PREVALENŢA SUPRAPONDERII, OBEZITĂŢII ŞI HIPERCOLESTEROLEMIEI LA PERSONALUL MEDICAL
DINTR-UN SPITAL CLINIC JUDEŢEAN DIN ROMÂNIA – STUDIU TRANSVERSAL –
DOINA ILEANA GIURGIU
1, DORIN IOSIF BARDAC
21Doctorand Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 2Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Cuvinte cheie: indice de masă corporală, colesterol sanguin
total, risc
cardiovascular, medic, asistentă medicală
Rezumat: Supraponderea sau obezitatea în asociere cu hipercolesterolemia pot determina efecte cardiovasculare importante. Obiectivul studiului a fost evidenţierea profilului profesiilor medicale în ceea ce priveşte prevalenţa acestor factori de risc cardiovascular. Au fost analizate indicele de masă corporală (IMC) şi colesterolul sanguin total (TC) la un număr de 300 de angajaţi ai unui spital clinic de urgenţă: medici, asistente medicale, infirmiere, îngrijitoare de curăţenie şi personal auxiliar. Vârsta medie a participanţilor a fost de 43,9 ani; 79,3% dintre subiecţi au fost de sex feminin; 21% au fost medici; 51,3% asistente medicale; 21,7% infirmiere şi îngrijitoare; 6% personal auxiliar. 59,3% dintre subiecţii studiului au avut IMC ≥ 25; 50,6% au avut TC ≥ 200mg/dl; 71,4% dintre medici şi 49,3%
dintre asistente sunt supraponderali sau obezi; 57,4% dintre medici şi 43,5% dintre asistente au hipercolesterolemie. Supraponderea şi hipercolesterolemia se asociază semnificativ cu secţiile cu suprasolicitare neuropsihică crescută. Profilul lucrătorului român în domeniul medical este: persoană de sex feminin, de vârstă medie, supraponderală sau obeză, cu nivel total al colesterolului sanguin de peste 200 mg/dl.
Keywords: body mass index, total cholesterol, cardiovascular risk, physician, nurse
Abstract: Overweight or obesity combined with hypercholesterolemia can cause significant cardiovascular effects. Study objective was to highlight the medical professions profile in terms of prevalence of these specific cardiovascular risk factors. Body mass index (BMI) and total blood cholesterol (TC) of 300 employees (doctors, nurses, nursing assistants, janitors and auxiliary staff) of an academic emergency hospital were analyzed. Mean age of participants was 43.9 years old, 79.3% of subjects were female, 21% were doctors, 51.3% nurses, 21.7% nursing assistants and janitors; 6%
auxiliary staff. 59.3% of study subjects had BMI ≥ 25, 50.6% had TC ≥ 200mg/dl, 71.4% of physicians and 49.3% of nurses were overweight or obese, 57.4% of doctors and 43.5% of nurses had hypercholesterolemia. Overweight and hypercholesterolemia were significantly associated with increased neuropsychological overload wards. The profile of the Romanian healthcare worker is:
middle-aged female, overweight or obese, with a total blood cholesterol level of over200 mg/dl.
1Autor corespondent: Doina Ileana Giurgiu, Str. Intrarea Arieşului, Nr. 4, Ap.48, Sibiu, România, E-mail: [email protected], Tel: +40745 534215
Articol intrat în redacţie în 04.03.2013 şi acceptat spre publicare în 09.05.2013 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2013;2(2):36-41
INTRODUCERE
Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), supraponderea şi obezitatea constituie al cincilea factor de risc pentru mortalitate, la nivel mondial, producând aproximativ 2,8 milioane de decese pe an.(1) Prevalenţa estimativă a supraponderii şi obezităţii atinge cifra de 1,4 miliarde de adulţi cu vârsta peste 20 de ani, doar obezitatea acoperind peste 10% din populaţia globului. Cauzele acestei creşteri accelerate a greutăţii corporale a adulţilor, dar şi a copiilor, rezidă din modificările importante survenite în stilul de viaţă, cu un consum crescut de alimente bogate caloric şi o creştere a activităţilor predominant sedentare, atât în ceea ce priveşte viaţa profesională, cât şi activităţile din timpul liber. La acestea se adaugă o serie de factori economico-sociali, pentru că supraponderea şi obezitatea nu aparţin doar populaţiei ţărilor cu venituri mari, ci şi celei din ţările cu venituri medii, şi factori profesionali, dintre care cel cu influenţa cea mai însemnată rămâne stresul, generat în special de mediile de muncă de tip
„high-demand low-control” (solicitare crescută – control redus).
Hipercolesterolemia se situează pe locul trei în ierarhia factorilor de risc ai decesului cauzat de boala cardiacă ischemică, cu un total estimat de 2,6 milioane de decese pe
an.(2) Nivelul colesterolului sanguin total este influenţat de o serie de elemente, printre care dieta şi factorul genetic joacă roluri importante, iar asocierea lui cu obezitatea creşte considerabil riscul de dezvoltare a unei patologii cardiovasculare.
Lucrătorii din sănătate beneficiază de un cumul de factori de risc profesional care acţionează direct sau indirect asupra statusului cardiovascular. Suprasolicitarea neuropsihică sau stresul derivă din acumularea unor situaţii şi condiţii de muncă particulare profesiilor medicale: munca sub presiunea responsabilităţii profesionale şi sociale crescute, interacţiunea cu pacientul şi patologia lui, ritmul alert al succesiunii activităţilor, organizarea diferită a muncii, schimburile alternante şi munca de noapte, dar şi durata activităţii profesionale, variabilă între profesii. Fenomenul de burn-out este tot mai des întâlnit, ceea ce certifică efectul acut al stresului profesional. Studii vizând populaţii largi de medici sau asistente medicale (3,4,5,6,7) au arătat cifre îngrijorătoare în ceea ce priveşte efectele stresului profesional. Peste o treime dintre medicii participanţi la ancheta recentă a clinicii Mayo din Rochester, Minessota, au prezentat simptome de burn-out, cauzele cele mai frecvent citate fiind
numărul mare de ore petrecute la serviciu şi sarcinile birocratice excesive.(3)
Cele mai multe rapoarte privind starea de sănătate a personalului medical sugerează existenţa unui nivel crescut al exprimării riscului cardiovascular. Nurses’ Health Study (8), studiul american efectuat în trei etape pe grupuri mari de asistente medicale, a evidenţiat pentru suprapondere şi obezitate un procent de peste 60%. Totuşi există puţine date asupra riscului cardiovascular total al personalului medical şi asupra asocierilor factorilor de risc.
Supraponderea şi obezitatea în asociere cu hipercolesterolemia pot determina efecte cardiovasculare importante pe termen lung sau scurt, dar şi o serie de efecte colaterale, care vor scădea capacitatea de muncă a lucrătorului în sănătate şi randamentul necesar susţinerii unei activităţi cu grad crescut de solicitare neuropsihică şi de multe ori fizică.
Obezitatea se asociază frecvent cu sindromul de apnee în somn, ceea ce duce la creşterea riscului cardiovascular, dar şi la o slabă calitate a somnului, la instalarea oboselii şi la scăderea capacităţii de susţinere a ritmului activităţii profesionale şi a calităţii acesteia.(9)
Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de îmbolnăvire şi deces la nivel mondial (10), numai în Europa costurile legate de acestea ridicându-se la aproape 200 miliarde
€, decesele în Uniunea Europeană ajungând la peste 1,9 milioane pe an, în România depăşind 60% din totalul deceselor.(11) La nivelul anului 2010, internările de cauză cardiovasculară în România s-au situat pe primul loc, cu un procent de 14,45%.(12) Din păcate, statistica naţională nu oferă niciun detaliu despre ocupaţia pacienţilor internaţi, lucru care ar fi permis izolarea unor concluzii importante legate de relaţia dintre activitatea profesională şi patologia prezentată.
Analiza factorilor predispozanţi, cum sunt creşterea greutăţii corporale şi dislipidemiile, este un pas elementar în înţelegerea influenţei reciproce pe care o exercită munca şi sănătatea una asupra celeilalte, în construirea oricărui plan de îmbunătăţire a acestei relaţii şi de eliminare a riscurilor duale ce decurg din acest „parteneriat” în care intră toţi adulţii activi profesional.
Documentarea stării de sănătate a personalului medical este esenţială atât pentru cartografierea cât mai exactă a statusului acesteia, a relaţiei dintre aceasta şi profesie, cât şi a evaluării influenţei ei asupra capacităţii de muncă a personalului medical, care se răsfrânge direct asupra calităţii actului medical.
Personalul medical reprezintă un grup populaţional important în România, numai medicii şi asistentele medicale reprezentând 1,9% din populaţia ocupată, la nivelul anului 2011.(13)
SCOPUL STUDIULUI
Obiectivul acestui studiu a fost de a prezenta profilul profesiilor medicale dintr-o unitate publică spitalicească în ceea ce priveşte prevalenţa unor factori de risc cardiovascular:
supraponderea şi obezitatea prin intermediul Indicelui de Masă Corporală (IMC) şi hipercolesterolemia prin nivelul colesterolului total (TC), şi de a realiza o analiză a corelaţiei acestor factori cu ocupaţia şi grupul de secţii din care provin participanţii la studiu.
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul s-a desfăşurat în cadrul unui spital clinic judeţean de urgenţă, aparţinând sistemului public de asistenţă medicală din România. Participanţii la studiu au fost aleşi dintre angajaţii unităţii sanitare care au participat la controlul medical periodic de medicina muncii şi care au urmat toate procedurile invest ulei Canola igaţion ulei Canola ale prevăzute în protocolul de studiu, în cursul anului 2012. Au fost incluşi în
studiu un număr de 300 de angajaţi: medici, asistente medicale, infirmiere, îngrijitoare de curăţenie, brancardieri, kinetoterapeuţi şi registratoare medicale. Secţiile din care au provenit participanţii au fost împărţite în două grupe: secţii „calde” (SC) – secţii cu activitate medico-chirurgicală intensă, deci cu solicitare neuropsihică crescută – şi secţii „reci” (SR) – secţii medicale cu solicitare neuropsihică mai redusă. Secţiile incluse în grupul SC au fost: Blocurile Operatorii Chirurgie, Ginecologie, Ortopedie, Urologie, Oftalmologie, ORL şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Secţiile Clinice Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) şi Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU).
Secţiile incluse în grupul SR au fost: Secţiile Clinice Medicale, Secţiile Clinice Cardiologie, Secţia Clinică Hematologie şi o Secţie Clinică de Recuperare Medicală, Medicină Fizicală şi Balneoterapie.
Vârsta medie a participanţilor la studiu a fost de 43,94 ani (9,023 SD; 0,531 SEM). 79,3% dintre subiecţi au fost de sex feminin, 21% au fost medici, 51,3% asistente medicale, 21,7%
infirmiere şi îngrijitoare şi 6% personal auxiliar – brancardieri, kinetoterapeuţi şi registrator medical; 59,3% au aparţinut SC şi 40,7% SR.
Măsurătorile antropometrice pentru calcularea IMC au fost efectuate cu ajutorul unui cântar mecanic cu taliometru pentru adulţi, calibrat şi verificat metrologic. Probele de sânge pentru determinarea nivelului TC au fost prelevate după un interval à-jeun de 8-12 ore şi s-a utilizat aparatul Arhitect C8000 (Abbott Diagnostics), cu metoda enzimatic-spectrofotometrică.
Supraponderea (Sp) a fost definită ca IMC între 25,00 şi 29,99 kg/m2; iar obezitatea (Ob) ca IMC ≥ 30 kg/m2. Hipercolesterolemia (HTC) a fost definită după recomandările NCEP ATPIII (National Cholesterol Education Panel – Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults, Adult Treatment Panel III) al National Heart, Lung, and Blood Institute, National Institutes of Health SUA, ca nivel seric al TC ≥ 200 mg/dl.(15)
Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată utilizând programul IBM SPSS Statistics 20.0. S-a făcut analiza descriptivă a datelor: procentaj pentru variabilele calitative, media, deviația standard (SD) şi eroarea standard a mediei (SEM) pentru variabilele cantitative. S-a utilizat t-test pentru eşantioane independente şi testul Chi-pătrat pentru analiza diferențelor dintre datele calitative.
REZULTATE Supraponderea şi obezitatea
IMC s-a întins pe o plajă cuprinsă între 17,38 şi 48,27, cu IMC mediu global de 26,89 ± 5,24, IMC mediu de 27,79 ± 3,91 la bărbaţi şi de 26,65 ± 5,51 la femei. Din totalul de 300 de subiecţi, 34% s-au încadrat într-un IMC între 25,00 şi 29,99, deci au fost încadraţi la suprapondere, şi 25,3% au avut IMC ≥ 30, deci au fost încadraţi într-un grad de obezitate. 59,3% dintre subiecţii studiului au avut IMC ≥ 25, deci suprapondere sau obezitate (Sp/Ob).
72,8% dintre bărbaţi au avut Sp/Ob şi 29,03% s-au încadrat într-o clasă de obezitate, comparativ cu procente mai mici la sexul feminin: 55,88% pentru Sp/Ob şi 24,36 pentru Ob . Distribuţia IMC ≥ 25 între SC şi SR a fost relativ uniformă (56,7% la SC, 63,1% la SR), la fel şi a IMC ≥ 30 (26,4%, respectiv 23,8%), p = 0,286 (>0,05) (figura nr. 1).
Hipercolesterolemia
Media TC pe întreg lotul de studiu a fost 203,9 ± 41,6, cu o plajă valorică între 68 mg/dl şi 353 mg/dl. 152 de subiecţi (50,66%) au avut hipercolesterolemie. Nu a existat o diferenţă semnificativă între cele două sexe: 54,83% la bărbaţi şi 49,57%
la femei.
S-a decelat o asociere semnificativă între TC şi secţii:
în SR a predominat TC < 200 (55,73%), în timp ce în SC a predominat TC ≥ 200 (55,05%), p = 0,028 (<0,05).
Media colesterolului în SC a fost peste 200 mg/dl (M
= 206,68 mg/dl, SD = 39,01 mg/dl), în SR a fost sub 200 mg/dl (M = 199,86 mg/dl, SD = 44,82 mg/dl), fără a genera o diferență semnificativă între aceste medii (figura nr. 2).
Figura nr. 1. Distribuţia IMC la cele două grupuri de secţii
Figura nr. 2. Distribuţia TC la cele două grupuri de secţii
Asocierea suprapondere/obezitate şi hipercolesterolemie
108 subiecţi (36%) au asociat Sp/Ob cu HTC, distribuţia lor pe secţii fiind de 38,76% în cadrul SC şi 31,96%
în cadrul SR.
În cazul TC < 200 a existat o asociere semnificativă (p
= 0,038) între IMC si secții: în SC avem IMC < 25 în 60%
cazuri, iar în SR avem IMC ≥ 25 în 55,88% cazuri. În situaţia IMC ≥ 25, TC şi secţiile s-au asociat semnificativ (p = 0,006): în SC a existat TC ≥ 200 în 68,31% cazuri, iar în SR a fost TC <
200 în 49,35% cazuri (figurile nr. 3,4).
15,66% dintre subiecţi au prezentat asocierea Ob- HTC, majoritatea lor, 65,95%, aparţinând SC.
S-au înregistrat diferenţe similare între sexe pentru cele două tipuri de asocieri – Sp/Ob şi HTC: 46,77% la bărbaţi, faţă de 33,19% la femei; Ob şi HTC: 19,35% la bărbaţi şi 14,7%
la femei.
Figura nr. 3. Distribuţia asocierii IMC – TC la secţiile calde
Figura nr. 4. Distribuţia asocierii IMC – TC la secţiile reci
Relaţia dintre suprapondere/obezitate, hipercolesterolemie, grup de secţii şi profesie
A existat o largă distribuţie a mediilor IMC şi TC raportate la profesiile luate în studiu. Extremele superioare le-au constituit, pentru IMC, subgrupurile medic-şef secţie, cu o medie de 29,09 ± 4,41, şi infirmieră, cu o medie 30,05 ± 6,01, iar pentru TC: subgrupul registrator medical, cu o medie de 260,83 mg/dl ± 23,18 mg/dl, şi infirmieră, cu media 222,11 mg/dl ± 38,45 mg/dl.
Grupul medicilor, care a inclus profesionişti din toate treptele ierarhice (specialişti, primari, rezidenţi) a înregistrat un procent de 57,41% hipercolesterolemie, depăşit însă de cel al personalului auxiliar (registrator, brancardier, kinetoterapeut) – 61,1% HTC şi infirmierelor-îngrijitoarelor – 58,46%, dar depăşind la rândul lui pe cel al asistentelor medicale – 43,5%
HTC.
O situaţie aproape identică a fost evidenţiată şi în ceea ce priveşte IMC ≥ 25: 71,4% dintre medici sunt supraponderali sau obezi, depăşiţi uşor de infirmiere şi îngrijitoare – 73,8%, dar depăşind asistentele – 49,3% şi personalul auxiliar – 50%.
În ceea ce priveşte asocierea dintre profesie, grupurile de secţii şi IMC ≥ 25, doar în cazul asistentelor medicale s-a observat o asociere semnificativă statistic, p = 0,028 (<0,05).
Există o distribuţie aproape egală a IMC ≥ 25 în cadrul celorlalte profesii pe cele două grupuri de secţii SC/SR: medici – 70%, respectiv 73,9%, asistente – 44,3%, respectiv 56,1%, infirmieră/îngrijitoare – 76,9%, respectiv 69,2%.
Asistentele medicale din SC au un procent mai mare de HTC (51,13%, faţă de 33,33% în SR), similar infirmierelor – 66,7% în SC, faţă de 46,15% în SR. Personalul auxiliar se găseşte într-o situaţie inversă – 85,7% HTC în SR, faţă de 45,5% în SC, pe când în cazul medicilor procentele au fost apropiate – 55% în SC şi 60,86% în SR.
Procente aproape identice de medici, infirmiere- îngrijitoare şi personal auxiliar au prezentat asocierea Sp/Ob – HTC: 44,44%, 43,07% respectiv 44,44%, însă asocierea a fost mai mică la asistente medicale – 28,57%.
Asocierea Ob-HTC a fost prezentă în măsură mai mare la grupurile infirmiere-îngrijitoare (23,07%) şi la personalul auxiliar (22,22%), în comparaţie cu grupul medicilor (9,52%) şi cel al asistentelor medicale (14,28%).
DISCUŢII
Pentru a putea compara datele obţinute în urma analizei lotului de studiu atât cu supraponderea în definiţia OMS (IMC ≥ 25 kg/m2) (15), cât şi cu cea a European Heart Network (EHN defineşte supraponderea ca IMC între 25 şi 29,9kg/m2) (16), dar şi pentru a le putea diferenţia, s-a denumit supraponderea (Sp) după modelul EHN şi s-a indicat asocierea Sp/Ob pentru supraponderea după modelul OMS.
Media IMC la nivelul lotului de studiu a depăşit cu peste o unitate la femei şi peste 2 unităţi la bărbaţi valorile estimate de OMS la nivelul anului 2008 pentru România (17), respectiv raportate de International Obesity Task Force, respectiv EHF.(11)
Conform aceloraşi estimări OMS, prevalenţa globală a supraponderii era de 35% pentru adulţii de peste 20 de ani, iar prevalenţa obezităţii de 10% la bărbaţi şi 14% la femei. În ceea ce priveşte Europa (11), prevalenţa variază de la ţară la ţară, dar mai mult de jumătate dintre bărbaţii din 34 de ţări şi dintre femeile din 21 de ţări erau supraponderali sau obezi. În România, OMS estima o prevalenţă a Sp/Ob la adulţii de peste 20 de ani de 48,6% şi a Ob de 17,7%. Raportul EHN conţine în acest caz, pentru România, date la nivelul anului 2000:
prevalenţă a Sp/Ob la bărbaţi – 45,8%, la femei – 38,1%. Toate valorile obţinute în urma analizei datelor studiului de faţă au depăşit valorile raportate sau estimate, într-un raport studiu/estimare de aproximativ 1,5 atât pentru Sp/Ob, cât şi pentru Ob. Aceste date aduc argumente în confirmarea supoziţiei rolului suprasolicitării neuropsihice specifice sectorului medical în influenţarea greutăţii corporale.
Estimarea OMS asupra nivelului mediu de colesterol în România a fost de 4,9 mmol/l (190 mg/dl) pentru ambele sexe, iar prevalenţa hipercolesterolemiei (definită ca TC ≥ 5.0 mmol/l, respectiv 193 mg/dl) de 46% la bărbaţii de peste 25 de ani şi de 45,2% la femei peste aceeaşi vârstă.(11) Considerând limita utilizată în studiul de faţă – 200 mg/dl – şi valorile mai mari obţinute, raportarea la estimarea internaţională subliniază nivelul ridicat de exprimare al acestui important factor de risc cardiovascular în rândul populaţiei studiate.
În ceea ce priveşte profesia, Physician’s Health Study a arătat ca 50% dintre medicii de sex masculin participanţi la studiu erau supraponderali sau obezi.(18) Chiar dacă numărul medicilor luaţi în studiu de noi este departe de cifra impresionantă a cohortei americane şi ţinând cont de faptul că prevalenţa obezităţii în SUA este mai mare decât în Europa, trebuie subliniat că procentul găsit de noi este de 1,5 ori mai mare. Acelaşi studiu a evidenţiat şi relaţia directă dintre IMC şi mortalitatea de cauză cardiovasculară.
O primă etapă a Nurses’ Health Study a arătat un procent de 39% pentru prevalenţa Sp/Ob la asistentele medicale.(19) Un raport asupra altei etape a aceluiaşi studiu a arătat o relaţie directă între creşterea greutăţii faţă de vârsta de
18 ani şi mortalitatea cardiovasculară.(20) Trossman, comentând problema creşterii IMC la asistentele medicale, citează un procent de 60% prevalenţă a Sp/Ob în acelaşi studiu american.(21) Asociaţia Asistentelor Medicale Americane a efectuat o evaluare a riscurilor pentru sănătate la conferinţa sa din 2012 şi a găsit că 70% dintre asistente aveau Sp/Ob, la o medie de vârstă de peste 50 de ani.(22) Un studiu efectuat pe un lot de 2494 asistente medicale şi moaşe din Australia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie (23) cu o medie de vârstă de 42,8 ani, evaluate prin chestionar, a raportat o prevalenţă a Sp/Ob de 58,7%, subliniind influenţa activităţii în schimburi alternante asupra creşterii greutăţii corporale. Alt studiu al aceluiaşi grup de cercetători (24), dar şi alte rapoarte (25,26) a găsit o legătură directă între munca în schimburi alternante, în special în schimbul de noapte, şi prevalenţa obezităţii. Procentul de aproape 50% găsit de studiul nostru, la o medie de vârstă de 41 de ani şi plajă de variaţie între 25 şi 64 de ani, indică o exprimare ridicată a acestui factor de risc, care depăşeşte prevalenţa estimată la nivelul României.
Studiul de faţă evidenţiază şi statusul IMC şi TC al unui grup mai puţin studiat, cel al infirmierelor şi îngrijitoarelor, care, în unitatea din care a fost ales grupul populaţional, ca de altfel în majoritatea unităţilor medicale publice din România, desfăşoară acelaşi gen de activitate, în fapt o combinaţie a activităţii de infirmieră cu cea de îngrijitoare de curăţenie. Atât în ceea ce priveşte Sp/Ob, cât şi HTC, acest grup depăşeşte sau se află la acelaşi nivel crescut cu grupul medicilor sau cel al asistentelor medicale, ceea ce necesită investigare suplimentară privind ponderea acţiunii factorilor de risc profesional sau a stilului de viaţă.
Studiul SEPHAR I (27) desfăşurat în România în anul 2005, pe o populaţie de 2017 subiecţi de peste 18 ani, a găsit, prin măsurători directe, o prevalenţă globală a obezităţii (după IMC) de 24%, cifră apropiată de prevalenţa globală găsită de noi. Totuşi, diferenţa dintre raportul de reprezentare al celor două sexe (F/M) este destul de mare : 3,83 în studiul de faţă şi 1,08 în studiul SEPHAR I. Acelaşi studiu a raportat o prevalenţă a hipercolesterolemiei de 24%, de peste 2 ori mai mică decât cea identificată de noi în populaţia medicală, ceea ce aduce un argument în plus în favoarea influenţei stresului profesional asupra acestui factor de risc cardiovascular.
Cercul vicios al relaţiei dintre nivele crescute de stres profesional, obezitate şi risc cardiovascular ridicat include multe aspecte care se auto-condiţionează şi se auto-susţin. Unul dintre acestea, aparent mai des întâlnit la sexul feminin, care formează majoritatea covârşitoare a asistentelor medicale şi a infirmierelor, dar şi un procent important de medici, este şi comportamentul alimentar particular – stress-eating sau mâncatul compulsiv (28), care se combină frecvent cu lipsa exerciţiului fizic regulat, ducând inevitabil la creşterea greutăţii corporale. Un aspect semnalat de cercetători americani este şi participarea medicilor la numeroase întâlniri profesionale unde, invariabil, se serveşte mâncare care nu pare să facă parte din recomandările nutriţioniştilor, date fiind bogăţia ei nutriţională, cantitatea mare de grăsimi şi glucide, absenţa sau cantitatea neînsemnată a fructelor proaspete, a legumelor şi fibrelor vegetale.(29)
O altă problemă, comună multor profesii solicitante, este modificarea stilului alimentar, a ritmului meselor şi a orei rezervate cinei. S-a constatat o schimbare survenită în ultimii ani în obiceiurile alimentare, cu o creştere a aportului de energie şi nutrienţi după-amiaza şi seara (30), ceea ce, corelat cu o activitate fizică redusă sau moderată în timpul zilei şi scăzută sau absentă în a doua parte a zilei, conduce la concluzii evidente privind motivele creşterii greutăţii.
Munca în schimburi alternante, munca de noapte şi diferenţele de activitate în cadrul profesiei medicale sunt elemente importante, care trebuie luate în calcul la orice evaluare a influenţei activităţii profesionale asupra sănătăţii.
Secţiile cu ritm crescut al muncii şi cu suprasolicitare neuropsihică crescută, cum sunt secţiile strânse sub eticheta
„secţii calde” – blocuri operatorii, unitatea de urgenţe şi terapia intensivă – aduc un plus de presiune asupra stării de sănătate.
Cuantificarea efectului acestei greutăţi suplimentare include cu prioritate evaluarea riscului cardiovascular, din care fac parte măsurarea IMC şi a TC. Faptul că HTC şi asocierea Sp/Ob – HTC a avut o prevalenţă mai mare în aceste sectoare validează ipoteza relaţiei directe dintre stresul profesional şi riscul cardiovascular.
Direcţii de cercetare ulterioară
Pentru o evaluare globală a riscului cardiovascular la lucrătorii din sănătate cercetarea trebuie continuată cu analiza celorlalte elemente: nivelul fracţiunilor colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei, fumatul, tensiunea arterială, diabetul zaharat. De asemenea, trebuie cuantificat stresul ocupaţional şi relaţia lui cu riscul cardiovascular la acest grup profesional.
CONCLUZII
Profilul general al lucrătorului în domeniul medical este: persoană de sex feminin, cu vârsta de 44 de ani, supraponderală sau obeză, cu nivel total al colesterolului sanguin de peste 200 mg/dl. Profilul medicului este: persoană de sex masculin, cu vârsta de 47 de ani, supraponderală sau obeză, cu nivel total al colesterolului sanguin de peste 200 mg/dl.
Profilul asistentei medicale şi al infirmierei-îngrijitoarei este:
persoană de sex feminin, cu vârsta de 41 de ani, supraponderală sau obeză, cu nivel total al colesterolului sanguin de peste 200 mg/dl.
Personalul medical constituie un grup profesional particular diferit în ceea ce priveşte obiectul lui de activitate, solicitarea neuropsihică, orarul, ritmul de lucru şi mai ales responsabilitatea muncii, comparativ cu alte profesii. Presiunea fiecărui factor de risc profesional asupra stării de sănătate este variabilă, dar atunci când aceştia converg şi acţionează concertat asupra stării de sănătate, rezultatele devin vizibile şi cuantificabile. Riscul cardiovascular este prezent şi exprimat prin modificări ale parametrilor biologici şi antropometrici.
Nivelul individual şi asocierea într-o măsură importantă a factorilor de risc cardiovascular luaţi în studiu, IMC şi TC, indică influenţa determinanţilor profesionali.
Notă:
Cercetări realizate în cadrul proiectului POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/76851 cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
REFERINŢE
1. World Health Organization – Obesity and Overweight. Fact Sheet N°311. Updated March 2013. [Online]. 2013 [cited
2013]; Available from URL:
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/.
2. World Health Organization - Global Health Observatory (GHO). Raised cholesterol. [Online]. 2013 [cited 2013];
Available from URL:
http://www.who.int/gho/ncd/risk_factors/cholesterol_text/e n/.
3. Shanafelt TD, Boone S, Tan L, Dyrbye LN, Sotile W, Satele D, West CP, Sloan J, Oreskovich MR. Burnout and satisfaction with work-life balance among US physicians relative to the general US population. Arch Intern Med.
2012 Oct 8;172(18):1377-85.
4. Rauchenzauner M, Ernst F, Hintringer F, Ulmer H, Ebenbichler CF, Kasseroler MT, Joannidis M. Arrhythmias and increased neuro-endocrine stress response during physicians' night shifts: a randomized cross-over trial. Eur Heart J. 2009 Nov;30(21):2606-13.
5. Steptoe A. Night shift work and the cardiovascular health of medical staff. Eur Heart J. 2009 Nov;30(21):2560-1.
6. Rutledge T, Stucky E, Dollarhide A, Shively M, Jain S, Wolfson T, Weinger MB, Dresselhaus T. A real-time assessment of work stress in physicians and nurses. Health Psychol 2009;28:194-200.
7. Kawachi I, Colditz GA, Stampfer MJ, Willett WC, Manson JE, Speizer FE, Hennekens CH. Prospective study of shift work and risk of coronary heart disease in women.
Circulation 1995;92:3178-3182.
8. Baer HJ, Glynn RJ, Hu FB, Hankinson SE, Willett WC, Colditz GA, Stampfer M, Rosner B. Risk factors for mortality in the nurses' health study: a competing risks analysis. Am J Epidemiol. 2011 Feb 1;173(3):319-29.
9. Trossman S. An issue of weight. Calling all nurses to get healthy and reverse a trend. Am Nurse. 2013 Jan- Feb;45(1):1,8.
10. World Health Organization. Noncommunicable diseases country profiles 2011. WHO global report [Online]. 2011
[cited 2013]; Available from URL:
http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/978924150228 3_eng.pdf
11. European Heart Network and European Society of Cardiology. European Cardiovascular Disease Statistics 2012. [Online]. 2012 [cited 2013]; Available from URL:
http://www.ehnheart.org/cvd-statistics.html
12. Institutul Naţional de Statistică. Anuarul statistic 2011.
Sănătate [Online]. 2012 [cited 2013]; Available from URL:
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/07/07%20 Sanatate_ro.pdf
13. Institutul Naţional de Statistică. România în cifre 2012 [Online]. 2013 [cited 2013]; Available from URL:
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%2 0cifre_%202012.pdf
14. National Heart, Lung, and Blood Institute, National Institutes of Health. National Cholesterol Education Panel – Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults, Adult Treatment Panel III.
September 2002 [Online]. 2004 [cited 2013]; Available
from URL:
http://www.nhlbi.nih.gov/guidelines/cholesterol/atp3full.pd f
15. World Health Organization. BMI classification. [Online].
2006, updated 2013 [cited 2013]; Available from URL:
http://apps.who.int/bmi/index.jsp?introPage=intro_3.html 16. World Health Organization - Global Health Observatory
(GHO). Overweight. [Online]. 2013 [cited 2013]; Available
from URL:
http://www.who.int/gho/ncd/risk_factors/overweight_text/e n/index.html
17. World Health Organization - Global Health Observatory (GHO). Overweight and obesity. [Online]. 2013 [cited
2013]; Available from URL:
http://www.who.int/gho/ncd/risk_factors/overweight/en/ind ex.html
18. Ajani UA, Lotufo PA, Gaziano JM, Lee IM, Spelsberg A, Buring JE, Willett WC, Manson JE. Body mass index and mortality among US male physicians. Ann Epidemiol. 2004 Nov;14(10):731-9.
19. Manson JE, Willett WC, Stampfer MJ, Colditz GA, Hunter DJ, Hankinson SE, et al. Body weight and
mortality among women. N Engl J Med. 1995;333:677- 85.
20. Baer HJ, Glynn RJ, Hu FB, Hankinson SE, Willett WC, Colditz GA, Stampfer M, Rosner B. Risk factors for mortality in the nurses' health study: a competing risks analysis. Am J Epidemiol. 2011 Feb 1;173(3):319-29.
21. Trossman S. An issue of weight. Calling all nurses to get healthy and reverse a trend. Am Nurse. 2013 Jan- Feb;45(1):1, 8.
22. American Nurses Association. Healthy Nurse [Online].
2012 [cited 2013]; Available from
http://www.nursingworld.org/MainMenuCategories/Workp laceSafety/Healthy-Nurse
23. Zhao I, Bogossian F, Song S, Turner C. The association between shift work and unhealthy weight: a cross-sectional analysis from the Nurses and Midwives' e-cohort Study. J Occup Environ Med. 2011 Feb;53(2):153-8.
24. Zhao I, Bogossian F, Turner C. A cross-sectional analysis of the association between night-only or rotating shift work and overweight/obesity among female nurses and midwives. J Occup Environ Med. 2012 Jul;54(7):834-40.
25. Marquezea EC, Lemosa LC, Soaresa N, Lorenzi-Filhob G, Morenoa CR. Weight gain in relation to night work among nurses. Work. 2012;41 Suppl 1:2043-8.
26. Huth JJ, Eliades A, Handwork C, Englehart JL, Messenger J. Shift Worked, Quality of Sleep, and Elevated Body Mass Index in Pediatric Nurses. J Pediatr Nurs. 2013 Mar 29.
doi:pii: S0882-5963(13)00095-X.
10.1016/j.pedn.2013.02.032. [Epub ahead of print]
27. Dorobantu M, Bădilă E, Ghiorghe S, Darabont RO, Olteanu M, Flondor P. Total cardiovascular risk estimation in Romania. Data from the SEPHAR study. Rom J Intern Med. 2008;46(1):29-37.
28. Moore CJ, Cunningham SA. Social position, psychological stress, and obesity: a systematic review. J Acad Nutr Diet.
2012 Apr;112(4):518-26.
29. Lesser LI, Cohen DA, Brook RH. Changing eating habits for the medical profession. JAMA. 2012 Sep 12;308(10):983-4.
30. Almoosawi S, Winter J, Prynne CJ, Hardy R, Stephen AM.
Daily profiles of energy and nutrient intakes: are eating profiles changing over time? Eur J Clin Nutr. 2012 Jun;66(6):678-86.
