1. Arduino – Introducere
The sad story of Hernando Barragán Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Arduino / Wiring – scurtă istorie
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Hernando Barragán în 2003 a început un proiect denumit Wiring ca şi disertaţie la IDII (Interaction Design Institute Ivrea), în Italia sub coordonarea lui Massimo Banzi şi a lui Casey Reas (Processing)
Scopul – de a simplifica viaţa celor ce doresc să o facă pe electronişti şi nu au habar despre domeniu.
Lucrarea lui de disertaţie o găsiţi aici (chiar daţi click):
http://people.interactionivrea.org/h.barragan/thesis/thesis _low_res.pdf
Dezvoltarea Wiring a continuat la Universidad de Los Andes în Columbia unde a predat Interaction Design.
https://arduinohistory.github.io/
Wiring – elementele de bază
Simple integrated development environment (IDE), based on the Processing.org IDE running on Microsoft Windows, Mac OS X, and Linux to create software programs or “sketches”1, with a simple editor
Simple “language” or programming “framework” for microcontrollers
Complete toolchain integration (transparent to user)
Bootloader for easy uploading of programs
Serial monitor to inspect and send data from/to the microcontroller
Open source software
Open source hardware designs based on an Atmel microcontroller
Primul Wiring – Parallax Javelin Stamp microcontroller
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Dar Parallax era tehnologie proprietară….
Wiring 2.0 – Atmel ARM AT91R40008
Wiring 3.0 – Atmel Atmega128
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
A utilizat doua placi de dezvoltare:
Atmel STK500 cu suport pentru Atmega128 respectiv MAVRIC de la BDMICRO Pentru asta deja exista un uploader de programe uşor
de utilizat (dezvoltat de Brian Dean)
Wiring 3.0 – Atmel Atmega128
Încă de la această versiune s-a testat varianta finala a
APIului şi a fost scris “Blink” – exemplu care este şi acum în chitul Arduino.
Au fost facute exemple pentru LCDuri, comunicare serială, servomotoare, etc.
În martie 2004 au fost fabricate 25 de PCBuri Wiring (de catre SERP şi plătite de către IDII).
O aceeaşi persoană a lipit toate piesele pe cele 25 de plăci.
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Continuarea…
În 2004 Hernando Barragán s-a mutat în Columbia.
IDII au hotărât să mai producă 100 de plăci Wiring pentru cursul de Physical Computing. 10 plăci au fost trimise în Columbia.
În toamna 2004 a început primul curs, proiect coordonat de 4 membri: Massimo Banzi, Heather Martin, Yaniv Steiner, Reto Wettach.
16 Decembrie 2004, Bill Verplank a trimis un email către Hernando Barragán în care scria:
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
[The projects] were wonderful. Everyone had things working. Five of the projects had
motors in them! The most advanced (from two MIT grads - architect and
mathematician) allowed drawing a profile in Proce55ing and feeling it with a wheel/motor run by Wiring…
It is clear that one of the elements of success was [the] use of the Wiring board.
Le puteţi vedea şi voi la adresa: https://arduinohistory.github.io/
(…de unde am şi aceste informaţii).
Continuarea…
În Mai 2005, Hernando Barragán a contactat Advanced Circuits (USA) care i-au facut 200 de platforme Wiring.
Acestea au fost distribuite. La sfârşitul lui 2005 Wiring era utilizat în majoritatea facultăţilor din lume pentru cursuri similare (Physical Computing).
Totuşi … Wiring avea să moară din cauza costurilor mari de producţie (~60$).
În 2005 Massimo Banzi, David Mellis (student la IDII) şi David Cuartielles au construit o variantă ce avea un microcontroller mai ieftin ATmega8. Atunci au făcut
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Hernando Barragán
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
https://arduinohistory.github.io/
Specificaţii Arduino
Procesorul funcţionează la 5V.
Limitele recomandate a voltajului pentru Arduino sunt de 7-12V dar poate opera până la 6-20V.
Curentul pentru pinii I/O: 20mA – 40mA
Curentul pentru 3.3V: 50mA
Memorie Flash – utilizată pentru a memora programul ce trebuie rulat (între 32K – 256K)
Memorie SRAM – echivalentul RAM (2K – 8K)
Memorie EEPROM – pentru a reţine informaţii (microHDD: 1K – 4K)
CosminVârlan – Facultatea de Informatică 2016
Variante de Arduino - UNO
Cel mai popular:
- CPU (ATmega328P): 16Mhz - 32KB Flash (0.5KB bootloader) - 2KB SRAM
- 1KB EEPROM
- 14 pini digitali, 6 PWM
- 6 pini pentru intrări analogice Detalii complete la:
https://www.arduino.cc/en/Main/ArduinoBoardUno
Variante de Arduino – MEGA
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Un Arduino steroidizat:
- CPU (ATmega1280): 16Mhz -128KB Flash (4KB bootloader) - 8KB SRAM
- 4KB EEPROM
- 54 pini digitali, 15 PWM
- 16 pini pentru intrări analogice Detalii la:
https://www.arduino.cc/en/Main/ArduinoBoardMega
Variante de Arduino - NANO
Frăţiorul “mai mic” al familiei Arduino:
- CPU: ATmega168 sau Atmega328: 16Mhz - 16 sau 32KB Flash (2KB bootloader)
- 1 sau 2KB SRAM
- 512B sau 1KB EEPROM - 14 pini digitali, 6 PWM
- 8 pini pentru intrări analogice Detalii la:
https://www.arduino.cc/en/Main/ArduinoBoardNano
Lilypad, Mini, Leonardo, YUN, Lilytiny
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Lylipad -
Arduino
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Pinii digitali sunt utilizaţi pentru a oferi un feedback în lumea reală: aprinde un led, bec, învârti un motoraş, afişa ceva pe un ecran etc.
Pinii digitali de tip PWM (pulse width modulation) sunt utilizaţi pentru a emula un semnal analogic (nu insistăm, vom avea un curs special pentru asta). Fără aşa ceva ledul ar putea fi doar aprins/stins. Cu PWM putem să facem un efect de “fade”.
Pinii analogici sunt utilizaţi pentru a prelua informaţie din mediul înconjurător – dar discretizată (de exemplu, deşi sunt o infinitate de niveluri de la lumină la întuneric,
Arduino vede doar 1024 – totuşi suficiente).
Fiind Open Source, puteţi să îl construţi
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Pentru a interacţiona cu mediul fizic, are
nevoie de o serie de transducers…
2. Senzori
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Senzori (ce pot fi conectaţi la pinii analogici)
Câteva exemple de senzori …
Temperatură, umiditate, barometrici (presiune atmosferică), altitudine, ploaie
Lumină, culoare (RGB)
Sunet, vibraţii
Distanţă [ultrasonic, IR, laser]
Diverse tipuri de gaze
Senzori (ce pot fi conectaţi la pinii analogici)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Accelerometri, magnetism (polul nord)
Torsiune, greutate
Amprentă
Umezeală pământ (soil moisture)
Seismic (geophone)
RFID reader
Bătăile inimii
Prezenţă (PIR)
Recunoaştere comenzi vocale (voice recognition)
Senzori: principiul de funcţionare
Senzorii pasivi nu necesită alimentare cu energie
electrică deoarece, atunci când sunt excitaţi de un stimul extern, produc singuri energie electrică. Prin masurarea cantităţii de energie produsă se poate stabili puterea stimulului aplicat (de exemplu o celulă fotovoltaică va produce mai mult curent când e soare faţă de când e înnourat).
Uneori, curentul produs este foarte mic si pentru a fi
amplificat, si acesti senzori vor fi alimentaţi (dar nu pentru
Senzori: principiul de funcţionare
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzorii activi necesită alimentare cu energie electrică deoarece ei au proprietatea de a-şi mări sau micşora
rezistenţa atunci când stimulul extern este aplicat.
De exemplu, un fotoresistor, atunci când este luminat, îşi poate scădea rezistenţa de la 10kΩ pana la 1kΩ. În funcţie de cât de mare a fost căderea, se poate stabili cantitatea de lumină ce cade pe suprafaţa senzorului. Dacă aveţi un telefon care îşi măreşte luminozitatea în soare, cu
siguranţă utilizează un fotorezistor.
Senzori - debouncing
Unii senzori se autocalibrează la începutul utilizării (de exemplu pentru a detecta creşterea sau scăderea luminii, trebuie să măsor lumina iniţială şi să o consider drept
reper).
Alţi senzori au nevoie de “debouncing”
deoarece se pot activa chiar şi când stimulul nu este prezent: Dacă avem un senzor de înclinare într-o maşină ce merge pe un drum de ţară…
Pentru siguranţă senzorul este măsurat de mai multe ori
Senzori - debouncing
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Aceeasi problema poate apare şi la apăsarea unei taste mecanice (mechanical keyboard).
Ideea este că la apăsare, mecanismul nu face un singur contact ci din cauza vibraţiilor produse, în timp de o milisecundă contactul se închide/deschide de mai multe ori.
Debouncing este mecanismul prin care un senzor este citit pentru o perioadă mai îndelungată de timp (de exemplu pt 2ms) şi la sfarşit se decide dacă este ON sau OFF.
De obicei apare la senzorii de tip ON/OFF.
Programarea
Majoritatea senzorilor au deja biblioteci (eng. libraries) construite de producătorii lor.
Nu ne interesează să programaţi senzorii de la 0. Puteţi lua bibliotecile de oriunde doriţi. Singurul caz în care probabil ar trebui să programaţi un senzor de la 0 ar fi dacă inventaţi voi unul… [mamă ce mi-ar place aşa ceva]
Senzor simplu: sensorValue = analogRead(sensorPin);
Senzori ce măsoară distanţa
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Laser Fascicul lumină Fascicul IR
Sunet
Senzor de tip cameră
Senzor de prezenţă Uşă deschisă (debouncing)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori pentru mişcare
Gyro / Accelerometru / Senzori gesturi
(pt obiecte la 25cm distanţă)
Senzor pentru torsiune / forţă
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori contractere muşchi :D
Senzor puls – măsoară numărul bătăilor pe minut
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
…sigur cursul de DSFUM vă face inima să “alerge” ;)
Monitor Inimă (ECG - Electrocardiogramă)
Se bazează pe sunetul creat de inimă. Poate izola şi alte sunete.
PADs
Senzor EEG (alfa waves, beta waves etc.)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Scannere de Potenţiometru
amprentă de tip touch
Microfon, detector sunet, recunoaştere vocală, knock
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
IR (telecomandă)
RGB + Gesture
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzorul folosit de Samsung Galaxy S5 (recunoaşte gesturi, culoarea (RGB), proximity, măsoară lumina ambientală).
Senzor de greutate
Ca cel din cântarele de baie. [nu vă apucaţi să le
dezmembraţi după senzori – decât dacă aveţi ciudă pe ele]
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Lumină, UV Temperaturi mari
Masoara temperaturi foarte mari (-200, 700) cu precizie de 2 grade.
Temperatură, termometru infraroşu
Umiditatea solului Cantitate lichid în vas
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Staţie meteo Shield “weather”
Umiditate Temperatură Viteză, direcţie vânt,
Senzor de temperatură şi umiditate
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori presiune atmosferică (din nou)
Poate măsura altitudinea (cu o precizie de 1m) sau cât de tare poţi sufla într-o sticlă :D
Senzor ploaie Activitate seismică
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
…de fapt este un microfon
supersensibil care “ascultă” pământul.
Geiger Counter – măsoară radiaţiile
Senzor de curent (neinvaziv)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Senzori gaze
Monoxid de carbon MQ3 – alcool în aer GAZ metan (MQ4) Hidrogen (MQ8) LPG (MQ6)
Senzor optic pentru praf (lumină + măsurătoare)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Întrerupător optic
Cititor cartele magnetice / RFID
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Scanner cod de bare GPS
Senzor PH
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Oxigenul din lichide (măsuraţi dacă o să
moară sau nu peştişorul din acvariu)
Conductivitatea electrică a unei substanţe
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Touch Screen
Deşi nu chiar “senzori”, se conectează la pinii analogici şi:
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
RTC WII Nunchack
Există biblioteci ce facilitează
comunicarea
telecomenzilor Wii cu Arduino.
Tastaturi şi mouseuri
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Aici trebuie sa îl mai chinuim pe Vlad :D
Nu pun poze cu tastaturi şi mouşi că ştiţi cum arată.
Echipamentele pe PS2 sunt mai uşor de utilizat cu
Arduino (cele pe USB de obicei au moduri diferite de a transmite informaţia şi aceasta este “tradusa” in windows de către un driver specific tastaturii)
https://liudr.wordpress.com/libraries/phi_interfaces/
Pentru tastaturi PS2 aveţi o librarie deja construită:
http://playground.arduino.cc/Main/PS2Keyboard
Şi alt link interesant:
http://playground.arduino.cc/Main/InterfacingWithHardware
Din DEX !
3. Actuatori
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Actuatori
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Pentru a oferi un feedback în lumea reală, Arduino va putea comanda diverse echipamente (mai mult sau mai puţin complexe). Să vedem câteva dintre acestea…
Actuatori vizuali - Leduri
Actuatori vizuali – Leduri / VGA out
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatori vizuali - ecrane
Actuatoare – Audio (MP3 player)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Audio (Radio) / Buzzer
Actuatoare – Audio (sintetizator voce)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – Reţea (Ethernet / WiFi)
Actuatoare – Telefonie (GSM shield)
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
Actuatoare – mecanice (Imprimante 3D)
Actuatori – pentru putere mare - relee
Cosmin Vârlan – Facultatea de Informatică 2016
4. IDE
Facultatea de Informatică – Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi
Arduino - IDE
Arduino - IDE
Secţiune de configurări.
Acest cod va fi rulat o singură dată, la început.
Arduino - IDE
Codul din această secţiune va fi rulat la nesfârşit sau
până când este oprită alimentarea.
Arduino - IDE
Când compilaţi, aici vă sunt afişate erorile.
Arduino - IDE
Tipul plăcii Arduino conectată precum şi portul său serial.
Arduino - IDE
Dacă nu a nimerit tipul plăcii,
Arduino - IDE
Dacă nu a nimerit portul, îl puteţi schimba din Tools -> Port
Arduino - IDE
Arduino trimitere date prin portul serial
Cosmin Vârlan
Baud
Deschide monitorul serial…
Adică ferastra asta.. :D
Acelasi Baud (9600)
Cosmin Vârlan
Exemple…
Vă invităm pe voi să descoperiţi ce fac restul meniurilor…
Arduino API:
https://www.arduino.cc/en/Reference/HomePage
CosminVârlan – Facultatea de Informatică 2016