GwffiXffwm$w
nnvrsrA $TUSTNTXLSR GSOGRAr{ }n t&
UNNT U$ITCrgA I}rI{ CNAIOYA
ANULTX - trX nr&.3 - d
CRAI&W\
2008
REVISTA STUDENÞILOR GEOGRAFI DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Anul III - IV, NR. 3 - 4 EDITURA UNIVERSITARIA
CRAIOVA, 2008
FONDATOR/COORDONATOR Conf. univ. dr. Costela Iordache
COLEGIU DE REDACÞIE Redactor-ºef: Cristina Iliescu
Redactor-ºef adjunct: Carina Antoaneta Popescu Secretar general de redacþie: Roxana Braneci
MEMBRI Roxana Braneci Adriana Cãprãrin
Doina Cicã Ionela Gârcovean
Mihai Florescu Cristina Iliescu Mãdãlina Marinescu
Alina Nicola
Carina Antoaneta Popescu Cerasela Tãsicã Vasilica Dobra-Vâlcea
Doamnei Lenuþa Lupu
muzeograf la Farul Vechi din Sulina
Î n semn de preþuire pentru lecþia de
Geografie istoricã ºi patriotism, pentru
pasiunea ºi respectul de a conserva ºi a
aduce în prezent memoria glorioasã a
Sulinei!
Doina CICÃ - Consideraþii asupra hidrografiei din comuna Cârna / Consideration about the hydro- graphic of the Cârna Village... 5 Antoneata-Carina POPESCU - Studiu asupra variaþiei spaþiale a vegetaþiei în masivul muntos pire-
nean / A Study on the Spatial Variation of the Vegetation in the Pyrenean Range ...14 Mãdãlina MARINESCU - Parcul Naþional Buila - Vânturariþa / Buila- Vânturariþa National Park ...23 Cerasela TÃSICÃ - Poluarea fonicã în oraºul Sibiu / Phonic pollution in the town of Sibiu ...30 Cristina ILIESCU - Consideraþii geodemografice asupra comunelor din Câmpia Blahniþei în perioa-
da 1995 – 2005 / Geodemographic considerations upon the villages of Blah- niþa Plain between 1995 – 2005 ...62 Adriana CÃPRÃRIN - Schimbãri în structurile demografice din municipiul Râmnicu Vâlcea în pe-
rioada 1966-2002 ºi implicaþiile social-economice / Changes in the demo- graphic structures of Râmnicu Vâlcea between 1966 – 2002 and the social - economic implications ...78 Mihai FLORESCU - Consideraþii asupra dinamicii naturale a populaþiei din judeþul Dolj / Conside-
rations upon the natural evolution of the population in Dolj County...89 Ionela GÂRCOVEANU - Consideraþii geodemografice asupra comunei Baia de Fier / Geodemo-
graphic considerations upon the commune of Baia de Fier ...96 Roxana BRANECI - Structura populaþiei din Mexic / The Population Structure in Mexico ...108 Liliana POPESCU /asist. univ. drd. - Participarea studenþiilor geografi craioveni la manifestãri
ºtiinþifice / The presence of the geography students from Craiova at the na- tional scientific meetings... 116 Antoaneta POPESCU - Impresiile unui student ERASMUS la Paris / The Impressions of an ERAS-
MUS Student in Paris ... 118 Cristina ILIESCU, Vasilica DOBRA-VÂLCEA - Pratica de specialitate a studeþilor din anul II
(Delta Dunãrii) / The students’ firld training from the second year (Danube Delta) ... 121 Alina NICOLA - Visul american... / The american dream... ...129
CUPRINS
CONTENTS
CONSIDERAŢII ASUPRA HIDROGRAFIEI DIN COMUNA CÂRNA
CONSIDERATION ABOUT THE HYDROGRAPHIC OF THE CÂRNA VILLAGE
Doina CICÃ
Abstract:
Cârna village, situated in south-east side of Desnãţui Plain, is located on the Danube meadow and terraces. The hydrographic potential of the village comes from the surface and subterranean waters. The village territory is part of the Danube basin which represents the southern limit. In the analyzed area, Danube extends its cours on a distance of 9 km aproximatively.
Key words: hydrographic district, surface waters, hydrographic potential, Cârna Cuvinte cheie: bazin hidrografic, ape de suprafaþã, potenþial hidrografic, Cârna
STUDIU ASUPRA VARIAŢIEI SPAŢIALE A VEGETAŢIEI ÎN MASIVUL MUNTOS PIRENEAN
A STUDY ON THE SPATIAL VARIATION OF THE VEGETATION IN THE PYRENEAN RANGE
Antoneata-Carina POPESCU
Abstract:
The vegetation is one of the areas of interest for many researchers. In this study I chose to render some characteristics of the Pyrenean range vegetation, having the following aims:
approaching the climate-vegetation connections at different scales; presenting the layout of the vegetation levels in altitude and the determining factors; a vegetation map analyses and the presentation of the theoretical and methodological principles of achieving it.
Key words: vegetation, the Pyrenean Range Cuvinte cheie: vegetaţie, masivul muntos pirenean
PARCUL NAŢIONAL BUILA – VÂNTURARIŢA
BUILA- VÂNTURARIŢA NATIONAL PARK
Mãdãlina MARINESCU
Abstract:
The purpose of this article is to reveal the beauty and the uniqueness of this line-stone massif named Buila-Vanturarita. The amazing species of plants and animals to which we can add the geomorphological forms sculpted in the limestone assume a special protection for Buila-Vanturarita. The massif isn’t only a natural park, but also a beautiful place to relax for the inhabitants of Valcea County and of Oltenia Region as well.
Key words: limestone massif, national park, protected species, risk factors, flora, fauna Cuvinte cheie: masiv calcaros, parc naþional, specii protejate, factori de risc, florã, faunã
POLUAREA FONICÃ ÎN ORAŞUL SIBIU
PHONIC POLLUTION IN THE TOWN OF SIBIU
Cerasela TÃSICÃ
Abstract:
This study has been made in the context of the noise pollution problem caused by the missing expressway round Sibiu at present and is the result of an investigation which was carried out in line with the substantive and procedural requirements laid out in the Romanian and European regulations in force.
Key words: noise, acoustic level, transports, intersection, road web, trucks, road transit Cuvinte cheie: zgomot, nivel acustic, transporturi, intersecþie, reţea stradalã, tiruri, tranzit rutier
CONSIDERAŢII GEODEMOGRAFICE ASUPRA
COMUNELOR DIN CÂMPIA BLAHNIŢEI ÎN PERIOADA 1995 – 2005
GEODEMOGRAPHIC CONSIDERATIONS UPON THE VILLAGES OF BLAHNIŢA PLAIN BETWEEN 1995 – 2005
Cristina ILIESCU
Abstract:
The analysis of statistical data emphasize the population decreased in the last decade, a phenomenon seen nationwide. This decrease was due to the particularities that demographic transition had in our country, where in addition to a dramatic reduction of the fertility, is recorded a high level of the mortality rate. Also, the statistics reveal the growth of the demographic aging process of the population.
Key words: natural increase, density, territorial mobility, population’s structure, Blahniþa Plain
Cuvinte cheie: spor natural, densitate, mobilitate teritorialã, structura populaţiei, Câmpia Blahniţei
SCHIMBÃRI ÎN STRUCTURILE DEMOGRAFICE DIN MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA ÎN PERIOADA 1966-2002 ŞI
IMPLICAŢIILE SOCIAL-ECONOMICE
CHANGES IN THE DEMOGRAPHIC STRUCTURES OF RÂMNICU VÂLCEA BETWEEN 1966 – 2002 AND THE SOCIAL - ECONOMIC
IMPLICATIONS
Adriana CÃPRÃRIN
Abstract:
City in the south-central part of Romania, residence of Vâlcea County, it is situated on the right side of Olt river, in the eastern part of Subcarpathian Vâlcii, at the feet of Capela, Gurnoaia and Purcãreţ hills, at 16 km downstream from the coming out of the Olt river from the Cozia gorge. The study presents the changes in the demographic structures of Râmnicu Vâlcea city between 1966 - 2002 and the social and economical implications.
Key words: birth rate, mortality rate, population structure, Râmnicu Vâlcea.
Cuvinte cheie: natalitate, mortalitate, structura populaþiei, Râmnicu Vâlcea.
CONSIDERAŢII ASUPRA DINAMICII NATURALE A POPULAŢIEI DIN JUDEŢUL DOLJ
CONSIDERATIONS UPON THE NATURAL EVOLUTION OF THE POPULATION IN DOLJ COUNTY
Mihai FLORESCU
Abstract:
The analyze of the statistical data shows that, in Dolj County, the numerical evolution of the population had an upward trend over the whole XXth century. Starting with the year 1990, the number of the inhabitants is in an accelerated decline, trend which is manifested not just in Dolj County, but on the whole Romanian territory and not only.
Key words: numerical evolution, birth rate, mortality rate, Dolj County Cuvinte cheie: evoluþie numericã, natalitate, mortalitate, judeþul Dolj
CONSIDERAŢII GEODEMOGRAFICE ASUPRA COMUNEI BAIA DE FIER
GEODEMOGRAPHIC CONSIDERATIONS UPON THE COMMUNE OF BAIA DE FIER
Ionela GÂRCOVEANU
Abstract:
Baia de Fier, one of the biggest commune in Gorj, concerning the number of inhabitants and the administrative territory, in 2005, the number of population being 4394 and the total surface of 12204 ha. Same year, the number of households was 1752, 1340 of those in Baia de Fier and 412 in Cernadia.
Key words: Subcarpaţii Olteniei, Galbenu, numeric growth of population, birth rate, death rate, nuptial rate, divorce rate, migration of the population.
Cuvinte cheie: Subcarpaţii Olteniei, Galbenu, evoluþia numericã a populaþiei, natalitate, mortalitate, nupţialitate, divorţialitate, mişcare migratorie
STRUCTURA POPULAŢIEI DIN MEXIC
THE POPULATION STRUCTURE IN MEXICO
Roxana BRANECI
Abstract:
Mexic has the most numerous Spanish population, the second language spoken being the English, used especially in border towns. Other languages spoken in Mexico are French, German and Russian. Mexican population is predominantly Catholic. Mexico has a large ethnic diversity. Thus, it is estimated that between 60 and 75% of the population is Métis, 15% - 20% have European origin and 12% is indigenous.
Key words: population, population structure, ethnic diversity, Mexic Cuvinte cheie: populaþie, structura populaþiei, diversitate etnicã, Mexic
116
Urmând tradiþia anilor anteriori, Catedra de Geografie, împreunã cu Fundaþia cultural-ºtiinþi- ficãAlexandru Roºu, Centrul geografic studen- þescGeo-Oltenia ºi Cercul ºtiinþific studenþesc Geoforumau organizat în decembrie 2007 cea de a XIII-a ediþie a Sesiunii anuale de referate ºi comunicãri ºtiinþifice studenþeºti, organizatã pe douã secþiuni. Prima secþiune a fost cea de refe- rate ºi comunicãri ºtiinþifice, unde au fost pre- zentate zece lucrãri, iar secþiunea a doua – Con- curs de fotografie, a reprezentat noutatea aces- tei ediþii.
Comunicãrile prezentate de studenþii de la domeniul licenþã ºi master au fost caracterizate prin originalitate ºi contribuþii proprii, majoritatea fiind subiectul lucrãrilor de licenþã ale participanþilor.
În acest an, cele mai multe referate au fost în do- meniul geografiei umane, cu o paletã foarte largã de subiecte, printre care menþionãm: geodemo- grafia - Mexic – aspecte demografice, prezen- tatã de Braneci Roxana, studentã în anul IV, care a primit premiul I; Schimbãri în structura pe grupe de vârstã ºi sexe a populaþiei munici- piului Râmnicu-Vâlcea în perioada 1977-2002 – Cãprãrin Adriana, anul III; Aspecte social-de- mografice din comuna Pleºoi, judeþul Dolj – Nicola Patricia, anul IV; geografie economicã:
Tendinþe actuale în valorificarea terenurilor din spaþiul geografic al municipiului Craiova – Cloþã Gheorghe, Master – lucrare ce s-a clasat pe locul al treilea; turism – Baza materialã a tu- rismului pe Coasta de Azur –Dobrin Adelina, anul II; etnografie – ªezãtoarea, prezentatã de Luþã Glogoveanu Ana Felix ºi Dobra Vasilica (anul III) împreunã cu un grup de copii de la grãdiniþa Gulliver;Tradiþii ºi obiceiuri populare în comu- na Gherceºti, Dolj – Simulescu Daniel (anul III), care a obþinut premiul II.
Alte trei lucrãri au abordat subiecte legate de protecþia mediului – Flori rare din Româ- nia – monumente ale naturii, prezentatã de Teodorescu Alina, Master; Craiova – între ci- vilizaþie ºi poluare – Traºcã Bouleanu Mia, anul III, Efectele secetei asupra comunitãþi-
PARTICIPAREA STUDENÞIILOR GEOGRAFI CRAIOVENI LA MANIFESTÃRI ªTIINÞIFICE
THE PRESENCE OF RHE GEOGRAPHY STUDENTS FROM CRAIOVA AT THE NATIONAL SCIENTIFIC MEETINGS
Following the tradition of the previous years, Geography department, together with Alexandru Rosu cultural and scientific Fund, Geo-Oltenia student Center and Geoforum student scientific Center organized, in December 2007, the 13th edition of the Annual Session for student scienti- fic papers, which included two sections. The first section included ten scientific essays and papers, while the second one – Photography contest – was the novelty of this edition.
The papers delivered by the students from Geography and Master were characterized by originality and own research, most of them being part of the graduation degree thesis. This year, many papers were in the domain of human geo- graphy, with various subjects, such as> geode- mography – Mexic – demographic aspects, delivered by Braneci Roxana, 4th year, who was awarded the first price; Changes in age sex structure of the population within Ramnicu- Valcea municipality during the 1977-2002 pe- riod – Caprarin Adriana, 3rd year; Social demo- graphic aspects from Plesoi settlement, Dolj county - Nicola Patricia, 4th year; economic ge- ography:Present tendencies in land capitali- zation in the neighborhood of Craiova muni- cipality – Clota Gheorghe, Master, which was awarded the 3rd price; turism – The material base of the turism on Azure Cost – Dobrin Adelina, 2nd year; ethnography – Evening sit- ting of the village women, presented by Luta Glogoveanu Ana Felix and Dobra Vasilica (3rd year), together with a group pf children from Gul- liver kinder garden, Traditions and popular cus- toms in Ghercesti settlement, Dolj county – Simulescu Daniel, 3rd year, which was awarded the 3rd place.
Other papers dwelt on subjects related to environment protection – Rare flowers from Ro- mania, nature monuments – delivered by Teo- dorescu Alina, Master; Craiova – between ci- vilization and pollution – Trasca Bouleanu Mia, 3rd year; The drought effects on human com- munities – Zlatan Adrian, 3rd year.
117
lor umane – Zlãtan Petru Adrian, anul III.
În cadrul celei de a doua secþiuni, au fost pre- zentate 35 de fotografii, fãcute de studenþii de la Geografie: Braneci Roxana, Caracudã Andreea, Cãprãrin Adriana, Dobrin Adelina, Nica Lauren- þiu, Oanþã Mirela ºi Zlãtan Adrian, fiind premiate trei dintre ele: Întotdeauna la înãlþime (Oanþã Mirela),Între cer ºi pãmânt (Caracudã Andre- ea),Uniune (Nica Laurenþiu).
Autorii a patru dintre lucrãrile prezentate la aceastã sesiune, au fost alese pentru a participa la Sesiunile de comunicãri ºtiinþifice studenþeºti or- ganizate de Facultatea de Geografie din Bucu- reºti – Braneci Roxana ºi Cloþã Gheorghe, ºi Fa- cultatea de Istorie-Geografie din Suceava – Cã- prãrin Adriana ºi Zlãtan Adrian.
La Simpozionul Naþional al studenþilor de Geografie Umanã ºi Turism, ediþia a III-a din 21 aprilie 2007 ºi ediþia IV-a din 6 aprilie 2008, au participat studenþii Roxana Braneci ºi Mirabe- la Marinete cu lucrarea „Impactul inundaþiilor din 2006 asupra comunitãþii umane în satul Mãceºu de Jos (judeþul Dolj)“ - fiind premiate cu menþiu- ne. Raluca Slapciu a prezentat comunicarea inti- tulatã „Calitatea vieþii în oraºul Craiova“ (realizat cu ajutorul colegilor de la grupa de Geografie Socialã). La ultima ediþie a acestei manifestãri ºtiin- þifice, a participat studenta Roxana Braneci, care a prezentat lucrarea „Caracteristici ale populaþiei din Mexic“, cu care a caºtigat premiul III.
Pentru ediþiile viitoare sunt aºteptaþi toþi stu- denþii care doresc sã îºi facã cunoscute rezultate- le cercetãrilor lor ºi sã se implice în acþiunile între- prinse de Catedra de Geografie.
For the Photography section, there were pre- sented 35 photos taken by Geography students:
Braneci Roxana, Caracudã Andreea, Cãprãrin Adriana, Dobrin Adelina, Nica Laurenþiu, Oanþã Mirela ºi Zlãtan Adrian, three of them being awar- ded: Always on high ground (Oanþã Mirela), Between the sky and the ground (Caracudã Andreea),Union(Nica Laurenþiu).
The authors of four of the papers delivered at this session were chosen to participate at the Stu- dent scientific communications Sessions held by the Faculty of Geography in Bucharest – Brancei Roxana and Clota Gheorghe, and the Faculty of History-Geography from Suceava – Caprarin Adriana and Zlatan Adrian.
At the National Student Symposium of Hu- man and Tourism Geography, editions of IIIth and IVth of April 21 2007 and April 6 2008, participated the students Roxana Braneci and Mirabela Marinete with the paper „The impact of the floods in 2006 over the human community in the village of Mãceºu de Jos (the district Dolj)“ – being awarded with mention and Raluca Slapciu presented the communication entitled „The quali- ty of life in the city of Craiova“ (achieved with the help of the colleagues from the social geography group). At the last edition of this scientific mani- festation, attended the student Roxana Braneci who presented the paper „Characteristics of the population of Mexico“, for which she won the third prize.
For the next editions, the organizing commit- tee welcomes all the students that wish to share the results of their own research and to get invol- ved in the actions of the Geography Department.
Liliana POPESCU /asist. univ. drd.
118
În acest an universitar am beneficiat de o bur- sã ERASMUS de douã semestre la Universita- tea Paris 7 Denis Diderot. Trebuie sã mãrturi- sesc cã deºi cunosc limba francezã, integrarea în noul mediu a fost destul de dificilã: pe de-o parte, am fost confruntatã cu un sistem de învãþãmânt total diferit, unde accentul se pune pe munca indi- vidualã ºi pe cercetarea nedirijatã, pe care stu- dentul o desfãºoarã pe tot parcursul anului uni- versitar, iar pe de altã parte, cu problemele coti- diene pe care orice student francez sau strãin tre- buie sã le rezolve: cazare, înscrierea la facultate, deschiderea unui cont bancar, asigurãrile de sã- nãtate, abonament pe mijloacele de transport în comun etc.
Aventura în metropola parizianã începe de în- datã ce cobori din autocar, din tren sau avion.
Deºi înscrierea pe internet ºi obþinerea locului de cazare într-un campus destul de central din Paris mi-au fost confirmate ºi mi s-a spus sã fiu prezen- tã pe 3 septembrie pentru a-mi ocupa camera, am avut surpriza sã nu reuºesc sã mã cazez decât dupã douã zile, când administraþia cãminului a în- tocmit actele necesare si a perceput taxa de anti- cipaþie de 180 euro, pe care orice student este obligat sã o plãteascã la instalare ºi pe care reu- ºeºte sau nu sã o recupereze atunci când pleacã.
Condiþiile din cãmin sunt bune, studenþii dis- punând de posibilitatea de a-ºi pregãti masa ºi acasã, fiecare camerã fiind dotatã cu frigider ºi plitã electricã. De asemenea, existã conexiune in- ternet 24 ore din 24 pentru ca studenþii sã poatã oricând avea acces la informaþie.
Pasul urmãtor pe care orice student trebuie sã-l facã este deschiderea unui cont bancar în Franþa, deoarece existã posibilitatea de a plãti în toate situaþiile folosind cardul ºi cecul. Cei care îºi deschid numai cont în valutã la bãncile româneºti pentru ca sã li se poatã vira acolo bursa au sur- priza sã constate cã operaþiile pe care le au de efectuat dureazã extrem de mult pentru cã de fie- care datã este necesarã o verificare amãnunþitã a situaþiei contului din România.
Cât despre asigurarea medicalã, pentru toþi cei care au boli cronice, este mai bine sã-ºi facã, contra unei sume rezonabile, una în Franþa, pen-
IMPRESIILE UNUI STUDENT ERASMUS LA PARIS THE IMPRESSIONS OF AN ERASMUS STUDENT IN PARIS
This academic year I benefited of a two-se- mester Erasmus scholarship at the University Pa- ris 7 Denis Diderot. I must confess that even if I speak French, the integration into the new envi- ronment was quite difficult. On the one hand, I was confronted with a completely different edu- cation system, where the emphasis is on indivi- dual study and research, which the student car- ries on throughout the academic year. On the ot- her hand, there are the daily problems that any French or foreign student has to solve: accom- modation, university enrollment, opening a bank account, health insurance, public transport sub- scription.
The adventure in the Parisian metropolis be- gins once you get off the bus, train or plane. Al- though my internet registration for a room in a quite central university campus in Paris was con- firmed and I was told to be there on the 3rdof September to occupy it, I had the surprise to fail to check in that day. I did it two days later, when the administration of the campus has drawn up the necessary documents and charged us a 180eu- ros fee, that any student is required to pay when checking in, which he may or may not recover when departing.
The conditions on campus are good; students have the possibility to prepare dishes at home, each room being equipped with a refrigerator and a hotplate. There is also internet connection 24 hours a day so that students could always have access to information.
The next step for any student is to open a bank account in France, because there, you have the possibility to pay in all circumstances by using a card or a check. Those who open only a fo- reign currencies account in a Romanian bank in order to have his/her scholarship transferred in, may have the surprise to find that the banking operations they have to do take a lot of time. A minute check of the Romanian account is neces- sary each time.
As for the medical insurance, for all those who have chronic diseases, it is advisable to make one in France, in exchange of a reasonable amount of money. You can benefit from the specialized ser-
119
tru a putea beneficia de servicii specializate ºi de medicaþia aferentã, fãrã sã-ºi punã problema cã nu o sã mai recupereze banii cheltuiþi.
Sistemul francez de învãþãmânt, foarte bine pus la punct, prevede un stagiu de integrare a studen- þilor strãini de douã sãptãmâni, timp în care sunt prevãzute cursuri de perfecþionare a cunoºtinþe- lor de gramaticã ºi de vocabular, ieºiri culturale la muzeele din Paris, vizionare de spectacole. Sco- pul lor este ºi de a-i reuni pe tineri ºi a le facilita astfel cunoaºterea ºi integrarea. Nou veniþii sunt sfãtuiþi sã se înscrie în asociaþia Club Internatio- nal des Jeunes a Paris, prin intermediul cãreia se pot face excursii în diverse regiuni ale Franþei la preþuri extrem de atractive, serate culturale, ate- liere lingvistice, vizite în cartiere din Paris ºi întru- niri cu toþi membrii clubului.
Orice student Erasmus trebuie sã treacã nea- pãrat pe la Biroul de Relaþii Internaþionale unde i se semneazã o fiºã de înscriere, iar la sfârºitul bur- sei, i se înmâneazã un certificat de sfârºit de acti- vitate. De asemenea, de aici este direcþionat spre secretariatele UFR-urilor specifice fiecãrei facul- tãþi. Înscrierea fãcutã la UFR este o operaþie com- plexã, care presupune nu numai alegerea cursuri- lor, stabilirea tutoriatelor, ci ºi întocmirea propriu- lui orar în funcþie de parcursul ales. Tot de aici se obþine ºi legitimaþia de student.
Dar experienþa cea mai emoþionantã o trãieºti în momentul în care intri în universitate. Nici nu ºtii la ce sã te uiþi mai întâi: la imensele laboratoare dotate cu calculatoare de ultimã generaþie, la bi- bliotecile enorme, bine organizate pe domenii, unde cãutarea cãrþilor este total informatizatã sau sã ai grijã pe unde ai intrat pentru a reuºi sã gã- seºti, dupã curs, ieºirea, dintr-un adevãrat labirint de coridoare situate pe mai multe nivele, spiritul de orientare în teren fiindu-þi pus la grea încerca- re!
Dupã ce ai reuºit sã-þi învingi emoþiile ºi tea- ma de a nu dezamãgi pe cei care te-au trimis aici, începi sã-þi intri în ritm ºi sã te strãduieºti sã faci faþã cerinþelor fiecãrui tip de curs. Trebuie sã mãr- turisesc cã ai nevoie de mult antrenament, rezis- tenþã ºi motivaþie ca sã faci faþã ritmului ºi sã nu cedezi în primele sãptãmâni tentaþiei de a lãsa to- tul baltã ºi de a te întoarce acasã, între ai tãi. ªi asta nu pentru cã aici nu ai fi tratat ca un egal al francezilor, cã te-ai simþi discriminat în vreun fel ! Colegii sunt la fel ca peste tot – reticenþi la început pânã reuºesc sã te cunoascã, apoi cât se poate de sociabili ºi de disponibili, caracterizaþi
vices and the related medication, without worry- ing about reimbursement.
The French educational system is very well organized and it provides a two-week training course of integration for the foreign students. The training consists of classes meant to improve stu- dents’ knowledge of French grammar and voca- bulary, cultural visits to the museums in Paris, going out to the theatre. It aims at bringing together young students and thus, facilitating their integration. The newcomers are advised to join the association Club International des Jeunes a Paris (Young- sters’ International Club in Paris), which organi- zes trips in various regions of France at very at- tractive prices, cultural gatherings, linguistics wor- kshops, visits to districts in Paris and meetings with the members of the club.
Any Erasmus student has to go to the Inter- national Relationships Office, where an entry re- gistration form is signed, and at the end of the scholarship an Erasmus student certificate. From here the student is directed towards the university department specific to each faculty. The enrol- lment in the department is a complex operation, involving not only the choice of courses, the set- ting of tutorials, but also establishing your own timetable according to the chosen courses. This is the place where you obtain your student identi- ty card.
But the most touching experience is when you enter the university. You do not even know where to look first: at the huge laboratories equipped with the latest computers, the enormous libraries well- organized on domains, where the book research is entirely computerized, or to be careful at the way you entered in order to find your way back after the lectures. Your sense of orientation is in great difficulty when trying to find the exit from a real maze of corridors situated on several levels!
Once you have managed to overcome your emotions and fears not to disappoint those who have sent you here, you start to get in the rhythm and you try to meet the requirements of each task.
I must confess that you need a lot of training, re- sistance and motivation to surmount difficulties and not to give in to the temptation to drop everything and come back home between your own kind.
And that’s not because you are not treated as an equal or that may feel discriminated in any way!
The colleagues are just like everywhere - re- luctant at the beginning until they come to know you and then sociable and ready to help, charac-
120
de un fair play demn de invidiat. Nu se simt de- loc lezaþi în mândria lor naþionalã când un strãin reuºeºte sã obþinã o notã mai bunã la un examen, îl trateazã cu respect ºi ºtiu cã nota obþinutã este meritatã pe drept.
Dar toate notele bune se obþin cu mult efort, cu muncã susþinutã, cu renunþãri ºi cu o disciplinã autoimpusã de la care nu poþi sã abdici cu niciun chip. Pentru cã sistemul implementat de universi- tãþile franceze, acel control continuu, impune efec- tuarea tuturor temelor obligatorii, neefectuarea uneia implicând penalitãþi, cu consecinþe destul de grave pentru media finalã. Nu poþi invoca niciun fel de motiv pentru care sã nu ai tema fãcutã, bi- bliotecile având program chiar ºi sâmbãta ºi du- minica, pânã târziu, pentru ca toþi studenþii sã poatã beneficia de informaþia tipãritã sau de videotecã.
Cu toate aceste exigenþe cãrora trebuie sã le faci faþã, mai gãseºti ºi puþin timp pentru o ieºire în afara Parisului, în minunatele parcuri, grãdini sau pãduri, la un spectacol de teatru cu bilete cumpã- rate prin CROUS cu o lunã înainte, la un film cu colegii sau, dacã e o dupã-amiazã ploioasã, la o cafenea universitarã, unde preþurile sunt accesibile.
Pentru mine experienþa aceasta de viaþã a fost foarte importantã pentru cã am realizat cã pot face faþã onorabil într-un sistem diferit de cel în care am fost formatã, cã dispun de cunoºtinþele nece- sare în domeniu, fapt pentru care nu pot decât sã fiu recunoscãtoare profesorilor mei de la faculta- te ºi doamnei profesoare Ileana Pârvulescu, cea care cu dragoste de meserie, cu tact pedagogic ºi cu o dãruire fãrã margini mi-a insuflat pasiunea pentru geografie.
A fost în acelaºi timp o experienþã intercultu- ralã ineditã, având în vedere cã am locuit în ca- merã cu o chinezoaicã, cã am cunoscut în cãmin studenþi de naþionalitãþi diferite, cu care am reuºit sã comunic foarte bine, trecând peste prejudecã- þile de naturã politicã, religioasã sau culturalã. Am sãrbãtorit împreunã Anul Nou la creºtini, la chi- nezi, la cambodgieni, iar de Paºti am ciocnit cu ei ouã roºii ºi le-am oferit tradiþionalul cozonac ro- mânesc.
Privind retrospectiv, cred cã aº repeta oricând experienþa, dupã ce am tras învãþãmintele de ri- goare ºi îi încurajez pe colegii din anii mai mici sã îºi ia inima în dinþi ºi sã nu evite aceastã provoca- re, care sigur le va îmbogãþi ºi lor universul de cunoaºtere.
terized by a strong feeling of fair-play. They don’t feel uncomfortable at all when a foreigner succe- eds to get a better mark at an exam; they treat that person with respect and know that his/her mark was well-deserved.
But all the good marks are obtained with much effort, sustained work and give-ups, auto impo- sed discipline from which you cannot surrender in any way. And that’s because the system imple- mented by the French universities – the continu- ous assessment – imposes doing all the obligato- ry homework. Skipping one involves penalties with quite serious consequences on the final ave- rage. You cannot come up with any excuse for the unwritten homework because the libraries are open even on Saturday and on Sunday till late, so that any student can benefit from the printed in- formation or of the video libraries.
With all these requirements that must be ac- complished, you can find some time for an outing around Paris, in its beautiful parks, gardens and forests, at a theatre show with tickets purchased through the CROUS (Students’ Welfare Office) a month in advance, at a movie with your fellows, or if it is a rainy afternoon at the university cafeteria, where the prices are within everyone’s pocket.
This life experience was very important to me because I realized that I can honorably cope in a system different from the one I was formed in, that I have the necessary knowledge in the geo- graphic field, for which I cannot but be grateful to my teachers at the university and to my college teacher Ms. Ileana Parvulescu, a person dedica- ted to her profession, who tactfully induced me the passion for geography.
At the same time, it was a new intercultural experience, given the fact that I shared the room with a Chinese girl and that on campus I met stu- dents of different nationalities, with whom I was able to communicate and share impressions in spite of any political, religious or cultural prejudice. We celebrated the Christian, Chinese, and Cambo- dian New Year, we knocked red painted eggs at Easter and I offered them the traditional Roma- nian pound cake.
Looking back, I think I would repeat this ex- perience anytime, after I drew the moral and I encourage my younger colleagues to dare and not to avoid this challenge, which will surely enrich their knowledge and will open their perspectives.
Carina Antoaneta POPESCU
121
Practica de specialitate a anului II s-a desfã- ºurat în perioada 9-14 iulie 2007, pe traseul Cra- iova – Piteºti – Goieºti – Târgoviºte – Ploieºti – Buzãu – Brãila – Tulcea, la dus, iar întoarcerea s- a realizat pe ruta Sulina – Criºan – Gorgova – Maliuc – Tulcea (cu pasagerul) – Babadag – Nãvodari – Ovidiu – Constanþa – Medgidia – Canalul Dunãre – Marea Neagrã – Podurile Du- nãrene Cernavodã – Feteºti – Bucureºti – Craio- va.
Practica de teren s-a desfãºurat sub îndru- marea conf. univ. dr. Costela Iordache, lect.
univ. drd. Cornel Golea, lect. univ. dr. Ioan Marinescu, cãrora li s-au alãturat prep. univ drd. ªtefan Negreanu ºi prep. univ. drd. Miha- ela Licurici.
La ora 8.00 dimineaþa am pornit la lungul drum spre un pãmânt ce se naºte, o îmbinare de apã, uscat, vegetaþie luxuriantã, o împãrãþie a pãsãri- lor, o regiune de contraste, o mlaºtinã verde sau un imens lac cu spinãri de grinduri conturate la inundaþii, un farmec al genezei ºi o genezã perpe- tuã, dar ºi periodicã, Delta Dunãrii.
Primul obiectiv avut în vedere a fost oraºul Târgoviºte, reºedinþã domneascã ºi capitalã a Þãrii Româneºti între 1396 ºi 1714, în prezent reºe- dinþã ºi cel mai mare oraº al judeþului Dâmboviþei.
Oraºul este situat pe malul drept al râului Ialomi- þa, pe un platou cu o înãlþime de 260 m, la limita dintre regiunea deluroasã subcarpaticã ºi cea de câmpie, având, la nivelul anului 2002, o populaþie de 89.429 locuitori. Aici am vizitat Complexul Naþional Muzeal “Curtea Domneascã” Târgoviº- te (Foto nr. 1). Ansamblul de arhitecturã, istorie, artã monumentalã, Curtea Domneascã reprezintã cel mai bine pãstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României, funcþionând timp de peste trei veacuri (1396-1714) ca reºedinþã ºi scaun domnesc. Monumentele principale care compun acest complex sunt Biserica Mare Domneascã, Turnul Chindiei ºi Platoul Domnesc (Foto nr. 2)
Urmãtoarea oprire în acea zi a fost oraºul Brãila, de unde am trecut cu bacul Dunãrea spre judeþul Tulcea (Foto 3). Pe bac, domnii profesori
PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENÞILOR DIN ANUL II (DELTA DUNÃRII)
THE STUDENTS’ FIELD TRAINING FROM THE SECOND YEAR (DANUBE DELTA)
The field training from the second year took place in the period of 9-14 july 2007, on the rou- te Craiova – Pitesti – Goiesti – Targoviste – Plo- iesti – Buzau – Braila – Tulcea, at going, and at turn on the route Sulina – Crisan – Gorgova – Maliuc – Tulcea (with the fare-vehicle) – Baba- dag – Navodari – Ovidiu – Constanta – Medgi- dia – the Channel Danube – Black Sea – the Danube-bridges Cernavoda – Fetesti – Bucuresti – Craiova.
The field training took place under the di- rection of Reader Costela Iordache, Lecturer Cornel Golea, Lecturer Ioan Marinescu, who were accompanied by prep. univ drd. Stefan Negreanu and prep. univ. drd. Mihaela Licu- rici.
At 8 o’clock in the morning we drove up at a long road to a land where it gave birth to a con- nection of water, land wet-tropical vegetation, a kingdom of the birds, a region of contrasts, a green swamp or a huge lake with undulations made by the flood, a miracle of the genesis and a continu- os genesis but also periodical, Danube Delta.
The first objective took in the sight was the city Targoviste, the royal court and the capital of State Romania between 1396 and 1714, in pre- sent court and the bigest city of the district Dam- bovita. The city is on the right border of the river Ialomita, on a platter with a height of 260 m, at the border of the hill region subcarpatica and the field one, having, around 2002, a population of 89.429 inhabitants. Here we visited the National Museum Complex “Royal Court” Targoviste (Picture no.
1). The assembly of arhitecture, history, monumen- tal art, Royal Court representes the most kept medieval aulic assembly on the land of Romania, with an activity of more than three centuries (1396- 1714) as a court and reign chair. The principal mo- numents, which compound this complex are the Big Royal Church, the Tower of Chindia and the Royal Platter (Picture no. 2).
The next stop from that day was the city Braila, where we passed the Danube with the float brid- ge to the district Tulcea (Picture no. 3). On the
122
ne-au prezentat câteva informaþii referitoare la oraºul Brãila, respectiv cã este un oraº în sud- estul României, situat pe malul stâng al Dunãrii, la 20 km distanþã de Galaþi. De asemenea, de pe bac foarte bine se putea observa Insula Micã a Brãilei (rezervaþie zoologicã ºi botanicã de excep- þie). Situarea într-o zonã complexã de contact, între unitãþi fizico-geografice variate : Lunca Du- nãrii, Câmpia Brãilei, Câmpia Siretului Inferior se resimte pregnant în aspectul exterior, structura funcþionalã ºi textura oraºului. Vintilã Mihãilescu considera Brãila ca fãcând parte din categoria oraºelor: „cap de drum”, în aceastã categorie fi- ind incluse porturile dunãrene sau maritime.
Spre finalul zilei am ajuns la tabãra Bididia, unde am fost cazaþi pentru douã nopþi. Tabãra este situatã la marginea oraºului, pe ºoseaua cãtre Mahmudia. Odatã trecutã poarta, peisajul farmeca orice privire, fiind o combinaþie între vegetaþia deltaicã ºi cea montanã. Zona este împãduritã, tabãra fiind situatã chiar în Pãdurea Bididia.
Din punct de vedere fizico-geografic, de-a lungul traseului am putut observa relieful regiuni- lor strãbãtute : Piemontul Getic, Subcarpaþii Ge- tici, Subcarpaþii de Curburã, Câmpia Românã, Podiºul Dobrogei de Nord.
A doua zi (10 iulie) am parcurs traseul : Tul- cea – Isaccea – Mãcin – Greci – Ciucurova – Cerna – Horia – Nalbant – Cataloi – Tulcea.
Prima oprire a fost la Mãnãstirea Saon, care a luat fiinþã sub stãpânire otomanã în 1846, prin plecarea unor cãlugãri de la Mãnãstirea Celic- Dere. Aceasta se aflã la o distanþã de 11 km spre Niculiþel, din localitatea Tulcea (Foto 4). Mãnãs- tirea dispune de mai multe chilii, unele situate în partea de nord a bisericii, iar altele în partea de rãsãrit, unde este spaþiul amenejat pentru stãreþie.
Alãturi de mãnãstire, obºtea s-a îngrijit ºi de creº- terea struþilor.
Aplicaþia practicã a continuat cu urcarea Vâr- fului Greci, care reprezintã altitudinea maximã a Munþilor Mãcinului. Deºi ating doar 467 m, aceº- tia prezintã încã un aspect tipic montan (creste ºi vârfuri ascuþite, vãi înguste ºi adânci, povârniºuri accentuate). În cadrul lor am putut abserva ºi plat- forme de eroziune, reprezentate, mai ales, prin douã trepte distincte. (Foto 5)
În ceea ce priveºte vegetaþia, în porþiunile cu relief mai accidentat se întâlnesc pãduri compac- te, alcãtuite, la altitudini mai mici din stejar bru- mãriu, stejar pufos în amestec cu carpen, iar la peste 250 m altitudine, din gorun, ulm de câmp,
float bridge, the teachers presented us some in- formations about the city Braila, and that it is a city in the south-west of Romania, on the left border of the Danube, at 20 km distance from Galati. We could also observe very good from the float bridge the Small Island of Braila (zoolo- gical and botanical reservation). The position in an complex contact area between different phy- sical-geographical units: the Danube Riverside, the Field Braila, the Field of Inferior Siret we can feel it in the exterior aspect, the functional struc- ture and the texture of the city. Vintila Mihailescu considered that Braila was a city from the cate- gory of : “head road”, in this category are inclu- ded the danube ports or the fluvial ones.
Till the end of the day we reached the Bididia camp, where we stayed for two nights. The camp is at the border of the city, on the road to Mah- mudia. Finally the gate is passed, the landscape charms every sight, forming a combination bet- ween the danube-vegetation and the mountain one.
The area is wooded, the camp is rigth in the Bidi- dia forest.
Physical-geographicaly speaking, along the road we could observe the relief of the regions, that we passed: the Getic Piemont, Subcarpatii Getici, Subcarpatii de Curbura, the Romana Field, the Table-land of North – Dobrogea.
The second day (10 july) we drove on the route : Tulcea-Isaccea-Macin-Greci-Ciucurova- Cerna-Horia-Nalbant-Cataloi-Tulcea.
The first stop was at the Saon Monastery, which was built under otoman rule in 1846, through the leaving of some monks from the Celic-Dere Monastery. This is at a distance of 11 km to Ni- culitel, from Tulcea. (Picture no. 4) The monaste- ry has many cells, some of them are in the north, and the others in the east, where is a special place for the abbot. Besides the monastery, the popu- lation took care also of the rise of the ostrichs.
The field training continued with the climb on the Top Greci, which represents the maximum al- titude of the Macin Mountain. Although they reach only 467 m, these have still an mountain aspect (sharp ridges and tops, narrow and deep valleys).
We could observe also erosion plaforms, repre- sented trough two distinct strais. (Picture no. 5)
About vegetation, in the areas with rock-re- lief we can find thick forests, from brown-oak at small altitudes, fluffy-oak in mixture with carpen, and over 250 m altitude, gorun, field-ulm, jugas- tru. At the foot of the mountain, we saw lawn-
123
jugastru. La baza muntelui, am întâlnit vegetaþie de pajiºte, care cuprinde asociaþii de pãiuº (Fes- tuca valesiaca), firuþa cu bulbi (Poa bulbosa), bãr- boasã (Botriochloa ischaemum). Fauna este con- stituitã, în mare parte, din specii de stepã ºi pã- duri de foioase: hârciog, popândãu, broascã þes- toasã dobrogeanã, iepure, dropia, prepeliþa, repti- le, insecte, gasteropode, cãprior, cerb, mistreþ.
Ultima staþionare din acea zi a fost la Cetatea Enisalã (Eni Sala – lb. greacã = Satul Nou), ridi- catã la sfârºitul sec. XIII ºi începutul sec. XIV de Imperiul Bizantin sub denumirea de Heracleea.
De la nivelul cetãþii am putut observa Com- plexul Lagunar Razim Sinoie ºi Insula Popina, unde îºi aflã cuibarul cãlifarul roºu, monument al naturii. Pe ºoseaua principalã a localitãþii Enisala, am vizitat gospodãria þãrãneascã conservatã “in situ” de la începutul sec. XX-lea, ca o mãrturie a etnografiei ºi artei populare. Ea a fost restauratã în 1971, devenind un important obiectiv turistic.
În cadrul gospodãriei s-au reconstruit si reconsti- tuit câteva elemente : casa, grajdul, porumbarul, fiecare pãstrând arhitectura tradiþionalã româneas- cã. În cadrul localitãþii am fost fascinaþi de mobi- lierul îmbrãcat de þãsãturi tradiþionale din lânã, bumbac ºi borangic.
În dimineaþa zilei de11 iulie am pornit sã vizi- tãm orizontul local al Tulcei, respectiv zona portua- rã ºi industrialã ºi Muzeul “Deltei Dunãrii”.
Principalele obiective industriale le-am putut observa foarte bine de pe colina pe care a fost ridicat Monumentul Independenþei : Întreprinde- rea de aluminã, Combinatul metalurgic, Întreprin- derea de construcþii de nave ºi utilaj tehnologic, Întreprinderea de pescuit oceanic, Fabrica de conserve din peºte, de legume ºi fructe etc. (Foto nr. 6, 7)
Monumentul Independenþei a fost ridicat în 1899, în memoria eroilor Rãzboiului de Indepen- denþã faþã de Imperiul Otoman (1878). Obeliscul a fost realizat din granit de Bavenno (22 m înãlþi- me), într-un atelier din Milano, iar statuile din bronz (Dorobanþul ºi vulturul – 5 m înãlþime) au fost tur- nate într-un atelier din Veneþia.
De aici ne-am îndreptat spre Muzeul “Deltei Dunãrii”, unde ne-au fost prezentate peste 300 de specii de florã ºi faunã specifice Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii, aceasta fiind inclusã de UNESCO în categoria rezervaþiilor biosferei. Prin- tre exemplarele de pãsãri de tip mediteranean, mongol, chinez, siberian-tibetan, enumerãm : stâr- cul galben, cormoranul pitic, raþa cu moþ (clocesc
vegetation, which has paius (Festuca valesiaca), firuta cu bulbi (Poa bulbosa), barboasa (Botrioc- hloa ischaemum). The fauna is constituted from species of steppe and forests with broad-leaved trees: turtle, rabbit, quail, reptiles, insects, deer, wild-boar.
The last stop from that day was Enisala (Eni Sala – greece = new village), built at the end of XIII century and the begining of XIV century by Bizantin Empire by the name of Heracleea.
From the fort we could see the Lagunar Com- plex Razim Sinoie and the Island Popina, where was the red califar, monument of nature. On the main road of Enisala, we visited the rustic house- hold kept “in situ” from the begining of XX centu- ry, as a testimony of the etnography and popular art. It was rebuilt in 1971, becoming an important tourist objective.. in its interior were rebuilt some elements: the house, the stable, the corn-crib, each had kept its traditional romanian arhitecture. We were fascinated by the furniture dressed in tradi- tional textures of wool, cotton and floss.
In the morning of11 july we start to visit Tul- cea, the port and industrial area and the “Danube Delta” museum.
We could observe very well the main in- dustrial objectives from the hill where was built the Monument of Independence: the aluminium factory, the steel-factory, the design tehnologi- cal machinery factory, the fishing factory, the tin-fish,vegetables and fruit factory, etc. (Pic- ture no. 6,7)
The Monument of Independence was built in 1899, in the memory of the heros from the inde- pendence war against Otoman Empire (1878).
The obelisk was made of Bavenno granite (22 m height), in a workshop from Milano, and the bron- ze statues (the dorobant and the eagle– 5 m height) were made in a workshop from Venice.
From here we headed trough the Museum
“Danube Delta ”, where were presented to us over 300 species of flora and fauna specific to the Bi- osphere Reservation of the Danube Delta, this being included by UNESCO in the category of the reservations of the biosphere. Between the species of mediteranean, mongol, chineese, sibe- rian-tibetan birds we can count: the yellow starc, the little cormoran, the duck with a tuft (they leg eggs in Letea and Caraorman), the grey eagle, the white eagle(monuments of nature), the black eagle (the fright of the delta) it is almost missing, the commoun pelican (it lives in winter in the north-
124
în Letea ºi Caraorman), vulturul pleºuv sur, vultu- rul pleºuv alb (monumente ale naturii), vulturul ple- ºuv negru (spaima deltei) în curs de dispariþie, pelicanul comun (petrece iarna în Africa de nord- est, în delta Nilului)), pelicanul creþ (ierneazã în Egipt). La subsol am fost impresionaþi de princi- pala atracþie a muzeului – acvariul, care, pe lângã speciile de peºti, reptile ºi nevertebrate acvatice specifice acestei zone, adãposteºte ºi câteva cu- riozitãþi marine din Oceanul Atlantic ºi Indian.
La ora 13.00 ne-am îmbarcat cu toþii pe pa- sager, lunecând la vale pe Dunãre. Þinta: Sulina.
S-a efectuat, astfel traseul : Tulcea – Partizan – Maliuc – Gorgova – Criºan – Sulina.
În dreptul Milei 35, distanþã de mai puþin de o orã de la Tulcea, ne-a apãrut în cale primul com- plex pescãresc, purtând numele locului în care este amplasat. Odatã intraþi pe canalul Sulina, prive- liºtile drumului ne-au ispitit. Bulevardul de ape al canalului era strãjuit de pletoase salcii ce-ºi plea- cau fruntea deasupra oglinzii de apã. În locuri mai tãinuite se aflã ºi paradisul pãsãrilor de tot soiul, de la tacticoºii pelicani la gingaºele egrete.
La aproximativ douã ore de voiaj cu pasage- rul, ne-a apãrut silueta localitãþii Maliuc, capitala stufului. La Maliuc s-a þinut în mai 1956 primul
„Congres al Deltei”, la care au participat acade- micieni, cercetãtori, ingineri, biologi, geografi, botaniºti, unde s-a dezbãtut problema exploatãrii ºi valorificãrii bogãþiilor Deltei.
Pe parcursul celor patru ore petrecute pe pa- sager, ne-am conturat o primã impresie legatã de specificul Deltei. Istoviþi dupã un lung drum am ajuns în oraºul-port Sulina, dupã care ne-am ca- zat la Youth Hostel „Danube Delta” pentru urmã- toarele trei zile.
În urmãtoarea zi (12 iulie), cu ajutorul unor bãrci cu motor, am pornit pe canalul Cardon, tra- seul fiind Sulina – Cardon – Sfiºtofca - C.A. Ro- setti - Letea.
De-a lungul canalului, am fost fermecaþi de feþele zâmbitoare ale nuferilor albi ºi galbeni, de plaurii ce se miºcau de colo colo în ritm domol ºi de oaza ghiolurilor. Dupã aproximativ douã ore am pãtruns pe Grindul Letea. Acesta face parte din grindurile fluvio-maritime (12 m altitudinea) având o lungime de 20 km ºi o lãþime de 15 km ºi prezintã soluri de naturã nisipoasã, unele din ele cu avansat grad de înþelenire sau de fixare.
Prima oprire a fost efectuatã în satul Letea.
Ca majoritatea localitãþilor de aici ºi acesta este un sat mic, slab populat, ocupaþia de bazã a lo-
east Africa, in the delta of the Nile), the crape pelican (it lives in winter in Egipt). At the base- ment we were impresed by the main atraction of the museum – the aquarium, which, along the fish, reptile and water-invertebrata species specific to this area, it has also some fluvial curiosities from Atlantic and Indian Ocean.
At 1 o’clock p.m. we all bordered on the fare- vehicle, slept down on the Danube. The target:
Sulina. So we had realised the route: Tulcea-Par- tizan-Maliuc-Gorgova-Crisan-Sulina.
In front of the 35 Mile, distance of less than one hour from Tulcea, we could see the first fish complex, with the name of the place where it was placed. Once we entered the Sulina channel, the landscape of the road were like a temptation for us. The road of water of the channel was guarded by water-willows, which bend above the mirrow of the water. In more secret places was also the paradise of all kind of birds, from the silent peli- cans to the delicate ospreys.
At almost two hours of traveling by fare-ve- hicle, we saw the Maliuc locality, the capital of the reed . In Maliuc took place in may 1956 the first „Congress of the Delta”, where participated academicians, researchers, ingineers, biologians, geographians, botanists, where they talked about the problem of exploitation and value of the ri- ches of the Delta.
We could made a first impression about Del- ta from these four hours traveling by fare-vehicle.
We arrived in the haven-town Sulina tired by such a long road, after which we instaled at Youth Hos- tel „Danube Delta” for the next three days.
In the next day (12 july), with the help of some motor-boats, we went to the Cardon chan- nel, and the route was Sulina – Cardon – Sfiºtof- ca - C.A. Rosetti - Letea.
We were charmed by the smily faces of the white and yellow waterliles along the channel, which were slowly moved and by the water un- dulations. After almost two hours we arrived at Letea. This is one of the fluvial sand-banks (12 m altitude) with a length of 20 km and a width of 15 km and has sand-land, some of them having some fixing degree.
The first stop was in Letea village. As the majority of the localities from this area this is also a small village, wick populated, the main job of the villigares being the fishing and the reaping of the reed (since 1947). In general the population is caracterized by a big degree of olderness, on
125
cuitorilor fiind pescuitul ºi recoltarea stufului (din 1947). Pe ansamblu, populaþia se caracterizeazã printr-un grad avansat de îmbãtrânire, pe fondul tendinþei generale specificã populaþiei rurale din România. Aceastã stare este amplificatã ºi de efectele izolãri geogarfice (distanþele dintre loca- litãþi sunt mari) care favorizeazã plecarea popula- þiei tinere. Satul are o texturã simplã, cu o singurã linie de aglomerare, curþi mici, lipsite de depen- dinþe. Casele au o arhitecturã specificã, materia- lele dominante de construcþie fiind lemnul, chirpi- ciul ºi stuful, ultimul fiind folosit si la imprejmuirea locuintelor. Culorile predominante erau albastrul, albul ºi roºul. (Foto 8).
Dupã un sfert de orã de la ieºirea din satul Letea am ajuns în Rezervaþia „Hasmacu Mare”
(prima rezervaþie din þarã - 1938), pãdure dez- voltatã în depresiunile dintre dunele de nisip aflate pe Grindul Letea. Pãdurea apare ca o succesiune de benzi numite de localnici hasmacuri. Pãdurea Letea sau Hasmacu Mare este alcãtuitã predo- minant din stejar brumãriu, stejar pedunculat, fra- sin pufos sau de baltã (Fraxinus pallisial) etc.
Arborii sunt înalþi, circa 35 m ºi au diametrul de circa 1 m. Pãdurea Letea are aspect de pãdure tropicalã datoritã prezenþei plantelor agãþãtoare (viþa de vie sãlbaticã – Vitis sylvestris, liana me- diteraneanã – Periploca graeca). (Foto nr. 9).
În pãdure trãiesc reptile, pãsãri ºi mamifere.
La plecare ne-am îndreptat spre golful Mu- sura pentru a vedea noua colonie de pelicani.
La întoarcere spre locul de cazare, am putut observa pe malul stâng al Dunãrii Farul Vechi, actualmente neutilizabil. Acesta încã pãstreazã în- scripþiile celor care au participat la construcþia sa.
Cârmaciul bãrcii ne-a povestit cã filmãrile pentru filmul „Toate pânzele sus” au fost realizate aici.
(Foto nr. 10).
În penultima zi (13 iulie), am avut ca obiecti- ve vizitarea oraºului Sulina, cel mai estic oras al þãrii. Situat la cea mai joasã altitudine din þarã (3,5 m faþã de nivelul mãrii), oraºul nu este legat direct de reþeaua de drumuri din România ºi poate fi atins numai pe calea apei, fie pe Dunãre, fie pe Marea Neagrã.
Prima atestare documentarã se datoreazã lui C. Porphirogenetul care în 950 i. e.n. îl consem- neazã sub numele de Solina. Amenajãrile între- prinse dupã proiectul lui Ch. Hartley au determi- nat dezvoltarea portului, devenind dupã 1856
„portofranco” pânã la începutul celui de-al doilea rãzboi mondial.
the found of generality specific to the village po- pulation of Romania. This state is also amplified by the efects of the geographical isolation (the dis- tances between localitates are big) which make young men to leave. The village has a simple struc- ture, with one line of agglomerating, small yards.
The houses have a specific arhitecture, the mostly used materials for constructions are the wood and the reed, the las tone is also used around the hou- se. The frequent coulors were blue, white and red.
(Picture no. 8).
After a quater from the wayout of the Letea village we arrived in the „Big Hasmacu” Reserva- tion (the first reservation in the country - 1938), a forest, which was developed in the regions bet- ween the wave sands from the Letea sand-bank.
The forest seems like a sequence of belts named by the inhabitants as hasmacuri. The Letea Fo- rest or the Big Hasmacu is formed in general from brown-oak, pedunculant-oak, fluffy-ash or lake- ash (Fraxinus pallisial) etc. The trees are tall, about 35 m and have the width about 1 m. The Letea Forest has an aspect of tropical forest be- cause of the presence of the rambling plants (the wild vine– Vitis sylvestris, the mediteranean lia- na – Periploca graeca) Picture no. 9). In the fo- rest live reptiles, birds and animals.
At the leaving we headed trough Musura Golf to see the new pelicans colony.
At the wayback we could observe on the left border of the Danube the Old Lighthouse, which in present is not used anymore. This still has the Acesta încã pãstreazã inscriptions of the persons that participated to its build. The steersman of the boat told us that the shooting for the moovie „All sails up” were realised here. (Picture no.10).
In the day before the last one (13 july), we had as objectives the visiting of the Sulina town, the most east town of the country. It is at the lo- west altitude of the country (3,5 m over the sea), the town is not direct related to the roads line from Romania and you can reach to it only by travellin on water, on the Danube or on the Black Sea.
The first documentary testimony was that of C. Porphirogenetul, who in 950 b.Ch. named it Solina. The changes made by the project of Ch.
Hartley lead to the development of the haven, becoming after 1856 „portofranco” till the start of the second World War.
We started we the visiting of the European Danube Comission Lighthouse, today it is a mu- seum. The wood part of the lighthouse is made
126
Am început cu vizitarea Farului Comisiei Eu- ropene a Dunãrii, astãzi funcþionând ca muzeu.
Partea din lemn a farului este realizata din lemn de pitbai (lemn otelit). Acolo ne-a fost prezentatã fi- gura ilustrã a scriitorului Jean Bart (pseudonimul literar al lui Eugeniu P. Botez, împrumutat de la un faimos corsar francez). Acesta este cunoscut prin romanul sau cu cel mai mare rasunet, „Europo- lis”, publicat in 1933 si in continutul cãruia este subliniatã caracteristica cosmopolitã a oraºului Sulina: „ridicã valul de pe un colþiºor de viaþã ne- lãmurit de noi ºi îi sapã în granitul nemuririi fresca traiului cosmopolit”.
Ne-am îndreptat apoi, spre Primãria oraºului Sulina unde ne-au fost prezentate informaþii refe- ritoare la teritoriul administrativ al oraºului, la po- pulaþie (numãrul de locuitori, structura etnicã, structura confesionalã). Dupã o scurtã pauzã în care am admirat priveliºtea zonei portuare, am purces spre Cimitirul Maritim situat la ieºirea din oraº, spre plajã. Cimitirul se prezintã ca un an- samblu de trei cimitire: Cimitirul creºtin (împãrþit în Cimitirul ortodox, Cimitirul ortodox de rit vechi – lipovenesc ºi cel al bisericilor europene occi- dentale), Cimitirul musulman ºi Cimitirul evreiesc.
Printre morminte de ofiþeri ºi comandanþi din Marina Regalã Românã se aflã mormântul Prin- þesei Ecaterina Moruzi, nepoata Voievodului mol- dovean Ioan Sturza ºi mormântul lui William Sim- pson, omul de încredere al inginerului ºef al Co- misiei Europene a Dunãrii. Simpson a condus 13 ani lucrãrile de construcþii pe canal, de la debar- cader ºi farurile de pe dig.
De aici, fiecare student s-a îndreptat spre plajã, de unde a recoltat elemente faunistice ºi de vegetaþie specifice. Prezentarea acestora s-a des- fãºurat spre sfârºitul zilei în foiºorul din curtea ta- berei, precedând momentul susþinerii colocviului.
In dupã amiaza aceleiaºi zile am observat ºi latura etnograficã a oraºului, reflectatã prin sãr- bãtoarea Sf. Petru dupã calendarul vechi, într-o procesiune pe una din strãzile oraºului, unde un grup de stareþi cântau cântece bisericeºti.
Seara, la una din terasele de pe falezã, am sãrbãtorit cu toþii încheierea aplicaþiei practice.
Pe data de 14 iulie, la ora 8 ne-am îmbarcat pe pasagerul având direcþia Tulcea, pãrãsind del- ta, copilã a Dunãrii ºi a Mãrii Negre, „uriaº ames- tec de apã ºi pãmânturi abia nãscute” (G. Bog- za). Aºa cum Egiptul este un dar al Nilului, Delta Dunãrii este darul Mãrii Negre ºi al fluviului al cãrui nume îl poartã.
from pitbai-wood (steeled-wood). There was presented to us the figure of the writer Jean Bart (alias literary Eugeniu P. Botez, borrowed from a faimous french pirat). This is know by the novel or with the bigest sound, „Europolis”, published in 1933 and in which content was lined the cos- mopolitan characteristic of the Sulina town: „rise the wave upon a corner of life not sawn by us and auger in the granite of imortality the image of the cosmopolit life”.
Then we headed to the townhall of the Sulina town, where were presented to us informations regarded to the administrativ teritory of the town, to the population (the number of inhabitants, the etnic structure, teh confesional structure). After a small brake, in which we admire the view of the haven area, we went to the fluvial cemetery situa- ted at the wayout of the town to the beach. The cemetery is like an assembly of three cemeteries:
the christian one (slide in the ortodox one, the one with old custom – lipovenesc and the one of the occidental european churches), the musulman one and the jew one. Between the oficers and co- mandaments’ of Romanian Royal Fluvial grave sit is also Princess Ecaterina Moruzi’s grave, the nie- ce of moldovean voievod Ioan Sturza and Wil- liam Simpson’s grave, the chef ingineer’s man of trust of the Europenian Comission of the Danube.
Simpson led 13 years the works of constructions on the channel, from the staging and the lighthou- ses on the dam.
From here every student headed to the beach, from where he gattered elements of fau- na and specific vegetation. The presentation of these was made by the end of the day in the lock-aut tower from the camp-yard, before the oral exam.
In the afternoon of the same day we observe also the etnographic part of the town, reflected trough the celebration Saint Peter after the old calander, trough a procession o none of the stre- erts of the town, where a group of abbots where singing clerical songs.
In the evening, at one of the terrace on the sea-front we all celebrated the end of the field training.
On the 14 july, at 8 o’clock a.m. we bordered on the fare-vehicle having the direction Tulcea, lea- ving the Delta, daughter of the Danube and the Black Sea „huge mixture of water and land hardly born“ (G. Bogza). As the Egipt is a gift of the Nile, the Danube Delta is the gift of the Black Sea and of
127
De aici, s-a efectuat urmãtorul traseu Tul- cea - Canalul Dunãre-Marea Neagrã – Podurile Dunãrene Cernavodã-Feteºti – Bucureºti – Cra- iova (întoarcere în jurul orei 22.00)
the lake, which its name is bearing.
From here we did the follow route Tulcea – the Danube-Black Sea Channel– the danube brid- ges Cernavodã-Feteºti – Bucureºti – Craiova (turn back at 10 o’clock p.m.)
Foto 2. Turnul Chindiei/ The Tower of Chindia Foto 1. Curtea Domneasca/ The Royal Court
Cristina ILIESCU, Vasilica DOBRA-VÂLCEA
Foto 3. Imagine de pe bac/Picture from the float bridge
Foto 4. Mãnãstirea Saon/The Saon Monastery
Foto 5. Vf. Greci/The Top Greci
128 Foto 7. Zona portuarã/ The haven area
Foto 9. Lianã mediteraneanã/ The mediteranean liana Foto 6. Zona industrialã/ The industrial area
Foto 10. Farul Vechi/ The Old Lighthouse Foto 8. Casã specifcã regiunii/House specific to the
region
129
Ambasada...dupã ce le-am dat câteva moti- ve bune pentru care mã voi întoarce în România, iatã cã am luat ºi viza emoþii... plânsete de bucu- rie.... ºi uite aºa pe 1 iulie avea sã mi se îndepli- neascã visul meu cel mai de preþ: de a trãi ºi a experimenta viaþa americanilor....chiar ºi doar pentru 3 luni...
America este pentru foarte mulþi dintre noi, un vis frumos... Din fericire, eu mã numãr printre norocoºii care ºi-au îndeplinit visul de a ajunge pe pãmântul fãgãduinþei ºi timp de 3 luni am trãit in lumea lor, o lume total diferitã de a noastrã.
Dupã 17 ore de zbor...se vedea ceva.... un oraº imens.... zgârie nori împãturiþi de lumini. Ne- am mutat toþi la geam ºi am început sã admirãm New York-ul. Ajunºi în New York deºi era searã, ne-am plimbat puþin pe strãzi. Un sentiment ex- traordinar. În momentul în care am pus piciorul pe pãmânt american, am fost uimitã de amabilita- tea oamenilor ºi de zâmbetul larg care exista pe feþele tuturor. A fost primul moment când am sim- þit diferenþa faþã de români. Nu se simþea pe faþa lor încruntarea, deznãdejdea, tristeþea, ci toþi erau senini, cu speranþa întipãritã pe chip. Dupã mai multe sãptãmâni am învãþat cã au o viaþã uºoarã, fãrã prea multe griji.
VISUL AMERICAN...
THE AMERICAN DREAM...
The Embassy... after giving them some good reasons for my return to Romania, finally I got my visa.. .emotions.. .tears of joy.. .and so, on the first of July, my most cherished dream would come true...the dream of experience and knowing the American lifestyle, even if just for three months.
To most of us, USA is a beautiful dream.For- tunatelly, I am one of the lucky people whose dream of getting on the promised land came true and for three months I lived in their world totally different from ours.
After seventeen hours of flight, something could be seen...a huge city, sky-scrapers wrap- ped in lights.We all looked out on the window, admiring the city.Once we got there,though it was in the evening, we had a short walk around the streets.An extraordinary feeling...The moment I got on American land I was amazed by the kin- dness shown by people and by their bright smi- les.That was the first difference which I noticed compared to the attitude of the Romanians.There was no frowning, no despair, no sadness, but eve- rybody was serene and full of hope.After several weeks, I found out that Americans had an easy life without any worries.
New York
130
Într-o fracþiune de secundã, mi-a trecut prin minte angajamentul pe care mi-1 luasem. Ajunse- sem într-o lume nouã, necunoscutã, unde trebuia sã mã descurc singurã. Însã pânã a ajunge în Wil- liamsburg - oraºul unde aveam jobul, imi rãmâ- neau douã zile la dispoziþie sã mã bucur de New York. Aºa cã am încercat sã vizitez tot ce mi-a permis timpul, pentru cã, poate era unica ºansã de a ajunge aici.
New York reprezintã cel mai întins oraº al Statelor Unite. Mulþi îl considerã „inima Ameri- cii”, „marele mãr”, deoarece zgârie-norii sãi sunt cunoscuþi în toatã lumea. Broadway ºi Times Square au fost vãzute mai mult decât orice alt loc de pe teritoriul Americii de cãtre vizitatori. Bule- vardul oraºului este considerat capitala teatrului naþiunii americane, dramele, comediile, muzicalu- rile sale fiind vizionate în toatã lumea. Radioul City Hali, cu show-rile sale faimoase reprezintã , de asemenea, unul dintre cele mai populare atracþii.
Un alt loc ce meritã vizitat este China Town.
Supermarketurile sale exotice, magazinele sale neobiºnuite, arta ºi minunatele sale restaurante nu mã lãsau sã pãrãsesc acest loc. Însã Manhattan- ul mã aºteptã... Se inserase, aºa cã urma sã vãd un minunat joc de lumini.
La fel ca milioanele de oameni, eram fascina- tã în acea noapte de sclipirile uluitoare. Clãdirile Empire State Building, Chrysler Building ºi Met Life Building sunt cele mai cunoscute locuri de aici. Oriunde priveam, vedeam peisaje urbane im- presionante ºi panorame arhitecturale. Cafenele- le, restaurantele, galeriile sale reprezintã locurile favorite de întâlnire ale elitei de artã. Manhattan- ul, inima New York-ului, este un cerc fãrã sfârºit.
Ca sã înþeleg semnificaþia termenului de „cerc”, a trebuit sa vizitez Wall Steet ºi Diamond District.
In a second I remembered the commitment that I had made.I had reached a new unknown world where I had to manage by myself.But be- fore I had to be in Williamsburg - the town where I got my job -1 still had two days to enjoy New York so, I tried to visit all the places that were worth visiting, maybe that was my only chance to visit America.
New York is America’s largest city .Many people call it the heart of America,the big apple- .It’s skyline is known everywhere in the world.
Broadway and Times Square have been seen by more visitors to America than any other place in the country. New York’s Broadway is the theat- her capital of the nation.It’s dramas,comedies- ,musicals,and reviews are seen all over the wor- ld.Radio City Hall,with it’s famous shows and chorus line,is one of the city’s most popular at- tractions.
Another place which deserves to be visited is China Town. It’s exotic markets,it’s unusual shos- ,it’s beautiful art.and it’s wonderful restaurants make it difficult for me to leave it...but Manhattan was waiting for me...it was dark so ,1 was going to see a gorgeous lighting show.
As the milions of people, I was fascinated by Manhattan’s display of flashing neon signs.The Empire State Buiding,the Chrysler Building, and the Met Life Building are among the city’s best- known landmarks.Everywhere you look you will see exciting cityscapes and architectural pano- rams. It’s bars,restaurants,and galleries are among the favourite meeting places for the art world’s elite. Manhattan,the heart of New York ,is a ne- ver-ending circus.You need to visit Wall Street and Diamond District to understand the meaning
China Town / China Town Imagine panoramica a oraºului New York / Panoramic
image of New York City
