OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

ANALELE

UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

- SERIA GEOGRAFIE -

ANNALS

OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

- SERIES GEOGRAPHY -

ANUL 2003, VOL. VI

E U C

E D I T U R A U N I V E R S I T A R I A

2 0 0 3

Referenţi ştiinţifici:

Prof.univ.dr. DAN BĂLTEANU, Institutul de Geografie al Academiei Române Prof.univ.dr. MARIA PĂTROESCU, Universitatea din Bucureşti

Prof.univ.dr. ION MARIN, Universitatea din Bucureşti

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Redactor şef: Vasile PLENICEANU Redactor şef adjunct: Viorica TOMESCU

Redactori responsabili: Ioan MARINESCU, Camelia TEODORESCU.

Membri: Sandu BOENGIU, Gheorghe CURCAN, Constantin ENACHE, Cornel GOLEA, Constantin GRIGORAŞ, Costela IORDACHE, Emil MARINESCU, Constantin SAVIN.

Coperta: Crăiţa Silvana ENACHE

We exchange similar publications with similar institutions of our country and from abroad Realizăm schimburi de publicaţii cu instituţii similare din ţară şi străinătate

Adresa redacţiei:

Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, Secţia Geografie, Str. Al. I. Cuza, nr. 13, 1100 – Craiova, România

Tel / Fax: 0251-418515, e-mail: [email protected] website: http:// cis01.central.ucv.ro/geography/

ISSN: 1224-4112

CUPRINS

STUDII ŞI CERCETĂRI DE GEOGRAFIE

CUPRINS ... 3

MARIA PĂTROESCU, CRISTIAN IOJĂ, RADU NECŞULIU, VIOREL POPESCU, Locul şi rolul componentei căi de comunicaţie în evaluarea stării mediului din planurile urbanistice generale şi zonale – studiu de caz: PUZ arealul aferent nodului intermodal Obor / The role of the section transport network in the environmental assessment report in the urbanistic plan of Obor area ... 7

FLORINA GRECU, ILEANA PĂTRU, LAURA COMĂNESCU, Factorii de condiţionare ai dezvoltării durabile în culoarele transcarpatice (Culoarul Prahovei, Culoarul Bran-Rucăr) / Des facteurs qui conditionnent le developpement durable dans les couloirs transcarpatiques (Bran-Rucăr, Valee Prahova) ...

17

VIORICA TOMESCU, Modificarea calităţii aerului în arealul carierei de exploatare a lignitului Roşiuţa din bazinul carbonifer Motru / Air quality modification within the lignit exploitation quarry area from the Roşiuţa coal field

... 24

MARIA PĂTROESCU, IOAN MARINESCU, Percepţia verdelui urban. Studiu de caz – municipiul Craiova / Urban green perception. Case study – Craiova city

... 32

VASILE PLENICEANU, CORNEL GOLEA, VIOREL IONEL, Educaţia pentru mediu a viitorilor specialişti în perspectiva dezvoltării urbane durabile a municipiului Craiova / Environmental education of the future specialists on the perspective of the

sustainable development of Craiova Town ... 39

CAMELIA TEODORESCU, ILIE FLORIGOANŢĂ, Ponderea populaţiei vârstnice şi tinere în agricultura românească, cu privire specială asupra Olteniei / The percentage of the old and young population employed in the Romanian agriculture,

with special regard on Oltenia . 45

CRISTIAN IOJA, RADU NECŞULIU, Structura pe vârste şi sexe a populaţiei din vestul judeţului Vrancea / Age and sex structure of the population in the western region of Vrancea county ... 49

ILIE FLORIGOANŢĂ, CAMELIA TEODORESCU, Influenţa religiei asupra mentalităţii şi comportamentului populaţiei afgane / The influence of the religion on the mentality and behaviour of the Afghan population ... 55

SILVIU COSTĂCHIE, Trăsături socio-demografice ale minorităţii ţigăneşti (rrome) din România / Socio-demographic features of the Romanian gypsy minority (rrom) ... 59

CORNEL GOLEA, VASILE PLENICEANU, VIOREL IONEL, Documentele cartografice din secolele XVIII-XIX – sinteze geografice ale vieţii sociale şi economice din ţinutul Severinului şi de la Poarta Europeană a Dunării Româneşti / The cartographic documents from the 18th-19th centuries – geographical syntheses of the social and economic life within the Severin County and at the European Gate of the Romanian

sector of the Danube ... 69

COSTELA IORDACHE, ALINA VLĂDUŢ, Distribuţia precipitaţiilor atmosferice în Câmpia Olteniei / Distribution of the atmospheric precipitations within the Oltenia Plain ... 78

ION MARINICĂ, Împrimăvărarea timpurie în Oltenia, brumele şi îngheţurile târzii de primăvară / Early spring arrival in Oltenia and late spring hoarfrosts and frosts

... 85

IULICA VĂDUVA, Regionarea climatică şi topoclimatică a Podişului Dobrogei de Sud / The climatic and topo-climatic regionalization of the southern Dobroudja Plateau

... 99

CORNEL GOLEA, IOAN MARINESCU, Caucaz – regiune euro-asiatică de importanţă geostrategică pe harta politică a lumii / Caucasus – euro-asiatic region of the geostrategic importance on the political map of the world ... 112

GHEORGHE CURCAN, SANDU BOENGIU, Aspecte morfografice şi morfometrice din bazinul hidrografic Mraconia / Morphometric aspects within the Mraconia hydrographic basin ... 120

CONSTANTIN GRIGORAŞ, IONEL PICIU, ALINA VLĂDUŢ, Consideraţii asupra eroziunii solurilor utilizate în agricultură, situate în bazinul râului Ogretin (judeţul Prahova) / Some aspects concerning erosion of agricultural soils within Ogretin’s

hydrographic basin (Prahova county) ... 125

VIORICA TOMESCU, Calculatorul şi importanţa sa. Un model de utilizare în predarea- învăţarea geografiei / The computer and it’s importance. A pattern of use in the process of teaching-learning geography ... 133

VIOREL IONEL, VIORICA TOMESCU Educaţia interculturală / Intercultural education

... 143

NOTE, DOCUMENTAR, CRONICĂ

IOAN MARINESCU, Geograful Alexandru Roşu (1930-1992). Profesorul şi cercetătorul

ştiinţific exemplar ... 148

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

LOCUL SI ROLUL COMPONENTEI CĂI DE COMUNICAŢIE ÎN EVALUAREA STĂRII MEDIULUI DIN PLANURILE URBANISTICE GENERALE ŞI ZONALE

- STUDIU DE CAZ: PUZ AREALUL AFERENT NODULUI INTERMODAL OBOR

THE ROLE OF THE SECTION TRANSPORT NETWORK IN THE ENVIRONMENTAL ASSESSEMENT REPORT IN THE URBANISTIC PLANNING STUDIES – CASE STUDY URBANISTIC PLAN OF OBOR AREA

Maria PĂTROESCU

¹

, Cristian IOJĂ

¹

, Radu NECŞULIU

¹

, Viorel POPESCU

¹

Abstract:

The paper describes the problems determined by the transport network in the area situated near an important commercial site in Bucharest (the Bucur Obor general store and the food market Obor). The main dysfunctions are caused by the traffic, which determines a high level of noise and a high concentration of pollutants in the air, and by the deficit in parking places. The present route of the tramways causes many problems (traffic and increased possibility of accidents) and should be changed.

Cuvinte cheie: mediu urban, disfuncţionalităţi de mediu, noduri intermodale, trafic, plan urbanistic zonal, starea mediului, căi de comunicaţie, calitatea vieţii, municipiul Bucureşti,

Key words: urban environment, environmental problems, intermodal nodes, traffic, territorial planning, environmental assessment, transportation network, life quality

1Universitatea din Bucureşti, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (C.C.M.E.S.I.)

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

FACTORI DE CONDIŢIONARE AI DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN CULOARELE TRANSCARPATICE

(CULOARUL PRAHOVEI, CULOARUL BRAN-RUCĂR) DES FACTEURS QUI CONDITIONNENT LE DEVELOPPEMENT DURABLE DANS LES COULOIRS TRANSCARPATIQUES

(BRAN- RUCAR, VALEE PRAHOVA)

Florina GRECU

¹

, Ileana PĂTRU

²

, Laura COMĂNESCU

¹

Des facteurs qui conditionnent le developpement durable dans les couloirs transcarpatiques sont le potentiel natural, antropique. Les points faibles sont la pression humaine, indice de naturalité, la surface morphologique. On impose une évaluation du developpement durable pour les deux régions transcarpatiques de la Roumanie, envisagant le potentiel de l` espace et le type d`exploatation.

Cuvinte cheie: dezvoltare durabilă, presiune umană, favorabilităţi, restrictivitati, culoar

montan.

Mots cle: developpement durable, pression humaine, favorabilités, restrictivités, couloir

2Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

MODIFICAREA CALITĂŢII AERULUI ÎN AREALUL CARIEREI DE EXPLOATARE A LIGNITULUI ROŞIUŢA DIN BAZINUL CARBONIFER

MOTRU

AIR QUALITY MODIFICATION WITHIN THE LIGNIT EXPLOITATION QUARRY AREA FROM THE ROŞIUŢA COAL FIELD

Viorica TOMESCU

³

Abstract:

The present work presents the influence of the lignite-exploiting activities in Roşiuţa open-cast mining – within the coal-field of Motru – on the environmental components. The actual surface of the exploitation of 496.84 ha and its extension to about 682.36 ha according to the development project in 1999- 2020, determines a series of modifications in the landscape of the region. These modifications are: the natural landscape changed in the anthropic relief of the heaps of debris; the long term cessation of the inital use of the agricultural and forrestial terrains; changes in the qualitz of air and water; the removal of 30 frams from the neighbourhood of the open-cast mining to a new location. Together with these major phenomena other secondary effects take place, all of these imposing a set of complex measures from the part of the beneficiary for a lasting environmental re-ability.

Cuvinte-cheie: carieră de lignit, surse de poluare, calitatea aerului, măsuri de protecţie;

Key-words:

lignit quarry, pollution sources, air quality, environmental measures

3Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr. 13

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

PERCEPŢIA VERDELUI URBAN. STUDIU DE CAZ MUNICIPIUL CRAIOVA

URBAN GREEN PERCEPTION. CASE STUDY – CRAIOVA CITY Maria PĂTROESCU

⁴

, Ioan MARINESCU

⁵

Abstract:

The study aims at revealing the present relations between people and the natural environment based on a human-centred perspective, studying the processes through which people frame and change their perception of and behaviours toward the natural environment in the urban context. This relationship can range from hostility or simple indifference to generic awareness, to specific concern and to involvement and participation in proenvironmental activities. Such a shift in perspective should help in bringing people toward a greater awareness of the continuity between cities and their hinterlands and help in overcoming the opposition between city and nature, thus contributing toward making cities more sustainable and liveable.

Cuvinte-cheie: verde urban, coridor verde, zone verzi, percepţia locuitorilor.

Key-words: urban green, green corridor, green areas, resident’s perception.

4 Universitatea din Bucureşti, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (C.C.M.E.S.I.)

5 Universitatea din Craiova, Catedra de Geografie, Str. Al. I. Cuza, nr. 13

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

EDUCAŢIA PENTRU MEDIU A VIITORILOR SPECIALIŞTI ÎN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII URBANE DURABILE A MUNICIPIULUI

CRAIOVA

ENVIRONMENTAL EDUCATION OF THE FUTURE SPECIALISTS ON THE PERSPECTIVE OF THE SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF CRAIOVA

TOWN

Vasile PLENICEANU

⁶

, Cornel GOLEA

¹

Viorel IONEL

⁷

Abstract:

The education for environment may not be treated as a singular educational segment, but as an integral part of the formal education. It is achieved with the help of multiple means, varying from the simple introduction of notions about the environment to their total integration in a project of common action for the environment.

The education for environment must be conceived as a holistic attitude, spreading across the entire human existence and at the same time, it must reflect the changes of the society that lead towards its rapid transformation. It prepares the human being for life, due to the understanding of the great problems of the contemporary world, offering him the necessary abilities to play a positive role for the improvement of life qualities and environment protection, taking into consideration the ethic problems. It is conceived as a holistic vision reflecting the reality of the interdependence between the natural and social environment; it is based on an interdisciplinary understanding.

The educational programmes must take into consideration the modern conceptions for the environment education and should be based on participation, research and experimentation, and the evaluation methods in accordance with Pedagogy centered on practice.

Cuvinte cheie:

educaţie pentru mediu, educaţie continuă, profesii de mediu

Key-words:

environmental education, continuous education, environmental professions

6 Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr. 13 7Catedra de Psiho-Pedagogie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr.13

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

PONDEREA POPULAŢIEI VÂRSTNICE ŞI TINERE ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ, CU PRIVIRE SPECIALĂ ASUPRA OLTENIEI

THE PERCENTAGE OF THE OLD AND YOUNG POPULATION EMPLOYED IN THE ROMANIAN AGRICULTURE, WITH SPECIAL REGARD ON

OLTENIA

Camelia TEODORESCU

⁸

, Mr. I. FLORIGOANŢĂ

⁹

Abstract:

Despite the restrictive conditions, within the rural space the agriculture has always been and still is the main reason for the human existence. At the very beginning, a rudimentary agriculture was the main occupation of the Romanian peasant, who used to grow the plants he needed in the field surrounding his house. Subsequently, the tilled areas extended mainly towards the hilly regions, while peasants from the mountainous regions were frequently forced to practice a type of agriculture at distance, off their own land.

At present, the Romanian peasant becomes ever more attentive at the market demands; his reasoning is influenced by its sensibility; he intends not only to present on the market in order to diversify the products he needs for his household or to sell the modest surplus to gain more money so that he can pay the current fees. He begins to produce goods that have both a good quality and a good price especially for the market.

Key-words: efficiency, productivity, level of education, economic complementarity.

Cuvinte-cheie: randament, productivitate, grad de şcolarizare, complementaritate economică.

8Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, str. A.I. Cuza, nr. 13.

9 Ofiţer de Stat Major, UM. 01083, Craiova

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

STRUCTURA PE VÂRSTE ŞI SEXE A POPULAŢIEI DIN VESTUL JUDEŢULUI VRANCEA

AGE AND SEX STRUCTURE OF THE POPULATION IN THE WESTERN REGION OF VRANCEA COUNTY

Cristian IOJA

¹

, Radu NECŞULIU

¹⁰

Abstract:

The social and economical assessment of the communes from the west of Vrancea County represents a scientific study that is realized within the project LIFE Nature 8576 „In Situ Conservation of the Large Carnivore in Vrancea County”. The demographical issues in this area (trend of depopulation, demographical ageing, unbalanced population distribution, unbalanced sex ratio, low rate of active population, low rate of employed population, low educational level) have many economical and ecological implications.

Cuvinte cheie: îmbătrânire demografică, structură pe vârste şi sexe, dependenţă demografică, criză demografică

Key words: demographical ageing, sex ratio, ageing structure, demographical dependency, demographical crisis

10Universitatea din Bucureşti, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

INFLUENŢA RELIGIEI ASUPRA MENTALITĂŢII ŞI COMPORTAMENTULUI POPULAŢIEI AFGANE

THE INFLUENCE OF RELIGION ON THE MENTALITY AND BEHAVIOUR OF THE AFGHAN POPULATION

Mr. I. FLORIGOANŢĂ

¹¹

, Camelia TEODORESCU

¹²

Abstract:

Language and religion form the basis of any culture, they are essential files of the social tissue. Just like language, although in a different way, religion grants identity. In the societies that are not dominated by technology, religion stands for the great unifying force, the rule that governs the daily life. From food to clothing, religion establishes the values of the members society.

Religion marks the cultural landscape – churches and mosques, cemeteries and sanctuaries, statues and symbols, it is expressed by the way people dress themselves (linen and turbans) and expression of the body (beard, scars).

The origin of Islam, the youngest of the great religions, is to be found in Mohamed’s preaching, who received directly from Allah the truth through a series of revelations, during which He dictated to him the verses of the Koran, the Muslims’ sacred book.

Key words: religion, faith, interpersonal relationships, morality, culture, terrorism, security Cuvinte cheie: religie, credinţă, relaţii interpersonale, moralitate, cultură, terorism, securitate

11Ofiţer de Stat Major, UM 01083, Craiova.

12 Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, str. AI Cuza, Nr. 13.

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

SOCIO-DEMOGRAPHIC FEATURES OF THE ROMANIAN GYPSY MINORITY (RROM)

TRĂSĂTURI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE MINORITĂŢII ŢIGĂNEŞTI (RROME) DIN ROMÂNIA

Silviu COSTACHIE

¹³ Abstract: The article presents some very interesting social and psychological aspects of the Gypsy population of Romania. Basically, an extented ethno-geographical study, this article presents the results obtained on a field study that took place in the year 1993, being done by a large group of social, geographical, economical experts from the University of Bucharest. Pointing the differences that appeared during the time between romanian population and Gypsy population, some special characteristics involving the schoolar level, education level, illiteration level etc. are presented and explained in a causal way. The paper manage to draw an image of how Gypsy communities are organizated and why the tradition is so important for the Gypsies of Romania. All presentations are made in close relation with romanian population´s situation.

Cuvinte cheie: naţiune, majoritar-minoritar, rrom, etnie, limba rromani, natalitate, mortalitate, asimilare, integrare.

Key words: nation, majority-minority, Gypsy, ethny, rromani language, natality, mortality, asimilation, integration.

13 Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Umană şi Economică, B-dul N.Bălcescu nr.1, sector 1, Bucureşti, E-mail: [email protected].

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

DOCUMENTELE CARTOGRAFICE DIN SECOLELE XVIII-XIX – SINTEZE GEOPGRAFICE ALE VIEŢII SOCIALE ŞI ECONOMICE DIN ŢINUTUL SEVERINULUI ŞI DE LA POARTA EUROPEANĂ A DUNĂRII ROMÂNEŞTI

THE CARTOGRAPHIC DOCUMENTS FROM THE 18

^TH

-19

^TH

CENTURIES - GEOGRAPHICAL SYNTHESES OF THE SOCIAL AND ECONOMIC LIFE WITHIN

THE SEVERIN COUNTRY AND AT THE EUROPEAN GATE OF THE ROMANIAN SECTOR OF THE DANUBE

Cornel GOLEA

¹⁴

, Vasile PLENICEANU

¹

,Viorel IONEL

²

Abstract

: The paper is a keen and comparative study of the cartographic elements present on the documents found in Romania for an ancient Romanian territory (the country of Severin), which has had a great economic, strategic and military importance in this part of the European world. The analytical study of the cartographic documents from the 18^th-19^th centuries and the documents from the National Archives highlight stable rural and urban settlements, the heartlands of which are influenced by the relief configuration (flood plains, terraces, hills and fields), strips of cultivated land, hydro-technical equipping and regularizations of the hydrographical net, social-economical buildings, a dense network of communication routes. All these elements bring to the idea that this country had an intense economic and social life throughout the centuries.

Key-words:

territorial arrangement, cellar, attic, mill, oiconims

Cuvinte cheie: amenajarea teritorială, pivniţa, cula, moara cu ciutură, oiconime.

14Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, nr. 13 2Catedra de Psiho-Pedagogie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr.13

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

DISTRIBUŢIA PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE ÎN CÂMPIA OLTENIEI

DISTRIBUTION OF THE ATMOSPHERIC PRECIPITATIONS WITHIN THE OLTENIA PLAIN

Costela IORDACHE

¹

, Alina VLĂDUŢ

¹⁵

Abstract:

The regime of the atmospheric precipitation gives us an assembly image about the climatic peculiarities of a certain region. With regard to the Oltenia Plain, the distribution of the mean annual, semestrial, seasonal, and monthly quantities presents the same characteristics within the entire analysed area, first of all due to the evenness of the active surface. At the same time, as compared to the others parts of the Romanian Plain, there appears a series of specific elements, especially when it comes the distribution of the mean monthly quantities. Thus, there can be noticed a second maximum in November - December.

Cuvinte cheie:

precipitaţii, Câmpia Olteniei, suprafaţă activă, uniformitate

Key words:

precipitations, the Oltenia Plain, active surface, evenness

15Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, nr. 13

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

EARLY SPRING ARRIVAL IN OLTENIA AND LATE SPRING HOARFROSTS AND FROSTS

ÎMPRIMĂVĂRAREA TIMPURIE ÎN OLTENIA ŞI BRUMELE ŞI ÎNGHEŢURILE TÎRZII DE PRIMAVARĂ

Ion MARINICĂ

¹⁶

Abstract:

In this paper – case study, there are analysed the synoptic conditions that determined an extremely early spring arrival in Oltenia in the spring of 2002. This made that the vegetation advance as against the normal be of about one month. On 12.03.2002 almost all the species of fruit trees were blossomed. Then the hoarfrost in the morning of 8^th April 2002 caused considerable damages by destroying the fruit in proportion of over 90% which constituted a real climatic disaster. Useful conclusions for weather forecastare drawn.

Key-words:

early spring arrival, late hoarfrosts and frosts, synoptic situation, air mass, climatic disaster, Mediteranean Cyclones, Scandinavian Anticyclone.

Cuvinte-cheie:

împrimăvărare timpurie, brume şi îngheţuri tîrzii, dezastru climatic, situaţie sinoptică, masă de aer, Cicloni Mediteraneeni, Anticiclonul Scandinav.

16Cercetător principal – Centrul Meteorologic Regional Craiova Str. Brestei Nr. 3 A et. 4 Principal research – R egional Meteorological Centre Craiova

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

REGIONAREA CLIMATICĂ ŞI TOPOCLIMATICĂ A PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

THE CLIMATIC AND TOPO-CLIMATIC REGIONALIZATION OF THE SOUTHERN DOBROUDJA PLATEAU

Văduva IULICA

¹⁷

Abstract:

The South Dobroudja Plateau comprises four physical-geographical units – the Medgidiei Plateau, the Oltinei Plateau, the Cobadin Plateau and the Mangaliei Plateau. From a climatic point of view, the Danube and the Black Sea, the land and the air in advection influence this region, surrounded by the river, the sea, the Central Dobroudja and the border with Bulgaria. From a topo- climatic point of view, there are also some local influences – the most important being the land, sandy and aquatic surfaces and also some peculiar elements, such as: beaches, lakes, limans, valleys, the water shore of the Black Sea, escarpments, beach scarps, slopes exposed southwards or northwards, salty terrains, swamps and the anthropic changes of the active surface that have their own characteristics and determine the climatic and topo-climatic features of the South Dobroudja Plateau.

This paper presents the conceptual model of the climatic and topo-climatic regionalization, the map of the complex and elementary topo-climats, each one being characterized by quantitative indices. This model reflects the impact of the four major influences and of the elementary topo-climats related to the structure of the active surface.

Key-words:

climatic regionalization, complex topoclimates, elementary topoclimats, the South Dobroudja Plateau.

Cuvinte-cheie:

regionare climatică, topoclimate complexe, topoclimate elementare, Podişul Dobrogei de Sud

17Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Geografie, Bucureşti

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

CAUCAZ–REGIUNE EURO-ASIATICĂ DE IMPORTANŢĂ GEOSTRATEGICĂ PE HARTA POLITICĂ A LUMII

CAUCASUS – EURO-ASIATIC REGION OF GEOSTRATEGIC IMPORTANCE ON THE POLITICAL MAP OF THE WORLD

Cornel GOLEA

¹

, Ioan MARINESCU

¹⁸

Abstract:

Caucasus and the region near, is considered a “hot point” for the geopolitical interest of the great powers. The maintenance of the Caucasus within the political-economic sphere of CSI and of geopolitical interest for occidental powers either, turns the region between the Black Sea and the Caspian Sea into an important euro-asiatic interfering area. The work deals with the main political, national, ethnic, social and economic problems specific to the region, the main defining elements for the region of geo strategic interest.

Key-words:

geopolitical interfering area, geo-strategic region, pluriethnic entity, territorial autonomy, center and periphery.

Cuvinte-cheie:

zonă de interferenţă geopolitică, regiune geostrategică, entitate plurietnică, autonomie teritorială, centru şi periferie.

18Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Al. I. Cuza, nr. 13

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

ASPECTE MORFOGRAFICE ŞI MORFOMETRICE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MRACONIA

MORPHOGRAPHIC AND MORPHOMETRIC ASPECTS WITHIN THE MRACONIA HYDROGRAPHIC BASIN

Gheorghe CURCAN

¹⁹

, Sandu BOENGIU

¹

Abstract:

The Mraconia river, a left tributary of the Danube, springs from the eastern part of the Almaj Mountains, the entire hydrographic basin of the Mraconia having the characteristics of a basin of Carpathian type. The morphometric and morphographic indices play a major role for the complex study of the relief; these indices help us understand better the conditions that lead to the spatial distribution of the relief forms, the intensity of the modeling processes, as well as the present phase of the relief evolution.

Key words:

morphography, morphometry, Mraconia

Cuvinte-cheie:

morfografie, morfometrie, Mraconia,

19Universitatea din Craiova, Catedra de Geografie, Str. Al. I. Cuza, nr. 13.

2 Universitatea din Craiova, Catedra de Geografie, Str. Al. I. Cuza, nr. 13.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

CONSIDERAŢII ASUPRA EROZIUNII SOLURILOR UTILIZATE ÎN AGRICULTURĂ SITUATE ÎN BAZINUL RÂULUI OGRETIN (JUDEŢUL PRAHOVA)

SOME ASPECTS CONCERNING EROSION OF AGRICULTURAL SOILS WITHIN OGRETIN’S HYDROGRAPHIC BASIN (PRAHOVA COUNTY)

Constantin GRIGORAŞ

²⁰

, Ionel PICIU

²¹

, Alina VLĂDUŢ

¹

,

Abstract:

The territory of the Ogretin Hydrographical basin is characterised by a mosaic of soil types, mainly due to the influence of the lithological, geomorphological and hydrologic conditions. It should be noticed that in time, the deforestation of large areas has lead to the wide spreading of the denudation processes and especially those of soil erosion. On the agricultural surface of this basin (approximately 21,480 ha), six classes of soil degradation by areolar erosion were delineated; the excessive and very eroded terrains represent approximately ¼ of the area.

Cuvinte-cheie:

tipuri de sol, eroziunea solurilor, utilizarea terenurilor, agricultură, terenuri agricole, bazin hidrografic, procese de denudare, alunecări de teren

Key-words:

soil types, soil erosion, land use, agriculture, agricultural land, hydrographic basin, denudation processes, land slides.

20 Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, str. Al. I. Cuza, nr. 13

21 I.C.P.A. - Bucureşti

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vo

V

ol l. . 6 6 ( (n ne ew w s se er ri ie es s) ) - - 2 20 00 03 3

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

CALCULATORUL ŞI IMPORTANŢA SA. UN MODEL DE UTILIZARE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI

THE COMPUTER AND IT’S IMPORTANCE. A PATTERN OF USE IN THE PROCESS OF TEACHING-LEARNING GEOGRAPHY

Viorica TOMESCU

²²

Abstract:

The utilization of computer and multimedia systems in the process of teaching at all levels of training emphasizes the interaction computer-pupils. The computer assisted teaching offers great advantages by gathering a set of elements such as: sounds, voices, texts, images, videos, drawings, charts etc., grouped within applications according to the teaching targets, interactively, both at the computer-pupil level and at the guiding role of the teacher.

Cuvinte-cheie:

calculatorul, instruirea asistată, informaţie, rezolvare euristică, proces de instruire

Key-words: c

omputer, assisted-training, information, euristic solving, teaching process

22Catedra de Geografie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr. 13

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie Vol. 6 (new series) - 2003

Vol. 6 (serie nouă) - 2003

EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ INTERCULTURAL EDUCATION

Viorel IONEL

²³

, Viorica TOMESCU

¹

Abstract:

Intercultural education is a variable of the geopolitical strategies that take into account cultures convergence and their interdependence. Their aim is to stimulate changing of cultural values, dialog and solidarity, mutual faith, diminishing of intolerance, xenophobia and racism. There is needed a new design of educational structures and of educative methods, a common effort of school and society.

Key-words:

intercultural education, permissive education, dialog of cultures, tolerance, interdependence, interrelations, identity-alterity

Cuvinte-cheie:

educaţia interculturală, educaţie permisivă, dialogul culturilor, toleranţă, interdependenţă, interînţelegere, identitate-alteritate

23Catedra de Psiho-Pedagogie, Universitatea din Craiova, Str. Al. I. Cuza, Nr.13

UNIVERSITY OF CRAIOVA Series: Geography UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Seria: Geografie

Vol. 6 (new series) - 2003 Vol. 6 (serie nouă) - 2003

GEOGRAFUL ALEXANDRU ROŞU (1930-1992)

PROFESORUL ŞI CERCETĂTORUL ŞTIINŢIFIC EXEMPLAR

Ioan MARINESCU

²⁴

Alexandru Roşu

²⁵

– viitorul geograf, cercetător ştiinţific şi cadru didactic universitar – s-a născut la 20 octombrie 1930, într-o familie de apreciaţi învăţători, care locuiau şi care îşi desfăşurau activitatea într-un sat oltean, Buiceşti, ce aparţinea de comuna Butoieşti (judeţul Mehedinţi), situat undeva la marginea dinspre Motru a Câmpiei Bălăciţei.

Încă de mic, a arătat un deosebit interes pentru cunoaşterea realităţilor înconjurătoare. Dornic să afle, să ştie, să cunoască, îi plăcea – a declarat cu un anumit prilej, tatăl său – să-şi petreacă, o parte din timpul său liber, în mijlocul naturii. De la o vreme, l-a avut alături, în „expediţiile” făcute prin împrejurimile localităţii natale, şi pe fratele său, Lucian, viitor cadru didactic universitar şi apreciat istoric

²⁶

.

A absolvit – an de an, premiantul clasei – în satul natal. În continuare, a devenit elev – şi a fost unul silitor şi disciplinat, stimat de colegii de clasă şi apreciat de cei care i-au fost profesori – al Liceului (azi Colegiul Naţional) „Fraţii Buzeşti” din Craiova – instituţie de învăţământ preuniversitar cu vechime şi tradiţie, care, de-a lungul existenţei sale de 12 decenii, a dat ţării noastre (şi, în unele cazuri, şi umanităţii), din totalul absolvenţilor săi, o seamă de personalităţi exemplare, din rândul cărora s-au impus, în mod deosebit, viitori membrii ai Academiei Române Radu Voinea, Mihnea Ghorghiu, Ştefan Berceanu.

După absolvirea liceului, tânărul Alexandru Roşu se va îndrepta către Capitală, dornic să urmeze cursurile Facultăţii de Geologie-Geografie a celei mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din ţara noastră. Pregătit temeinic fiind, a trecut cu un deosebit succes probele concursului de admitere. În continuare, studentul oltean s-a impus atenţiei profesorilor săi, prin temeinicia cunoştinţelor însuşite şi pentru preocuparea arătată legăturii acestora cu „terenul”, cu diferitele zone geografice (şi cu suportul lor geologic) din ţara noastră.

În anii studenţiei, şi-a făcut, sub îndrumarea profesorilor săi, „ucenicia”, în domeniul, de regulă pretenţios, al cercetării ştiinţifice. A participat, în calitate de autor, cu numeroase comunicări, la diferite sesiuni ştiinţifice şi simpozioane, organizate în cadrul facultăţii (şi nu

24

Universitatea din Craiova, Catedra de Geografie, Str. Al. I. Cuza, Nr. 13

25

În legătură cu viaţa şi opera sa, a se vedea: Adrian Cioacă, „Profesor Universitar Doctor Alexandru Roşu 1930-1992”, „Studii şi cercetări de Geografie”, tomul XL, 1993, Editura Academiei Române, p. 177-179;

Mihai Ielenicz (şi colectiv) „Un secol de învăţământ geografic la Universitatea din Bucureşti”, Bucureşti, Editura „Eficient”, 2000, p. 117-118 şi 361-363; Alexandru Dinu, Marian Barbu, Liceul „Fraţii Buzeşti”

Craiova , 115 ani, Craiova, Editura „Aius”, 1997, p 337-339.

26

Lucian Roşu – azi profesor universitar în S.U.A. – s -a făcut cunoscut şi apreciat prin cercetările efectuate

şi studiile publicate (în domeniile: istorie, arheologie, muzeistic). S-a remarcat, de asemenea, în timpul cât

s-a aflat în ţara de origine, în calitate de redactor şef al cunoscutei şi apreciatei „Reviste a Muzeelor şi

Monumentelor Istorice”.

numai). A publicat, în „Natura”, o seamă de note, articole şi recenzii, care s-au bucurat de aprecieri, în cercul specialiştilor în domeniile geografiei şi geologiei.

Student de excepţie, îşi încheie studiile universitare cu Diploma de Merit şi este, după aceea – semn al aprecierii de care se bucura şi în rândul profesorilor săi şi a conducerii facultăţii - repartizat, într-un post de cercetător, la Institutul de Geografie al Academiei Române, unde va rămâne vreme de 13 ani (1953-1966). În tot acest timp, va desfăşura – în calitate de şef al sectorului „Studii Geomorfologice” - o susţinută activitate de cercetare, ale cărei rezultate le-a făcut cunoscute atât în cadrul unor manifestări ştiinţifice (sesiuni şi dezbateri), cât şi prin intermediul unor studii şi articole publicate în reviste de specialitate: Aspecte morfologice din zona de confluenţă a Jiului cu Motrul şi Gilortul („Probleme de geografie”, Bucureşti, 1956);

Câteva observaţii fizico-geografice din Câmpia înaltă a Bălăciţei, („Probleme de Geografie”, Bucureşti, 1959); Relieful Republicii Populare Române, („România”, revistă în limbi străine, Bucureşti, 1958); Vegetaţia şi fauna Republicii Populare Române, („România”, Bucureşti, 1959); Bogăţiile de subsol ale Republicii Populare Române, („România”, Bucureşti, 1960);

Oraşe noi pe harta R.P.R., „Ştiinţă şi tehnică”, Bucureşti, 1960); Itinerar de excursie geografică, („Natura”, vol. 5, Bucureşti, 1961); Unele probleme teoretice cu privire la obiectul geomorfologiei („Natura”, vol. 2, Bucureşti, 1961); Methodes d’investigation de l’influence des movements neotéctoniques locaux sur le relief des vallees, ilustrées pour le basin de Jiu, („Revue roumaine de géologie, géophyisique et géographie”, vol VIII, Bucureşti, 1964), etc.

În aceiaşi perioadă, participă, de asemenea, alături de alţi cercetători ai Institutului de Geografie, la elaborarea unor lucrări de sinteză de o deosebită importanţă şi valoare: Monografia geografică a R.P.R., vol. I, Geografia fizică, Editura „Academiei”, Bucureşti, 1960 şi volumul II din Geografia economică pe ramuri, Editura „Academiei”, Bucureşti, 1963 şi Dicţionarul Enciclopedic Român, vol. II, Editura „Politică”, Bucureşti, 1964; vol. III, 1965.

²⁷

În anul 1961 devine doctor în Geografie cu teza Subcarpaţii Olteniei dintre Motru şi Gilort.

Studiu geomorfologic (publicată în Editura „Academiei Române”, Bucureşti, 1967). Lucrarea valorifică, în principal, cercetările sale privind „arealul subcarpatic oltean” (Unele probleme de cercetare a tectonicii recente în sectorul subcarpatic al Văii Jiului, 1961; Unele consideraţii paleo- geografice în Subcarpaţii Getici dintre Motru şi Gilort, 1961 ş.a.), cercetări iniţiate, la începutul secolului XX, de către profesorul craiovean I. Ionescu - Argetoaia

²⁸

. Îndrumător (şi mentor), i-a fost geograful român Tiberiu Morariu

²⁹

, profesor la Universitatea din Cluj.

După cum se poate lesne observa, o însemnată parte din cercetările făcute în această etapă, vizează meleagurile natale – meleaguri ce i-au fost şi i-au rămas, întreaga viaţă, deosebit de dragi:

27

Volumul IV al aceleiaşi lucrări, consacrată prezentării Regiunilor pericarpatice din ţara noastră, Dealurile

şi Câmpia Banatului şi Crişanei, podişul Mehedinţi, Subcarapţii, Piemontul Getic, Podişul Moldovei, a

văzut lumina tiparului în 1993, la doi ani după moartea sa. A avut o contribuţie importantă la elaborarea enciclopediilor italiană (Agostini), maghiară şi britanică (Adrian Cioacă, lucr. cit, p.178).

28

Ion Ionescu Argetoaia (1880-1957). Fiu al comunei doljene Argetoaia. Absolvent - coleg de clasă cu diplomatul şi omul politic Nicolae Titulescu – al Colegiului craiovean „Carol I” şi, în continuare, al Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Bucureşti. Cu un stagiu de specializare făcut în Germania, la Universitatea din Jena. Doctor în specialitatea sa, a fost, la Craiova, nu doar profesorul ideal, ci şi cercetător apreciat în cercul specialiştilor din ţara noastră. A condus, cu excelente rezultate, vreme de două decenii, Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova. A avut, la vremea sa, un incontestabil prestigiu ştiinţific în cercul larg al geografilor şi geologilor din ţara noastră (Pe larg, în legătură cu viaţa şi opera sa, vezi:

Alexandru Dinu, Marian Barbu, op. cit., p. 220-226.

29

Tiberiu Morariu Transilvănean (născut în 1905, în comuna Salva, în judeţul Bistriţa-Năsăud). Profesor de geografie la Universitatea din Cluj. Cunoscut şi apreciat atât pentru excelentele sale calităţi pedagogico- didactice, cât şi pentru contribuţia adusă – rod al unor îndelungi şi laborioase cercetări – la studiul

periglaciarului din România, la alunecările de teren din Podişul Transilvaniei, la studiul reţelei hidrografice.

Membru al Academiei Române.

Câmpia înaltă a Bălăciţiei; Profilele Motrului şi Gilortului; Zona de confluenţă a Jiului cu Motru şi Gilortul etc.

Studiile şi articolele semnate Alexandru Roşu, de-a lungul întregii sale activităţi didactice şi de cercetare, în sfera publicaţiilor deja menţionate şi în altele, la fel de prestigioase, din rândul cărora cităm în primul rând „Terra”, din al cărei colegiu de redacţie a făcut parte o lungă perioadă de timp.

În anul 1966, Alexandru Roşu îşi îndeplineşte un vis drag din anii copilăriei – o copilărie trăită în familia unor învăţători dedicaţi total creşterii şi formării a zeci de generaţii de elevi dintr- un sătuc mehedinţean: trece, prin transfer, de la Institutul de Geografie la Institutul Pedagogic din Bucureşti.

³⁰

Îmbrăţişează, astfel, cariera didactică (pe care o va împleti, armonios şi cu rezultate remarcabile, cu cea de cercetare ştiinţifică).

Rămâne aici, cu grad de conferenţiar, timp de 6 ani (1966-1972). În continuare, până în 1990, îşi va desfăşura activitate în cadrul Facultăţii de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti. La ambele instituţii de învăţământ superior a predat cursul de Geografie fizică a României – curs pe care l-a publicat în trei ediţii (1971, 1973, 1980) la „Editura Didactică şi Pedagogică”, din Bucureşti.

Profesor temeinic pregătit şi înzestrat cu arta comunicării, Alexandru Roşu s-a bucurat de atenţia şi preţuirea studenţilor săi şi a organizat, cu aceştia, periodic, foarte instructive excursii ştiinţifice menite să-i ajute să-şi cunoască (şi, cunoscând-o, să o iubească) ţara. Bun organizator şi temeinic în tot ceea ce a întreprins, în dubla sa calitate de profesor şi cercetător ştiinţific. Exemplu de modestie şi seriozitate. Exigent cu studenţii şi colaboratorii săi şi foarte exigent cu sine. Adept al dialogului sincer şi duşman declarat al mediocrităţii şi al minciunii. Capabil sa se bucure sincer de succesele altora – ale foştilor săi studenţi, mai ales. Mândru de originea sa olteană şi de fiii de frunte ai acestui ţinut românesc cuprins între Dunăre, Olt şi Carpaţii Meridionali: Tudor Arghezii, Constantin Brâncuşi, Nicolae Titulescu, Ştefan Odobleja, Marin Sorescu ş.a. Şi, dintre geografi, Ludovic Mrazec, Sabba Ştefănescu, Ion Popescu Voiteşti ş.a.

Paralel cu activitatea didactică, Alexandru Roşu a continuat activitatea de cercetare, în aceleaşi trei importante domenii: geomorfologie, geografia mediului şi geografia fizică a României. Şi, ca urmare (şi rod al demersurilor sale ştiinţifice) apar, în diferitele publicaţii de profil şi sunt tipărite sub egida unor edituri de prestigiu, numeroase articole, studii şi lucrări de mare valoare (realizate singur sau în colaborare): Geografia Dunării Româneşti (Editura Academiei, Bucureşti, 1969; România. Atlas etc.

Cunoscând şi apreciind puterea educativă pe care o exercită, asupra tineretului, biografiile îndrăzneţilor exploratori, a călătoriilor făcute, de marii „cutezători”, în jurul lumii, expediţiile româneşti în unele îndepărtate (şi ademenitoare) zone ale Terrei etc., a elaborat şi publicat – pe aceste teme – o seamă de lucrări care s-au bucurat de un foarte larg interes: O sută de ani de la naşterea marelui explorator norvegian Fridjof Nansen („Natura”, 6, 1968); Prima călătorie în jurul lumii (Col. „Mari descoperiri geografice”), Editura „Ştiinţifică”, Bucureşti, 1964;

Patruzeci de ani de la Expediţia Română (C. Dumbravă) în Groenlanda („Natura”, 5, 1967) şi a participat – cu studiul Câmpia Piemontană Getică – la Volumul omagial George Vâlsan, (Bucureşti, 1971).

Fost – în perioada 1965-1968 – expert în problemele mediului înconjurător, în cadrul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (C.N.S.T.) – Alexandru Roşu s-a dedicat, în ultima parte a vieţii, studiului temeinic şi aprofundat (în vederea protejării sale) al mediului geografic. Concluziile la care a ajuns le-a făcut publice (şi le-a pus la dispoziţii instituţiilor

30

Avea să întâlnească aici un alt geograf oltean, prof.univ.dr. (şi decan) Ioan Roşca, absolvent al unei

vechi şi prestigioase instituţii de învăţământ preuniversitar din Craiova: Colegiul Naţional „Carol I” (unde a

fost elev, de asemenea, un timp geograful George Vâlsan, membru al Academiei Române (a cărui schiţă

biografică am prezentat-o sib forma unui medalion, în Nr. 4/2001 al Analelor Universtităţii din Craiova –

Seria Geografie).

abilitate să ia măsuri în acest sens) prin intermediul a numeroase articole de presă: Geografia mediului înconjurător („Tribuna Şcolii”, 9, Bucureşti, 1973 şi (cu acelaşi titlu) „Terra”, 2, Bucureşti, 1974), prin elaborarea (împreună cu Irina Ungureanu) a unui curs de Geografia mediului înconjurător (Editura „Didactică şi Pedagogică”, Bucureşti, 1977) şi (mai ales) prin lucrarea sa de referinţă cu titlul Terra – geosistemul vieţii (Editura „Ştiinţifică şi Enciclopedică”, Bucureşti, 1987, premiată, în 1990, de Academia Română. În articolele şi lucrările sale pe această temă, autorul atrage atenţia asupra faptului că „Una din marile cerinţe cu care se confruntă omenirea acestui sfârşit de mileniu, se referă la modificarea atitudinii sale faţă de natură, faţă de tot ce înseamnă Pământ...” („Terra” – geosistemul vieţii, Prefaţă, p. 17).

A fost, după decembrie ’89, unul dintre membrii fondatori ai Mişcării Ecologice din România, calitate în care a militat pentru cunoaşterea, preţuirea şi conservarea mediului înconjurător

Profesorul universitar dr. Alexandru Roşu are şi marele merit de a fi iniţiat Clubul Terra 2000, menit să adune laolaltă pe cei pasionaţi (copii, tineri şi vârstnici) pentru călătoriile geografice, şi a făcut parte din categoria conferenţiarilor cei mai ascultaţi, ori de câte ori s-a adresat auditorilor săi, indiferent care le-a fost, acestora, profesiunea şi vârsta.

Membru în Consiliul său de conducere, s-a numărat, o lungă perioadă de timp, printre animatorii Societăţii de Geografie din România şi a fost, vreme de doi ani (1990-1992), Secretar de Stat în cadrul Ministerului Învăţământului.

În plină putere de muncă, de cercetare şi de creaţie, într-o vreme când prezenţa sa era atât de necesară, în 1992, o boală, care de regulă, nu iartă, l-a obligat să plece „Dincolo”, cu gândul la ceea ce reuşise să înfăptuiască până atunci şi cu sentimentul dureros că lasă, în urma sa, o seamă de proiecte nerealizate. Când a închis ochii pentru totdeauna, Calendarul arăta ziua de 27 iulie.

* * *

Profesorul universitar dr. Alexandru Roşu are meritul de a fi militat activ – alături de alţi numeroşi intelectuali olteni – pentru înfiinţarea Institutului Pedagogic de 3 ani şi a Universităţii din Craiova, iar în cadrul acestora, a Facultăţii de Geografie. Faptul acesta n-a fost uitat: un laborator al actualei Facultăţi de Istorie-Filozofie-Geografie poartă azi, cu mândrie, numele său.

În plus, în urma demersului venit din partea unui Comitet de Iniţiativă din cadrul Secţiei de Geografie a Facultăţii, la 11 august 1997 a luat fiinţă, în memoria acestei proeminente personalităţi a geografiei din ţara noastră, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Alexandru Roşu”.