UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

(1)

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

PLAN STRATEGIC

DE

DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL

FACULTĂŢII DE MECANICĂ

ÎN PERIOADA 2008 - 2012

octombrie 2008 Timişoara

„Nu aştepta nimic de la secolul XXI.

El este cel care aşteaptă totul de la tine”

Gabriel Garcia Marquez

„Nu putem prevedea viitorul dar noi putem să-l pregătim”

Ilga Prigogine

(2)

PLANUL STRATEGIC

DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

AL FACULTĂŢII DE MECANICĂ

DE LA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”

DIN TIMIŞOARA ÎN PERIOADA 2008 – 2012

Prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3595/22.04.1998 se dispune ca fiecare instituţie de învăţământ superior să elaboreze planul strategic pe o perioadă de patru ani.

El se înscrie în politica Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului de a implementa managementul strategic în universităţile din România.

În prezentul plan strategic, în primele subcapitole ale fiecărui capitol, este prezentată succint situaţia existentă în momentul de faţă la Facultatea de Mecanică.

Pe baza analizei acesteia, în finalul fiecărui capitol, se propune strategia activităţii viitoare, pentru un management eficient.

Acest mod de prezentare corespunde cu ceea ce se recomandă în lucrarea „Ghid al managementului universitar”, pag. 149 :

„Planul strategic impune într-o primă etapă analiza detaliată a situaţiei prezente”

Datele necesare analizei sunt cuprinse în tabele introduse în text, iar cele pentru informare sunt prezentate în anexele ataşate materialului.

(3)

C U P R I N S

1. Introducere ... 5

2. Cadrul juridic şi organizatoric al Facultăţii de Mecanică ... 7

2.1. Cadrul juridic al funcţionării facultăţii ... 7

2.2. Structura organizatorică. Domenii şi specializări ... 7

3. Structurile de conducere ... 11

3.1. Conducerea facultăţii ... 11

3.2. Departamente şi catedre ... 11

3.3. Administraţia şi secretariatul ... 12

3.4. Strategia structurilor de conducere ... 12

4. Studenţi. Admitere, promovări, absolvire ... 13

4.1. Admitere. Promovare în anul II ... 13

4.2. Absolvire. Anul V ... 16

4.3. Master. Admitere. Absolvire ... 17

4.4. Formaţii de studiu. Decani de an ... 19

4.5. Promovarea studenţilor ... 20

4.6. Strategia activităţi cu studenţii ... 20

5. Planurile de învăţământ. Programe analitice - Sylabusuri... 21

5.1. Modalităţi de elaborare ... 21

5.2. Desfăşurarea şi controlul activităţii didactice ... 23

5.3. Conţinutul şi organizarea practicii ... 24

5.4. Concluzii. Perspective. Strategii ... 24

6. Personalul didactic. Evoluţie. Strategie ... 25

6.1 Posturi didactice ... 25

6.2. Normarea cadrelor didactice ... 27

6.3. Specializări prin doctorat ... 28

6.4. Concluzii. Strategia în domeniul personalului ... 28

7. Asigurarea calităţii activităţii didactice ... 30

7.1. Acţiuni pentru asigurarea calităţii ... 30

7.2. Măsuri strategice pentru asigurarea calităţii ... 31

8. Cercetarea ştiinţifică. ... 31

(4)

8.1. Cadrul organizatoric al cercetării ştiinţifice ... 31

8.2. Activitatea la doctorat ... 33

8.3. Perspective şi strategia cercetării ... 34

9. Situaţia financiară a facultăţii ... 35

9.1. Strategia financiară ... 35

9.2. Alocarea resurselor din finanţarea de de bază ... 35

9.3. Concluzii. Strategia financiară a facultăţii ... 36

10. Baza materială ... 40

10.1. Spaţii în administrarea facultăţii şi catedrelor ... 40

10.2. Biblioteci. Spaţii cu tehnică electronică ... 40

10.3. Analiza gestionării bazei materiale în perioada 2004-2008 ... 41

10.4. Strategia gestionării bazei materiale ... 42 11. Anexe...

(5)

1. INTRODUCERE

Învăţământul superior românesc se află în faţa unor mari transformări care vizează perioada imediat următoare.

De accea în acest prim capitol sunt prezentate unele documente ce se referă la frământările care există în spaţiul european şi românesc referitoare la învăţământul superior.

Legislaţia specifică ce reglementează desfăşurarea învăţământului superior din România este reprezentată de trei legi organice:

- LEGEA ÎNVǍŢǍMÂNTULUI (Legea 84/1995 şi legea 354/15.07.2004 pentru modificarea şi completarea Legii Invăţământului);

- STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC (Legea 28/1997) ;

- LEGEA PRIVIND ACREDITAREA INSTITUŢIILOR DE ÎNVǍŢǍMÂNT

SUPERIOR ŞI RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR (Legea 88/1993).

Strategia învăţământului superior românesc, până în anul 2010 are în vedere o serie de documente europene de mare importanţă, după cum urmează:

- DECLARAŢIA DE LA BOLOGNA – semnată de miniştrii educaţiei din ţările europene în iunie 1999. Aceasta constituie “carta fundamentală a schimbărilor în învăţământul superior românesc” după cum precizează MECT;

- CONVENŢIA PRIVIND RECUNOAŞTEREA CALIFICǍRILOR OBŢINUTE ÎN ÎNVǍŢǍMÂNTUL SUPERIOR – LISABONA 1997;

- CONFERINŢA EUROPEANǍ A MINIŞTRILOR EDUCAŢIEI – BERLIN septembrie 2003, prin care este exprimată hotărârea guvernelor de a realiza obiectivele: SPAŢIUL EUROPEAN AL ÎNVǍŢǍMÂNTULUI SUPERIOR şi SPAŢIUL EUROPEAN AL CERCETǍRII ŞTIINŢIFICE, cuprinzând principalele direcţii pentru perioada 2003- 2010.

Aceste acţiuni au fost completate de alte manifestări care au analizat şi statuat explicit problemele de fond ale învăţământului universitar:

- DECLARAŢIA DE LA SORBONA – mai 1998;

- REUNIUNEA DE LA PRAGA – mai 2001;

- ÎNTÂLNIREA DE LA SALAMANCA – aprilie 2001.

Printre obiectivele esenţiale ale acestor documente un loc principal este deţinut de structurarea învăţământului superior pe cicluri :

- ciclul I-Studii Universitare de Licenţă, totalizând 180 - 240 puncte de credit (ECTS) ( 3 sau 4 ani de studiu), finalizat printr-o Lucrare de licenţă.

- ciclul II -Studii Universitare de Master totalizând 60 - 120 ECTS (2 ani şi în mod excepţional un an de studiu), finalizat printr-o Lucrare de Disertatie.

- ciclul III-Studii Universitare de Doctorat , de regulă vor avea o durată de 3 ani şi în mod excepţional 4 ani, finalizat printr-o Teză de Doctorat.

Schema principală a duratei ciclurilor de studii (în ani) urmează a fi 3-5-8 pentru domeniile ştiinţelor, iar în inginerie 4-6-9 cu posibilitatea de flexibilizare în raport cu tradiţiile învăţământului românesc şi cu posibilităţile de plasament pe piaţa forţei de muncă.

Legislaţia care satuează funcţionarea Invăţământului universitar pe cicluri este:

- Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare

- HG 88/10.02.2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă

(6)

- HG 567/15.06.2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat

- HG 404/29.03.2006 privind organizarea studiilor de masterat .

România este interesată de implementarea politicilor europene în domeniu, în compatibilizarea învăţământului superior românesc cu cel european. Astfel sub egida MECT s-au elaborat în ultima vreme o serie de documente dintre care se disting:

Strategia învăţământului superior românesc pe perioada 2002-2010;

Dinamica sistemului de învăţământ superior” – Bucureşti 2003;

Declaraţia Conferinţei Naţionale a Învăţământului Superior – Bucureşti, noiembrie 2003 care a elaborat documentul : “Orientări strategice pentru învăţământul superior din România”.

În acestea se analizează starea actuală şi perspectivele învăţământului superior din România în context naţional, european şi global, cu accentul pe trei obiective prioritare:

- asigurarea calităţii învăţământului şi cercetării ştiinţifice;

- programe de studii bazate pe cicluri ;

- promovarea mobilităţii studenţilor, a personalului academic şi administrativ . Învăţământul superior formează elitele intelectuale ale ţării de aceea trebuie eliminate decalajele în raport cu ţările dezvoltate.

Un pachet de trei legi ale învăţământului se află în dezbatere publică începând cu data 17 decembrie 2007 :

- Legea Învăţământului Preuniversitar;

- Legea Învăţământului Universitar;

- Legea privind Statutul Personalului Didactic.

Intervenţiile care vor avea loc în acest domeniu, sensibil prin poziţia pe care o deţine învăţământ la nivelul întregii societăţi, trebuie să se desfăşoare fără rupturi marcante.

Rezultă că o “reformă” peste noapte poate avea efecte dezastruoase pentru sistemul de învăţământ, care are tradiţie şi rezultate deosebite de-a lungul timpului.

(7)

2. CADRUL JURIDIC ŞI ORGANIZATORIC AL FACULTĂŢII DE MECANICĂ

2.1. Cadrul juridic al funcţionării facultăţii

Şcoala Politehnica din Timişoara a luat fiinţă în baza a două documente :

- Decretul – Lege nr. 2521/10 iulie 1920 privitor la organizarea învăţământului superior politehnic din România.

- Decretul Regal nr. 4822 prin care s-a aprobat înfiinţarea pe ziua de 15 noiembrie 1920 a unităţii de învăţământ tehnic la Timişoara.

De la început, în cadrul Şcolii Politehnice a funcţionat o singură facultate cu două secţii de specializare :

- Electromecanica – prin care s-au pus bazele pregătirii în domeniile mecanic şi electric şi

Mine şi Metalurgie.

Facultatea de Mecanică a luat fiinţă ca unitate de învăţământ superior în urma reformei învăţământului din anul 1948, când instituţia cunoscută sub denumirea de Şcoala Politehnică din Timişoara s-a transformat în Institutul Politehnic Timişoara.

Clădirea în care funcţionează Facultatea de Mecanică, cea mai veche construcţie a Politehnicii, a fost realizată în anul 1923 şi face parte din patrimoniul naţional.

O serie de laboratoare şi catedre ale Facultăţii de Mecanică au vârsta Politehnicii.

Actualmente Facultatea de Mecanică este una din cele 10 facultăţi ale Universităţii

„POLITEHNICA” din Timişoara.

2.2. Structura organizatorică, domeniile şi specializările facultăţii

De la înfiinţare, Facultatea de Mecanică a cunoscut o dezvoltare continuă.

În perioada 1948 – 1989, numărul secţiilor a crecut de la 5 la 8, activitatea desfăşurându-se atât la forma lungă – ingineri zi şi seral – precum şi la forma scurtă – subingineri zi şi seral.

Cu începere din anul 1990, a crescut oferta de noi profiluri şi specializări, astfel că în anul universitar 2008/2009 s-a ajuns la 20 specializări la ingineri şi 10 specializări la master.

Până în anul universitar 2001/2002, specializările erau grupate în profiluri, iar din anul 2002/2003

„profilurile” au fost înlocuite de „domenii” începând cu anul întâi de studii.

Structura organizatorică a facultăţii cu domeniile şi specializările aferente acestora este prezentată în tabelele 2.1 şi 2.2.

În tabelul 2.3. este prezentată situaţia acreditării (A) sau autorizării provizorii (AP) pentru specializările facultăţii.

(8)

SPECIALIZĂRILE FACULTĂŢII DE MECANICĂ PREVĂZUTE ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI DIN ANII 2004 ŞI 2005

Tabelul 2.1.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Domeniul

Nr. 539/16.06.2004 Nr. 766/23.08.2005

Inginerie Mecanică

Maşini şi echipamente termice Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice

Mecanică fină Inginerie mecanică

Maşini şi instalaţii pentru agricultură şi industria alimentară

Utilaje şi instalaţii de proces Utilaje pentru textile şi pielărie

Sisteme şi echipamente termice Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice

Mecanică fină şi nanotehnologii Inginerie mecanică

Maşini şi instalaţii pentru agricultură şi industria alimentară

Echipamente pentru procese industriale Utilaje pentru textile şi pielărie Autovehicule rutiere Vehicule pentru transport feroviar

Inginerie Industrială

Tehnologia construcţiilor de maşini Maşini şi sisteme de producţie Utilajul şi tehnologia sudării Design industrial

Utilaje pentru prelucrări la cald

Tehnologia construcţiilor de maşini Maşini unelte şi sisteme de producţie Ingineria sudării

Design industrial

Nanotehnologii şi sisteme neconvenţionale

Mecatronică/Meca- tronică şi robotică

Mecatronică Roboţi industriali

Mecatronică Robotică Ingineria

Transporturilor

Ingineria transporturilor Autovehicule rutiere

Material rulant de cale ferată

Ingineria transporturilor şi a traficului

Ingineria

materialelor Ingineria materialelor Ştiinţa materialelor Ştiinţe inginereşti

aplicate Inginerie medicală Ingineria medicală

OBSERVAŢIE :

Începând cu anul universitar 2006/2007 a luat fiinţă domeniul : INGINERIA AUTOVEHICULELOR cu specializarea Autovehicule ruitere , care nu mai face parte din specializările domeniului INGINERIE MECANICĂ.

(9)

SPECIALIZĂRILE FACULTĂŢII DE MECANICĂ

Tabelul 2.2.

Specializarea

Domeniul

cf.HG 1336/2001 cf. HG 1336/2001 cf. HG 696/2000 şi 1215/2000

Anul înfiint

Inginerie Mecanică

Mecanică fină

Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere*

Maşini şi echipamente miniere Utilaje şi instalaţii de proces Maşini şi instalaţii pentru

agricultură şi industrie alimentară Inginerie mecanică

Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice

Utilaje pentru textile şi pielărie Material rulant de cale ferată

Mecanică fină

Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere*

Utilaj tehnologic minier Echipamente de proces

Utilaj tehnologic pentru industria alimentară

Tehnologii şi echipamente neconvenţionale

Maşini hidraulice şi pneumatice Utilaj tehnologic textil

1977 1948 1993 1988 1977 1990 1990 1948 1990 1948 Mecatronică Roboţi industriali

Roboţi industriali (l. germană) Mecatronică

Roboţi industriali

1990 1992 1995 Ingineria

Transporturilor Ingineria transporturilor Ingineria sistemelor de circulaţie

feroviară (Tehn. transporturilor) 1995

Inginerie Industrială

Tehnologia construcţiilor de maşini

Tehnologia construcţiilor de maşini (l. franceză)

Maşini şi sisteme de producţie Utilajul şi tehnologia sudării Utilaje pentru prelucrări la cald Design industrial

Tehnologia construcţiilor de maşini (l. franceză)

Maşini unelte

Utilajul şi tehnologia sudării Utilaje tehnol.pt. prelucrări la cald Concepţie, fabricaţie şi

management integrate pe

calculator (l. engleza si germana)

1957 1997 1991 1953 1990 1994 Ingineria

materialelor Ingineria materialelor Ştiinţa şi ingineria materialelor 1997 Ştiinţe aplicate Ingineria medicală (2002) Mecanică aplicată (1995)

OBSERVAŢIE :

Începând cu anul universitar 2006/2007 a luat fiinţă domeniul : INGINERIA

AUTOVEHICULELOR cu specializarea Autovehicule ruitere , care nu mai face parte din specializările domeniului INGINERIE MECANICĂ.

(10)

SPECIALIZĂRILE FACULTĂŢII DE MECANICĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2003/2004 după Monitorul Oficial al României – partea I, nr. 3143/2003

Tabelul 2.3.

Specializarea

Acreditată (A) sau autorizată să funcţioneze profizoriu (AP)

A sau AP

Durata studii

Forma învăţăm Mecanică fină

Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere

Maşini şi echipamente miniere Utilaje şi instalaţii de proces

Maşini şi instalaţii pentru agricultură şi industrie alimentară Inginerie mecanică

Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice Utilaje pentru textile şi pielărie

A A A A A A AP

A A A

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

ZI ZI ZI ZI ZI ZI ZI ZI ZI ZI Roboţi industriali

A A AP

5 5 5

ZI ZI ZI

Ingineria transporturilor A 5 ZI

Tehnologia construcţiilor de maşini (l. franceză) Maşini şi sisteme de producţie

Utilajul şi tehnologia sudării Utilaje pentru prelucrări la cald

Design industrial (în limbile engleză şi germană)

A AP

A A AP AP

5 5 5 5 5 5

ZI ZI ZI ZI ZI ZI

Ingineria materialelor AP 5 ZI

Inginerie medicală AP 5 ZI

(11)

3. STRUCTURI DE CONDUCERE 3.1 Conducerea facultăţii

 Consiliul Facultăţii (CF) este format din 21 cadre didactice, şi 7 studenţi.

 Regulamentul de funcţionare al CF este prezentat în anexa A.3.1.

 Membrii Consiliului Facultăţii activează în Comisiile Consiliului.

 Componenţa comisiilor este prezentată în anexa A.3.2.

 Principalele obiective ale Comisiilor Consiliului Facultăţii sunt prevăzute în anexa A.3.3.

 Biroul Consiliului Facultăţii (BCF) este format din decan, doi prodecani, secretarul ştiinţific, şi un reprezentant al studenţilor.

 BCF se întruneşte în şedinţe săptămânale, sau ori de câte ori a fost nevoie.

 Membrii BCF îndrumă Comisiile CF.

 În anexele A.3.4. ... A.3.8 sunt prezentate competenţele şi responsabilităţile membrilor C.F.

3.2 Departamentele, catedrele şi colectivele facultăţii

În data de 14 septembrie 2005, în şedinţa Consiliului Facultăţii, catedrele s-au grupat în 4 departamente.

Departamentele şi catedrele facultăţii sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

DEPARTAMENTUL DIRECTOR

DEPARTAMENT CATEDRE ŞEF CATEDRĂ

Mecatronică şi

mecanică fină Prof.dr.ing. Valeriu Dolga

Organe de maşini Conf.dr.ing. Iosif Cărăbaş

MECATRONICĂ Conf.dr.ing. Erwin Lovasz

G.D.D.G.C. Prof.dr.ing. Mircea Vodă

Ştiinţa materialelor şi sudării

Conf.dr.ing. Bogdan Radu

INGINERIA MATERIALELOR ŞI

FABRICAŢIEI

Conf.dr.ing. Mircea Nicoară

T.C.M. Conf.dr.ing. Dănuţ Şoşdean

Mecanică şi Vibraţii Prof.dr.ing. Adrian Chiriac

MECANICA ŞI REZISTENŢA MATERIALELOR

Prof.dr.ing. Nicolae Faur

Rezistenţa materialelor Prof.dr.ing. Liviu Marşavina

T.M.T.A.R. Conf.dr.ing. Ioan Laza M.H.P. Prof.dr.ing. Ilarie

Bordeiaşu

T.M. Prof.dr.ing. Richard

Herman MAŞINI

MECANICE, UTILAJE ŞI TRANSPORTURI

Prof.Dr.ing. Ioana Ionel

ING.TRANSP. Conf.dr.ing. Dumitru Iancului

(12)

3.3 Administraţia şi secretariatul facultăţii

Facultatea de Mecanică este singura dintre facultăţile din Timişoara ale Politehnicii care are un post de Administrator şef. Acest lucru s-a dovedit benefic în activitatea facultăţii unde în ultimul timp s- au realizat o serie importantă de dotări şi amenajări.

Numărul mare de pavilioane şi clădiri dispuse în zone diferite ale oraşului au necesitat 3 posturi de administratori de immobile, 6 posturi de portari, 17 posturi de femei de serviciu şi un lăcătuş.

La secretariatul facultăţii sunt 5 posturi de secretar şi 3 posturi pentru gestiunea şcolarităţii în sistem informatic.

Activitatea din faculltate s-a desfăşurat în conformitate cu : - Legea învăţământului;

- Statutul personalului didactic;

- Carta Universităţii POLITEHNICA;

- Regulamentul de funcţionare al Consiliului Facultăţii;

- Regulamentul de organizare şi funcţionare internă;

- Criterii de evaluare pentru acordarea titlurilor didactice;

- Reglementări interne privind desfăşurarea activităţii didactice;

- Reglementări privind organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă;

- Regulament privind organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice, proiectării, consultanţă, asistenţă tehnică şi expertiză;

- Regulamentul pentru acordarea burselor.

3.4 Concluzii. Strategia structurilor de conducere

Se poate considera că structurile de conducere (Consiliul facultăţii, departamentele, catedrele şi secretariatul) îşi îndeplinesc misiunea stabilită, astfel :

Consiliul facultăţii şi biroul său pot gestiona şi stăpâni situaţiile curente, facultatea având în multe privinţe o creştere calitativă.

Activităţile desfăşurate au dus la o mai bună reprezentare a facultăţii în Politehnică, situaţia financiară s-a îmbunătăţit, s-au realizat o serie de dotări importante şi amenajări necesare.

Însă o serie de aspecte trebuie să fie obiectul strategiei viitoare :

Perfecţionarea sistemului de conducere care să determine mobilizarea tuturor factorilor (actorilor) la îndeplinirea obiectivelor manageriale;

Activarea tuturor Comisiilor Consiliului Facultăţii (pentru o preocupare permanentă în rezolvarea atribuţiilor ce le revin) precum şi a unor membri individuali;

Comisia de strategie va trebui să urmărească îndeplinirea obiectivelor planului strategic al facultăţii şi a celor din planurile operaţionale ale catedrelor, respectarea termenelor şi implicarea tuturor membrilor colectivităţii în rezolvarea problemelor;

(13)

Comisia pentru cercetarea ştiinţifică trebuie să coordoneze şi să stimuleze în mai mare măsură această latură importantă a activităţii cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a ridica prestigiul facultăţii, existând potenţial nevalorificat încă.;

Comisia pentru imagine a facultăţii şi relaţii internaţionale are ca sarcină dezvoltarea relaţiilor cu universităţi din străinătate;

Comisia de resurse umane, conducerile catedrelor, departamentelor au ca obiectiv major recrutarea, selecţia şi promovarea în special a cadrelor didactice tinere;

Se impune promovarea unor forme de evaluare periodică a personalului academic, care să conducă la o activitate susţinută didactică, ştiinţifică şi educativă a cadrelor didactice;

Administraţia facultăţii, reprezentată major din punct de vedere numeric, trebuie să convingă mai mult prin acţiuni concrete menirea ei în facultate;

Secretariatul facultăţii va trebui redus ca număr prin implementarea definitivă a gestionării electronice a atribuţiilor;

Personalul didactic auxiliar şi nedidactic nu este repartizat proporţional între catedre. Trebuie rezolvată problema perfecţionării periodice a acestuia şi eventuale reconversii profesionale în cazuri de mobilitate internă;

Se vor reactualiza fişele posturilor şi acţiuni de reatestare pe post, concomitant cu găsirea unor modalităţi de cointeresare materială;

Creşterea calităţii activităţilor la Facultatea de Mecanică s-ar putea realize prin reducerea numărului de specializări aşa cum se estimează şi în planul U.P.T.

4. STUDENŢI. ADMITERI. PROMOVĂRI 4.1. Admitere. Promovare în anul II

La Facultatea de Mecanică admiterea în anul I se face prin „concurs pe bază de dosar”.

Majoritatea candidaţilor provin din localităţile limitrofe Timişoarei, dar şi din localităţi îndepărtate (Constanţa, Baia Mare, Bacău), localităţi în care există centre universitare.

Pentru a face cunoscută Facultatea de Mecanică, cadrele didactice au întreprins o serie de acţiuni : - prezentări ale domeniilor şi specializărilor facultăţii în licee teoretice şi industriale;

- elaborare de materiale informative;

- organizarea vizitelor elevilor în laboratoarele facultăţii;

- promovarea facultăţii prin mass – media;

- implicarea cadrelor didactice ale facultăţii în examenele de grad ale profesorilor din învăţământul preuniversitar;

La aceste acţiuni au contribuit şi consilierii studenţi şi Liga Studenţilor.

În tabelele 4.1. (a ... i) sunt prezentate date referitoare la :

- locurile alocate la admitere în ultimii 4 ani universitari;

(14)

- locurile ocupate fără taxă;

- numărul studenţilor din anul I, având în vedere reînmatriculările şi întreruperile de studii;

- situaţia promovărilor în anul II.

Din datele prezentate rezultă că :

- numărul studenţilor admişi în ultimii doi ani este mai mic faţă de cifra alocată, din care cauză şi cifra alocată este în scădere;

- numărul studenţilor promovaţi din anul I în anul II este foarte mic.

ADMITEREA IN ANUL I SI PROMOVAREA IN ANUL II

ING. MEC. Tabelul 4.1

Admiterea din anul

Locuri alocate

Locuri ocupate

Studenti in anul I

Promovati in anul II

% Promovati in anul II

2003/2004 260 260 281 151 53,74

a.) 2004/2005 225 225 257 145 56,42

2005/2006 260 260 272 150 55,15

2006/2007 267 225 249 133 53,41

2007/2008 175 145 145 0 0,00

ING. IND.

Admiterea

din anul Locuri

alocate Locuri

ocupate Studenti

in anul I Promovati

in anul II % Promovati in anul II

2003/2004 135 135 154 77 50,00

b.) 2004/2005 130 130 160 77 48,13

2005/2006 121 121 142 58 40,85

2006/2007 130 85 98 38 38,78

2007/2008 90 81 85 0 0,00

ING. MAT.

Admiterea

2003/2004 60 60 68 33 48,53

c.) 2004/2005 60 60 70 24 34,29

2005/2006 60 47 59 36 61,02

2006/2007 50 45 48 17 35,42

2007/2008 45 41 44 0 0,00

MCTR+ROB Admiterea

din anul

Locuri alocate

Locuri ocupate

Studenti in anul I

Promovati in anul II

% Promovati in anul II

2003/2004 80 80 125 73 58,40

d.) 2004/2005 120 120 137 90 65,69

2005/2006 140 140 162 105 64,81

(15)

2006/2007 145 119 130 84 64,62

2007/2008 120 120 129 0 0,00

ING. TR.

Admiterea

2003/2004 30 30 39 31 79,49

e.) 2004/2005 75 75 90 65 72,22

2005/2006 60 60 73 60 82,19

2006/2007 78 78 87 67 77,01

2007/2008 70 70 74 0 0,00

ST. APL.

Admiterea

2003/2004 50 50 59 45 76,27

f.) 2004/2005 50 50 59 40 67,80

2005/2006 50 49 61 33 54,10

2006/2007 50 27 31 23 74,19

2007/2008 30 29 31 0 0,00

Fac MEC Anul

universitar Locuri

2003/2004 615 615 726 410 56,47

g.) 2004/2005 660 635 773 441 57,05

2005/2006 691 677 769 442 57,48

2006/2007 720 579 643 362 56,30

2007/2008 530 486 508 0 0,00

LOCURI ALOCATE Anul

universitar ING.MEC. ING.IND. ING.MAT. MCTR+ROB ING.TR. ST.APL.

2003/2004 260 135 60 80 30 50

h.) 2004/2005 225 130 60 120 75 50

2005/2006 260 121 60 140 60 50

2006/2007 267 130 50 145 78 50

2007/2008 175 90 45 120 70 30

(16)

% Promovati in anul II Anul

universitar ING.MEC. ING.IND. ING.MAT. MCTR+ROB ING.TR. ST.APL.

2003/2004 53,74 50,00 48,53 58,40 79,49 76,27

i.) 2004/2005 56,42 48,13 34,29 65,69 72,22 67,80

2005/2006 55,15 40,85 61,02 64,81 82,19 54,10

2006/2007 53,41 38,78 35,42 64,62 77,01 74,19

2007/2008 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4.2. Absolvire. Anul V

În tabelul 4.2 este prezentată situaţia numerică a studenţilor din anii IV şi V pe specializări şi numărul studenţilor care au susţinut examenul de licenţă.

NUMĂRUL STUDENŢILOR DIN ANII TERMINALI PE DOMENII ŞI SPECIALIZĂRI CARE AU PROMOVAT EXAMENUL DE LICENŢĂ

Tabelul 4.2.

Domeniul/specializarea An IV

2004/05

An V

2005/06

Prom Lic.

2006

An IV

2005/06 An V

2006/07

Prom.

lic 2007

An V

2007/08

Prom.

lic.

2008 INGINERIE MECANICĂ

Maşini şi echipamente termice 22 24 23 22 23 21 22 21

Maşini şi sist.hidraul. şi pneum 22 23 18 22 21 15 23 17

Maş.inst.agric.ind.alim. 24 23 17 23 20 15 25 21

Utilaje pentru text.şi pielărie 21 20 16 - - - 17 11

Utilaje şi instal.de proces - - - 20 18 15 - -

Autovehicule rutiere 23 25 25 25 24 21 29 26

Material rulant de cale ferată 22 21 15 23 23 21 23 22 INGINERIE INDUSTRIALĂ

Tehn.constr.maşini(română) 23 24 21 28 28 18 26 20 Tehn.constr.maşini(franceză) 21 22 21 12 12 12 8 7

M.S.P. - - - 20 22 15 20 13

U.T.S. 24 24 21 23 22 22 14 11

T.E.N. 24 27 20 - - - - -

MECATRONICĂ/ROBOTICĂ

Mecatronică 23 21 19 28 24 18 22 16

Roboţi industriali (română) 20 16 8 30 28 23 14 6

Roboţi industriali (germană) 21 21 14 - - - 19 15

Mecanică fină 24 24 18 - - 2 - -

ŞTIINŢA.MATERIALELOR

Ing. Materialelor 36 35 32 35 33 26 27 17

ING. TRANSPORTURILOR

Ingineria transporturilor 30 28 26 27 25 24 30 28

ŞTINŢE APLICATE

Ing. Medicală - - - 45 43 39 37 31

(17)

Se constată următoarele :

- numărul studenţilor care ajung în anul III sau IV la împărţirea pe specializări este foarte mic, în jur de 20 – 22 studenţi, deşi prin cifra de admitere ar reveni cu peste 60 % mai mult;

- din studenţii anului V care au ajuns în anul terminal, după o selecţie riguroasă de-a lungul celor 5 ani de studii, nu toţi reuşesc să poată susţine licenţa din cauza neîmplinirii numărului de puncte de credit sau a nepromovării tuturor examenelor.

4.3. Masterat. Admitere. Absolvire. Perspective

În ultimii 4 ani au funcţionat 10 specializări la master.

Până în anul universitar 2005/2006 durata studiilor la master a fost de 1 an, astfel că în anul universitar 2006/2007 nu au fost absolvenţi la master, durata studiilor fiind de 2 ani, începând cu admiterea din anul 2006.

În tabelul 4.3. este prezentată situaţia numerică a studenţilor de la master din ultimii 3 ani universitari.

MASTERAT Admitere – promovări

Tabelul 4.3

2005/2006 2006/2007 2007/2008 Nr

crt SPECIALIZĂRI CATE DRA

Nr.

stud Absolvenţi Nr.

stud Prom. în

anul II Anul I Prom. în anul II

1 Computer aided design of the

advanced systems GDDGC 7 5 15 11 31 22

2 Tehnici biofotonice si

imagistice pentru sanatate MEC. 0 0 0 0 15 9

3 Energoec. in domeniul termic

si al veh. de transp. TMTAR 25 22 18 13 28 27 4 Inginerie integrata TCM 27 23 22 20 26 20 5 Tehnici avansate in

transportul urban IT 22 12 23 15 36 27

6 Vibratii, vibropercutii si

hidrodinamica MEC+MH 16 11 16 13 19 13

7 Expertize si diagnoze tehnice

in inginerie SMS+RM 18 13 15 10 25 17

8 Ingineria rel. de munca,

securitate,sanatate in TM 22 20 18 14 18 16

9 Managementul calitatii

proceselor tehnologice TM 0 0 11 10 20 20

10 Sisteme robotice cu

inteligenta artificiala MCTR 0 0 15 14 0 0 11 Ing.calit.in mecatr.si MF MCTR 24 15 0 0 19 15 12 Reingineria prod. din mat.

polimerice si comp. TCM 0 0 13 11 0 0 TOTAL 161 121 166 131 237 186

(18)

Se constată că nici la master, formă superioară de pregătire universitară, nu toţi cei admişi reuşesc să termine studiile în perioada prevăzută.

Pentru anii care urmează s-au făcut noi propuneri de specializări la master.

Hotărârea Guvernului nr. 404/2006 privind Organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat (art. 3) precizează : „Studiile universitare de masterat asigură fie aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, fie obţinerea de competenţe complementare.

În tabelul 4.4 sunt prezentate specializările propuse pentru anul universitar 2009/2010 iar în tabelul 4.5 alte specializări posibil să funcţioneze.

PROGRAME MASTERALE

PROPUSE SĂ FUNCŢIONEZE DIN ANUL 2009

„APROFUNDAREA STUDIILOR DE LICENŢĂ”

Tabelul 4.4 Nr

crt DENUMIRE MASTER TIP CATEDRA

1 Autovehicule rutiere Aprofundare domeniul de licenţă TMTAR 2 Ingineria calităţii în mecatronică şi

robotică Aprofundare domeniul de licenţă MCTR

3 Sisteme robotice cu inteligenţă artificială Aprofundare domeniul de licenţă 4 Tehnici avansate în transportul rutier Aprofundare domeniul de licenţă IT 5 Sisteme feroviare moderne Aprofundare domeniul de licenţă IT 6 Tehnologia construcţiilor de maşini Aprofundare domeniul de licenţă TCM 7 Maşini şi sisteme de producţie Aprofundare domeniul de licenţă TCM

8 Design industrial Aprofundare domeniul de licenţă TCM

9 Utilaje pentru textile şi pielărie Aprofundare domeniul de licenţă MECANICA

10 Ingineria mecanică Aprofundare domeniul de licenţă RM

11 Implantologie, protezare inteligentă şi

recuperare biomecanică Aprofundare domeniul de licenţă MCTR + MECANICA 12 Mateiale şi tehnologii avansate Aprofundare domeniul de licenţă SMS 13 Managementul ingineriei sudării Aprofundare domeniul de licenţă UTS 14 Sisteme integrate pentru fabricaţia

agroalimentară Aprofundare domeniul de licenţă TM

15 Ingineria proceselor industriale Aprofundare domeniul de licenţă TM 16 Optimizare şi inovare în sisteme

neconvenţionale Aprofundare domeniul de licenţă TM

17 Hidrodinamica maşinilor şi sistemelor

hidromecanice Aprofundare domeniul de licenţă MH

18 Sisteme şi echipamente termice Aprofundare domeniul de licenţă TMTAR

(19)

PROGRAME MASTERALE

PROPUSE SĂ FUNCŢIONEZE DIN ANUL 2009

„COMPETENŢE COMPLEMENTARE”

Tabelul 4.5

Nr

crt DENUMIRE MASTER TIP CATEDRA

1 Ingineria sistemelor de propulsie pentru autovehicule

Competenţe complementare TMTAR

2 Proiectarea asistată de calculator a

sistemelor mecanice avansate Competenţe complementare GDDGC 3 Designul produselor mecatronice Competenţe complementare MCTR 4 Sisteme de fabricaţie flexibile robotizate Competenţe complementare MCTR 5 Inginerie mecatronică Competenţe complementare cu alte

domenii şi cercetare ştiinţifică MCTR 6 Roboţi casnici şi pentru prestări servicii Competenţe complementare cu alte

domenii şi cercetare ştiinţifică

MCTR

7 Analiza dinamică şi conducerea sistemelor

mecatronice Competenţe complementare cu alte

domenii şi cercetare ştiinţifică MCTR 8 Sisteme inteligente de transport Competenţe complementare şi în

alte domenii IT

9 Siguranţa rutieră şi expertizarea accidentelor IT 10 Echipamente şi sisteme de comandă şi

control pentru autovehicule

Competenţe complementare TMTAR 11 Inginerie integrată Competenţe complementare TCM 12 Ingineria produselor din materiale plastice şi

compozite Competenţe complementare TCM

13 Expertize şi diagnoze tehnice în ingineria

mecanică Competenţe complementare SMS+RM

14 Controlul calităţii şi procesării materialelor Competenţe complementare şi în alte domenii

SMS

15 Ingineria relaţiilor de muncă, securitate şi

sănătate în muncă Competenţe complementare în

domeniul apropiat studiilor de licenţă

TM

16 Managementul calităţii proceselor

tehnologice TM

17 Valorificarea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de energie

Competenţe complementare MH

18 Managementul sistemelor hidropneumatice de automatizare Competenţe complementare MH 19 Ingineria proiectelor în automobile Competenţe complementare TMTAR 20 Siguranţa ţi expertizarea incidentelor şi

accidentelor în domeniul feroviar Competenţe complementare IT

4.4. Formaţii de studiu. Decani de an şi îndrumători de grupă

Limitele minime şi maxime ale formaţiilor de studiu la diferite activităţi didactice (curs, seminar, laborator) sunt aceleaşi pentru toate domeniile şi specializările, după cum urmează :

- la curs peste 20 studenţi în anul IV şi V;

- la curs între 25 --- 180 studenţi (anii I-IV / I-III Bologna);

- la seminar 25 ... 40 studenţi (grupe);

- la lucrări practice 12 ... 20 studenţi (subgrupe).

(20)

Se constată încărcarea exagerată ca număr de studenţi a unor semigrupe la lucrări de laborator.

Evidenţa activităţii profesionale a studenţilor se ţine prin : - frecvenţa se evidenţiază în jurnalul de grupă;

- activitatea la lucrările de laborator şi proiecte este ţinută de cadrele didactice ;

- rezultatele de la colocvii şi examene sunt ţinute în evidenţa cadrelor didactice şi în cataloagele de note depuse la secretariatul facultăţii.

În anexa 4.1. sunt prezentate formaţiile de studiu în anul universitar 2008/2009.

Având în vedere efectivele de studenţi, la toţi anii de studiu au fost numiţi decani de an, iar la grupe, îndrumători de grupă.

În anexa 4.2 sunt prezentaţi decanii de an şi îndrumătorii grupelor pentru anul universitar 2008/2009.

4.5. Promovarea studenţilor

Analizele profesionale făcute semestrial în Consiliul Facultăţii şi în anii de studiu scot la iveală o promovare sub aşteptări în multe cazuri.

Sistemul creditelor transferabile (ECTS) permite studenţilor trecerea în anul universitar următor cu 40 de puncte de credit din totalul de 60 puncte/an de studiu. Acest lucru determină accederea pănă în anul V având examene restante chiar din anul I.

Cu toate acestea, după cum rezultă din tabelele 4.1. şi 4.2. efectivele de studenţi în anul V sunt în jur de 50 % faţă de câţi au pornit în anul I.

Cauzele sunt multiple :

- înrăutăţirea condiţiilor de învăţământ în Complexul Studenţesc prin crearea diferitelor societăţi comerciale ce perturbă climatul de studiu;

- comitetele de cămin şi administratorii nu stăpânesc în totalitate situaţia din cămine, mai ales în orele după amiezii şi nopţii;

- o parte din studenţi vin la facultate fără motivaţie, din dorinţa exclusivă a părinţilor;

- cadrele didactice nu mai organizează consultaţii săptămânale iar în unele cazuri exigenţa este exagerată;

- costurile întreţinerii (cămin, cantină, haine, rechizite) sunt ridicate, mulţi studenţi fiind obligaţi să lucreze, fapt ce afectează timpul dedicat pregătirii profesionale.

4.6. Strategia activităţii cu studenţii

Se constată un interes al absolvenţilor de liceu pentru admiterea la Facultatea de Mecanică la unele specializări.

Sunt specializări la care opţiunile candidaţilor nu acoperă numărul de locuri, ce se ocupă în final prin redistribuire de la specializările mai „căutate”.

Numărul studenţilor cu taxă este redus iar a celor de peste hotare nesemnificativ.

Opţiunea pentru Facultatea de Mecanică din Timişoara este şi a candidaţilor ce au domiciliul în localităţi cu facultăţi similare (Arad, Reşiţa, Oradea, Baia Mare, Târgu Jiu, Craiova) sau a celor ce locuiesc la distanţă mare (Constanţa, Suceava, Baia Mare).

(21)

Cu toate facilităţile oferite de sistemul creditelor transferabile, promovarea studenţilor este necorespunzătoare, astfel că în anul V ajung sub 50 % din cifra de şcolarizare din anul I, o parte după mai mult de 5 ani.

Se constată că din efectivele anului V la unele specializări prea puţini sunt absolvenţii cu examen de licenţă, o parte rămânând în „anul V extensie” prin nepromovarea unor examene chiar din anul I (Tabelul 4.2.).

Având în vedere o serie de aspecte legate de activitatea cu studenţii, se propun următoarele : - intensificarea preocupărilor pentru imaginea facultăţii astfel încât la admitere să se prezinte

candidaţi cu o bună pregătire din liceu, interesaţi de studiu. Un exemplu de ceea ce înseamnă imaginea şi reclama este faptul că schimbând denumirea domeniului „Inginerie managerială şi tehnologică” în „Inginerie industrială” interesul pentru acest domeniu este în scădere.

- este de datoria domeniilor şi specializărilor unde interesul la admitere este redus, să fie primele care să găsească mijloacele de atragere a candidaţilor la admitere;

- rezultatele la învăţătură pot fi îmbunătăţite printr-o mai mare preocupare a decanilor de ani şi extinderea activităţii acestora şi în căminele studenţeşti, unde situaţia este neprielnică studiului cu toate condiţiile create;

- Liga Studenţilor, cu care conducerea facultăţii colaborează permanent, are de asemenea atribuţii şi poate contribui la îmbunătăţirea climatului în căminele studenţeşti, prin activităţile sale în Comitetul de Complex, preşedinţii de cămine sau responsabilii de paliere;

- referitor la promovarea studenţilor se poate spune că în afara studenţilor „problemă” sunt şi discipline „problemă” care an de an au un procentaj redus de promovaţi, Cu cadrele didactice titulare de la aceste discipline trebuiesc continuate disciţiile şi întreprinse măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei;

- după 1990 s-a diminuat, sau în unele cazuri s-a renunţat, la consultaţiile săptămânale oferite studenţilor, fapt care constituie un alt motiv al nerealizării promovării. Conducerea facultăţii, Comisia profesională trebuie să aibă în vedere acest aspect;

- pentru recuperările restanţelor din sesiunea de iarnă, în semestrul al II-lea, în fiecare zi de luni a săptămânii, dimineaţa, se susţin, după o planificare riguroasă, examenele din semestrul I, nefiind prevăzute în orar activităţi didactice;

- în ambele semestre se susţin examene parţiale, planificate eşalonat, pentru degrevarea sesiunilor şi facilitarea promovării, la care studenţii sunt îndrumaţi să participe;

- se constată că semnarea contractelor de studiu de către studenţi, mai ales în anii mici, contribuie la o mai mare conştientizare a acestora.

5. PLANURI DE INVATAMANT.PROGRAME ANALITICE- SYLABUS-URI

5.1 Modalitati de elaborare si perfectionare ale planurilor de invatamant si ale programelor analitice

Procesul de invatamant se desfasoara in SISTEMUL CREDITELOR TRANSFERABILE, planurile de invatamant fiind adaptate acestui sistem.

A .Planurile de invatamant pentru seriile”LICENTA-5 ANI”

Dupa aceste planuri functioneaza procesul didactic in anul universitar 2008-2009,la anii V.

Principalele capitole ale planurilor de invatamant la aceste serii sunt:

(22)

Cap. I. - Pregatire fundamentala;

I.1 - Discipline comune tr.I (anul I+II);

I.2 - Disipline comune tr.II (anul III,IV,V);

Cap. II - Pregatire socio-umanista;

Cap. III - Pregatire de specialitate(discipline obligatorii si optionale);

Cap. IV -Disipline facultative.

In fiecare din semestrele I-IX,se prevad 45 de ore de practica.

Un an de studiu are o intindere temporala de 36 de saptamani ;primele 18 saptamani reprezinta semesrul I iar ultimele 18 semestrul II.In fiecare semestru,14 saptamani sunt dedicate esentialmente transmiterii de cunostinte iar 4 saptamani exclusiv evaluarii cunostintelor (sesiunea de examene).

Numarul maxim de discipline pe semesru este de 7.Toate disciplinele se incheie la nivel de semestru prin verificari.Nu se depasesc 4 examene pe semestru restul fiind cu evaluare pe parcursul semestrului.Numarul total de verificari pe an ajunge astfel la 14 (examene+colocvii).In semestrul II se aloca prin orar in fiecare luni dimineata spatiu pentru sustinerea si recuperarea restantelor din sesiunea de iarna.

Elaborarii proiectului de licenţă si pregatirii sustinerii examenului de finalizare a studiilor ii este alocat un semestru pentru anul V.

Finalizarea studiilor se realizeaza printr-un examen ce consta din:

a) Proba de verificare a cunostintelor fundamentale si de specialitate;

b) Proba de sustinere a proiectului de licenţă.

In Sistemul Creditelor Transferabile o serie de discipline cu numar mic de ore sunt comasate pe jumatate de semestru,cu examen dupa sapte saptamani.

Programele analitice (sylabus-urile) ale disciplinelor s-au intocmit de grupuri de cadre didactice care predau aceasi disciplina si aprobate in catedrele de specialitate.

Periodic, sylabus-urile au fost corelate si la nivel national cu ocazia intalnirilor organizate pe aceasta tema prin rotatie in diferite centre universitare.

Anual, programele analitice ale tututror disciplinelor continand capitole de curs,tematica seminariilor,lucrarilor de laborator,practica,cu precizarea concreta a numarului de ore si a bibliografiei,sunt depuse la decanatul facultatii.

Uneori, in desfasurarea procesului didactic se impun schimbari si corectari ale planurilor de invatamant si sylabus-urilor in scopul imbunatatirii lor.In acest sens,mai ales catedrele de specialitate propun o noua repartizare a numarului de ore intre disciplinele de specialitate sau introducerea unor noi discipline.

In aceste cazuri,planul de invatamant a fost studiat de Comisia de strategie si Comisia profesionala a Consiliului Facultatii,care au analizatoportunitatea schimbarilor propuse.

Avizul definitiva fost dat de Consiliul Facultatii.

B. Planuri de invatamant ale ciclului “LICENTA-4 ANI”

Dupa aceste planuri functioneaza pregatirea studentilor din anii I,II,III şi IV in anul universitar 2008-2009.

Planurile de invatamant au trebuit sa indeplineasca urmatoarele semnificatii:

 numar ore pe saptamana: maximum 26 (fara orele de Educatie fizica si Practica);

(23)

 numar ore de curs pe saptamana/disciplina:maximum 2.5 (in mod exceptional,cu aprobarea Biroului Executiv al Senatului:3);

 raport numar de ore de curs pe saptamana/numar ore de aplicatii pe saptamana :1±10%;

 numar de discipline pe semestru : maximum 7(altele decat Educatia Fizica si Practica);

 trunchi comun la nivel de domeniu:semestrele 1-4;

 discipline impuse la nivel de UPT;

 discipline optionale:cel putin 25% in semestrele 5 si 6 si 100% in semestrele 7 si 8,dintre care minimum 50% liber eligibile(“optionale independente”);

 forma de evaluare:examen,evaluare distribuita,colocviu(doar disciplina “Practica”

va fi prevazuta cu colocviu);la disciplinele prevazute cu examen,acesta va fi programat in sesiune,daca disciplina se desfasoara pe intreaga durata a semestrului, respectiv dupa cel putin 1 saptamana de la incheiera predari cursului,in cazul disciplinelor modularizate.

Pentru intocmirea planurilor de invatamant s-au constituit “Boardurile Domeniilor” si “Boardurile Specializarilor”, prezentate in anexa .5.1.

Pregatirea realizarii planurilor de invatamant a implicat apriori realizarea (Hot.B.Ex.S.

Nr.20/27.04.2005) urmatoarele etape:

-stabilirea competentelor si cunstintelor ,absolventului ciclului “Licenta”(Formularul I) -fixarea contributiei disciplinelor la crearea competentelor si transmiterea cunostintelor la ciclul “Licenta”(Formularul II);

-realizarea planurilor de invatamant (Formularu III);

-editarea de programe analitice (Formularul IV).

Au fost intocmite referate individuale de către cadrele didactice (din toate categoriile de la profesor la preparator),de catre studenti(senatori,consilieri,liga)sau de reprezentanti ai industriei si cercetarii,referitoare la planurile de invatamant.

Planurile de invatamant au fost analizate in numeroase dezbateri in Boarduri,in Consiliul Facultatii si aprobate in etape:mai intai pentru anul I si II,apoi pentru anul III, cele pentru anul IV au fost analizate impreuna cu planurile de invatamant de la ciclul MASTER.

5.2 Desfasurarea si controlul activitatilor didactice.Evaluarea gradului de pregatire a studentilor.

Activitatile didactice si evaluarea gradului de pregatire a studentilor se face in concordanta cu

“Regulmentul de organizare si desfasurare a procesului de invatamant,de formare initiala din Universitatea Poliehnica din Timisoara”.

Procesul de scolarizare se desfasoara pe baza unui contract individual de studii intocmit intre universitate si student.

Activitatile didactice se desfasoara dupa programul cuprins in orarul facultatii.Acesta este intocmit de Comisia de orar, formata din prodecanul facultatii,responsabilul de orar al facultatii si cate doi sau trei reprezentanti de la fiecare catedra.

Frecventa studentilor din anii I si II este obligatorie la tote formele de activitate (curs,seminar,lucrari,proiect)iar la anii mari este obligatorie la laboratoare si proiecte.Aceasta se consemneaza in jurnalele de grupa si saptamanal se depun la secretariatul facultatii,fiind urmarita indeaproape de decanii da an si indrumatorii de grupa.

(24)

Pentru a nu aglomera studentii in unele perioade,verificarile din timpul semestrului sunt planificate ritmic pe parcursul intregului semestru.

Sefii de catedre in baza principiului autonomiei universitare,sunt raspunzatori de corectitudinea desfasurarii procesului de invatamant.

Decanul si prodecanii facultatii au efectuat controale periodice ale modului in care se respecta programul orar,planificarea si desfasurarea examenelor,incheierea conform reglementarilor a stuatiei la invatatura.

Evaluarea gradului de pregatire profesionala a studentilor se face atat in timpul semestrului in urma formelor de verificare pe parcurs si apoi dupa sesiunile de examene.

Rezultatele situatiei profesionale s-au analizat in colectivele de catedra si in Consiliul Facultatii,cu invitarea cadrelor didactice titulare de disciplia,unde s-au emis hotărâri in scopul imbunatatirii rezultatelor profesionale.

5.3 Conţinutul si organizarea practicii

Practica se desfasora dupa cum urmeaza:

a) Practica de initiere pentru aniiI si II. In programul de practica sunt prevazute activitati cuprinse in “Planul tematic”pentru fiecare din cei doi ani de studiu. Practica se desfasoara in sectia de microproductie a U.P.T. arondata Facultatii de Mecanică si in intreprinderi cu profil de productie metalurgic si mecanic.

b) Practica tehnologica (de specialitate) pentru anii III si IV se organizeaza in intreprinderi de profil din tara.

Intre Facultatea de Mecanica si intreprinderi se incheie Conventia de practica in care se stipuleaza detaliat obligatiile reciproce.Colocviul de practica se sustine in fata unei comisii care verifica caietul de practica si cunostintele asimilate de student in practica.Practica este prevazuta cu puncte de credit.

5.4 Concluzii . Perspective. Strategie

Planurile de invatamant au suferit substantiale modificari dupa 1990 pentru ca :

- numarul de ore s-a tot micsorat in diferite etape de la 32 la30 sau la 28 si in final la 26 ore/saptamana;

- numarul de verificari s-a marit de la 10 la 14 pe an universitar (7 in fiecare semestru);

- noile specializari au necesitat planuri noi de invatamant;

- comasarea specializarilor la fiecare domeniu in planuri comune pana in semestru VII inclusiv a creat alte modificari ale planurilor.

In consecinta si programele analitice au necesitat acomodari la noile planuri.

Cu toate acestea s-a reusit stabilizarea planurilor de invatamant. Trecerea la invatamantul superior tehnic de 4 ani naste intrebarea : inginer generalist sau inginer specialist?

De aceea strategia trebuie orientata spre:

- definirea specialistului pe care trebuie sa-l pregateasca facultatea in(4+2)ani;

- armonizarea planurilor de invatamant cu cele ale unor facultati euro-atlantice care au experienta siau rezultate in structura aratata;

- fructificarea facilitatilor oferite de planurile de invatamant bazate pe credite transferabile prin reactualizarea ofertei de cursuri optionale in concordanta cu mediul econmic si preferintele studentilor;

(25)

- imbunatatirea comunicatiei electronice pentru a asigura accesul tuturor studentilor la multitudinea surselor de informare;

- orientarea tematicilor programelor analitice in scopul pregatirii unor specialisti care sa se integreze cat mai repede in problemele concrete,dupa absolvire;

- in vederea realizarii acestui deziderat, practica eficienta are o importanta deosebita,un rol deosebit revenindu-i practicii tehnologice;

- evaluarea periodica a cadrelor didactice si testarea activitatii acestora de catre studenti va conduce la cresterea prestatiei academice in facultate;

- se va da atentie utilizarii unor metode interactive de predare care sa sporeasca atractivitatea cursurilor si sa organizeze cursuri predate periodic de studenti;

- introducerea in mai mare masura a aplicatiilor practice, a rezultatelor experimentale in proiectele de licenţă si in tezele de doctorat, realizari de standuri model va crea deprinderi practice pe langa acumularile teoretice sau cele de utilizare a programelor de calcul;

- se vor sprijini specializarile care desfasoara activitate didactica in limbi de circulatie internatinală si se va accentua colaborarea cu alte facultati din strainatate in scopul cat mai multor mobilitati ale studentilor,inclusiv pentru practica in intreprinderi performante;

- marirea ponderii limbilor straine in consultarea surselor de documentare pentru discipline tehnice;

- se impune o atentie deosebita concursurilor profesionale care,fata de anul 1990 ,s-au diminuat simtitor,mai ales participarea la fazele nationale,o cauza fiind si lipsa posibilitatilor de finantare a acestora.

- pentru îmbunătăţirea conţinutului practicii tehnologice se va amplifica legătura cu investitorii din zonă, în vederea angajării studenţilor pe perioada practicii şi a vacanţei de vară.

6. PERSONALUL DIDACTIC. EVOLUŢIE ŞI STRATEGIE 6.1 Posturi didactice

Numărul total al posturilor didactice în catedre, în perioada 2000 – 2004 şi 2004-2008 este prezentat în tabelul 4.

NUMĂRUL TOTAL AL POSTURILOR DIDACTICE ÎN CATEDRE În perioada 2000 – 2004 - 2008

TOTAL/VACANTE (FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI)

Tabelul .6.1

Nr

crt Catedra

Departament 2000

2001 2001

2002 2002

2003 2003

2004 2004

2005 2005

2006 2006

2007 2007

2008 2008 2009 1 T.C.M. 26/8 26/4 26/5 27/7 20/3 20/0 21/2 21/2 20/1 2 SMTT (SMS) 17/4 19/4 18/3 19/5 16/4 18/0 19/5 25/3 27/4 3 UTS 10/0 10/1 9/0 8/0 8/0 8/0 8/0 0 0

IFM 44/7 46/0 48/7 46/5 47/5

4 Mecatr (depart) 46/0 43/3 43/3 45/5 18/3 18/0 20/2 23/5 22/4

5 OMM 20/2 20/0 16/0 16/0 16/0

6 GDDT 16/4 16/2 18/5 17/4 14/4 15/0 16/1 16/1 16/1 Mecatronica 52/9 53/0 52/3 55/6 54/5

(26)

7 MECANICA 25/1 23/0 22/0 22/1 19/6 19/0 21/7 25/10 22/8 8 REZ.MAT. 17/0 15/0 15/1 16/2 14/3 15/0 17/5 16/5 15/2

MRM 33/9 34/0 38/12 41/15 37/10

9 MTT(TMTAR) 32/4 28/4 26/2 29/5 18/0 17/0 18/3 20/4 21/4 10 T.M. 27/0 24/0 24/0 27/4 25/0 21/0 21/0 23/1 22/1 11 M.H. 18/0 21/0 18/0 19/1 18/0 17/0 16/0 18/1 15/1 12 M.R.C.F. (IT) 17/0 17/3 18/5 19/6

MMUT 61/0 72/0 72/6 79/11 77/12

TOTAL FAC. 234/21 228/1

8 219/19 229/34 215/25 206/0 216/34 221/37 215/32 NR.C.D. 213 206 200 195 190 206 182 176 174

Din analiza datelor prezentate se constată :

- o reducere a posturilor didactice de la de la 234 la 206 în perioada 2004-2006 determinată de supranormarea din constrângeri de eficienţă economico-financiară;

- în perioada 2006 – 2008 a apărut o creştere a numărului de posturi, creştere datorată pe de o parte faptului că a avut loc o relaxare financiară, prin urnmare şi a normării, iar pe de altă parte a devenit obligatoriu îndeplinirea unor sarcini didactice de 4-6 ore/săptămână pentru fiecare doctorand cu frecvenţă

- creşterea numărului posturilor didactice de la 216 la 221 în anul universitar 2007 – 2008 ca urmare a relaxării normării, concomitent cu scăderea numărului cadrelor didactice de la 200 la 195

Evoluţia numerică a postutilor didactice şi a persoanelor pe funcţii didactice este prezentată în tabelele 6.1, 6.2 şi 6.3.

NUMĂRUL POSTURILOR PE FUNCŢII DIDACTICE În perioada 2000 – 2004 – 2008

TOTAL/VACANTE(FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI)

Tabelul 6.2.

An univ Funcţia

2000 2001

2001 2002

2002 2003

2003 2004

2004 2005

2005 2006

2006 2007

2007 2008

2008 2009

PROFESOR 73/0 64/0 63/0 62/0 57/0 54/0 48/0 48/2 45/1

CONFERENŢIAR 43/0 48/0 48/0 47/0 46/1 44/0 44/0 45/3 46/5

ŞEF LUCRĂRI 79/12 69/12 64/10 67/18 58/8 50/0 54/6 59/8 67/12

ASISTENŢI 27/8 29/4 31/6 42/12 39/8 39/0 50/8 41/6 47/14

PREPARATOR/DF 12/1 14/2 13/3 11/4 15/8 19/0 0/20 24/4 10/0

TOTAL

FACULTATE 234/21 224/18 219/19 229/34 215/25 206/0 216/34 221/23 215/32

(27)

NUMĂRUL PERSOANELOR PE FUNCŢII DIDACTICE În perioada 2000 – 2004 - 2008

(FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI)

Tabelul 6.3.

An univ Funcţia

2000

2001 2001

2002 2002

2003 2003

2004 2004

2005 2005

2006 2006

2007 2007

2008 2008 2009

PROFESOR 73 64 63 62 57 54 48 46 44

CONFERENŢIAR 43 48 48 47 45 44 44 42 41

ŞEF LUCRĂRI 67 57 54 49 50 50 48 51 55

ASISTENŢI 19 25 25 30 31 39 42 35 33

PREPARATOR/DF 11 12 10 7 7 19 0 1/23 1/9

TOTAL

FACULTATE 213 206 200 195 190 206 182 176/23 174/9

Structura personalului didactic pe funcţii didactice şi categorii de vârstă este prezentată în tabelul 6.4.

VÂRSTA CADRELOR DIDACTICE/FUNCŢII DIDACTICE (2007 – 2008)

Tabelul 6.4 Categorie de vârsta/Funcţia didactică 23-30

ani

30-40 ani

40-50 ani

50-60 ani

60-70 ani

TOT AL

Procentaj [%]

Profesori (fără consultanti) 0 0 7 22 17 46 (50-70) : 84,8

Conferentiari 0 0 17 19 6 42 (40-60) : 85,7

Sef lucrari/lectori 0 6 22 23 1 52 (40-60) : 86,3

Asistenti 4 14 8 7 1 35 (30-50) : 62,8

Preparatori 0 1 0 0 0 1

TOTAL 4 21 55 70 25 176 (50-70) : 54,3

(40-70): 85,71

Din cele prezentate în tabele se constată :

- o proporţie sporită a numărului posturilor de profesor şi conferenţiar, lucru explicabil şi prin faptul că facultatea este cea mai veche din U.P.T.;

- „îmbătrânirea” personalului didactic.Peste 84% dintre profesorii universitari au vârsta între 50 şi 70 de ani, iar 100% dintre conferenţiari au varsta peste 40 de ani. Chiar şi în rândul şefilor de lucrări 86,3% au vârsta peste 40 de ani.

6.2 . Normarea cadrelor didactice

Pentru a studia în detaliu efectele normării peste normele prevăzute în statutul cadrelor didactice s-a calculat procentul de supranormare la fiecare catedră şi funcţie didactică.

În tabelul 6.5 sunt prezentate rezultatele calculului pentru ultimii trei ani universitari.

Din analiza datelor prezentate se constată că există decalaje substanţiale între supranormările medii în diferite catedre, iar în cadrul aceleiaşi catedre între diferite funcţii didactice: