoi specifice, priorităţi şi valori.
Obiectivele strategiei europene urmăresc:
1. să propună îmbunătăţiri în starea de sănătate a oamenilor, pentru a realiza sănătatea pentru toţi;
2. să indice momentul în care este nevoie de acţiune, extinderea efortului colectiv corect şi direcţiile spre care trebuie orientat;
3. să furnizeze un instrument pentru ţări şi pentru regiune pentru a controla progresul spre obiectiv şi pentru revizuirea cursului acţiunii acolo unde este necesar.
Principiile strategiei europene ale sănătăţii pentru toţi sunt:
1. Sănătatea pentru toţi implică echitate; aceasta înseamnă că trebuie reduse pe cât posibil inechităţile ce apar în domeniul sănătăţii între ţări şi în cadrul aceleiaşi ţări;
2. Ţelul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sănătăţii astfel încât ei să-şi poată folosi la maximum capacităţile lor fizice, mentale şi emoţionale; accentul principal ar trebui să se pună pe promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor;
3. Sănătatea pentru toţi va fi realizată de către oameni; o
comunitate bine informată, bine motivată şi care participă în mod activ, reprezintă un element cheie în atingerea obiectivului comun;
4. Sănătatea pentru toţi necesită o acţiune coordonată din partea tuturor sectoarelor implicate; autorităţile sanitare pot rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectorială reprezentând singurul mod de asigurare a premizelor pentru starea de sănătate, prin promovarea unor politici sanitare şi reducerea riscurilor ce apar în mediile fizic, economic şi social;
5. Sistemul de sănătate trebuie să-şi concentreze atenţia asupra îngrijirilor primare de sănătate, acoperind nevoile de sănătate de bază ale fiecărei comunităţi, furnizând servicii accesibile pentru toţi şi bazate pe o deplină participare a comunităţii.
6. Problemele legate de sănătate depăşesc frontierele naţionale; poluarea şi comerţul cu produse dăunătoare sănătăţii reprezintă exemple de probleme a căror soluţionare necesită o cooperare internaţională.
Programul de acţiune comunitară în domeniul Sănătăţii Publice 2003-2008, adoptat prin Decizia nr. 1786 /2002 /CE a Parlamentului European şi a Consiliului a fost primul program comunitar integrat în acest domeniu şi a generat o serie de progrese şi îmbunătăţiri importante.
S-a stabilit că este necesară continuarea eforturilor în vederea îndeplinrii obiectivelor deja stabilite de către Comunitate în domeniul Sănătăţii Publice. Prin urmare, s-a instituit un Al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii 2008-2013. ( Decizia nr. 1350 /2007 /CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007, de instituire a unui Al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii).
Extinderea Uniunii Europene a generat noi motive de îngrijorare în ceea ce priveşte inegalităţile în domeniul sănătăţii din cadrul Uniunii Europene (UE) şi este probabil ca acest fenomen să se accentueze odată cu extinderile următoare. Acest aspect ar trebui, prin urmare, să reprezinte una din priorităţile programului.
Statele Membre sunt încurajate să considere progresele în materie de sănătate drept o prioritate a programelor lor naţionale.
Obiectivele urmărite prin intermediul acţiunilor sunt:
1. îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor în materie de sănătate;
2. promovarea sănătăţii inclusiv reducerea inegalităţilor în materie de sănătate;
3. producerea şi difuzarea de informaţii în materie de sănătate.
Principiile fundamentale ale Comunităţii Europene în materie de sănătate sunt:
1. Strategie bazată pe valori comune în domeniul sănătăţii;
politica în domeniul sănătăţii trebuie să se bazeze pe valori clare: universalitate, acces la îngrijire de bună calitate, echitate şi solidaritate.
2. Sănătatea este bunul cel mai de preţ; sănătatea este importantă pentru bunăstarea indivizilor şi a societăţii, însă o populaţie sănătoasă reprezintă de asemenea o condiţie necesară pentru productivitate şi prosperitate economică.
3. Sănătatea în toate politicile; sănătatea populaţiei nu priveşte numai politica în domeniul sănătăţii; şi alte politici comunitare joacă un rol esenţial de exemplu politica regională şi de mediu, impozitarea tutunului, reglementarea produselor farmaceutice şi a produselor alimentare, cercetarea şi inovarea în domeniul sănătăţii, sănătatea în politica de dezvoltare, sănătatea şi securitatea la locul de muncă, protecţia împotriva radiaţiilor.
4. Vocea UE trebuie să se facă mai bine auzită în domeniul sănătăţii la nivel mondial.
Comunitatea Europeană îşi poate aduce contribuţia la sănătatea mondială prin împărtăşirea valorilor, experienţei şi competenţei sale precum şi prin luarea unor măsuri concrete pentru ameliorarea sănătăţii.
Politica în domeniul sănătăţii la nivel comunitar ar trebui să promoveze sănătatea, să protejeze cetăţenii împotriva ameninţărilor şi să susţină durabilitatea. Pentru a răspunde provocărilor majore cu care se confruntă sănătatea în Uniunea Europeană, s-au identificat trei obiective ca domenii principale de acţiune pentru următorii ani:
1. Promovarea unei bune stări de sănătate într-o Europă care îmbătrâneşte;
2. Protejarea cetăţenilor de ameninţările la adresa sănătăţii;
3. Promovarea unor sisteme de sănătate dinamice şi a noilor tehnologii.
Punerea în aplicare a strategiei vizează asigurarea unor rezultate concrete de îmbunătăţirea domeniului sănătăţii.
Comunitatea Europeană are un rol unic în ameliorarea şi protejarea sănătăţii, dar şi în facilitarea cooperării în domeniul sănătăţii.
Un pas deosebit de important în asigurarea securităţii sanitare internaţionale a fost reprezentat - după cum a precizat şi Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), de intrarea în vigoare la data de 15 iunie 2007, a Regulamentului Sanitar Internaţional revizuit.
Principiile avute în vedere pentru aplicarea Regulamentului Sanitar Internaţional revizuit de către Statele Membre sunt următoarele:
- respectarea demnităţii, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
- implementarea în acord cu Carta ONU şi Constituţia OMS;
- aplicarea universală a principiilor protejării oamenilor faţă de răspândirea internaţională a bolilor.
Statele membre au dreptul suveran de a legifera şi promulga legislaţia necesară în acord cu scopul Regulamentului Sanitar Internaţional Revizuit.
Conferinţa Ministerială Europeană a OMS: „Sisteme de Sănătate, Bunăstare şi Sănătate” care s-a desfăşurat la Tallinn, în Estonia, în perioda 25 -27 iunie 2008, a marcat a 30-a aniversare a Declaraţiei de la Alma-Ata privind Asistenţa Medicală Primară. Recomandările privind direcţionarea sistemelor de sănătate spre cetăţeni, comunităţi şi asistenţa medicală primară sunt actuale şi astăzi.
Carta de la Tallinn reconfirmă, adoptă şi elucidează importanţa altor carte şi declaraţii privind promovarea sănătăţii – Ottawa, 1986; Jakarta, 1997, Bangkok, 2005, Conferinţa de la Ljubljana privind Reforma Asistenţei Medicale – 1996, Declaraţia din Mexic privind Cercetarea în domeniul Sănătăţii 2004, precum şi cadrul revizuit relevant al Sănătăţii Politicilor în Sănătate pentru toată regiunea Europeană OMS, 2005.
OMS, Banca Mondială, Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF) şi Consiliul Europei s-au angajat să coopereze cu Statele Membre în vederea implementării Cartei, în conformitate cu prevederile statutelor şi mandatelor lor, şi să asiste la procesul îmbunătăţirii performanţei sistemelor de sănătate. Comisia Europeană şi instituţiile relevante au fost invitate să ia în considerare obiectivele Cartei în procesul planificării şi realizării activităţilor în domeniul sistemelor de sănătate.
Fiecare Stat Membru are modalitatea proprie de guvernare şi gestionare a sistemului de sănătate. Miniştrii sănătăţii stabilesc viziunea asupra dezvoltării sistemului de sănătate şi au mandatul şi responsabilitatea pentru elaborarea, reglementarea şi aplicarea politicilor de sănătate.
Fiecare ţară va tinde să intreprindă eforturi destinate creşterii bunăstării şi coeziunii sociale, asigurând concordanţa
sistemului de sănătate în raport cu următoarele cerinţe:
- distribuirea sarcinii de finanţare în mod echitabil, în conformitate cu nivelul posibilităţilor materiale ale populaţiei, la nivelul în care indivizii şi familiile nu ating limita sărăciei, generată de înrăutăţirea sănătăţii sau a serviciilor medicale;
- concordanţa cu cerinţele şi preferinţele populaţiei, tratându- i cu demnitate şi respect, la apelarea acestora la sistem.
Alocarea resurselor trebuie să atingă un echilibru adecvat între asistenţa medicală, prevenirea bolilor şi promovarea sănătăţii în vederea abordării necesităţilor curente şi viitoare în sănătate.
BIBLIOGRAFIE
1. Vulcu L., Sănătate publică, vol.I, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.
2. Vulcu L., Sănătate Publică, Educaţia pentru Sănătate, vol.III, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.
3. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.V, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
4. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.VI, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
5. Vulcu L., Sănătate Publică, vol.VII, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
6. Vulcu l., Sănătate Publică, vol. I, Cluj Napoca, Editura Argonaut, 2008.
7. Carta de la Tallinn: Sistemele de Sănătate pentru Sănătate şi Bunăstare, Tallinn, Estonia, 25-27.06.2008.
8. Comisia Comunităţilor Europene, Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013, Bruxelles, 23.10.2007.
9. Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii (2008-2013).
10. http://ro.wikipedia.org.
11. http://www.univermed-cgdm.ro 12. www.emm.ro/stiri
13. www.ms.ro
14. www.postamedicala.ro/stiri-medicale/sanatate-publica 15. www.se2009.eu
STADIUL ACTUAL AL REFORMEI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE DIN PERSPECTIVA PACIENTULUI
VIOLETA FRÂNCU
1, O. FRÂNCU
21,2Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Cuvinte cheie: sistemul
actual de sănătate, reforma sanitară, verigi slabe, pacientul, starea de sănătate a populaţiei
Rezumat: Studiul de faţă evidenţiază principalele probleme cu care se confruntă pacienţii în cadrul actualei reforme a îngrijirilor de sănătate. S-a demonstrate faptul, că există o strânsă corelaţie între gradul de adresabilitate şi accesibilitate la servicii şi starea de sănătate a populaţiei. Rezultatele studiului evidenţiază faptul, că cei mai numeroşi consumatori de servicii medicale şi anume pensionarii, întîmpină o serie de dificultăţi, mai ales în procurarea medicamentelor compensate sau gratuite. În această situaţie, unii pacienţi sunt nevoiţi să le procure parţial, alegând un singur medicament, în general cel mai important din cele prescrise de medic, în timp ce alţii renunţă complet la tratamentul recomandat, din lipsă de bani.
Keywords: current health system, health reform, weak links, patient, health of the population
Abstract: This study highlights the main problems faced by patients in the current health care reform. It has been proved that there is a close correlation between the degree of addressability and access to health services and population. The findings highlight the fact that most numerous consumers of medical services, namely retirement, encounters several difficulties, especially in offset or free medications. In this situation, some patients are forced to buy them partly by choosing a single drug, usually the most important of the prescription, while others completely renounce the recommended treatment for lack of money.
1Autor Corespondent: Violeta Frâncu, Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu, Str. Luptei, Nr. 21, Sibiu, 550330, România, e-mail:
[email protected], tel +40-(269) 21.28.12
Articol intrat în redacţie în 15.11.2010 şi acceptat spre publicare în 21.04.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)8-10
INTRODUCERE
Sănătatea reprezintă unul din drepturile fundamentale ale omului garantat prin constituţie, este o valoare universală a societăţii. Termenul de sănătate are o dimensiune complexă şi include pe lângă aspectele de sănătate fizică şi pe cele sociale, care s-au dovedit a avea implicaţii în starea de sănătatea a grupului populaţional.
Pe lângă nivelul economic al unei ţări, care determină nivelul de trai al populaţiei şi indirect, alături de alţi factori, starea de sănătate a acesteia, un rol important îl are şi modul de organizare şi gradul de dezvoltare al sistemului de sănătate.
SCOPUL STUDIULUI
Studiul de faţă are drept scop, evaluarea opinia pacienţilor, cu privire la stadiul actual al reformei îngrijirilor de sănătate, urmărindu-se în special aspecte legate de gradul de adresabilitate şi accesibilitate a pacienţilor la serviciile medicale, aspecte legate de relaţia medic-pacient precum şi de costurile aferente serviciilor medicale şi nu în ultimul rând, am analizat modul în care toate acestea interferează cu starea de sănătate şi gradul de satisfacţie al pacienţilor studiaţi.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Acest studiu a fost conceput ca o anchetă de opinie efectuată în judeţul Sibiu, în primul trimestru al anului 2011, pe un lot format din 80 de persoane selectate aleator. Tehnica de lucru utilizată a fost chestionarul anonim asistat, cu răspunsuri preformulate şi o întrebare deschisă.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
În urma prelucrării şi analizei datelor colectate am obţinut următoarele rezultate: repartiţia pe sexe şi medii a
persoanelor studiate este similară. Pe grupe de vârstă, distribuţia pacienţilor este după cum urmează (Fig.1) :
Figura nr. 1. Repartiţia subiecţilor pe grupe de vârstă
0 5 10 15 20 25 30 35 40
25-34 35-44 45-54 55-64 65-Peste Vârsta
Procente
25-34 35-44 45-54 55-64 65-Peste 10% 11,25%
22,5%
20%
36,25%
Cei mai mulţi pacienţi au peste vârsta de 65 ani, şi între 45-64 de ani, cel mai puţin reprezentaţi fiind subiecţii între 25-44 de ani. Dintre persoanele studiate, aproape jumătate au maximum 8 clase efectuate (45%), urmaţi de cei care au absolvit liceul (33,75%), mai puţini fiind cei cu studii superioare (12,5%). Se observă un nivel de şcolarizare în general scăzut la lotul studiat.
Din punct de vedere al nivelului ocupaţional, ponderea cea mai mare o deţin pensionarii (58%), după care urmează muncitorii şi alte profesii cu studii medii (22%), o mică pondere de intelectuali (10%), şomeri (5%), casnice (4%) şi agricultori
