Istoria romaniloru din Dacia Superiore. Tom. 2: Evenimentele romaniloru la a. 1848 pene la adunarea din 15./3. maiu inclusive

TO~IULU II.

~

~MI~"TELE ROMANILORU LA A. 1Mll. PF.NF. LA ZDt:NAREA DIN 15./3. MAll" ll'CLt:SI\'E.

· .. . 1 ... - - --- ··· ³ⁱ

. ' ' . . . ' .

~~fJ ! _ 1' . p~.$r-~~~M ' l . ...

· J

-'· 1

VIENA

CU LITERELE LUI C. GEROLD SI FIIU.

1 ~ l) 2.

,

Tern~ra auiMD, qWim ped•ll (Arpa4) a Solln Gr..d.., aull.at.•n• IIDDO!tltmn• l\ohl• •h·endbaâ

.... ~~~ -J. .. . . .

- ·

'

..

SENATULUI. E. POl'ORL'LlT ROMAXU.

CAUE. 1~. V. :KON. l\lAIU. A. U. C. l\l~IDCI.

PROV. DAC. MI>CCXLII.

1~. BLASIU. Hl. CAMP. LIBERTATE!.

Jl'l<A.

A SI. APERARE. Ul\IB'A. E. TIER'A.

:\I1U. l\WLTU.

CA.

VIETI'A.

A. PAPIU. ILARIANU.

COLO:KU. DIX DACI'A. LUI. TRAIA~U.

LA. A. PHOV. DAC. l\IDCCXLVI.

DIN. VOTU.

!tb• tU Il~..\ 1~' •. l't-:U rtD•LiOG,AI tiiEZEI tflmltr.l It ·MUie$ -\6itlll$t~WhP.IY

097782 2613

"

('.\TR.\

l~t~PTORI.

llnca. in anulu

1848.,

indata dupa Aduna- rea din 15. ~laiu, mi-am' fostu propusu a scriere pPntru Romani intC'mplarile, ce atund de abia incepusera a S<' de8fasiu- rare. Cu tote ca matl'rialulu culesu anca de pe atunci, o suma de documinte si alte insemnari, ce-mi facusem, mi-sc per- dura mai pe urma: am' remasu tare in propusulu mC'u. Mi-aduceam a minte cu durere, câte incercari de libertate nu fe- cPra Romanii in tempurde trecute : si seu nu se afla, seu nu cutedia m·ci-unu Romanu a le descriere, dupa cumu au fostu! Cei de alta gen te, ce le-au scrisu, le-au scrisu in intcrcsulu loru propriu e in oprobriulu si defaim'a Romaniloru.

Câta invetiatura e folosu n'aru fire potutu trage Romanii in a.

1848.

din acele intem-

plari, deca ele aru fi fostu scrise de vcr- ( unu Romanu pentru Romani! Me uitfim de alta parte, cumu evenemintele anului 1848. pe di" ce se desvolta, se fa<:ea totu mai importanti, si me temeam, nu cumva si aceste se remania cunoscute posterita- tei Romane numai din condeiulu celoru de alta ginte. In fine, me provocara si me indemnara mai multi Romani, barbati de- mni de tota consideratiunea.

Din motivele aceste me apucai de lucru, si in a. tr. esi la lumina primulu tomu de

"lstorta Romaniloru din Dac ta Supmore",

ca prl~dmblu

in

istori'a Roma.niloru din a. 1848. Bunavointi'a, cu care ac('ptâ Pu- bliculu Romanu acelu tomu, mi in:sut\â, i si mai multu curagiu spre continuarea opului.

Atunci cugetam, ca voiu cuprinde intr'unu tomu tote evenemintele aniloru 1848. e 1849.; dar' intrandu in compilarea l01·u, pe de o parte materi'a crescea din

dr

in d1 sub mana, pe de alta parte 'mi venil·a din tote partile documinte de o insemne- tate forte mare, fara cari istori'a remanea defeptuosa. Prin urmare, fui constrin~>u

a schimbare totu planulu opulni, da.JHlu-i

IX

o tSteusiune mai mure, :;i imparti'ndulu m mai multi tomi.

Dupa-ce in tom.

1.

trecui rapede preste isto- ri'a Romaniloru pen' la capetulu anului

184

7: in torn. II. descrisei intemplarile anului

1848.

pen' la Adunarea Natiunale din 1.). )faiu inclnsive. Spre a pute in- tielegere evenementele aniloru

1848- 1849.,

premisei tomului II. o Introduptiu- ne mai lunga, in care desvelii mai pe lar- gu cea-a ce numai aieptasem la loculu seu in torn.

1.,

si me acioperai a reschiarare ideele politice-natiuuali , de cari se a1-rita si diu cari pureedea diversele partite in- ainte de

1848.

ale natiuniloru Europei de Resaritu, e cu distintiune ale imperiului austriacu, ce luara parte aptiva

in

evene- mintele acestoru doi ani , mai alt•:m in tier'a unp:urt"sca, in Croti'a, in Temisia:n'a, Crisian'a e in Transilvani'a. Tomulu III.

,.a

trapta intot.>mplarile dupa Adunarea din 15. Maiu pt>n' la constituirea Comitl'- tului Romanu in optobre

1848.

Tomulu IV. pen' la retragerea ostei imperatesci din Transilvani'a in )fartiu

1849.

Tomulu V.

va enara luptele, ce Romanii, singuri si ueucljutati

rlt·

ncmim•, le avura cu unl!urii.

,. ...

1

plari,Rdeca ele arut fi ~Rostu s?r

1

is:

1

de .vcr· ,(. unu omanu pen ru omam. Jt e mtam \ de alta parte, cumu evenemintele anului 1848. pe dY ce se desvolta, se faeea totu mai importanti, si me temeam, nu cumva si aceste se remania cunoscute posterita- tei Romane numai din condeiulu celoru de alta ginte. In fine, me provocara si me in(lemnara mai multi Romani, barbati dt'- mni de tota consideratiunea.

Din motivele aceste me apucai de lucru, si in a. tr. esi la lumina primulu tomu de

"lstor~~a

Romaniloru din Dact a Superiore",

ca preamblu

in

istori'a Romaniloru din a. 1848. Bunavointi'a, cu care act'ptâ Pu- bliculu Romanu acelu tomu, mi insutlâ., si mai multu curagiu spre continuarea.

opului.

Atunci cugeta.m, ca. voiu cuprinde intr'unu tomu tote evenemintele aoiloru 1848. e 1849.; dar' intra.ndu in compilarea loru, pe de o parte materi'a crescea din dY in

w

sub mana, pe de alta parte 'mi venil'a din tote partile documinte de o insemne- tate forte mare, fara cari istori'a remanea defeptuosa. Priu urmare, fui const1·insu a schimbare totu planulu opului, dawlu-i

"'

o !ltl•llsiune mai mare, si im pa1·ti'ndulu m mai multi tomi.

Dupa-ce in tom.

1.

trecui rapede preste isto- ri'a Romaniloru pen' la capetulu anului 18-!7: in tom. Il. descrisei intemplarile anului 1848. pen' la Adunarea Natiunale din

15 .

.Maiu inclusive. Spre a pote in- tielegere evenementele aniloru 1848 -

1849., premisei tomului Il. o Introduptiu- ne mai lun:ra, in care desvelii mai pe lar- gu cea-a ce numai aieptasem la loculu seu in tom.

1. ,

si me adoperai a reschiarare ideele politice-natiunali , de cari se agita si din cari pureedea diversele l'artite in- ainte de 1848. ale natiuniloru Europei de Resllritu, e cu distintiune ale imperiului austriacu, ce luara parte aptiva

in

evene- mintele acestoru doi ani , mai ah·su in tier'a ungurl·sca, in Croti'a, in Temisian'a, Crisian'a e in Transilvani'a. Tomulu III.

va

trapta into{'mplarile dupa Adunarea din

15 .

.Maiu pt>n' la constituirea Comite- tului Romanu in optobre 1848. Tomulu IV. pen' la retra:rerea ostei imperatesci din Transilvani'a in Martiu 1849. Tomulu V.

va enara luptele, ce Romanii, singuri si neadjutati rlt' nemim•, le avura cu ungurii.

Tomulu \' 1. e celt!laltc t!C vot·u ocupit cu iu- templarile dela &uit'a n·sbelului civile 1wn' in diu'a de a:sta-di. llocumentele, ce parte confirma' parte ilustra materiele' ca se nu precurme cursulu celu firescu alu isto- riei, spre comoditatea leptorel ui se tipa- rira, e se voru tipari si de aci inainte, la finea tomiloru, de cari se tienu, in limb'a ori1--inaria; facundu-se in testu pretotinde la loculu seu provoc-atiune la densele, unele traducunJu-sc intregi' era din al- tele numai cuprinsulu.

Dupa acestu planu se va continua istori'a moderna a Romaniloru in sîru cronolo- gicu ').

Candu m'am apucatu de lucru , nu-mi era necunoscute pedecele, cu cari are a se lu- pta totu istoriculu. Deca C. Crispu Sallu- stiu s'a potutu plangere, ~âtu

e

de greu a scriere istoria, pentru-ca mai antaiu, dupa- cumu dlce -elu, limb'a se cuvine se core- spundia fapteloru si se fi a demna de ele;

a dou'a, pentru-ca, deca spuni faptele cele

1) Din puntu de vedere cronologicu in•emnaruu, ca unde in tcstu nu s'au pusu datei~ dupa smbe Ca- rendariele, se intielcge Carendariulu ~clu nouu Gre- g•Jrianu.

rdc ale omeniloru, cei mai multi

te

in- culpa de invedia; si esei placutu numai, candu vorbesci de fapte virtuose e glo- riose, pe cari

fi

a-care le crede usiore

^{1) - :}

cu câtu mai multu le sente unu Romanu aceste greutati, mai Yertosu, candu scrie istori'a tempului de

fa~·ia,

unde are a face cu persone, cari se afla anca in vietia.

Ce se atinge de greutatea din puntulu Iim- bei: Sallustiu, fara indointia, nu o in tie le- gea de limb'a latina, care chiaru in epoc'a acea-a se afla in celu mai inaltu gradu de cultura;

ci

modesti'a lu facea a se teme- re, ca nu va

fi

in stare de a imbracare faptele, de cari scriea, intr'o limba demna de densele. Nece limbei Romane nu i se pote facere neci-o imputatiune. Limb'a nostra, cq tote ca nu se pote lnudare cu Clasici, nu e intru nemicu mai

pu~u

ca- pace, de câtu sororile ei. In ea poti tra-

1) Ac mihi quidem .. , , in primis arduum .,jdetur res ge~tas s~ribere: primum, quod facta di~•i• ex- aerptanda sunt; de bine, quia plerique, quac delicta reprebenderis, ma)i.,olentia et in .. idia dicta putaot:

ubi de magna virtute atque gloria bonorum memo- res, quae sibi quisque facilia factu pntat, aequo animo accipit; supra ea, nluti ficta, pro falsi o dut·it.

C. C. Snllu8liur in Cnlilin. III.

pt8. tote obieptele scientifice si ver-ce idf'e suhlimi. Greutatea inse

e

uin parte-mi, cit nnulu, ce acumu începui a scriere in limb'a materna. Am' sentnu in adevcru e St'DtÎU 1 câtn

e

^{de ~eU} de a scrierP de odata bene e curatu in limb'a tea e de a te f<·rire de strainismi, dupa-ce tote scien- ticle le-ai invetiatu in limbe straine. Cu- rwseu ensu-mi, ca n'am potutu scapare P"'totindine de acestu Titiu , si cunoB<'u si mai multu, ca n'a.m potutu implenire cea-a ce cere Sallustiu dela istoricu,

ca .

limb'a se corespundia demnitatei fR-pte- loru. Din acestu puntu de vedPre ceru

indul~nri'a leptoriloru. In celelalte, m'am adopera.tu, se scriu intr'unu stilu usioru e firescu , conforme J!eninlui limbei no- stre. 'Er' câtu pentru forme: m'am tie- nu tu de analow'a limbei, singurulu prin- cepiu. care pote e debe se unescs pe scrii- torii H.omani ').

Cu wultu mai tare sente u11u Rumauu cea- lalta gn-utate a.ie1•tata de Sa.llusti11, greu-

l) FonD'.a ia ~nl11 ai e~~t~, C"Rre am u8ua.t'o forte cl ... su.

se rw m.i-&c impllte dt• .la.ti.nisa•u, pcntru•t:ll onucle ac:c•t<·i fw-JIJ>' !It' ILh ia ovtilt• nnl'll't: <-rle aoai ve•·hit.¹•

XIII

t.atea din puntulu consideratiuniloru per- sonali, mai alesu candu scriemu faptele ominiloru, ce se afla anca intra noi, e mai vertosu , candu Romanii din imperinlu Austriei, pen' acumu fara de vieti a pu- blica e fara de publicitate de ti pariu, nu s'au invetiatu anca a-si vedere faptele date in judecata publica. Aici prin urmare mi- se pote tt>mplare si mie cea-11 ce dke Sal- lustiu' ca unii se- mi imputl· inn~dia ver vointia de reu, altii se me im·ulpe 1le lin- l!us'itoriu e partiale. Dar' io luai bilau~i'a

in mana, si arum·ai intr'o cumpana totP c·onsidcratiunile pPrsonali; er' in cealalta cumpana pusei insemnetatea evenemente- loru din a. 18-!8. e 1849, importanti'a clo- cunwnteloru relative la aceste evenf'mentP1

" emolumentulu gentei nostrP, in fine, !'lc>o- pulu ce mi-l'am propusu dela iuceputu: SP

Jasu posteritatei RomanP o i<~ona vii11 e adeverata a acPstoru mari evenemente, la cari an luatu pnrte si Romanii ^!'it apt.ori principali, si cari sunt scrise in inim'a mra si a tot.uroru Romaniloru. Dupa-ce me conYinsei. ca aceste din urma cumpanesc-u pe cele de ant.aiu, alegerea nu-mi fi1 l!l'l'll:

calc-ni preste consicleratiunile pers(mali si

:tiV

me intrarwai cu singur\1. arma, cu car~

te poti armarc in istoria, cu Ade1~t>rulu.

Spre a scriere o istoria adeverata a intem- plariloru din anii din lll1na , nu se cerra de catu ochi sanetosi, studiu in culegt'rea documintPloru, bunavointia, amore de ad<·- veru si inima de a-lu spunere. Evene- mentele aceste se pctrecura sub ochii no- stri, e sunt anca in viia memoria a ome- niloru. La unele am luatu ensu-mi parte de a dreptulu, prin urmare potu se dlcu, ca am' scri:m cea-a ce am' vedut.u eu en- su-mi, si cea-a ce vedummu cu totii. Dela mine n'am adausu ncmica, si critica am·a n'am facutu, de catu unde era ncaperatu de lipsa. Am lasatu la o parte 8i carapte- ristic'a per8oneloru, care de altminte se cere in ver-ce istoria pragmateca; pentru- ca multe intemplari 8t' esplica numai din carnptcrulu ominiloru ce intra la medi- locu, ca aptori. Dara in loculu ac<·lei-u am lm;atu pretotindt• , ca faptele se vor- b('8Ca, de de sene, si am produsu in totu loculu do<·umente spt·c intarirra loru.

Adeverulu fiindu-mi legea suprt•ma si luce- ferulu intru tote, l'am scrisu fara sfidu, si l'am spu~u amicului e initni(•ului intr'o

fot'liHI, fara partcnirc. Cu totc inse, ca m'am adoprratu cu totc pot.t·rile a-lu afli~

si a-lu 'spune: se pote se afle cineva si in acestu opu erori si scaderi, de cari nu

e

seutitu neci-unu lucru ominescu; inse C(•ste din urma le voiu plini, cele de an- taiu le voiu indt·cptit cu tota promptitu- dinea indata ce mi-se voru descoperi cu anima amatoria de aden~ru, carui lmcu- rosu se plt.>ra totu omulu onestu: era nu din studiu si din meni a, care nu merita -

n cei-

unu preti u.

~u potu incheia fara de a multiamire cator-

Ya

barbati Romaui, cari cu totu bunavoin- ti'a me adjutara cu desluciri asupr'a fapte- Iuru speciali; altii tramitendu-mi din mai multe parti documinte de mare pretiu; e cu distintiune unui bra.vu Roma.nu din A .... , care pe lan:ra o multi'me de docu- mente de cea mai mare insemnetate, mi fece si o istoria c!itu se pote de completa n intemplarilom din a. 1848., mai alesu in câtu ,se atinge de Rnmauii din Temi- sian'a e Crisian'a; de act-stu mnnuscrisu, pt·ecumu si de altulu dela unu Romanu din 1'l·misian'a, me voiu folosi

ca

de opt·ri de st>ne st.atatorie. At:itu pt· _ · ·-:~ r:\tu -"

..

-· P~lll~tt;t:·

. .,

·, ^•,

. l::<ESTI

*

'"

si pe altii, cari voru mai fi avendu docu- mente de aceste-a, seu le sunt cunoscute unele fapte istorice necunoscute in puhli- cu, i rogu in iuteresulu istoriei natiunuli,

ca

se binevoiesca a mi le trumita si de aci inainte.

Cu

aceste dan in man'a publicului Romanu tomulu II. alu istoriei nostre moderne.

Candu va esi tomulu 111.: nu potu deter- minare acumu. Materialulu pentru tomii urmatori se aduna e se compila neintre- ruptu; er' esi"rea loru la lumina depinde dela impregiurari, ce nu-su in poterea no- stra, apoi si dela bnnavointi'a, cu care publiculu Romanu va acepta tomulu Il.

Viena 1.). /3. Maiu 1852.

1

1

CVPHENSVJ.U

TO~ICLl.JI

II.

I~TRODl"PTIU!'\E.

Desvoltarta Slavismului, Uogurismului e RomaniBmului inainte de a. 1848 . • . • . • • . • • • • . • . . . • • • . • • •.•

CAPU I.

Miscarile e eluptamentele wartiali ale unguriloru. Cri- tic'a constitutinnei ungnresci din a. 1848. 1\lini- oterinlu ungurescu. Miscarile nationali ale croati-

Pdl ·

loru , serbiloru, alovaciloru. . . • . . . 3

CAPU Il.

Miscarile tran•ilvaoe. - Miscarile e agitatiunile uogu.

reaei e aecuesci pentru uniune. ~fi&carile aasesl'i.

- Miscarile romaniloru transihani. Discusiuneu Uoiuoei in foile publice ale romaoiluru. Procbia·

i l

; ,

maliunea lui S. Baroutin din 25. martiu in c.-ontr'A uuiunei. Miscarile romaniloru in diYeree porti nlf' tierei totu in 25. martia. Tenerimea dela Oeior- beiu proiepta adunare pe duminec"a Tomei. Re- lipirea tenerimei in tota tier'a spre a chiam& p~

poporu la adunare pe dom. Tomei. lucerrarile guberniului de a impedec& adunarea romaniloru.

lnC'uviintiarea Adunarei din 15. maia. CaoC'clnri'a de t_~urte . . . . • . • . . . . • • • • • . • . • . . •••.

CAPU IIL

A1lunarea romaoiloro dela durninec'a Tomei. R.ftlutiunile comisariloru despre adunare. - Gobernatorele tif'-

,., .

:;a

rei mer~ţe la Sabiniu dupa adunare. Calumuiele.

amenin&iarile 1 persct·.auarile romaniloru din partea o.nguriloru in urm'a adunarei dela dam. Tomei •.. 129

CAPU IV.

l>iscnsiunea ('aueei Uniunei e natiunaliratei intre romani.

Maesrriele sasesci. Calnmnicle ilnguresci. Confe- rintiele romaniloru pentru cele ce sunt se ae faca in adu mare-a natiunal.e: conferinti'a din Sabiniu.

Mesurile gub(>miului pentru adnnarra din 15. ruaiu.

Agitarinn<'a. tencrimei 1)rin tiera, c:-biamarea e ple-

can~a romnnimei la Blusiu la adunare_ . . • . . . 1 ~9

CAPU V.

Adunarea geuerule a Nat.iuuei Romane diD 15./S. maiu 2U4

1 ₁

('181'.

l. B. ~icolan Weoselenyi despre romonismu 267 IV. Contesiunile farute romaniloru de Universitatea

aasesca .•..••..•...••••.•...•.•...•..•.• 272 VII. Propnsetiunea Cancelariei de curte catra Impe.

ratnlu ddto. 29. aprile in unn'a scirei d .. pre mi- scarile romaniloru si de&pre cugetulu Iora de a se adunare la Blasin ... 274 V III. Ceroulariele epiacopielorn chiamatorie la Adunarea

din 1~./3. maiu .................. 277 IX. Relatinnile comesarilorn despre Adunarea dela dn-

minec'a Tomci .••.... , ....• , .. , ..••..•....•.. 279 X. Douc poesli din a. 1848 ............. 286 XII. Scrisori'& comitelui snpremu Banfy catra guberna-

torele, in care cere, el. 18. AdunarE"& din Blaaiu se se tramita ai unn comesariu din einnla guherniului 289 XIII. lnotruptinnea pentru tienerea Adunarei din 1 S. maiu 290 XIV. Prototolulu Adunurci din 15. maiu ••••. , ... , 291

XV. Relatiunea comcsarilorn despre conferinti'a de du- mineca e deopre siedinti'a I. a Adunarei •.•... 303 XVI. Scriaori'a ep. Scbagona din 16. maiu catra credin-

tioai i &ei • . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . 304 XVII. Rclatinuea comesariloru despre cun;ulu ulteriore

alu Aduoarei •..•.•••..•...•.•••..•• , ..•.•... 305 X VIII. Scrisori'& ep. Lemcnyi catrn Balintu, paroculu Ro.

Aiei , prin care-i dcmanda , câ ae 1e departe dia Bla&in dela Adnoarea de daminrc·a Tomei .• , . . . 306 XIX. Di&caronln lui Bamntiu dia 14.;2. moiu de relntin-

aile Rumanilurn cu Ungurii , e de libertatea na- tionale •..•.••• , , ...••.••... , •....•• , . • . • • • :!Oi

II

siunile, tota lumea cauta cu mirare In virtutii!' pontefieelui liberale, si nu credea nimene, ca ar·

mai mai fi ceva eu neputintia, vedendu cumu s'a

:1

mutatu Prinr.ipele celu mai ab~olutu in Pontefice t'Onstitutiunale. - Reformule ponteficclui pu8era in miscare pe tote poporde staturiloru Italiei. Anca inainte de revolutiunea din Februariu ferbPa lta- li'a intrcga, si poporele storcea reforme, drepturi constitutiunali.

Il. Candu se facu acestea in Rom'a si in Iota ltali'a: Francii parisiani - invetiati fiindu de 50.

de ani a incepe tote miscarile politice in Europ'a, ca se nu-i intreca nici de a.sta data Cetatea eterna pe stacliulu libertatci - rcstorna tronnlu rcgeşcu

si pe regele loru Ludovicu Filipu 'lu constringu la fuga - chiaru in lun'a aceea (23. 24. Februa- riu), in care alungara sl romanii inainte cu 23.')6.

de ani pe Tarquiniu Superhulu celu din unna rege alu loru, si precumu introdusera atunci ace- sti-a republic'a in loculu monarchiei: asia si fran- cii in 1848. prochinmara republic'a !Oi promisem ajutoriu tuturoru poporeloru subjugate.

Faim'a restornarei tronului lui Ludovicu Fi- lipu strabatu ca fulgerulu tota Europ'n, si numai o strigare se audia dela apusulu pene la rc~nri­

tulu ei, si aceea era rcsunetulu trcimei francesci:

libertate, ecaretate, fratietate!

III. ('i libertatea acestui anu s'a arctatu in mai multe forme. La franci s'a arctntu ca soria- limm si ca democratismu: francii socialisti nu do- ri

a

nimil'u mai puctinu , de câtu a resturnare cu totulu societatea ceea ce este acumu 8i a o orcli-

III

nnre nltmintrl'a - d'icundu, ca nu e de locu bine ordinata, ei nu se muhicmia numai cu libertatea.

politil'a.; -

era

rcpublicanii democrati se destin- gen de cei socialisti, cari se numescu si rosii, ca democratii vrPu, se ~tea rcpublic'a; dara inse vreu se stea si propiPtatea fin. • arui-a neatinsa. - La italiani s'a aretatu libertatea' ca o dorintia de a unire tota ltnli'a, si tcndinti'a acest-a natiunale atâtu de afunde rndecini a prinsu in animele ita- lianiloru, cîttu si acumu , dupa ce s'a restauratu ordinea, anca mai afla tribunariele din Sicili'n membri de ai "unitatci it al iane." - Despre ger- manii din 184K. e lucru precunoscutu, ca s'au in- ccrcatu a-i adunare pe toti nemtii intru unu corpu natiunale, ca se faca ~una Germania mare", pe care ci o numi a: "cin einiges Gross-deutschland";

deci si la acesti-a s'a de~coperitu libertatea mai multu in fonna natiunale, de câtu ca dorintia de a indreptare scaderile si ncadjunsele societatei, 1wntru-ca de sl este destula lipse si meseria in Germani' a: totusi pene acumu frigurile sociali, cari domnescu in Franci'a si in Angll'a, anca nu i-au prinsu pe stranepotii lui Ariminu. Domnii profe~ori din parlamcntulu dela Francofurtu mai multu se adopen\, cumu aru pute facere minunea,

<·a se se nasca "un'a Gt>rmania", nimicu standu in contra impart'irea ei intre 38. de princepi, ale ca- roru drepturi nu cuteza a le negare. -

D(' unde se pote vede, ce caraptere au avutu miecarile din 184R. la poporele din npusulu Eu- ropei. Atâtu este de potente idP"a natiunalitalei la tote poporPle ~~ ee le mai l'Ulte ~ Totf' sein, ca

1.

IV

pentru natiunalitatea apeeata sunetulu libertatei este o chimera; dara libertatea perduta totdeaun'a este in stare a o recestiga o natiune v!a si unita.

Fara nationalitate nu e libertate: natiunalitatca este conditiunea neaperata a libertatci! - -

IV. Deca treccmu marginile apusului Unga-

1

carapt•ruto rici, amu pa~ltu in Europ'a de resaritu. Carapte-

~:;~~~~~:,.:• rulu natiunale se aretâ s1 mai stra'ucindu in mis- P.:~;~~~".'; carile din 1848 ale natiuniloru celoru subjugate

tu 1~. si bucati'te in resaritulu Europei.

Locuitorii principali ai Europei resaritene, cu cari stamu noi romanii in atingere nemidilocita, se tienu de trei semintli: de semintl'a unguresca, slava si romana. Aceste trei semintii au luatu parte de frunte si decisiva in miscarile politice din a. 1848. in resaritu. Miscarea politica din 1848 a avutu cursulu seu regulariu la aceste na- tiuni in mediloculu pacei inainte de revolutiunea din Februariu, miscarea era preparata, si anulu 1848. i-a datu numai o impingere mai iute, mai determinata spre luptele cele mari intre aceste natiuni. .Intrebarile, cari frementa spiritulu ace- storu popore ale Europei resaritene - scrie unu Francu ^{1) -} nu sunt nici-de-cumu intrebatiuni de sisteme, nu atâtu se lucra la aceste popore pentru cutare seu cutare organisatiune sociale, câtu pentru n'ttiunalitate, adeca pentru indepen- dinti'a si onorea natiunale .... acel-a s'ar tr~ta

') Les Peuples de 1' Autriche et de la Turquie. lliomlre cootemporaioe des lllyrieoa, des Magyara, dea Roumaiu et dea Polooa.is. Par M. Hippolyte Desprez. Paria.

ISSO. tom. Il. p. 4-.

V

el& unu patriotu reu la aceste popore, care n'ar' sacrifica principiele partidei sele pentru caus'a natiunale. Asia e acest-a la Croati, Ia Rulgaro- Serbi - fratii loru de sange, la Cechii Boemiei, la Romanii Transilvaniei si 1\Ioldo-Romaniei" •.•

V. Deca vomu cerca cu de-a-menuntulu re- Denolloree

!ati unile acestoru natiunalitati intre sine: vomu ~~~::::,',:'~!

aflA. prfusioru caus'a acestui fenomenu politicu. - r:::;~;!':.

N atiunalitatea fi a-carei din aceste trei sem in tli se afla - si se afla anca - amenintiata cn perire intr'unu locu din partea germanismului, intr'altulu din partea ungurismului si intr'altulu erasi din partea rusismului, pentru-aceea e lucru prefirescu, ca natiunalitatea tiene loculu celu d'ântliiu la ace- ste popore intre tote interesele politice-sociali. Mai incolo - fia-care din aceste natiuni are preocu- patiunile se le politice; :fia-care are unu ideale pro- priu alu seu, carui subordina tote celelalte inte- rese; fia-care vede inaintea sea unu venitoriu - de sl departatu, dara pentru ele certu, - si acest-a este ~ndependinti'a absoluta inttlmeiata pe unitatea de limba si natiunalitate.

VI. Cea mai numerosa din aceste trei semintli e semintl'a slava. Deca vomu lua afara nntiunea unguresca, semintla asiatica, si natiunea romana:

totu resaritulu si tota media-noptea e semenatu cu poporatiunile cele diverse ale slaviloru. Ace- sti-a sunt gigantele de 80. de milione, .alu carui

<;apu - dupa poetulu slavu 1) - e Rusl'a, inim'a Poloni'a, braciele-i Boemi'a, piciorele-i se razima

') Kollar.

. .

VI

de o parte pe Bosforu , de alta parte pc marea adriatica"; acest-a este semintla cea mare slave~<:a

~Jiic'a Slavei·, care unindu-se o-data intru unu corpu politicu, cu o suflare se vede a amenintia perire nu numai ~ungurului apesatariu, nu numai mamtiului ir.vedio8u ai per.Jidu"; dara sl romanu- lui, care de tote partile Daciei sta in atingere nc- midilocita cu acestu gigante, amenintiatu de Husu in principatele dela Dunare, m comert;iu de-a- prope la medianoptea Daeiei cu famili'a pulona, prin tilov ci cu famili'a cechica la apusu, si cu famili'a ilira la media-di.

VII. Somnulu celu letargicu alu poporeloru resaritene ~uptu opresiunea secleloru trecute nu lasa nici pe romani si pe unguri a-si vede p!•t-i- clulu, ce pote le amenintia, nici pe slavi a cautll in venitoriulu loru celu maretiu. Cu tinitulu ~c­

clului trecutu si inceputulu seclului presente ideile umanitatei incepura din nou a se straplanta m resaritulu Europei, de unde impreuna cu sciintiele - se parea, Cil le a esulatu pentru totdeaun'a bnrbarl"a timpuriloru trecute. Cu infocare juna le imbrat;iosiara tote poporele cele ape~ate ale re- saritului : unguri, slavi si romani. Literatii m- cepura a aduce dela morte la vietia limbile natiu- nali, istoricii a descrie glori'a impreuna cu du- rorile timpuriloru trecute, politicii a se legana iu idealile venitoriului acestoru popore, poetii a canui glori'a trecutului, durorile presentelui si marimca venitoriului. Toti acesti scrietori de ver-ce spe- cialitate era insullati de spiretulu natiuuale. Toti se intrccea. Lir,•rntii slavi aftit in limh'a loru limb'a

.,

VII pruml!va. a poporcloru, ungurii afla in limb'a un-

![Urcsca limb'a revclatiunei, si romanii intru a loru limb'a domnci )urnei. Ist_.ricului fia-carei din aceste trei semintl.i originea natiunei sele i-se parea mai maretia: slavii - fiii gloriei, ungurii ai lui Atila, o;i romanii ai lui Romulu. - Politicii se ingrigia a asecura acestoru popore unu venitoriu mai feri- citu. Crudelitntea timpuriloru nu partinl nici sla.- viloru, nici unguriloru , nici romaniloru. Toti nsupriti, toti suptu juguri straine. Pe lunga acest-a ,;la vii si romanii bucafiti.

VIII. Apesarea acetitoru popore stirni intr'en-

~ele ide'a natiunalitatei, care este cursulu fire seu alu desvoltarei tia-carui poporu, indata ce elu adjunse a cunosce demnitatea morale a unui po- poru libem. Fia-care in unitatea natiunale 'si ve- dea scaparea esistintiei, fericirea venitoriului. Asia

~e nasd.1 doptrin'a natiunale la aceste popore, dupo care "singuru natiunalitatea ar'

n

adeveratulu fun- damentu alu statului." "Ddieu este acel' a, care a ereatu diferinti'a semintieloru: elu este, care a daruitu tia-carei-a - impreuna cu simt'lri proprie - sl chiamare speciale. Ddicu a vrutu dara, ca natiunalitatea se fia ratiunea determinante a inso- (,'ir·iloru celoru mari, adcca a staturiluru." "Si in- tru adeveru, in dio'a, in care s'ar' constitui Eu- rup'•~ pc acestu principiu de natiunalitate si de se- ruintia, aru inceta certe le, ce o turbura pene ht cele mai dinintru ale sde , si aru face locu unei armonii nouc in istori'a omcnimei. • 1)

IX. Duptriu 'a natiunale inventâ tmn.~la"i.nnulu ') n •• 1,.cz. r. 1. l'· LXX ^V.

Hutllrin'•

u,ILnluitle.

...

Pan!llnl!l·

mulu ruseacu.

VIII

pentru slavi, daco- romani8mulu pentru romani.

Aceste doue ideali se parea unguriloru cele mai nmenintiatorie pentru esistinti'a loru, cari nu cu- noecea alte scopuri mai inalte in vietia, de câtu a cuceri popore si a domnire peste ele cu o su- perbia nationale, care nu euferiă. langa sine pe ni- ci-o natiunalitate straina. Deci ungurii inventara planulu unguri.smului, prin care 'ei propusera a stingere natiunalitatea slaviloru si romaniloru colo- cuitori. Acestu planu inse avU. urmare tocmai con- traria dorintieloru unguresci; pentru-ca cunoscundu slavii si romanii cu ce perire le amenintia ungu- rii, se deeceptara sl mai potente, se pusera in con- tr'a planului ungurescu si casiunara perirea ungu- riloru că. natiune politica - precumu vomu vede.

X. Inainte de a trece la descrierea evenemin- teloru din 1848: vomu se cercetamu relatiunile intrenatiunali ale acestoru popore si tendintiele loru politice-nationali, desvoltarea acestor-a ina- inte de 1848 si impedecamintele ce li-se punu in cale spre a pute aflare checa, cu care se intramu in eecretulu causeloru, necesitatei si cursului mis- cariloru acestoru popore in a. 1848.

Se cercetamu Slavismulu peste totu, apoi Un- gurismulu si Slavismulu in Ungari'a, in urma Romanismul o.

1.

XI. Nu sufere indoela, ca Rusl'a, care este singurulu statu slavescu in fiintia, a datu prim'a ocasiune dcsvoltarei panslavismului.

IX

Imperatii seu (:, :i Rusl.ei in cursulu timpu- lui unira in perso~ " sea tote puterile statului, nu numai puterea politica si militare, dara sl cea be- sericesca. Guberniulu czarului, spre a se puti!

tiene in acesta putere absoluta - fermeca (cumu dice Desprez) pe Rusi cn multe medi-lociri, ca se le debiliteze simtiementulu de dreptu. De aci vine, cum-ca Rusulu se inchina czarului, ca la o fiintia mai multu de câtu omenesca, si s'ar' scan- daU, candu ar' audl, ca imperatulu rusescu e o fiintia numai asemenea celorlalti regi si imperati, si nu mai inalta. Acestu entusiasmu alu popo- rului se nutresce prin fanatismulu relegiosu, si acest'a prin multimea de popi si de calugari, cari credu, ca singura relegi unea rusesca e cea ade- verata si menita, ca se fia odata relegiunea tutu- roru poporeloru, dupo ce voru venl aceste-a tote suptu domnirea czarului si se voru reintorce cu penitentia la credinti'a cea adeverata rusesca 1).

Acestu fanatismu politicu si relcgiosu 'i face pe rusi se-si uite de apesarea si tiealosl'a, in care gemu, aflandu-si consolarea in relegiune, si aba- tendu-li-se luarea a minte dela cele dinintru la fratii loru cei de o lege din Turci'a si Austri'a, si asia consolandu-se cu speranti'a dominatiunei universali.

Xll. lnfluinti'a czarului in resaritu se numesce in diplomatia: protept<Yratu. Se scie, in urm'a a ce evineminte 'si stabili Rusl'a acestu proteptoratu - intrevenbJ.du intre Raya (crestini) si intre oto-

') Desprez, L 1. p. XIII.

X

maui , si f;u•undu-se In in<' el . .- u•arartte alu drc- pturiloru crestiniloru, in ^Unli'l •-t-ptulu de garante Me prcfacu in proteptoratu. - Aee~tu proteptunuu se intinde astadi a.upr'a principateloru ;\lolduviei, Homauici si Scrhiei. Dara din aceste trei punte pote lucra asupr'a a tota impcrati'a turcesca.

Cumu se infac;isieza Rusi'a inaintea poporatiu- niloru corelegiunaric? "Ca adevernt'a si singur' a depositaria a credintici crestincoci. Ea arc dela pron•dintia chiamarea de n-i ecote pe turci din Europ'a, dupo dreptulu divinu ca este uperatori'a erl'stiniloru" 1).

XIII. Dupo-ce ~imtiementulu relt•giosu mai pcrdu elin puterea, ce ~e tragea din lupt'a armata in coutr'a islami8mului, si simtiemcutulu nntiu- nale aput'â de-a-supr'a: czari8mulu nuca 'si mo- difica taptic'a, inccpendu a maguu ic.lc'a de semi"- tla. Asia se nascu 1'artslmoi.smulu ru1escu. .Pri"- .cipiuiu acestui pan1lavismu ute Utlitatea absoluta .si <'011topirea deplina a Iota uminti' a ş{m·uca cu

".Santa-Ru8i•z. Scor ulu lui este concmtrutiunea im-

•l'eriale, 1i per8on!Jicatiunea Blavism ului in autucra-

.tla~ ¹). - Petru latlrea acestei ic.lei t•zarulu pune iu lucrare tote nll'c.lide propagandd: l>elldtitll'ti vcr-ce scriere istorica, politica seu litcraria a tlcrii- toriluru muscnlcsci oficiali, curuu dke Vct!prez, unnati pasuriloru si propagandei rusesci in Tur-

ci ·a, si ve veti convinge.

XIV. Ce pretinde da.ra pnn~lavi~mulu ru~c~cu

') llo·,pre•. t. 1. p. XVII.

•, l><•prrz. 1. 1. p. X\'111. dupo slavi.rulu l'tpriann 1\nlorrtu.

l

XI ddn ~lavii Tur•. i Audtrici - drcptu rccom.

pcn~ntiune pent • ^.J ~~scumperarcn tle ~uptu turci di nemti? elu pretinde dela toti ~la vii de famili'a ilira, cecha si pulona, ca se se lep(•de atâtu de in- stintele scle cele fire~ci de dreptu si de libertate, precumu si de liher'n loru dcsvoltare natiunale, imbrac;iosiandu de o parte abtiolutismulu RuBici, de tl.lta parte limb'a si carnptcrulu natiunalc-ruse- scu. Healisarca panslavismului ruscscu dara ar' trage dupo sine nu numai stingerea esistintiei na- tiunali a romaniloru si a unguriluru, cari sunt in- cungiurati de slavimc, dara aceHtu panslnvismu nu s'ar pute realisa, de câtu numai pc ruinele Tur- ciei si ale Austriei. In urma - fiindu o nota carapteristica a acestui pamlavismu absulutirlmulu in tora intinderea sea: elu dechiara resbclu a tola civilidatiunea apusena, tuturoru ic.lcdoru de drcptu

~i de libertate, cari au intratu acum iu consciinti'n tuturoru poporeloru resaritene, si cu destintiune a Slnviloru nu numai din Austri'a, el si din Tur- cl'a. De unde nu lil.m cuventu obserba Dcsprez, ca Rusl'a in ncestu intidctiu elite puteroa cea mai rcvolutiunaria in tola Europ'a, nu numai cA pu- tere nbsolutistica, alu carei escesu toemai asia fuu.

tana de spirctu revolutiunariu este, ca si nbusulu libertatei, - dara si prin propagand'a si tentlin- tiele ci p;mslavistice rcstornntorie de staturi ce sunt in fiintia, si de natiunalitati fiitorie.

XY. Dara accstu panslavismu ruscscu e ab- sulutu cu nepot in tia, precumu c cu nepotintia a tlcdhrnct\ de limbu si natiuualitate si de 11imtiulu tie libertate pt> atîue-n milione dt> popure diferite·

SlnvJsmulu Uborale.

XII

Acestu panslavismu nu s'nr put;: rcalişa, de câtu numai pe ruinele nu numai ale romaniloru si un- guriloru, d tocmai sl ale slaviloru; ca-ci scimu, cumu poporele se desfacu mai curendu di vietia, de câtu de natiunalitate si de libertate. De acl veduramu pe poloni, cari anca sunt slavi, luptandu- se cu armele in mana asupr'a acestui pan~lavismu;

era pe ccialalti slavi 'i vedemu refusandu in fapta acestu panslavismu - lucrandu cu atat-a diligin- tia intru desvoltarea sea natiunale. - Asupr'a acestui panslavismu s'ar lupta tote staturile ame- nintiate, tota Europ'a de apusu, carei-a asemine i-ar amenintia periclu. - De acestu panelavismu n'are dara de a se teme nici-unu omu cu judecata.

XVI. lntr'aceea ide'a acestui panslavismu ru- sescu a folositu nemarginitu - de sl imlireptu - slaviloru din Turci'a. Prin intrevenirea Rusului li-se usiurâ sortea fa<;ia cu turculu. Nu e mirare dara, deca acesta influintia rusesca

fu

bine aceptata de catra acei slavi apesati, cari - afara de rusi - de tota cealalta Europa sunt nu numRi uitati, dara despretiuiti ca barbari si defaimati. - ln- tr'aceea slavii nici-o-data n'au incetatu a se folosi de in6uinti'a rusesca numai ca de unu medilocu, si nici-de-cumu ca scopu.

XVII. Se vedemu cumu cugeta asupr'a sla- vismului celelalte familii slavesci - famill'a po- lona, cecha si ilira.

Cu totulu in alta colore se infa<;isieza slavis- mulu la aceste poporatiuni slavesci. - Poloni'a cea nefericita puterea sea cea mai buna si sa.n- gelc seu celu mai scumpu si-l'a vcrsatu in contr'a

X !II rusismului. Emigratiunea polona, dupo-cc inveti&

din o speriintia tri~te, ca e vai !le poporulu, care 'si ascepta fericirea sea totu dela straini, dupo-ce vedu ca incuragiarile opiniunei liberali din Fran- c\'a si Angll'a nu potu se aduca nici-unu ajutoriu reale, care se respunda indigintieloru loru, cum- ca .,ceriulu e inaltu si Franci'a e departe": - incepu a pasi pe o alta cale, a-si crea alte puteri, alte aliantie. Diplomatii si scriitorii polonesci 'si pusera centrulu de activitate al' propagandei loru la poporatiunile cele asuprite ale Europri resari- tene, a caroru cea mai mare parte se tienu de se- minti'a cea mare a slaviloru, legate asiadara cu polonii nu numai prin corn unile suferintie , ci si prin legatur'a cea potente a sangelui. - Scopulu poloniloru era: a desceptlt. in aceste popore ale Europei de resaritu simtiementulu si onorea na- tiunale, cu distintiune, a opune panslavismului ru- sescu - a carui greutate apesa acumu pc poloni, si care, era tema, nu cum-va se amagesca pe ceia- lalti slavi - a opune ide'a unui şlavismu desvol- tatu amesuratu atâtu traditiuniloru si gcniului na- tiunale slavescu, câtu si cerintieloru civilisatiunci moderne, ca intru acestu tipu se-si ajunga cu pu- teri unite fia-care libertatea sea natiunale si cu destintiune - Poloni'a independinti'a sea.

XVIII. La inceputu idealulu slavescu propusu slaviloru Roemiei, Ungariei si Turciei prin orga- nulu poetului polonu Mickiewicz nu era alta, de câtu panslavisrnu , adeca unirea tuturoru popora- tiuniloru slavesci intru unu singuru corpu poli- ticu; dara unu panslavismu liberale fa<;ia cu pan-

XI\"

.-lm'Î!Imnlu cle~poticu mn~cnle~ru. .Prin t1e~vol­

tar('a lihcra 11 proprieloru ~ele vertuti SI' se rege- nereze si se se unesca Iota seminti'a Flavesra. •

Pan~lnvismulu liberale, <llcea poetulu polonu, ari' ue n sierbi libertatci prin hrac;ide liberali ale Po- loniei, era nu despoti~mului prin brac:i~le ru.;oiloru.

Intr'aceea din unirea tuturoru sl:n·iloru - fia apoi m•est-a prin medilociren panslavismului ru- llesru seu prin 11 acelui libernle - resulta inte- m!'inrf>a unui statu infricosiatu pe ruinl'le Europei rcsnritene de mai nainte. In tota intemplaren - invinp:a panslnvismulu unitariu alu Hu,.iei, nu celu

fc~derntu-lihcrnle alu poetului polonu - debea se 1~ cuprinda ingrigiare de puterea nmcnintiatoria n unei ntari Slavia pe acele popore din resaritu, ce nu se tienea de seminti'n slavescn. Ce era se njunga 8. milione de romani, 4. milione de un- guri in m<'diloculu a 80. milionc de slavi: poloni, ce<'hi, iliri si rusi? 1 Slavii ensi!li nu toti aproba ide'n unei confederatiuni, in care fia-care din aceste patru familii mai mari slnvesci nr' fi fostu inde- tornta a-si sacrifica independinti'a sen natiunnle tmitntei a tota semintl'n.

X 1 X. \"edea dara ver-cine. ea ra.,ia CII fia- enre poporu din resaritulu Europei eFte de a se urma o politica speciale; ca-ci, - afara de dife- rinti'n cea mare de dinlepte chinru intre ~nsPsi poporatiunile slnvesci - , difPritele graduri de <'III- turn, in care se afla, diversitatea confesiuniloru, datincloru, traditiuniloru, pr~ocupntiuniloru , pre- dilPptiunen fin-carei poporntiuni pentru limb":t ~i tote cel.·lalte ensusiri pwprit> - tote a.-e~tt•-a taiil

l

X\'

totn ~pcrnnti"n unitntci de ntfitt>-n J)(•pnrt>. l>eci in urmn C<'i mni intielepti dintre poluni -- in cnpulu loru principele Czartoriszky - se nbatura s\ dda 11cestu panslavismu liberale aret11ndu, cn fi ren 8i scopulu slavismului este ele a rel'unosi'C drl'ptulu tuturoru natiuniloru de a sc desvoltn liberu si de sine. Acestu ~lavismu garnntca nu numai nnriu- nalitaten unguriloru si romaniloru, d lasa s\ dife- riteloru scmintii ~lnvesci rh•plina libertate asupr'a chinmar<>i ~ele individuali. - Pe acesta cale n

<lPsvoltRrci si infrnfirei natiunalitntiloru spert\ po- lonii n-si Ajnngt> indepcndinti'a patriei sde.

XX. Acestu plnnu alu 1• loniloru n'a cadutu pe unu pam!'ntu nelueratu In poporatiunile rcsa- ritene. De mai multi ani intreprinse;ocra ntâtu sln,·ii, eâtu si ungurii si romanii - ea prin o aceeasi impirntiune - a-si reno\ trnditiunile na- tiunali, ei a cerdt scnpnrt>a indep<>ndinti<>i scle ve- nitorie in desvoltarea ideei natiunali. Ace~tu sim- tiementu incaldia inimele tuturoru poporatiuniloru resaritene ntâtu din Austri'n eâtu el elin Turd'a.

Portulu pnnslavi~tu Kollnr, invetinrii Safnnk ei Palal'ky dcsePptn~era cu sucesu ide'a slnvn in Bocmi'a ei mcdin-noptea Ungariei; In il iri Gny;

Sz!'chenyi si altii in urm'a lui la un:ruri ; la ro- mani Sincai, M~or si alti mai multi in urm'a loru. - Cu asemenea urmare buna a tienutu si emigrntiuncn polona pe aceste popore de n'au nlu- nl!('ntu la p:utslavismulu ruses<'u. Cnrapterulu la- tinu alu romanului in sine era o stavila a pnn-

~):1\"Îsmului. Tendintiele ungureeci rote a~npr'n pan~lnvi8mului ee rlicPa a Il indr~>ptate, si nu nu-

XVI

mai asupr'a panslavismului rusescu, el tocmai si asupr'a. slavismului liberale. Ce ee tiene de slavi:

vulnerile poloniloru, ideile liberali ale cechiloru si ale iliriloru , institutiunile cele democratice ale slaviloru Turciei, instintulu nationale alu tuturoru acestoru popore slavesci - era totu atâte-a pro- teste in contr'a panslavismului ruscscu. Tendin- ticle panslavistece-rusesci ale unoru scriitori slo- vaci si boemi, intre cari se destinse poetulu Kolla.r, ale unoru episcopi fanatici ai Bulgariei, cari sin- guri se lasara. a se amagi prin acesta. idea de in- temeiarea unui imperiu giganticu greco-slavu pe ruinele Turciei si Austriei si a.le diverseloru na- tionalitati - era cu totulu neinsemnate.

XXI. lntr'aceea se aretâ o pedeca in contr'a acestei tendintie de a infratl pe tote poporele re- saritene prin recunoscerea principiului nationale;

de multu putea se preveda ver-cine, cumca acesta stavila numai ascut:itulu sabiei va fi in stare a o inlatura. Acesta stavila fatale era spiretulu de descordia, ce domnia la Dunare. Deca era usioru propagandei polone a convinge pe poporatiunile resaritene, cum-ca a. lucra in favorea. panslavis- mului rusescu nu este alta, de câtu a-si prepara jugulu celu mai infricosiatu: ei 'i fu greu , 'i

fu

cu nepotintia a impaca rivalitatile , ce sfasia pc aceste poporatium mtre sine ensesi. .Spiretulu

"de descordia, ce domnia la malurile Dunarei, in

"fapta era celu mai potinte ajutoriu pentru Hu~i'a.

"Se mergeai la Prag'a au la Agram vorbitoriu .de uniunea poporeloru : - prebine, - rcspun- .dca cechii si ilirii, - suplu comlitiune inse, deca

XVII

~ungurii ne ^VOTU dn in<ft•r!'!U mai fintli.ÎU - noe

~<'l'chiloru Iota Cugari'a de media-nopte locuita .de slovaci, care este poporatiune de semintl'a .nostra - si noe iliriloru tota Ungari'a de mcdia-

~di, amhE' rPgatele Crontiei Ri Slavoniei imprE>una

"cu part!'a Banatului cuprinsa de serbi. Se fa-

"ccai romaniloru din Bucuresci si din Jasi una .a><PmPnPn propusetiune': - acest-a E'Sfe si parc-

"rpa nostru, rrspundca acesti-a, - dara suplu con- .ditinne, ca mai nainte de tote ne l"eti garant), .cum-ca l"ngari'a resnritcna si Tmnsilvani'a, cari .sunt simburde si asia d'icundu cetatea nntiuna- .litatei romane, se Yoru alatura langa principa-

"tcle nostrc; scapati atunci de ungurismu, \"omu .fl asccurati asupr'a slavimei, de care 11untemu .incungiurati. - l'u multu mai mare era confu- .siunea, dcca treceai la unguri. l>upo firea si .imaginatimH'a loru ei nu inceta nici-o-data a mar-

"turiFi simpatl'a loru in cuYinte pompose pentru .raus'a natiunalitatiloru; insc prin o desiertatiune, .care este not'a libernli~mului lon1; ei dechiara

• totdcodnta, ea nu cuno8<'U ni ei sloYaci, nici iliri, .nici romani: nu erli._fu.J~.ng!!r.La pentru !lCeflt.!!

.popnru 01·bitu, d~ câtu ungury si supusi ungy-

·~ Si acl nu se lucra nici de cumu numai

~cu unguri antedilul"iani, cari fara Q lua in con- .siderare faptele corn plini te de trei ~;ecle, ar fl

"voi tu o

e

ngaria domn a a tot a Europ'a orientale:

"aci se lucrA cu spirctele cele mai luminate si mai .liberali ale semintiei ungurcsci, tocmai cu acei .unguri, cari ajungundu la potere prin revolutiune,

"era d1iamari a lua parte m resbelulu celu de cu-

ltton· .. 1\om•niloru. tom. 11. 2

t!ngul'ii- mulu.

XVIII

.rundu dupo lupte stmlucite de diece ani in ca-

.pulu partidei propas'itorie. Preponderanti'a un- ~

~gurului prc~te tote poporelc Cngariei: acest-a ~ .era stipulatiunea, fara care nu voia ungurii dela

"inceputu a se intielegere cu polonii - adversarii

"panslavismului • • ).

XXII. Prineipiulu natiunale era idf'alulu tu- turoru poporeloru resaritene cu erumperea rl'\'O- Iutiunei din Februariu. Sosit'a fostu moml'ntulu pentru rcalisarea acestui ideale? Era mature idee- le, ce le-a fostu semenatu propagand'a natiunale?

Tristulu respunsu, dice Desprez, sta in istori'a revolutiunei unguresci . . . . Polonii, cechii, croa- tii, scrbii - sla,·ii Amtriei si ai Turciei, toti ro- manii era gat'a a-si da man'a de fratia pentru eluptarea principiului natiunale: "unl!urisnmlu in se esaltatu chiaru prin revolutiunea enropena rupse tote legaturile infrafirei si ferif'irei Ilatiunalitati- loru . . . ei tmgurii, credinciosi J•n:judc~idoru seiP, intipuindu-si in sine ensisi totu rcsaritulu si bulevardulu Europei resaritcne in contr'a pansla- vismului rusescu: nu incetara a respingere ver-ce propusetiune, prin care s'ar' ft ccrutu sacrrfe~iulu suprematiei loru preste slavi si preste romani" ²).

II.

Se cercrtamu dara ungm·ismulu: se vedemu ce scopuri avea ungurii: prin ce mcdi.Joce 'si na-

') llesprcz. t. II. p. 88-89.

') i<km .. ~9.

XIX luria l.'i, ca voru pute nu numai impeucdL dl.'svol- turea slavi~mului si romanismului; ci cum-ca ,-oru

n

in stare tocmai a contopire pt> aceste uoe ele- mente eterogene in elcmentulu ungur~si.'U, si in- tr'acestu tipu a privare omenimea de doe indiviue natiunali.

XXIII. engurii- l.'ei mai pe urma V(.'niti in ,,, ....

~ unJurUoru

a(·esta tit>ra - 'si conserbara atâtu suptu umpulu r,.,,. Ia in-

indl·pendintici, cÎltu si suptu domnl'a casl.'i nu- ;.:·;~·.~::.

strial'e suprcmntl'a asupr'a slaviloru si romaniloru ~:~~:·~;~~-'·

- wchiloru domni ai pamentului, pe cari aici i-au fostu nflatu ungurii si i-au subjugatu in po- terca arnwloru. In timpurile vechi, candu npe-

!'nn~a amorti:se onorl.'a natiunale si sewtiulu de li- bertati.' alu acc8toru popore, le fu usioru domni- toriloru unguri nu numai a-si sustiene predomni- rea p~He ele, ci a si trage in sinulu seu in pu- terea a~icdiamentdoru politice pe cei mai de frunte ai slnviloru si ai romaniloru; pentru-ca ei un- g-urii era domnii puterei administrative si legela- th·e. l:icnparea natiunalitatei slave si romane re- mase numai in nms'a poporului, ce nu luu parte In bunatatile constitutiunali si prin unnare nici ungurl nu se putea. Acel'te prt>rogntive asupr'a nntiunalitatiloru subjugate nu le aperai. ungurii cu puteri morali, ci numai in puterea armeloru si pa- siuniloru. Ei ensi.si ungurii eu pre-puc;ina cul- tw·a, dati placeri! om provenite din predomnirea

prc~cnte, uu se rnai socotea a.supr'a vcuitoriului,

~i cu distintiune nu se socotea intr'adinsu despre uugurirea &lavilorn si romanilorn - uuu lul'ru,

!le care nu se putea plnnge destulu W csl!elenyi l!•

XX

ei Koeeuth ei toti ceialalti corifei a.i ungurismului modernu ¹). - Limb'a loru vegt>ta totu in starea cea primitiva, n'av<'a o literatura nntiunale, prin care ee fia cnplP-!Iiru ei contopitu natiunalitatile eterogene. De candu imbra~iosiasera creetiniemu- lu, limb'a latina era nu numai lirub'a politica. a tierci, el sl limb'a invetiatiloru ei ecriitoriloru un- gureeci. - Dupa caderea la Molul.cs trei eecle dor- mira ungurii, ee moleeYeera cu totulu ei ee apro- pia de apunere; amagiti prin demnitati stralucite, prin placeri el!·gnnti, rue'inandu-ec in Vien'a de barbarl'a datin<'loru sele natiunali ei a Iim bei eele:

ari-tocrnti'a ungureeca caduee in grop'n gernumie- mului, unde era ee le el pera natiunalitatea. Co- ruptiunca, ncpeearea aristocratiei pl'ntru venitoriu in marea pli\Ceriloru feudali atiltu era de mare, in cltu nu numai nu vedea periclulu, el canta: u:tra

Jlungariam non est t-ita, ei cumu nu ? candu, pre- cumu pre eecelentu scrie Szechenyi ¹⁾ .nobilulu unguru tmia intru o stare atltu de im·idenda, in câtu este cu anevoie a afla eupru eore unu natu de o eorte mai fericita. Deca opria dela. cas'a sea epietoli ei jurnale si avea unu portariu vertoeu, care nu lMa pe nimene a intra in caetelu, pen' la or'R mort ei ee putea legana intr' acea ilueiune dulce, cum-ca deneulu este locuitoriulu unei planete ein- guratece ei mai fericite, in care tote-eu numai bu- curia ei petrecere desfata.ta fara nici-o grige, o~te­

nela ei lucru. Elu nu purta nici un'a din greu-

1) Vedi plangerea lui Wcaselenyi in .,S&ozat", p. 5- 17.

1) Szeehenyi in "Hitel", p. 22i.

XXI tatile tierci, nu da dare, mCI nu milita, nici nu mergea la adunari se nu vrea, pentru-ca tote ac.este-a le putea face prin altii, - cu unu cu- ventu - pe elu lu fece creatorele in a sea voia buna pre-naltn, ca pe unu omu, care s'a nascutu spre bucuriele ]urnei cele mai frumose, si spre simtiemintele cele mai dulci ale victiri si - gau- deant bene nu.ti J• In atari ilusiuni via natiunea unguresca pene in seclulu trecutu si chiaru si cu inceputulu seclului presente, candu irumperea ger- manismului de o parte, de alta parte de~cq>tare3

slaviloru si romaniloru amenintia caderea supre- matiei unguresci. "Numai meşcricorrli'a Ddielui unguriluru, dice Szechenyi ¹) a scapatu natiunali- tatca si constitutiunea (vre se dîcR suprematl'a) acestei mana de poporu asiediatu intre atâtea na- tiuni de altu clementu. De multu ar fi ingropatu el celu mai de pc urma un guru, ba el ml'mori'a esistcntiei de o data de multu ar fl imormentata pentru totdeaun'a, de nu ne dll. de atâtea ori mana de ajutoriu o putere mai inRlta. •

XXIV. Intr' aceea, candu suptu .Tosefu II. !'Ta se porte germnni~mulu o viptorla dq>lina in Un- gari'a, candu germanismulu facea planuri - deC"a este adcveratu aceea ce scrie

"r

^{esselenyi ~ - .ca}

se stirpesca de totu natiunea ungure>ca ei tier'a ee o impoporeze cu gt>rmani" : se trezira ungurii din eomnulu profunrlu de trei secle, desceptarea loru natiunalc a fostu potcnte si o acclerara evi-

') !'lzechen~·i in ,.Kelet nope" p. 43.

') W eooclcnyi i "Szooat" p. 12i.

o...-cepto~re•

an,-anlur•.

XXII

nementele europene; dara durere! trt>zirea loru n'a fostu alta, de câtu raenirea desperata a. acelui-a, ce se apropia de morte, care-si vede altram<~nte martea cu ochii , si se arunca orhisi in tote par- tile numai se scape. Trezirea loru n'a pututu se se despartia de visurile si ratecirile trecutului. - lnvetiatii loru incepura a studia cu admiratiune trecutulu celu gloriosu alu natiunei unguresci, faptele loru resbelice, de cari tremun\ una-data toti vecinii: inspirati de aceste mari memorii; ala- turandu presentele eestu umilitu cu trecutulu celu superbu; vedendu-se loviti acumu de germnnismu, in venitoriu nmt>nintiati de slavismu ~i romanid- mu: incepura a se cugetare seriosamente nu nu- mai despre asecurarea natiunalitatei proprie, el s\

despre redtaurarea gloriei strabune. - "Ungurii eri!. od~tta domnii orientelui, puterea armeloru loru o simtia nu numai polonulu, nu numai ronmnulu, nu numai slavulu de media-di, ci si turculu, ger- manulu, italianulu. Astadi, enndu in totu resari- tulu noi ungurii ne bucurnmu de institutiunilc cele mni favoritorie, candu numai noi avernu medilo- cele cele mai secure spre a ne redicare la o cul- tura mai inalta de câtu a slaviloru şi a romnni- loru, ce ne lipsesce alta spre a t>tcerc Ungari'a erasi mare si tare, erasi domn'a addaticei si pon- ticei, de cii. tu se prevenimu descept.area slavului si romanului, si fiind-ca feudalismulu, care trage de morte' nu mai pote

n

temeiulu predomnirei nostre: se-i contopimu pt> amendoi intr' unu corpu mare natiunale ungurescu." Intru at>estu tipu se desceptara ungurii 1 - Cu tlesccptarea loru mdu

XXIII

g~mani1mulu si in lorulu acestui-a so rl'dirA un,flll-

,.i~mulu - ca a do'a forma a suprematiei ungu- rC6Ci - cu atiÎtu mai rrudelc de eAtu cea d'an- taia feudale, cu râtu m~e~t-a ucidea corpulu '

era

ungttrismulu sufletulu natiunnlitatiloru slave si ro- nume. "engurismnlu era eliberare si cncerintia totdeodata. Cngurii se elibernra de suplu supre- mati'a gcrmanismului si totdeodata ctH'cril\, sor- bindu pe ~lovaci, pe croati si pe romani. Crlu pu<;inu ungurismulu, mai multu semetiu de rntu intieleptu 'si propuse~e ncestu scopu duplu" ^1).

XXV. Primii nnscocitori ni ungurismului mo-~~:c:.~;~7.~:.

dernu au fostu comitcle Stefnnu Szcchcnyi mag- ,.,, ^modornu oale potente si "celu mai 1nare ung-unt", Jlrel'Uruu •::;:,~·:~~~·

l'a numitu ensu~i Ko~suth - inimiculu seu po- liticu, - si baronele Xicolau \Vesse!Pnvi vechiulu ami cu alu lui Szechenyi, care "a facu tu din \V rs- selenyi - uin feciorolu de satu (a' fnlusi hetyar- bol) - bnrbatu civilisatu" ^2). Amendoi ca bar- bati invetiati si tohleodl~ta si avuti ue pc la a. 1825 'si pusera tote poterile sele inticleptuali si mate- riali spre a desceptare pe ungurii cei amort'ili si germauisati, - Prinripiulu si sropulu loru finale erlt: "sustienerea suprematiei ungure.•d asupr'a o:~la-

uiloru si ~omaniloru prin ungurirea s.!u contopirea acestor-a in unguri. ~Ieuilocele: redicarea rq>01'- turiloru feudali, adoptarea slat•iloru si roma11iloru it1tra maryi11ile con.stitutiunei, cultivarea si latirPa limbei unguresci iu !ote reportu1ile publice si Fri-

') IJ~sprez, tum. I. J>· 51.

') Mng)·nr S•unukuk kunyve. p. 1 ~3.

XXIV

t~ate ale tiiJ'IV'Î. • Aceste principie fonnulate de Sze- chenyi si \\' esselenyi in urma se fecera principiele lui Kossuth si a tota natiunea ungurcsca. La ace- stu planu giganticu credea ungurii ca au totu drep- tulu, si lucrulu, de sl era greu, dara ei 'lu tienea cu putintia.

cam•·•• ••· XXVI. Anca la a. 1831. in urmatoriulu tipu

;:~;~;!.~;: vre se arete W esselenyi ¹) dreptulu unguriloru de

tulu •••• de a unguri pe celelalte natiunalitati. .Nu socotescu

• uurun pe '

••••••"• .... dlce, cumca voru pote tieranii pasi acumu si de

lluul. o data in s"irulu natiunei, acest-a debe se se faca cu incetulu, dara nf'gresltu se va internpla. Veri- candu se va face acest-a mi-se vede o conditiunc a

n

necesaria, forte necesaria, si la acest-a ceru cu dcatintiune luarea aminte a leptoriului. - Na- tiunea unguresca va da si vii. darul locuitoriloru tierei dr!'ptulu cclu pre-frumosu si cuviintiosu alu ungurirei; deca face daru ' va ave dreptu a lega conditiuni de daru; este lucru pre-fircscu, cumca a~lu drcptu 'lu va darul numai aceloru lucuitori, cari-m in atare a se natiunalua (unguri) cari se tienu de natiune, cari se contopescu cu acest-a. - Ce este scopulu? acel-a: ca dens ii, cari pene acu- mu sun tu numai locuitori ai tit>rei, acumu se se faca natiune. Acest-a vre se Inca natiunca un- guresca cu poporatiunea tierei' cu acest-a si cu atât-a i-e dctoria ; - de nu va poftl dela densii aceea, ce face pe locuitorii unui pamentu cetatiani, membri ai natiunei, adeca insus"ire nntiunale ~~

limba natiunale: atunci n'ar' im}Jlini de tutu ci ') Bal It~letelr.rul. 1831. pag. 23~.