Cosînzeana

•

• • • • • A.;~ ,-..!••

Anul X. No. 45 7 Noembrle 1926

In acest

număr:

Dr. S. BORNEMISA: Experimentdri culturale inutile

COR/OLAN BARBAT: Povestea toamnei 1 EODOR MURAŞANU: Lilurghia câmpului,

Cântecele lui Anacreon StJgeata lui Eros ION MUNTEANU: Cum se jud~ •ia Turci GEORGE A. PE1 RE: 7 retea un an

S. BORNEMISA: Duhul cel rtJu, roman In continuare 1 N SEMN A Ffi: S. S. 1. R. A.; Palatltl Llgei Culturale;'.Astra In Bqsarabia; lnctJ o re- vista; Pa se ilo. CtJliJtoan; Uniunea intelectuald.

' . /

:-: R e v i s t ă 1 i t e r a r ă s ă p t ă m â n a 1 ă :-.

Director : Sebastian Bornemlaa Redactor: D. 1. Cucu

("") 1

1

î

•·r ,

Univ "Petru Maior" Tg Mureş

---~\/~'-~~ ~~---~~-~-~-_- ,_,_~·---'---~·u~tl'il=tnt~tlnl=nn:nmt=nn:rltll=tllll=l!lll~lllll~ll~l~lll ______ __

Pag. 438 COSINZEANA - - - 7-XI. 1926

EXPERIMENT _ĂRI CULTURALE INUTILE

Lumea satelor trdeşte şi astdzi in Inchipuirea multora din ordşeni, ca un vast teren de experimentdri de tot soiul. E aproape credlnţd generald, cd acolo, unde freamdtd dureri lnd-

buşite

#

se desjdşură in permanenţd

tragedii neinregistrate, - este o ne-

măsurald şi induioşdtoare naivitate, este aproap.: o totald lipsă de înţele­

gere pen Iru tot ce porneşte din unghe- rele sufleteşti, şi este, in sfârşit, o clasd

socială inferioard, într'un stadiu pri- mordial de evoluţie. O protoplasmd, care trebue crescutd, educata, civi- lizata. Credinţa aceasta, intemeiatd pe o totald lipsa de elemente reale

şi ca atare bizara, a animat decenii de-arândul distinse figuri intelectuale

şi l-a făcut, ca sa-şi fixeze drept

ţinfd de viaţd: educaţia masselor rurale.

7

in ta nobila, indlţdtoare si den,na 1 Sub vraja ei, care oricum, nu era lipsita nici de-o palida au- reold pe glorie şi nici de-o palida perspectiva de recompensa, -distinse figuri ordşeneşti au coborit din când in când În aceasta pierduta lume a speciei umane, ca sa ridice zabra- nicul de pe primitlvillltea ei irzdu-

ioşatoare şi sa samene in ogorul desfundat, cu doua mâni sămânţa

luminii. Ce le pasa acestor harnici

şi iluştrii sămânători, că mijloacele adoptate de ei nu cadrau de loc cu primitiv/ta/ea rurald, - ce le pasa, cd toate ejorturile lor rămâneau

sterpe şi cd din sămânţa aruncata nu răsaria de cele mai multe ori ict t.n roaÎJ Ei traiau într'un vis şi-şi

de SEBASTIAN BORNEMlSA

continuau opera halucinanta cu o îndârjire fanatica. Rasunetul acestei

"opere cultura/eu a lor era seis- mografiat cu o enervanta exactitate in alta parte şi de pe urma ei cur- geu aproape totdeauna consideraţii

destul de pipaibile. Câte jlguri de- acestea nu traesc şi astazi in mij- locul nostru, şi câţi dibaci negustori de propagaf'da culturald nu deci- meazd In permanenţd bugetele diver- selor resorturi de stat, ca să'mpân­

zeascd satele cu gazete şi cu cdrţi,

pe care nimeni nu le cere şi nimeni nu le ceteşte ...

Existd, fdrd indoiala, multd şi

dureroasd inexperienţd, vulgaritate

şi naivitate in lumea satelor 1 Este

şi nevoie de-o permanentd propa- gandd culturald şi e de datoria câr- multorilor, ca s'o angajeze. Dar, existd totuş un dar. Aceastd propa- gandd nu credem cd o pot îndeplini rafale figuri ordşeneşti, care habar n'au de ceea ce in mod real există

la sate. Pentru a sdvârşi această

propagandd, nu e sujiclent sd crezi,

că este de ea nevoie. Mai trebue sa ştii şi altceva De pilda, care este de prezent nivelul cultural care totuş

existd, care sunt preferiuţele culturale care totuş se manitestd, şi in sfârşit

ce şi in ce măsură inltreseazd po- porul. Cine este inarmat in sujicientd mdsurd cu toate aceste experiente, cine ştie cum trebuie fdcuta o pro- paganda reală la sate, -s'o facdl

lnşirule-se voios printre propagan-

dişti, scoata ziare pe seama popo-

rului şi beneficieze sdndtos şi de aureola de glorie şi de sprijinul binevoitor al resorturi/ar de stat 1

sa inceteze insd odatd a se mai facem lumea, cu toata durerea ei dor- nica totuş de lumina, a satelor, expe-

rimentă ri culturale inutile 1 Pro- iecte, ca acela al fixdrii antene/ar de radiofonie pe creasta colibelor darâ- mate de viscol, pot fi frumoase şi

cuceritoare figuri oratorice, dar nu pot decenii inca deveni realizari practicei Este o lege biologica in-

deobşte cunoscutd, ca vietatile în

evoluţia lor nu pot face salturi.

Această lege gaseşte perjecta justi- ficare şi in evoluţia culturala umana.

A trece deci dela doina sfdşletor de duioasa zdmislitd în inima cadrului, la musica wagner/ana, credem ca e

totuş o deosebire pe care o poate uşor

pricepe oricare ordşan intelectuali A o/toi insa pe· o veche cultura populara bine determinatd o civilizaţie noud, a duce mai departe cu un pas sim-

ţul artistic existent al poporului şi

a i desvolta gustul actual pentru

creaţiunlle sale literare, - aceasta, poate, da, realmente, fi un scop de

viaţd pentru cei ce vor sa şi dedice zilele propagandei culturale dela

ţara. Dar attlt ~l nimic mai mult.

Exagerarile, fnsa, de orice natura ar fi ele, - intocmai coşi txperimen- tdrile, facute de jarsori cu nejusti- ficate ambiţii, sunt şi rămân inutile 1

7-XI. 1926 - - - C O S 1 N Z EA N A - - - Pq. 439

POVESTEA TOAMNEI

de CORlOLAN BĂRBAT Intr'o carte de poveştl trăia o fetitll de Imparat. De când tşi amintea,

trăia to chipul culorat al unei cllrtl de poveşti: - de pe balc~oul unul castel privea dusă la grăd1oa, care se intindea Inaintea castelului p,loll

hăt tn vale şi, care, nu se mal schimba deloc, era tot tn deplină

floare.

Mica domnlţă tlnea in mână un crin frumos. lmbrăcămiotea ei era o h !ioa de mătasă de coloarea le- bedei şi trasa cu fire de aur, la brâa era incinsa cu o brăcie de culoarea traodaflrulul. Părul ei oegru-mătăsos,

curgea in rlluri pe ume.rll el tn jos

şi se resfira printre firele de aur.

Ochii el, - intruparea enlgmel viselor ce mint.

... Dela o vreme fosă priveliştea

continua din chipul ei oboslse privirile pline de dorioţl vlsate, n~'m­

plinlte. Privea cu ciudă la cnoul care ti obosea mânuta de atâta ţi­

nut. Voia sa fuga afară din chip,

să vadă cum e viata in lumea din

afară de poveştl.

o~ mult o plictiseau toate celea din acea carte. O plictisea soarele cela galben, pentru că lumina to- tr'una pe un cerlu de-a pururea senin, fără nori; o plictiseau bos- chetele de trandafiri roşii, pentrucă

erau tot toflorlte. In sfârşit o plic- tisea monotonia continuă a chipului culorat tn care trăia.

Starea aceasta ti deveni cu'ncetul

nesuferită, când, odatll, pe neaştep­

tate ajunse printre firele tipărite ale cartii de poveşti o hllrtie scrisă cu mâna. Cineva, Intr'o noapte, ascun- sese, tn talnll, o epistolă tn acu carte. Scrisoarea se pitulase printre

poveşll ~i statea acolo ll.niştita._ Nu se mişca deloc, insa tn 1 urui e1 se resftra printre filele mohorâte o căl­

dură de flori, parfumul unei pnmâ- verl amag1toare.

Acest parfum atinsese şi trupul fraged al mieei domnite. O cuprlo_sese to mrejele lui şi tn inima el h fu-

rişă o dorinta. care o mâna spre necunoscut. O muncea mereu do:

rlnta celor nespuse şi netrălte. Şa odată, când afara tn lume era noapte, iar tn chipul ei strălucea

soarele cela bolnav, tn desperarea ce era, strigă dupa ajutor.

Strigătul el stăbătu printre sutele de file ale cărţii de poveşti şi _o

batrână vrlljltoare, care trăia ln ch1~

pul vecin, in mijlocul unei pădun

LITURGHIA CÂMPULUI

De-aseara ploua, ploua Inainte ...

lneramadlţi,

ca

nl~te munţi

erozavl de spumtJ,

Purtaţi

de-o milnd buna

^şi

cuminte,

Mustoşil

nori, din crama lor carunta,

7

ot storc, tot storc staruitor de-aseara, Lasând sa se reverse peste

^ţara

O apa bldnda, deasa si marunta.

Racoritoare, proaspata

şi

moale

Leşia

ei o simt pe ochi, pe jrunte, M'atinee abea, pe sujlet mi se lasa:

Palanjeniş

ce arde pe-o comoara Purtat de-o dulce

şi

salbateca jecioara In drumu-l alb # candid de mireasa .. '

... Ce se petrece-acum mai sus de lume

E slujba, rueaciltne ori tacere?!

Inchid o clipa ochii cu placere

Şi

nu

ştiu

cum îmi vine,

Dar mie lumea 'ntreaea-acum Imi pare

O

larga

^şi

fantastica erddina

In care-un bun

şi

prea cuminte eradinar O toamna a tot scobit

şi-a

samanat A netezit

^ţdrilna

strat cu strat, In vijelii de vânt, în colb de soare,

In mohorît suspin de- amurg, în râs de roua -

Şi·

acum, ca 'ntr'o biserica,

~!l

erija, Staruitor din

uriaşa-1

stropltoare O uda •ncet cu mâinile-amândoua 1

sălbatice, auzise strlglUul domnite!

şi i se făcu milă de ea. Dou ştia

batrâna vrajIt oare cât e de trista mo- noton! a şi, apoi, lşl reaminti destul de bine, ca odată, de mult, când

bătrâneţele n-o apăsau lntr'atâta, iar fata el nu era deloc sbârcită, cum se furlşase ŞI ea din cartea de pc-

veşti ln lumea schimbăcloasll.

Bătrânele vrajitoare povăţuesc bu- curos pe domoite!e cele tinere ...

Nici ea ou stătu mult pe gânduri.

lşl puse tn cap căc1ula vrajiti, ln- cah:ca pe o mUura şi hald la drum.

Sbura peste sutele de file, până In

grădina frumoasa a domoltei. Dom-

niţa cum o zări lncepu sa bata tn palme de bucur'le, arunca jos crinul

şi alerga tntr'un suflet spre bătrâna vrăjitoare.

Bltrân• vrăjitoare ti dădu pove- tele tnbcincloase şi Intre altele ti spuse:

- Grijeşte-te bine, copilei Şi după tntâiul c1ntec de cocoş d te

TEODOR MURAŞANU

tntorcl tnapol, că de nu, te vei căi

amar!

- Ma retntoc la tim:>l - ti striga mica domoiţa şt cu un salt Indraznet sari din cartea de poveştl,

tn realitate.

Stătu o clipă tn nedumerire. Afară

tn lume era tntunenc. Pe fereastra

deschisă pătrundea lin adierea unei

nopţi sentne de Maiu. Din depa~­

tare se auzea câotecal unei prtvl- lhetorl. Şi noaptea o chem~. Se Iasa tncet, pe fereastra desch1sa, to jos printre frunzele unei vite săl­

batice, care acoperea peretele cas- telului.

ŞI ce să vezi, se află tntr'o gră·

dloă frumoasll, care era. presărată

cu boschete de trandafln şi cu stra- turi de fel de fel de flori, printre cart şerpulau cararile Inguste. Pe cer tnsa nu era soarele ce!a g~l~en şi trist ca cel din poveşu, ct ,~ra

altaceva ca anul corn de arrmt, care acoperea cu o pulbere argintii

Pag. 440 - - - C O S 1 N Z EA N

A---

^{7-XI. 1926}

florile, cari, pltite in straturile mul- tlcolor-argintiu, işl răspândeau - cadelnltând - mirezmele lor can-

didă de florlcelele inflorlte. Chiar

şi noaptea părea că doarme uşor

in culcuşul ei de frunze ... Mal de- parte un lac, - in care tşi oglln- deaa salcille ramurile lor pletoase, - işl legăna incet undele sub vraja unul cântec de mandollnă. Melodia se furişa incet printre boschetele de flori, acoperea cărările, umplea văz­

duhul şi infaşura intreaga atmosfera intr'uo farmec de negrait. Iar din soarele arglntiu revărsa pe nesim- Jite o ploaie de raze, fermecată de o poezie necunoscuta...

Ci~e era strainul care cânta aşa

de frumos? Un biet trubadur ră­

tăcit in părtlle acestea dintr'o tară

departata.

ŞI o minune. Trubadurul venea chiar spre domnită. Cu fiecare ră­

suflu depărtarea el scădea şi deo-

dată strainul se află in fata dom- nitel.

- Tu eşti cea mai frumoasă dom-

nlţă din lume, - ti şopti el.

- Şi tu cine eşti? Cum te nu-

meşti? - intreba frumoasa mică

domni ta.

- Eu mă numesc .Cânt:Jntul Iubirii• - il răspunse strelnul.

- Cântaretul Iubirii... Ce nume frumos al ...

Străinul să aplecă şi o sărută.

- Ce a fost asta? ŞI mica dom-

nltă tresarind se inroşi, - bazele tale doar' acam au spus cuvântul cel mai dulce, acum, când nu au vorbit.

- Ce tt-am spus a fost numai uu sarut.

- Nu te Inteleg. In povestea mea nu am auz!! de aşa cev1.1. Sj)une· mi ce e s~rutul?

- sarutul e vorba nevorblta, e graiul celor nepovestite, - ii ras- punse strelnul.

- Imi plac cele nepovestite - il şopti mica domnlta - mal spu- ne-mi. ..

... De alei inainte in fiecare noapte fugi din ch'p in reali!ate, ca să simtă pe buzele el vorbele nevor-

bite ale cântllretului. Zi după zi, doar primul cântec de cocoş o a- ducea acasa. Incetul cu incetul au inceput multe să se schimbe. Crinul pe care in dimineti il riJica de jos, incepu să se vestfjeasca. Mal târz u

şi cartea de poveşti incepu să se schimbe. Incepu sl albă secrete şi

intre filele el ascundea scrisori din ce in ce mal inflăcărate. In scrisori era sara, ardeau focuri misterioase

şi caldura lor atingea pe mica dom-

nita. când tn drumul s~u. trecea pe

lângă ele.

In scrhori era vara, chiar şi afara fo lume, era vară şi in sângele mieei domnite. O vara calda, fru- moasa, despre care nu bănuia, că

in fiecare noapte il rapaşte câte ceva.

Şi au ~recut multe nopti... In cartea de poveştl ajungeau scrisori tot mai slnlstreo. Afară pe la fereşti

incepu să colinde, din când in când, vântul şi ramu·ile se intinde au goale, ca nişte schelete, spre rigida tran- sparenta a ferestrelor. Zilele se f.l- ceau mal scurte,.. scurte erau din ce in ce şi scrisorile, şi veneau tot mal rar... Mica domnită in că nu

ştia ce sunt lacrimile şi că vara va trece odata.

Dar timpul, care in chipurile cu- lorate ale cartilor de poveştl stă tot pe loc, afară in lume se grăbea, par'că fugea, par'ca alerga.

Trandafiri! şi-au lfpl!dat floarea.

Pe cer, vântul purta valuri de nori cu cari acoperea soarele arglntlu al noptilor. Şi noptile erau tot mai reci, mal mohorite, ca şi scrisorile din

urmă ascunse in cartea de poveşti.

Mieei domnite ii era frig şi frică

in grAdina acea intunecata şi pă­

părasita. Cântăretul el venea tot mai rar şi tot mai târziu şi când venea venea incet, incet de tot.

Mica domnlta nu voia să observe nimic şi cu o iubire naiva il reti- nea când voia si se duca. ŞI doară ...

cocoşul a cântat de mult 1 Dar mi- cile domnite nu aud nici odată cân-

CÂNTEC ELE L U 1 ANACREON

Din originalul grecesc

SĂGEA.TA LUI EROS

Bllrbatul celei mai frumoase'n Lemnos, Avind atelier pe vârf de munte, Comandil veche a zeilor iubirii

Cioplea din fier mii de silgeti milrunte ...

Şi Kypris le-ntingea pe rind in miere Iar Eros, apucându-le de virfuri, Le lntingea apoi Intr'o otravil.

... Din lupte nemeri pe-acolo Ares, El t,i suci tnfrico,ata lance RAzAnd de silgecloarele lui Eros.

Dar Eros zise: 1• se par u,oare 1 lea una n mllnil şi·o sil vezi 1ndatill Apucil Ares silgecioara 'n minii Frumos zllmbe,te Kypria alilturi.

- .In adevilr e grea 1" ofteazli Ares,

ŞI strig il: .scapil-mll de-a ei vilp11ie 1" : Rilspunde Eros: • vezi numai ce grea e 1"

Decit o roatil de cllrutil Viata noastril-i mai fugarii, Curind, curind o sil ne zacil

Cenuşa 'n urna funeraril ...

La ce sil·ml dati atunci miresme

Şi rAu de-oleiuri In mormint 1 Acuma vreau cununi de roze, Acuma pllnil·s pe pilmllnt Fecioare dulci sil le iubesc 1 Pin' ce·o sll·mi faceti focul tortii Eu vreau sil cint pe dansul mortii Şi orice griji sil·mi fugilresc 1

TEODOR MURĂŞANU

7-XI. 1926 _, _ _ _ _ _ _ _ _ _ COS 1 N Z EA N

A---

_{Pag. 441}

tecul cocoşulul, când voesc sll-şl recâştlge Iubirea, pe <:.tre nu voesc s'o plardll. ŞI s'a rugat aşa de fru- mos de el .•. Cocoşul a c ântat a doua oara şi ... când se fllcut larllşl noapte se îndeplini prezisa vraj toarel. Mica

domnlţă se cai amar .•. Cel pe care·!

aştepta, n-a mal venit.

Tremurând collndll prin grlldlna

tristă. La izbirea vântului ramurile se lndolau vălcărindu se. Umbre lm- pleteclte rătăct>au de· asupra pămân­

tului umed. Ş cum fugea aşa, li

eşeau In cale boschetele-schelete ale trandaflrllor morţi. lnspălmân­

tată se opri, dar VJCea el slabă tot mal chema pe cin' va, care nu-l rhpundea.

!şi lngropll faţa ta palme. Ce ca1..H ea alei? Ş de-odata voi sA

fugă inapoi in poveste.

Dar calea, pe care se inapola In poveste, era acoperită cu frunze moarte, - a ingropat-:> toamna.

In jurul el era numai realitate. ŞI

durerea care in aceea clipă 1-a pA- truns in inimă, nu a fost din pa-

veşti, el durerea oamenilor, şi nu lacrimile din poveştl, el lacrimile durerilor omeneşti au năvlllit tn ochii ei.

Lacrimile aceste amare au dat obrajorilor el o culoare palidă şi o durere sălbatică, par'că, sub haina ei de culoarea lebedel, acolo in partea stângă, 1· a rupt ceva ..•

ŞI după multe rătădri, In zori de zi, ajunsese acasă, - In cartea de

poveşti.

.. .In zadar mal lumina soarele din ch'p, inzadar erau inflorlţl tranda- firli roşit ; ea nu putea să uite, că afară in lumea realităţii, fiorile s'au

veştfjit, că primăvara a trecut şi

vara s'a dus.

In căpşorul ei işl făcu loc in- trebarea :

- One şi oamenii se ascund in povestea lor, când afară e toamnă? ...

CUM SE JUDECĂ LA TURCI

TaKhl Husseln era comerciant de smochine in satul Neh. Avea două

sute de cămile, trelzecişlnouă de ani şi nici o solie, pentru-ce era urit de toţi dreptcredincioşi! şi drept-

cr~dlncloasele musulmane. El li zi- ceau: "Se cuvine să al atâtea solii câte şi cllmilt>, Mchamed ne invaţa

sa cumpănlm plăcerile cu durulle.

Cine intrece masura plăcuil va pa- catui, căci pământul e lăcaşul ispă­

şirii, Iar al fericirii sunt numai cele

nouă ceruri. Intre cele douăsprezece viţll, Mohamed a pus şi bogăţia.

Ne-a invatat sa ne insur:m de a- tâtea ori, de câte ori ne crrşte a-

vuţia, ştiind ca atunci ne v.:>m feri de aur ca de foc. Tu calci legea

strămoşeasclll P~ zeşte· te de mânla cerurilor tu

Toghl Hussein rămânea iolă surd la insinuările concetăleni!or, pentru·

ce aceştia 11 poarta gând rau şi vor sa se răsbune.

Il pârăsc la cadiul mthkeme.• din Laiii k, cetatea cea mare, ca vinde

dreptcredlocloşllor vin şi alte beu- tcrl spurcatt>, strlcând astfel lr gea.

Cadlul porunci sa 1 s'aducă Ina- inte acest suflet pierdut, PEntru-ca

luându-şi pedeapsa cuvenită, să-I readucă credln!el adevărate spre

mulţumirea tuturor.

Taghl Hussein se ploconeşte a- dânc şi incepe sa se vaete:

- FII binecuvânta! preamăritul

meu stăpân şi sa crepe toţi duşmani

mei şi al tai! Jur ca pâra-1 minci-

noasă. Duşmanii imi sapă groapa,

pentru-că sunt cel mal bogat intre el. Am avut o suta de cămile, cu voia ta mal am nouăzecişlnouă. Cea a suta e afară, te aşteapta.

- Mulţumesc - il raspunde cad lui - dar spune· mi pentru-ce nu eşti însurat?

- Preamărlte, găseşti şi tu, ca o

insurătoare e o spânzurătoare. Mai multe soţii sunt tot alâtea ladurl.

- Adevărat-zice cadlul- dar pentru-ce să ne sugrumăm numai noi cu funia spârzurătoarel, Iar tu sa

iţl porţi capul sanatos. Şi apoi sa

şti, ca cine ou a sLf~rit e un bles- temat şi jumatate. Orice cuvânt rostit de dânsul e o minciună gogo- nata, pentru· ca durerea nu l'a in- vatat cumpătarea vorbei. Eşti un mincinos dl!cl Taghl Husselnl Ai

• tribunal.

de ION MUNTEANU

vândut blluturi spurcate dreptrec-

dincloşllor

1

Voi pune să ţi se dea

nouazeclşlnoua de lovituri in tălpi.

G~seşte că pedeapsa e din cale

afară de blânda. Un baston pentru o soţle.

- N'am numai oou.fzeci de că­

mile - se vaita Taghl. Zece ţi le- am dăruit tie, mai &cade şi tu din numarul bastoanelor.

- Fie deci nouăzeci de lovituri.

Dac'a! avea mal pufine cămile te-aş

pedepsi cu mai putin, dar unde e mult, tot mal mult se cere.

- Atunci să· mi mal rllmânll opt- zeci nouă judecatorul meu, dar jur eli nu· ţi mal pot da nici una 1

După pedeapsa Tagbl Husseln

părea un mort. Ab!a putu să se târascll până la poarta mf hkemei.

Se culca pe spate şi lşl ridica pi- cioarele in aer, blestemându· se sau poate-! blestema pe judecător.

Trecu pe-acolo un ţaran din Neh

şi vazâodu-1 il întreba : "Doar nu lE-al făcut ghiaur o Taghl, eliel te

văd rugându· te cu picioarele catre ce•. •

- Sa te trllsnească Alah şi pe

toţi al tăi dlu Nehl Du-te şi Inchi- riaza. mi o camila, sA pot merge a-

casă.

- Te voi duce eu - li zlce fll- ranul.- Imi dai zece galbeni şi te voiu salta ca pe un fulg. Daca vrei vom merge in pas de melc, Iar dacă ţi e grab~. vom galopa in pas de camila.

- 111 dau un galben - se ruga Trghl.

- Fie - lă&ă ţ.llranul, iar in gând

işi zicea - te-al invata eu

sa

^călll­

reştl pe tatăl Ali pentru un galben.

Şl apoi pornesc la drum.

Se inopteaza.

Tatăl Ali cânta şi glumeşte, pe când Husseln se vaită şi blestema.

- Fiecare in limba sa laudă pe Domnul - glumeşte Ali.

- 51-11 sece vocea - ti doreşte

Taghl.

Mal fac câţi-va paşi, apoi tatăl

Ali se opreşte şi zice cu o voce

întunecată: "Nu te pot duce pentru un galben. Dacă imi dai ze.:e te pCirt pâna in sat, dacă nu te las prada şacalllorl"

Husseln se vaita ca un prunc nou

născut şi când vede că Ali pleacă lăsându-1 singur, il recheama prQ•

mitându-1 noua galbeni,

•

- - - COSINZEANA 7 Xl.-1926 Ali ti duce pana la jamltatea

drumului Intre Valllk şi Neh şi a- poi ti rastoarna tntr'un şanţ: .Na te mal duc declt pentru o &uta de galbeni. Eşti greu ca un catâr, Iar eu sunt slab ca o femee. Da-mi o scrisoare pentru aceasta suma şi te voi purta până In sat. Daci nu te las pradA leilor, i'auzl cum rlcoesc?l - Pentru o sutA de galbeni cum- pir cinci cAmile - ţipA Taghl.

- Cum, pe mine mA pul to a-

celaş rând cu camllele - se Infurie Ali şi vrea sA plece.

- Mal sunt doullzecl de leghe pâaa ta Nrh. Pana

sa

treaca vre-un cAlAtor te-or sflşla leii.

- CIAtlnl din cap. Nu crezi eli racnetul de mai toalote a fost de de leu? Crezi el a fost de asln?

Fie, dar te-or gllsl tllharll şi te-or vinde rob.

Taghi Husselo ti da o scrisoare pentru nouăzecişlooal de galbeni

şi plânge tot drumul, blestemâod pe Alah, pe judecător pe cel din Nrh. afarA de tatăl Alt, pentrucA aceasta i-ar urca taxa de transport, la prima injuraturA.

Ajuns acasă Taghl Hasselo se

gâodeşte la losurlitoare pana ce du- rerea e vie, pentru-ca ştie el odata trecutA ar fi ta stare să mai ia o

sută de lovituri in locul unei cA- sAtorii.

- Voi lua odatA numai una -

gâodeşte Taghi - clei otrava dacli ou e luatli cu picllturl te omoarA pe loc. Cu vremea ma voi oblşnol şi cu veninul. Sunt unii cari trauc chiar daca iau otrava cu paharul, clici au inceput de la mal putin şi

s'au tcvatat cu rAul. Unora 11-se pare chiar dulcle otrava,

Prima lui sotie fu Fatma, unica fiica a unul vecin bogat. O vlzuse odatA farA val şi o găsi din cale afara de urtta.

- Cel puţin ştiu ce Iau - tşl

zicea Taghl - şi ou voi avea alei o surpriza oeplllcuta in noaptea o uniii.

Taghl Hasseln ou se tnşelase tn alegere. Deşi Fatma era urltll, se

ştia face plAcuta, pentru-eli era tn-

ţeleaptll şi cumpltatl. Aceasta din urma virtute e foarte preţuitli de bArbatii mai tn vârstră.

Primat care veni să-i felicite in dimineata cea dlotâl a casatoriei, fa tatal Ali.

- Te văd palid şi ochii ijl strl- lacesc, o Husseln, dovada ca tii

prleşte căsnicia. Invatatll ne spun

ca

otrava odatA luatA, nu te mal

poţi desblra de ea. Cine a tras

TRECEA UN OM ...

Prietene, ţi-aduci aminte? ...

Trecea un em plAngAnd pe stradă Şi-o ploaie neagră de tristeţe

Pe oameni a 'nceput si cadă.

Trecea un om piAnglnd prin lume .••

Noi nu ştiam ce chin 1-apasă Şi 'n seara-aceea, mai de vreme Ne-am relntors tăcuţi acasă.

.Apoi, tn odaia noastri,

Pierduţi tn fundul de havane, Am tot vorbit o noapte 'ntreagi De suferinţele umane, ••

Prietene ţi-aduci aminte? .••

Trecea un om piAngAnd pe stradă ŞI-avea tn piept venin de veacuri

Şi 'n lacrimi fulgerări de spadă •••

din ciubuc, nu se mai lasa nicio- data de aceasta placere. Te-ai in- surat crezând ca te opreşti la una, dar nici baremul sultanului nu tţl

va părea prea mare, odata ce ai prins gust de femee.

- Nu vr~au sa te mal supAr ca

trănclloelile mele. ŢI-am adus har- tia, dll-mi cel oouazeclşiooua de galbeni.

Eşi atunci şi Fatma care ascul- tase vorbele lai Ali şi tocrunt1ln- du· se catre acesta ti zice:

- Ştiu toata povestea hârtlei.

Ve1 primi nouhecitlnoua de lovi- turi in loc de galbeni, daca n'ai să

te cărăbăneşti indata. Coranul zice:

.Cine se foloseşte de nenorocirea celui batut de soarte, sll n'aibll nici o cinste şi nici un folos din cea-ce a voit să câştlge". Hasseln al meu a fost in neputinta. iar tu l-ai stors prin ameninţări acea hârtie.

- Al prins gust de bătae cln- stitule Husseio. Te iei dupa vor- bele femeii, cana ştii ca in Lalllk

trăeşte un cadlu prea drept. Voi merge si! te pârhc.

Husselo voia să-I retloll, dar tşl

vhu oeva&ta incruntata. Ofta şi il

IAsă pe Ali să plece.

La judecata se duse Faima şi

spuse cela ce am auzit odată.

Ali il raspunde: Coranul zise :

.Dacă al rostit un cuvânt, chiar mincinos &A fie acela, sll-1 urmezi ca şi dud ar fi adevlirat. Cel mal greu păcat e minciuna. Cine va zice înaintea slujbaşilor soltanului, ca n'are decât un fiu pentru oaste ti tntr'adevar va avea doi, il va

GEORGE A. PETRE

omori pe acesta, pentru ca sa 1 s'adP.vereasca cuvintele zise".

.Husselo a zis ca imi va da

nouazeclşlooua de galbeni. A cre- zut ca ma va lnşela, cAci lo sine se gâodea ca sunt mincinoase cele rostite. După corao, se cuvine şa-şi

Indrepte greşala, facând să se lm-

pllnească cele promise•.

Faima roşie de mânie s'apropie de urechea sultanului şi li şopti

ceva. Acesta dădu din cap In semn de afirmare. Porunci să-I lege pe Ali şi puse doi slujitori să-I bata la tAlpi.

Dupa zece lovituri Il intreaba:

- Câtl laşi dlo cel ooaăzecl şi nouă de galbeni?

- Pe toţi - răspunde Ali - eliel vei pune sA ma bată până

vom ajunge la un galben şi apoi e mal cu cale să-I laşi deodata de- cât cu târâita.

- Eşti un Intelept blltrâoule - zice cadlul. Dupa coran nu mal al nici o pretentie fata de Husselo. El

ţi-a datorat, tu l'a! ertal, legea efacutll.

Fatma rase bucuroasa, dar se Intuneca când auzi pe Ali:

- Marltul meu stllpân, Husselo se lauda

ca

atunci când a fost la tine, ţi-a spus d n'are decât opt- zeci şi noua de camile, pe când el are cu o suta mai multe. Porun-

ceşte sa fie adevărite cele rostite In fata ta.

Fatma leşinA, pecând cadiul tri- metea zece slujbaşi s'aduca cele o suta de camile ale lui Hussein, pentruca

sa

nu-l lue pe bietul cre- dlnclo& la pacatul minciunii.

7-XI. 1926 - - - C O S 1 N Z EA N A - - - Pag. 443

UH

[0H[Uft~

Al ..AUREI"

Premii pentru invatatorii li preotii tari vor instrui mai multi mllabeti.

Asoclationea pentru literatura ro- manli şi cultura poporului roman

"Astra• Sibiu. distribuie pentru anul şcolar 1926/27: a) un număr

oarecare de Abecedare pe seama

ntştiutorilor de carte, adulti, lipsiţi

de mijloace, cart vor sa invete carte in cursul acestui an şcolar; b) 40 premii de câte Lei 2000 acelor in- vatatori şi prec ti, cari se vor dis- tinge prin Instruirea unul numar mal mare de analfabet!, ind{osrbi in vrâsta de peste 18 ant, in cursuri aranja te anume spre acest scop; c) pentu premierea celor mal vrednici 5 elevi al ficllrul curs, anunţ;! de mal inainte, se vor pune gratuit la

dispoziţia flecllrul preşedinte de des- pllrtllmânt sau de cerc cultural câte 5 broşuri potrivi te din B b:toteca poporalll.

Constatarea succesului obţinut, Jn cetit, scris şi sorutlt, in aceste cursuri, se face in modul următor:

1. L~ incheierea cursului se face un examen in fata preşedintelui des- pllrtllmântulul "Astre!" sau a pre·

şedlntelul cercului cultural al aces- teia din comuna respectiva, care va raporta comitetului central despre decursul şi rezultatul examenului, care va fi public.

De dorit este ca dopă terminarea examenulol, devii să se produca şi

cu declamări şi cântări.

2 Instructorul va face inainte de examen consemnarea celor ce au fost inscrlşl la curs, dlnpreună cu acelor ce au urmat de fapt pana la

sfârşit. In aceasta consemnare se va indica: a) numele elevului (elevei);

b) vârsta; c) progresul obţinut la examen (a invl1ţ1t: a cetl, a scrie a socoti, pe deplin, sau numai In parte, a ştiut carte mal Inainte etc.) Consemnarea se va Inainta după

examen comitetului central, cu re- comandare pentru eventuală pre- miere.

3 La premii e de dorit sli reflec- teze şi lnstructorll din Basara bla ai acestor cursuri şi cel din cazarme.

Sibiu, 16 Octomvrle 1926.

Dr. O. RUSSU, ROMCJL SIMU, vice-preşedinte. secretar

INSEMNĂRI

S. T. S. R. A.

Câteva păreri in legătură cu organizarea societăţii noastre

In dorinta de a llimuri, In linii ge·

nerale, rostul şi organizarea S. T. S. R.

A. - cred nimerit sli aştern aci, des- chis, câteva plireri pe care nu le socot cele mai delinitive, mai miezoase şi

complete, din câte se pot aduce.

Se va lua de model organizatia şi

statutele Societlltii Scriitorilor Români - dovadli eli nu suntem regionallşti,

cum s'a spus de clltre unii. Statutele, bineinteles, se vor modifica ici·colo, tinind seamli de referintele vremii şi a lmprejurlirilor.

Activitatea Societăţii De o parte - activitatea pur literari!, a membrilor. Incurajarea talentelor inceplitoare şi decapitarea Vicleemişti·

lor ...

De altii parte - Societatea, In mod colectiv ^şi individual va contribui an de an, lunii de lunii, zi de zi, faptli, de faptli, la cultivarea şi luminarea popo- rului, de jos pîlnll sus : - flirli osebire de ~dincolo" şi ~dincoace• dragostea romllneascli ; flirli osebire de confe- siune (frlltia bisericeascli); flirli ose- bire de ... politicii (pacea Patriei mele).

Lucru limpede. Argumente - de pri·

sos. Se poate vorbi doar despre ceva voinfl şi osleneall ...

Cu pitici! cu gura mare nu se dis·

cutii. Aceia se trimit la Circ - spre a avea ceştlalalti o cale mal liberli şi

mai comodll pentru faple.

Membrii Societăţii Pentru ostaşi multi - cadre largi.

Pentru idei şi fapte complete, integrale, - cadru complet. Vor face parte din Societate nu numai talentatii ci şi ta- lentatele. Viata - ne este un suprem argument, care nu Incepe numai dela mllrul lui Adam şi Eva. Tindem spre armonizare - supremele armonlzllri.

Despre artli se spune cii e o repub- licii, - republica valorilor. Sll Intre In aceastll organizatie şi colegele noastre valoroase, talentate.

Nu numai literatii - el şi pictorii, sculplorii, compozitorii, iscoditorii In ale ştiintelor, cred eli e logic sll facil parte din organizatie. Fiecare artli lşi

are scrisul sliu, care poate sli nu con- stea numai decllt din lnlrebuintarea al- fabetului. Pictorul scrie cu ajutorul cu·

lorilor. Sculptorul cu dalta. Compozi·

torul cu ajutorul notelor. Subt numirea de scriitor nu Intelegem numai pe cel ce tntrebuinteazll cuvinte şi toc.

Membrii de drept

E ceva mai grav, mal gingaş, mai explozibil - mai ales acum cllnd e vorba de aşezat temelii, de tnjghebarea unei societllti. Şi e bine sli nu jignim pe nimeni, dar nici sli ne compromi- tem dela Inceput.

Un comitet neutru, In afarli de tine- rele cadre, va cerceta dosarele literare ale fieclirui - şi va aviza.

Din comitet . cred nimerit sll facil parte dnli Oct. Goga, Bogdan Duicll, Agîlrblceanu, Al. Ciura, Emil (sac, S.

Bornemisa etc.

Argumente - larlişl de prisos.

Eu unul prefer sli rlimlln pe din afarli - decllt s!l vlid cii un Ideal atllt de scump sufletelor cinstite s'ar compro- mite dela Inceput prin anumite greşeli

sau slliblciunl .•. literare

Socot eli aceastli Societate nu trebuie sli fie un azil, o peplnerie, un spital de lntrlimare pentru talentele rachitice.

Nu poate fl o familie tn care inlrll toti trozil şi Vicleemiştii artei.

Va spune cineva:

Bine nene, dar şi dta eşti unul dintre ceice al fost In noaptea aceea In grll·

dina Ghetsimani, cu Isus ...

Nici o durere şi tristete: - sli rli- mln In drum 1

Infiintarea acestei Societlili pentru sufletul meu e o desllvllrşitli şi eternli bucurie ce mii va rbplliti o viatll In·

lreagli.

O revistă a Societăţii Nici vorbli nu poate fi deocamdatli - numai dacii latifundiarii şi tmbogli- titil de rlizboiu nu ne vor veni tn aJu·

tor cu daniile lor serioase.

Pîlnli atunci ..

Credem eli dl S. Bornemisa directo- rul acestei pretioase reviste ne va pu- tea veni In ajutor punându-nl·o la tn- demîlnli - macar pentru publicatiile oficiale ale S. T. S. R. A.

Ar urma apoi o Bibliot,l!cli a Scrii·

torilor Ardeleni.

Sediul Societlltil - In CluJ.

Şi lucru firesc, la Congresul Scrii- torilor Ardeleni vor participa, membrii de drept al Societlltii conform avizului dat de clitre Comitetul presidat de clltre domnul Octavian Goga.

Acest congres cred nimerit sli se flnli In sllptllmllna lntllie, dupli slirbli- torile Naşterei Domnului.

Scriitorii cari adereazli la lnfliptuirea acestei utile Societlltl de o covîlrşi­

toare Importanti In viata culturalli a poporului nostru, sunt rugati a·şl Iri- mite adreslunile lor la adresa Redac- tiei ~Cosinzeana" - cel mai tllrziu pinii In ziua de 1 Decemvrie 1926.

Per aspera att S. T. S. R. A.

VALERIU HORA

Palatul Ligii Culturale. In ziua

•

de 8 Noembrle, se va pone, cu mare solemnllale, piatra fundamentală a palatului ,.L'gel Culturale" rare se ridica in Bucureşti, pe Bulevardul Elisabeta, peste drum de liceul Lazllr.

După 35 de ani de rodnica act¹vi- tate intru redeşteptarea conştiinţei

noastre n at'onall', Liga lşi va putea avea un cllmin al el propriu.

Preocupată de ţelurile l'l Ideale, a- ceasta vrednică asociaţie de cultura

Pag. 4 4 4 - - - COS 1 N Z EA N

A---

7-Xl 1926

şi patriotism curat nu s'a ingrijit de lnfaţlşarea el exterioara. Ani de zile birourile Ligel s'au mutat de colo·colo, dar nestatornicia el ma-

terială nu a clintit-o nicio cllpa de la inaltele indatoriri morale, cărora

se consacrase tntreaga.

Obiectivul principal a fost atins.

Clipa mareata a implinirii Idealului nostru national ni- a glisit cu can- delele aprinse; dincolo luminând cararile vite jdor cari porni au fară precupeţire spre ultima jertfă ce tre- buia să aducem destinului, aici in-

călz'nd nădejdii vii de libertate.

Liga Culturală se consacră deacum intru totul celei alte laturi a roţiu­

nei sale de a fi: culturei n•tionale.

Au venit vremurile de realiz~ri prac- tice şi durabile. Aşezăm temeliile vletel româneşti lnttgrale, care tre·

bule să-şi ridice falnic edificiul vii·

toruiul. ŞI vrednica mamă a conş tiinţei naţionale a i!lcrput să se gândiascl şi la cele ale prezentului durabil. E un drept al ei, pe care nlmenia nu va cuteu să i-1 conteste.

P•latul care se ridică in Bucu-

reşti va fi nu numai o mândrie ed titară a Capital~ României intre- gile in bună parte prin străduinţele

L•gei Culturale, ci şi o mărturie materială a vredniciei care ni-a dus la unirea noastră a tuturor: va fi un simbol ai vremii. Se cuvine pen- tru iH.:easta ca toti să contribuim la ridicarea lui, in măsura puterilor noastre materiale. Bănci şi lt~stltutil

economice româneşti din Ardeal, cu bune tradiţii de sprijin cultural·

asociaţlunl profesionale sau simpli particulari, nlmenla nu trebuie să llpslască de a -şi da obolul ia ridi- carea acestui monument. Şi nu ne indoim că Ardealul, care şi-a legă­

nat atâtea nadejdi! de mal bine in activitatea din trecut a Ligii, va şti să f,e şi de rândul acesta la tnăl­

ţimea victuţllor sale patriotice.

Donaţ!unile pentru palatul ce se va ridica se trimit ia sediul L'gii Culturale to Burureştl, str B1nu

Mărăcine 1.

D. 1. C.

"1\stra" in basarabia. Am a-

•

nunţat incă in numărul nostru tre- cut frumoasa activitate culturală desfăşurată de "Astra • in Ba sarabla.

Gândul bun a prins şi e o justifi-

cată mâodrie pentru Ardeal faptul

că "Astra" este singura societate

culturală românească imbrăţişată cu o emotloanta căldură in provincia de p'ste Prut. Intoarcem prin a- ceasta cu recunoştinţă marele bine

pe care ni l'a făcut vrednicul me- cenate basarabean, de curând re- pasatul Vasile Stroescu, in vremuri grele pentru noi in Ardeal,

"Astra" prin tradiţia ei de cui-

tură populară aici, duce dincolo de Prut prisosul roadelor sale. Cunos- când bine mijloacele de activitate blositoare pentru cultura maselor, e fără indoi aiă că munca ce o va

des!aşura io mijlocul fraţilor noştri basarc.b~nl va f1 tot atât de b~gat iacununată de succes, ca opera de granit realizată îa Ardeal, in cursul celor 65 de ani de sUruitoare şi

luminata activjtate.

Salutam cu incredere despărţa­

mlnteie noul ce se creaza peste Prut, ca şi buna publicalie popo-

nlă, care a inceput să apara sub avsplciile "Astrei• in Basarabia .o·alul Nostru".

Inci o revistă.

•

Cu data de 1 Noembrie a aparut ia B~cureştl o

nouă rtvlsta, care se intituleaza "Fa- ia"gi". Un grup de tineri din jurul dlu1 M h Jil Oragomlrescu, sub a- tenta orientare a acestuia, s'au ho- tarit sa apere cu indârjire concep- tiile literare ale mustrclul. Lucrul este desigur lăudabil, iar revista, pornind cam bătăios la drum, va

of~rl des'gur spectacolul unei Inte- resante lupte literare.

Dar, de~! nu putem neg1 opera

crllică a dlul Dragomlrescu, noi nici nu o admitem decât cu foarte multe rezerve. D. Dragomirescu are despre opera literara adeseori con.

cepţii prea mult geometrice Aceasta

insă ou inseamna că rtvlsta nu oi este simpatica. Din potriva, ne place indrh1iala cu care porneşte pieptiş

la lupta, energia cu care sgâlţâe

falsele glorii ale poezii noul, ca şi trad'ţionallsmui ei respicat, care_ nu difera mult de al nostru.

Camaradereşte, uram "FalangeiM lzbânda, chiar dacă uneori &e va iotâmpla să nu fim de aceeaşi parte a baricadei.

Paserl călătoare.

•

E titlul unui volum de versuri semnat de dl Emil A. Chilia un modest şi staruitor poet ardelean. Dl Chiffa este poet prin incllnaţle Ură a fi un poet propriu zis. O sensibilitate deose- bita de sensul comun al cuvântului il duce pe calle pline de lspite ale poezie şi dsa reuşeşte adeseori să

exteriorizeze placut ceea ce simte.

D1 Chi!fa nu este ia cel dintâi volum .• Paseri călătoare" e ai şa-

&elea op şi altele se anunţă In curs de apariţie. E in aceasta dovada de rlslpire, o generozitate care trădează

un bogat conţinut sufletesc.

Versurile dlui Ch'ffa, corecte ca factura, se citesc cu plăcere in o- rele de ragaz.

Uniunea Intelectuală română.

•

La Bucureşti s'a rooslltuit Uniunea

Intelectuală romana sub patronajul unul comitd format din M S. Re~na

ca prez¹deotă de onoarea şi membri S. S. Patriarhul Miron, 1. P. S. S.

Mitropolitul Va5ile al Blajului, dnele Sabina Cantacuzino, El. Văcărescu,

Alice Volnescu, ArJela Xenopoi şi

dnll Gr. Antipa, C C. Bacalbaşa, Brătescu Vo'neştl, V. Branlsce, G.

Buzdugan, dr. 1. Cantacuzino, Ovid

Densuşlanu, D~m. 1. D lbrescu, L G.

Duca, George Enescu, OI. G~vanestu,

O.tavian GJga, Pdui Gorle, D.

Gusti, N. Iorga, dr. Marinescu, S.

Mehedlnţl, Istrati Micescu, Iacob Negruzz.l, P. P. Negulescu, 1. Nlstor, M Oromolu, V. Pârvan, Ion Petro- vicl, Şt. Popescu, Sextli Puşc<~rh•,

M. Sadoveanu, 1. Slmlonescu, jeao Sterlade, T. Stoeoescu. N. Titulescu,

Al. Tzigara-S1murcaş.

Comitetul de acjiuoe compus dlo dnii C. Radulescu-Motru, Dragomir Hllrmuzescu, 1. Ţltelca, G. Miro- nescu, C. Hamaogtu, 1. Taşrll, M,r- cea Djuvara, Prlnclpde Brânco- veanu Basarab, N. D.anu, Al. H:~­

do~, C. Beldie, d-nele Calypso Bo·

ttz, Ioana Ghlca şi Zoe Caribol, a votat statute Uniune! şi a inceput

să funcţioneze io conform:tate cu a :este a.

POŞTA REDACŢIEI

Radu Orala Am primit cei 100 Lei, ^vă

rugăm să c:uooaşltţi că mai aveţi de p!ată

pe anul ac:e•ta loca 150 Lei.

Nelly Chltlcean. Deoarece abonamentul

rt vi slei este anual 300 dv. mai datan ţi

prin urmare cu suma de 200 Lel. - va

rugăm a ne trimite ^aceşti bani cat mai nt Intirziat.

Elenuţa Popo11/cl. Confirmam primirea banilor.

Dr. Valeriu Otelea. Am primit banii.

Abonamentul Dv vă este plătit pAnă la finea anului.

Societatea Cultura/il • Venlamln Costa- che" Huşi. ConfirmAm primirea celor 300

L~i. A1resa vi s'a sch'mbat.

Petre V. Popovlcl. Am primit cei 150 Lei.

Aurora Melan/a Muncuşlu, Conf•rmăm

primirea banilor. Abonamentul dv, este achitat acum pe Intreg a. c,

Dr. ValeriU Miircuş. ConfirmAm primi·

mlrea sumei de 150 lei,