UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
FACULTATEA DE LITERE
ŞCOALA DOCTORALĂ DE STUDII FILOLOGICE
Body and Corporeality in the Evangelical Linguistic Practice
Rezumatul tezei de doctorat
Conducător de doctorat: Doctorandă:
Prof. univ. dr. Rodica Albu Ligia V. Livanu căs.Cruț
Iași, 2020
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI Școala Doctorală de Studii Filologice
ANUNȚ
La data de 15.09. 2020, ora 9.00 AM, pe platforma ZOOM doamna Livanu V. Ligia căs. Cruț va susține, în ședință publică, teza de doctorat cu titlul ”Body and Corporeality in the Evangelical Linguistic Practice” în vederea obținerii titlului științific de doctor în domeniul Filologie.
Linkul ședinței publice este următorul:
https://us02web.zoom.us/j/83832423952?pwd=dm9reVNHcGd5bm5oZ XYrKzl3MFVGQT09
Comisia de doctorat are următoarea componență:
Președinte:
Prof.univ.dr. Dana Bădulescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Conducător științific:
Prof.univ.dr. Rodica Albu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Referenți:
Prof.univ.dr. Teodora Ghivirigă, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”
din Iași
Prof.univ.dr. Dorin Chira, Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca
Prof.univ.dr. Siviu Rogobete, Universitatea de Vest din Timișoara Vă invităm să participați la ședința de susținere a tezei.
Teza poate fi consultată la Biblioteca Facultății de Litere.
1 Sumar
Acknowledgements………..………….5
Introduction………..7
1. The Relevance and Actuality of the Research Topic...7
2. Research Methodology...9
3.Terminology...12
PART I – THE AMERICAN EVANGELICAL CONTEXT 1. The Discourse on Body and Corporeality in Contemporary Protestant America...19
1.1. Contemporary Evangelical Voices...19
1.2. Embracing the Body. Bromleigh McCleneghan...23
1.3. Spiritualising the Physical Body. Love and Hate Stories...26
1.3.1. Joyce Meyer...26
1.3.2. Patricia King...32
1.3.3. Kim Dolan Leto...36
1.3.4. Joni Eareckson Tada...41
1.4. Conclusions...44
2. Linguistic Representations of the Sexualised and Asexualised Body in American Evangelical Literature………..48
2.1. A Brief History of Evangelical Feminism...49
2.2. Evangelical Feminist Perceptions of Body, Sex and Womanhood...52
2.2.1. Dianna Anderson...52
2.2.2. The “Purity” Movement. History and Implications...52
2.2.3. Damaged Goods...55
2.2.4. A New Sexual Ethic...57
2.2.5. Deconstructing Femininity and Masculinity...65
2
2.3. Bromleigh McCleneghan...67
2.3.1. Sexuality Codes Revised...67
2.3.2. Common Language...70
2.4. Sarah Bessey...72
2.4.1. Non-aggressiveFeminism...72
2.4.2. Jesus Feminism……….….75
2.4.3. Evangelical Feminist Jargon...79
2.5. Rachel Held Evans...82
2.5.1. Deconstructing Evangelical Myths...82
2.5.2. The New Rhetoric of Doubt and Mystery...89
2.6. Common Ground. Narrative, Linguistic and Rhetorical Similarities...92
2.6.1. Evangelical Identity...92
2.6.2 Early Influences. The Mother Figures...95
2.6.3. Similar Narrative Patterns...96
2.6.4. Similar Rhetoric...96
2.7. Conclusions...98
3. Contesters of the “Purity” Movement………...……...102
3.1. Joshua Harris...102
3.2. Nadia Bolz-Weber...109
3.3. Conclusions...115
PART II – THE ROMANIAN EVANGELICAL CONTEXT 4. The Romanian Evangelical Discourse on Body, Gender and Sexuality……...………119
4.1. Cultural Constructions of Masculinity and Femininity...120
4.2. The Gender Script in the Romanian Evangelical Discourse...124
3
4.3. Gender Roles...126
4.3.1. Hierarchical Roles and Priority Lists...126
4.3.2. Womanhood = (House)wife...131
4.3.3. Womanhood = Motherhood...133
4.3.4. Evangelical Womanhood = God-oriented Womanhood...137
4.4. The Body...142
4.5. The Male Discourse on the (Women’s) Body. “Purity” Culture and Dress Codes...145
4.6. Linguistic Practices in the Romanian Evangelical Discourse on Body and Gender...151
4.7. Conclusions...160
5. Gender Constructions in the Romanian Evangelical Fictional Literature………...…164
5.1. Male and Female Profiles in Ligia Seman’s Writing...165
5.1.1. Inside vs. Outside Beauty...165
5.1.2. Religious and Erotic Tension...166
5.1.3. “Purity” Ideology...168
5.1.4. Gender Constructions Informed by “Purity” Ideologies...173
5.2. Femininity and Masculinity in Tiberiu Ciubotari’s Writing...174
5.2.1. Physical Beauty vs. Beauty of Character...175
5.2.2. Body Language, Disconnected Sexuality and Love...177
5.2.3. Clothing and Frivolity...179
5.2.4. Feminist Undertones...183
5.3. Conclusions...184
Final conclusions……….….187
4
1. Evangelical dualism...187
2. “Purity” Culture...190
3. Patriarchy, Binary Sexuality and Gender Norming...194
Appendix 1 – Evangelical. Three Different Meanings…....…..201
1. Magisterial Reformation. 16th-Century Evangelical Churches...202
2. Evangelical Revivals. 18th and 19th-Century Evangelicalism....203
3. Fundamentalists and the New Evangelicals. 20th-Century Evangelicalism...205
Appendix 2 – Religious Affiliations of Referenced Authors....213
1. American Authors...213
2. Romanian Authors...217
Appendix 3 – An Interview with Dănuț Mănăstireanu…...220
Bibliography………...……227
1. Primary sources………...………...….227
2. Secondary sources………..……...….228
5 Introducere
Obiectivul tezei mele este de a demonstra că discursul evanghelic despre corp produce construcții de gen
simplificate și preconcepute, care sunt responsabile pentru crearea unor imagini deformate și a unor reprezentări înguste, toxice chiar, ale feminității și masculinității, modelate de trei factori importanți: gândirea dualistă (ce separă materia de spirit șicorpul de suflet), cultura patriarhală (privilegiind relațiile de putere, structurile androcentrice și hegemonia rolurilor de gen) și o cultură a
„purității” (care promovează „puritatea” sexuală înțeleasă ca abstinență sexuală premaritală și purificare de orice dorință sexuală).
Aceste elemente nu sunt specifice exclusiv culturii evanghelice (ele caracterizează și alte comunități
conservatoare sociale sau religioase), dar sunt fără doar și poate mărci identitare importante ale tradiției eclesiale evanghelice.
Terminologie
Este important să precizăm faptul că termenul evanghelic nu se referă în teza mea la urmașii Reformei magisteriale, precum luteranii, ci la membrii tradițiilor născute din Reforma radicală care a dus la apariția menoniților, a anabaptiștilor, a baptiștilor, a fundamentaliștilor și a neo- evanghelicilor în sânul protestantismului american și european și a altor grupuri schismatice (numite și
„neoprotestanți”, „sectanți” sau „pocăiți”) în mediul românesc de tradiție ortodoxă.
Feminism, conceptul cu care operez în teza mea, nu are nimic de-a face, în accepția lui evanghelică americană, cu formele radicale ale feminismului contemporan perfect rezumate de Mary Eberstadt în ultima ei carte, Primal
6
Screams: How the Sexual Revolution Created Identity Politics, drept o strategie de supraviețuire cu caracteristici masculine (agresivitate verbală, obscenitate, militantism agresiv si, după caz, promiscuitate). Centralitatea lui Cristos în tradiția evanghelică explică numele găsit de Sarah Bessey (în egală măsură titlul uneia din cărțile sale) pentru a
rezuma feminismul evanghelic: Jesus Feminism, care introduce un tip de feminism puternic ancorat în valorile și practicile creștine și denunță, în același timp, practicile și discursul abuziv și dăunător: organizarea ierarhică a familiei, hegemonia genului masculin și a rolurilor
prescrise, modelul așa-zisei „feminități biblice” preluat în mod literal, mesaje amestecate privind sexualitatea, reprezentări preconcepute și toxice ale feminității și masculinității, cultura fricii, a rușinii, a vinovăției și a excluderii.
„Puritate” („purity”) este un termen strict legat de protestantismul american și se referă la mișcarea născută în anii ˋ90 ai secolului trecut în Statele Unite din inițiativa unor organizații americane care promovau abstinența sexuală în afara cadrului marital, limitarea sau eliminarea completă a ritualurilor de curtare și a întâlnirilor cu persoanele de sex opus, care erau considerate periculoase pentru integritatea tinerilor, slujindu-se, în acest scop, de o întreagă industrie a „purității” create pentru a sprijini și promova aceste ideologii: jurăminte scrise, baluri ale
„purității”, reuniuni ale „purității” și, bineînțeles, o impresionantă cantitate de literatură a „purității”.
Rezultatele cercetării mele sunt organizate în două părți: prima parte analizează contextual evanghelic
american, iar a doua parte se ocupă de mediul evanghelic românesc.
7
Fiecare din cele două părți conține secțiuni dedicate analizei textelor și discursurilor americane și evanghelice pe teme legate de corp și construcții de gen.
Prezența unei secțiuni dedicate în întregime discursului evanghelic american despre corp și gen este legitimată de influența uriașă pe care evanghelismul american a exercitat-o asupra tradiției evanghelice românești de-a lungul timpului.
Metodologie
Pentru a răspunde întrebării de cercetare a tezei mele
Este perspectiva evanghelică asupra corpului cauza principală a construcțiilor de gen toxice promovate în sânul acestei comunități?
am folosit metode inductive și deductive precum și instrumente care mi-au permis să analizez calitativ și cantitativ un anumit număr de texte și discursuri scrise și rostite în ultimul deceniu (2010-2020): predici, interviuri, discursuri de conferință (arhivate de diferite platforme online: posturi de radio și televiziune evanghelice, emisiuni, programe, canale YouTube private sau publice), memorii, eseuri, literatură de ficțiune scrisă de autori evanghelici activi în ambele tipuri de comunicare și, uneori, în ambele tradiții – americană și română.
Toți autorii evanghelici analizați în această teză aparțin sau au aparținut tradiției evanghelice și reprezintă diferite confesiuni evanghelice: baptistă, carismatică, penticostală, evanghelic non-denominațională.
Unii dintre ei militează pentru păstrarea și promovarea mărcilor identitare evanghelice (concepția dualistă despre lume și om, roluri de gen prescrise,
„puritate” sexuală, ierarhizarea relațiilor în cadrul familiei și
8
bisericii), în timp ce alții susțin perspectiva integrativă, non- dualistă asupra omului și a lumii, concepția feministă a egalității de gen precum și o înțelegere mult mai largă a sexualității umane.
O parte dintre teoriile de care m-am folosit în studiul meu aparțin unor teologi feminiști și unor sociologi ai religiilor precum Elisabeth Schüssler Fiorenza, Rosemary Radford Ruether sau Mary Eberstadt, care fie denunță lectura exclusiv masculină a Bibliei, privită ca limitativă și opresivă pentru femei, fie demonstrează marginalizarea feminismului în mediul evanghelic.
Capitolul 1 – Discursul despre corp și corporalitate în protestantismul american
În primul capitol al tezei am analizat abordarea dihotomică a corpului în discursul american și a două atitudini
dominante. Pe de o parte, de vreme ce este „templu” al Sfântului Duh, trupul uman trebuie purificat de orice pulsiune păcătoasă, și trebuie sacrificat pentru ca ființa spirituală să crească și să prospere (Joyce Meyer, Joni Eareckson Tada). Pe de altă parte, trebuie să fie
„recunoscut” ca valoare în sine, bine îngrijit și iubit pentru că este fie un indicator al credinței (Patricia King, Kim Dolan Leto), fie parte firească a unui Sine complex ce integrează în mod egal materia și spiritul (Bromleigh McCleneghan).
Aceste două abordări diferite –pe de o parte, iubirea și acceptarea propriului corp (din diferite motive) și, pe de altă parte, demonizarea lui (cu toate implicațiile: alienare, negare, auto-flagelare) se explică prin natura duală a trupului care e în același timp soluție și problemă, obstacol și oportunitate, dușman al Duhului și casă a sa.
Asociat în mod tradițional cu păcatul (trupurile femeilor sugerează ispită și păcat, trupul bolnavului
9
înseamnă purificare de păcat prin suferință, corpul
supraponderal este rezultatul pornirilor păcătoase – lipsă de autocontrol, lăcomie), corpul biologic este, în tradiția evanghelică americană, raportat în mod constant la credința personală, folosită pentru a justifica pozițiile variate ale vorbitorului: de la atitudini abstracte față de corp, la
atitudini mult mai practice și „prietenoase”, de la a se opune
„cărnii”, a o controla, a o supune, la a-și iubi corpul, a-i accepta imperfecțiunile și fragilitatea, a fi în formă, a pierde în greutate, a se păstra sănătos, a păstra echilibrul fizic.
Retorica despre corp a autorilor analizați în acest capitol este circumscrisă credinței creștine filtrate de exercițiul hermeneutic personal, responsabil pentru perspective optimiste asupra corpului (McCleneghan), tutoriale de tip self-help (King, Leto) sau perspective austere (Meyers, Tada), rod al separării dihotomice, alimentate de viziunea neoplatonică asupra vieții, între materie si spirit, trup muritor și suflet nemuritor.
Capitolul 2 – Reprezentări lingvistice ale corpului sexualizat și asexualizat in literatura evanghelică americană
Cele patru cărți analizate în al doilea capitol al tezei (Damaged Goods, Good Christian Sex, Jesus Feminist, A Year of Biblical Womanhood) demonstrează că discursul evanghelic despre corp și expresiile sale de gen produce forme toxice de masculinitate și feminitate, care sunt generatoare de confuzie, rușine și vină. Proiectul „semnat”
de Rachel Held Evans, Sarah Bessey, Bromleigh McCleneghan și Dianna Anderson este demolator și demistificator: modelul „feminității biblice”este un mit (deconstruit de autoare), trupul femeii nu este ceea ce cultura „purității” sugerează că ar trebui să fie, sexualitatea umană înseamnă mai mult decât abstinență premaritală și
10
respectarea unui set de reguli, sacralitatea nu este apanajul exclusiv al sexualității maritale. Firul roșu al tuturor celor patru opere discutate în acest capitol îl reprezintă gândirea non-dualistă care îi lasă femeii dreptul de decizie asupra propriului corp și care promovează o etică sexuală bazată pe consimțământ, siguranță și respect, alături de egalitatea și parteneriatul în cuplu.
Toate cele patru cărți au un fundament comun și similarități care vizează contextul cultural comun, retorică și scheme narative similare, conținut pedagogic bazat pe experiența personală (care, pentru toate patru scriitoare, implică extragerea din mediul evanghelic), o lectură feministă a Bibliei, mijloace stilistice identice și vocabular asemănător.
Capitolul 3 – Contestatari ai mișcării „purității”
Capitolul al treilea al tezei mele se referă la doi dintre contestatarii culturii „purității”. Joshua Harris și Nadia Bolz-Weber. Gesturile radicale la care am făcut referire în această secțiune (un fost pastor își contestă propria carte despre „puritate” și își cere scuze în mod public într-o prezentare TED și într-un documentar realizat după
retragerea cărții, iar altul –pastor luteran acum – inițiază un proiect artistic vizând topirea inelelor „purității” într-o sculptură simbolică, după publicarea unei cărți intitulate Shameless: A Sexual Revolution) reprezintă un moment important din istoria evanghelismului american, ale căror practici și vederi asupra femeii, a corpului, a relațiilor de gen și a sexualității sunt acum denunțate și contestate în egală măsură de victimele culturii „purității”, ex-
evanghelici sau evanghelici progresiști.
Atât Harris, cât și Weber folosesc cuvântul
„dăunător” când scriu sau vorbesc despre învățăturile
11
bisericilor evanghelice despre corp, sexualitate sau femei și amândoi susțin necesitatea imperioasă a unei schimbări.
Termenul specific luteranismului folosit de Bolz-Weber este
„reformare”, în timp ce termenii folosiți de Harris sunt
„deconstrucție”, „re-evaluare” și „schimbare”.
Capitolul 4 – Discursul evanghelic românesc despre corp, gen și sexualitate
Capitolul al patrulea al acestei teze face analiza discursului evanghelic românesc rostit în fața femeilor ce participă la conferințe evanghelice, lansări de carte, evenimente ale bisericii sau care urmăresc programe de radio sau televiziune difuzate de canalele și rețelele media evanghelice.
Modelul de feminitate recomandat și prescris de vocile (americane și românești deopotrivă) auzite în
conferințele pentru femei nu este neapărat toxic pentru ceea ce promovează (slujirea altora și cultivarea unui spirit mulțumitor sunt virtuți care trebuie practicate de toți, bărbați și femei deopotrivă), ci prin ceea ce nu spune sau deformează prin utilizarea abuzivă a jargonului religios.
Construcția acestui tip de feminitate prescrisă este defectuoasă din mai multe puncte de vedere și face nedreptate atât femeilor cât și bărbaților. Astfel, imaginea femeii, prezentată ca ispită eternă nu este măgulitoare pentru femei (de vreme ce corpul feminin e văzut ca
amenințare, și nu ca potențial constructiv), așa cum la fel de puțin măgulitor este faptul că bărbații sunt zugrăviți ca ființe slabe, gata oricând să cedeze ispitei.
Condiția femeii nu poate fi redusă la căsătorie și maternitate fără ca această îngustă reprezentare să nu excludă femeile necăsătorite, singure sau fără copii.
Imaginea femeii definite exclusiv în relație cu o alteritate masculină pe care o slujește (în familie, biserică sau
12
comunitate) îi fură acesteia demnitatea și dreptul de a avea propria voce.
Toate aceste reprezentări și construcții nasc indivizi disfuncționali din punct de vedere sexual, emoțional, social, religios și generează relații problematice.
Capitolul 5 – Construcții de gen în literatura evanghelică românească
Ultimul capitol al studiului meu analizează critic opera a doi scriitori evanghelici români – Tiberiu Ciubotari și Ligia Seman – care sunt reprezentativi atât pentru discursul motivațional (unul este pastor, celălalt organizator de conferințe), cât și pentru literatura de ficțiune publicată în spațiul evanghelic.
Perspectiva asupra corpului și a expresiilor sale de gen articulate de evanghelicii români în scrierile lor constituie exemple perfecte ale tiparelor dualiste care organizează gândirea omului evanghelic. Obiceiul de a opera cu opoziții binare (trup vs. suflet; frumusețe interioară vs.frumusețe exterioară; sexualitate vs.spiritualitate; eros vs.
agape) pentru a explica lumea și modul de funcționare a omului în spațiul acestei lumi materiale este reprezentativ pentru un tip de gândire non-integrativă, binară, dualistă, care are propriile automatisme, propria axiologie (una din categorii este superioară celeilalte, și deci privilegiată) și propriul limbaj. Am oferit în studiul meu numeroase exemple care subliniază faptul că practica lingvistică evanghelică de a crea perechi de opoziții structurează în întregime discursul despre corp și gen.
13 Concluzii
Rezultatele și limitele cercetării
În această teză am identificat efectele dăunătoare ale discursului evanghelic despre corp, sexualitate și gen, precum și natura toxică a anumitor construcții de gen, și a unor modele prescrise de feminitate și masculinitate.
Concluziile analizei mele, bazate aproape în
întregime pe informații lingvistice (discurs sau text scris) și mai puțin pe practicile culturale ale „performării” genului în diferite contexte (ritualuri de curtare, coduri vestimentare, locul femeii în biserică) care ar putea furniza suficient material pentru un studiu sociologic extins, se limitează la a demonstra că orice încercare de a construi o teologie a feminității sau masculinității biblice este destinată eșecului, pentru că, așa cum arată teologul Miroslav Volf, de la Yale University, personajele biblice nu sunt modele universale, ci exemple situate cultural, istorii cu valoare normativă
limitată la un anume context cultural, povești de viață impregnate de credințe culturale ce modelează identitatea de gen și rolurile specifice. Spiritualizarea excesivă a corpului poate fi la fel de dăunătoare ca și sexualizarea sa excesivă, iar când perspectiva asupra diverselor dimensiuni ale feminității (sexualitate, corp, „roluri” de gen) este strict subordonată unei autorități masculine, consecințele pot fi misoginism, control, abuz și constrângere.
Acest studiu identifică și ilustrează trei mecanisme lingvistice care contribuie la promovarea unei perspective toxice asupra feminității și masculinității în spațiul
evanghelic românesc și american: limbajul biblic
decontextualizat, jargonul evanghelic și retorica specific evanghelică.
Deturnarea limbajului biblic pentru a servi unei agende politice împreună cu hermeneutica literală sunt
14
printre cei mai importanți factori responsabili de
implementarea socială a multor mărci ale evanghelismului românesc și american deopotrivă: organizarea ierarhică a familiei, roluri de gen, liste de priorități, construcții
„biblice” ale feminității și masculinității etc.Un număr semnificativ de discursuri analizate în acest studiu combină lexemele biblice („(femeie) supusă”, „ajutor potrivit”,
„porunca lui Dumnezeu”, „închinare”) cu un impresionant vocabular al structurilor patriarhale, pozițiilor ierarhice și relațiilor de putere.
Jargonul evanghelic al discursului despre corp, gen și sexualitate este reprezentat cu succes de un număr mare de eufemisme folosite pentru a substitui cuvinte și expresii considerate prea explicite sau prea brutale (de reținut preferința evanghelicilor români pentru „intimitate”,
„intim”, „relații intime”, „părți intime”) sau pentru a evita abordarea directă a temelor menționate, evocate adesea în manieră eufemistică (relația sexuală este descrisă ca „act de închinare la diavol sau la Dumnezeu”).
Jargonul evanghelic include în egală măsură o largă categorie semantică a perechilor de opoziții folosite pentru a face judecăți morale („frumusețe fizică” vs. „frumusețea caracterului”; „atracție hormonală” vs. „relație de iubire”;
„bărbați slabi” vs. „bărbați puternici”, „femeie ușuratică”
vs. „femeie decentă”) și un mare număr de clișee foarte îndrăgite de evanghelici (americani și români deopotrivă):
„roluri”, „priorități”, „supunere”, „închinare” etc.
Retorica evanghelică a trupului și sexualității se individualizează prin folosirea la scară largă a unui impresionant număr de mijloace retorice și figuri de stil menite să reprezinte negativ sexualitatea umană. Metaforele care asociază sexualitatea cu păcatul, vina și rușinea
(„rușine”, „vinovăție”, „lupta cu sexualitatea”, „bătălie”,
„atacat de diavol” – Viorel Iuga), sexul premarital cu
15
impuritatea și damnarea definitivă („păcat”, „preacurvie”,
„greșeală”, „plăcerea furată a senzațiilor de moment”, „furt al purității” – Ligia Seman), precum și discursul construit în jurul personajelor biblice adultere conduc la o abordare dezechilibrată, nesănătoasă a sexualității umane și nasc sentimente de vinovăție, rușine și excludere.
Hiperbola e o figură de stil foarte apreciată de evanghelici în abordarea temelor studiului de față.
Construcțiile hiperbolice folosite pentru a reprezenta
„puritatea” sexuală și virginitatea în mod superlativ („idealul tinereții”, „comoara tinereții”, „comoara cea mai de preț a trupului”, „mirajul interzis”, „fructul interzis”,
„cadoul”, „inestimabila valoare”, „taina”, „secretele unei comori” – Ligia Seman) sau pentru a clasifica femeile cu un comportament provocator („curvă”, „prostituată”,
„ușuratică”, „imorală” – Luigi Mițoi) sunt exemple perfecte ale spiritualizării excesive, ale dezechilibrului lingvistic și ale judecății morale orientate religios.
Problema corpului și a genului în tradiția
evanghelică nu a fost niciodată explorată sau analizată critic în context românesc, fie separat, fie în legătură cu puternica influență a mediului evanghelic american.
Într-un amplu volum publicat în 2018 de Editura Polirom, intitulat Omul evanghelic, un număr de specialiști în diverse discipline – sociologi, teologici, filologi, istorici, artiști – evanghelici și neevanghelici, au abordat în mod critic identitatea istorică și politică a evanghelicilor români, dominantele muzicii, literaturii, arhitecturii lor precum și practicile religioase ale membrilor acestei comunități. Nu există însă, în această lucrare colectivă editată de Dorin Dobrincu și Dănuț Mănăstireanu, nimic despre percepția asupra corpului, a construcțiilor de gen sau despre locul femeii în comunitățile evanghelice româneștiși niciun eseu
16
din acest text nu a abordat practicile lingvistice ale evanghelicilor.
Noutatea cercetării mele vine din explorarea dimensiunii românești a subiectului într-un timp și spațiu limitat (el nu include experiența și practicile românilor din Republica Moldova sau Diaspora, și nici concepția despre gen și trup a evanghelicilor din altă perioadă decât ultimul deceniu, 2010-2020).
Deși această teză este rezultatul interacțiunii mai multor discipline critice (lingvistică, teologie, sociologie, psihologie, antropologie religioasă), dovezile pe baza cărora mi-am construit argumentele sunt preponderent lingvistice.
Dată fiind absența unui studiu sociologic solid care ar putea întări concluziile acestui studiu, așa cum este cazul în cercetarea academică americană, concluziile tezei mele nu pot decât sa sublinieze caracterul potențial nociv și dăunător al discursului evanghelic românesc despre corp, gen și sexualitate, așa cum apare el relevat în producții orale sau scrise, și mai puțin în expresiile și formele sale psihologice sau sociologice.
Din acest punct de vedere, teza mea poate fi un bun punct de plecare și o bună introducere pentru un amplu studiu sociologic care ar putea explora mai profund felul în care identitatea evanghelică circumscrie practicile sociale și culturale ale femeilor evanghelice.
De asemenea, ea ar putea fi continuată cu un studiu postdoctoral comparativ, care să includă și perspectiva ortodoxă asupra femeii în diferite contexte: exclusiv religios (în mănăstiri) sau, în general, în spațiul structurat de
credința ortodoxă (în biserici și comunități ortodoxe).
17 Bibliografie selectivă
Albu, Rodica. ‘Masculinity Versus Femininity?’Concordia Discors vs Discordia Concors. 6 (2014):6-17. Print.
Anderson, Dianna E. Damaged Goods: New Perspectives on Christian Purity. New York: Jericho Books, 2015. E- book.
Bessey, Sarah. Jesus Feminist: An Invitation to Revisit the Bible's View of Women. New York, NY: Howard Books, 2013.
E-book.
Black, Elizabeth. Pragmatic Stylistics. Edinburgh: Edinburgh University Press, 2006. Print.
Bolz-Weber, Nadia. Shameless: A Sexual Reformation. New York, NY: Convergent Books. 2019. E-book.
Burke, Kelsy. Christians under Covers: Evangelicals and Sexual Pleasure on the Internet. Oakland, CA: University of California Press, 2016. E-book.
Ciubotari, Tiberiu. Așteaptă-te la minuni. Cluj Napoca: Editura Risoprint, 2015. Print.
Cruse, Alan D. Meaning in Language: An Introduction to Semantics and Pragmatics. New York, NY: Oxford University Press, 2000. Print.
Dobrincu, Dorin and Dănuț Mănăstireanu eds. Omul evanghelic.
O explorare a comunităților protestante românești. Iași:
Editura Polirom, 2018. Print.
Eberstadt, Mary. Primal Screams: How the Sexual Revolution Created Identity Politics. West Conshohocken, PA:
Templeton Press, 2019. E-book.
18
Evans, Rachel Held. A Year of Biblical Womanhood: How a Liberated Woman Found Herself Sitting on Her Roof, Covering Her Head, and Calling Her Husband ‘Master’.
Nashville, TN: Thomas Nelson, 2012. E-book.
Fiorenza, Elisabeth Schussler. In Memory of Her: A Feminist Theological Reconstruction of Christian Origins. New York, NY: Herder & Herder, 1994. Print.
Fludernik, Monika. The Fictions of Language and the Languages of Fiction. London: Routledge, 1993. Print.
Harper, Kyle. From Shame to Sin: The Christian Transformation and Sexual Morality in Late Antiquity. Cambridge, MS:
Harvard University Press, 2013. Print.
Harris, Joshua. I Kissed Dating Goodbye. Colorado Springs, CO:
Multnomah Books, 1997. Print
Klein, Linda Kay. Pure: Inside the Evangelical Movement that Shamed a Generation of Young Women and How I Broke Free. New York, NY: Touchstone, 2018. E-book.
Lelwica, Michelle Mary. Shameful Bodies: Religion and the Culture of Physical Improvement. New York, NY:
Bloomsbury Academic, 2017. Print.
McCleneghan, Bromleigh. Good Christian Sex: Why Chastity Isn’t the Only Option – And Other Things the Bible Says About Sex. San Francisco: Harper One, 2016. E-book.
Moslener, Sara. Virgin Nation: Sexual Purity and American Adolescence. New York, NY: Oxford University Press, 2015. Print.
Păduraru, Mircea. ‘Dominantele imaginarului literar evanghelic’.
Omul evanghelic. O explorare a comunităților
protestante românești. Eds. Dorin Dobrincu and Dănuț Mănăstireanu. Iași: Editura Polirom, 2018. 676-704.
Print.
19
Ruether, Rosemary Radford. Sexism and God-Talk: Toward a Feminist Theology. Boston, MS: Beacon Hill Press, 1993. Print.
Seman, Ligia. Portrete din cioburi, Deva: Editura Cetate Deva, 2010. Print.
