• Nu S-Au Găsit Rezultate

Intelligent systems

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Share "Intelligent systems"

Copied!
117
0
0

Text complet

(1)

ARTIFICIAL INTELLIGENCE

Intelligent systems

Rule-based systems – uncertainty

BABEŞ-BOLYAI UNIVERSITY

Faculty of Computer Science and Mathematics

(2)

Topics

A. Short introduction in Artificial Intelligence (AI)

B. Solving search problems

A. Definition of search problems

B. Search strategies

A.

Uninformed search strategies

B.

Informed search strategies

C.

Local search strategies (Hill Climbing, Simulated Annealing, Tabu Search, Evolutionary algorithms, PSO, ACO)

D.

Adversarial search strategies

C. Intelligent systems

A. Rule-based systems in certain environments

B. Rule-based systems in uncertain environments (Bayes, Fuzzy)

C. Learning systems

A.

Decision Trees

B.

Artificial Neural Networks

C.

Support Vector Machines

D.

Evolutionary algorithms

D. Hybrid systems

(3)

Useful information

 Chapter V of S. Russell, P. Norvig, Artificial Intelligence: A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

 Chapter 3 of Adrian A. Hopgood, Intelligent Systems for Engineers and Scientists, CRC Press, 2001

 Chapters 8 and 9 of C. Groşan, A. Abraham, Intelligent

Systems: A Modern Approach, Springer, 2011

(4)

Content

 Intelligent systems

 Knowledge-based systems

 Rule-based systems in uncertain environments

(5)

Intelligent systems

Knowledge based systems (KBS) Computational intelligence

Expert systems

Rule-based systems

Bayes Fuzzy

Objects, frames,

agents

Decision trees

Artificial Neural Networks

Support Vector Machines

Evolutionary Algorithms

(6)

Intelligent systems – knowledge-based systems(KBS)

 Computational systems – composed of 2 parts:

 Knowledge base (KB)

 Specific information of the domain

 Inference engine (IE)

 Rules for generating new information

 Domain-independent algorithms

(7)

Intelligent systems - KBS

Knowledge base

 Content

 Information (in a given representation) about environment

 Required information for problem solving

 Set of propositions that describe the environment

 Typology

 Perfect information

Classical logic

IF A is true THEN A is ┐false

IF B is false THEN B is ┐true

 Imperfect information

Non-exact

Incomplete

Incommensurable

(8)

Intelligent systems - KBS

 Sources of uncertainty

Imperfection of rules

Doubt of rules

Using a vague (imprecise) language

 Modalities to express the uncertainty

Probabilities

Fuzzy logic

Bayes theorem

Theory of Dempster-Shafer

 Modalities to represent the uncertainty

By using a single value  certainty factors, confidence, truth value

How sure we are that the given facts are valid

By using more values  logic based on ranges

Min  lower limit of uncertainty (confidence, necessity)

Max  upper limit of uncertainty (plausibility, possibility)

(9)

Intelligent systems - KBS

 Reasoning techniques for uncertainty

 Teory of Bayes – probabilistic method

 Theory of certainty

 Theory of possibility (fuzzy logic)

Heuristic

methods

(10)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

 Bayes systems

 KBS with probabilistic facts and rules

 Systems based on certainty factors

 KBS – facts and rules have associated a certainty factor (confidence factors)

 A kind of Bayes systems with the probabilities replaced by certainty factors

If A and B then C [CF

1

]

If C and D

[FC2]

then F [CF

3

]

SBR cu FC

IF A and B then C

IF C and D then F

SBR classic

A B

D

C

F FC1

FC2

FC3

If A and B then C [with prob p

1

]

If C and D then F [with prob p

2

]

SBR de tip Bayes

A

B

D

C

F p1

p2

A B

D

C F

(11)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

 Bayes KBSs vs. KBSs based on CFs

Bayes CF

Theory of probabilities is old and

has a mathematical foundation Theory of CFs is new and without mathematical demonstrations

Require statistical information Do not require statistical data Certainty propagation

exponentially increases Information is quickly and efficiently passed

Require to apriori compute some

probabilities Do not require to apriori compute some probabilities

Hypothesis could be independent or

not Hypothesis are independent

(12)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

 Elements of probability theory

 Content and design

 Typology

 Tools

 Advantages and limits

(13)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Amintim componenţa unui SBC

 Baza de cunoştinţe (BC)  Modalităţi de reprezentare a cunoştinţelor

Logica formală (limbaje formale)

Definiţie

 Ştiinţa principiilor formale de raţionament

Componente

 Sintaxă

 Semantică

 Metodă de inferenţă sintactică

Tipologie

 În funcţie de numărul valorilor de adevăr:

logică duală

logică polivalentă

 În funcţie de tipul elementelor de bază:

clasică  primitivele = propoziţii (predicate)

probabilistică  primitivele = variabile aleatoare

 În funcţie de obiectul de lucru:

logica propoziţională  se lucrează doar cu propoziţii declarative, iar obiectele descrise sunt fixe sau unice (Ionică este student)

logica predicatelor de ordin I  se lucrează cu propziţii declarative, cu predicate şi cuantificări , iar obiectele descrise pot fi unice sau variabile asociate unui obiect unic (Toţi studenţii sunt prezenţi)

Reguli

Reţele semantice

 Modulul de control (MC – pentru inferenţă)

(14)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Teorii ale probabilităţilor

 Concepte de bază

 Teoria clasică şi teoria modernă

 Eveniment

 Probabilitate simplă

 Probabilitate condiţionată

 Axiome

(15)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Teorii ale probabilităţilor

 Teoria clasică (a priori)

Propusă de Pascal şi Fermat în 1654

Lucrează cu sisteme ideale:

 toate posibilele evenimente sunt cunoscute

 toate evenimentele se pot produce cu aceeaşi probabilitate (sunt uniform distribuite)

evenimente discrete

metode combinatoriale

spaţiul rezultatelor posibile este continuu

 Teoria modernă

evenimente continue

metode combinatoriale

spaţiul rezultatelor posibile este cuantificabil

(16)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Concepte de bază

 Considerăm un experiment care poate produce mai multe ieşiri (rezultate)

Ex. Ev1: Aruncarea unui zar poate produce apariţia uneia din cele 6 feţe ale zarului (deci 6 rezultate)

 Eveniment

Definiţie

 producerea unui anumit rezultat

 Ex. Ev2: Apariţia feţei cu nr 3

 Ex. Ev3: Apariţia unei feţe cu un nr par (2,4,6)

Tipologie

 Evenimente independente şi mutual exclusive

Nu se pot produce simultan

Ex. Ev4: Apariţia feţei 1 la aruncarea unui zar şi Ev5: Apariţia feţei 3 la aruncarea unui zar

 Dependente

Producerea unor evenimente afectează producerea altor evenimente

Ex. Ev6: Apariţia feţei 6 la prima aruncare a unui zar şi Ev7: Apariţia unor feţe a căror numere însumate să dea 8 la 2 aruncări succesive ale unui zar

 Mulţimea tuturor rezultatelor = sample space al experimentului

Ex. pentru Ev1: (1,2,3,4,5,6)

 Mulţimea tuturor rezultatelor tuturor evenimentelor posibile = power set

(mulţimea părţilor)

(17)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Concepte de bază

 Probabilitate simplă p(A)

probabilitatea producerii unui eveniment A independent de alte evenimente (B)

şansa ca acel eveniment să se producă

proporţia cazurilor de producere a evenimnetului în mulţimea tuturor cazurilor posibile

nr cazurileor favorabile / nr cazurilor posibile

un număr real în [0,1]

 0 – imposibilitate absolută

 1 – posibilitate absolută

Ex. P(Ev1) =1/6, P(Ev3)=3/6

 Probabilitate condiţionată p(A|B)

probabilitatea producerii unui eveniment A dependentă de producerea altor evenimente (B)

proporţia cazurilor de producere a evenimnetului A şi a evenimentului B în mulţimea tuturor cazurilor producerii evenimentului B

probabilitatea comună /proabilitatea lui B )

( ) ) (

|

( p B

B A B p

A

p  

(18)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Concepte de bază

 Axiome

0 ≤ p(E) ≤ 1 pentru orice eveniment E

p(Adevărat) = 1, p(Fals) = 0

Dacă A şi B sunt independente

p(A U B) = p(A) + p(B)

p(A B) = p(A) * p(B)

Dacă A şi B nu sunt independente

 Dacă A depinde de B

p(A  B)=p(A) + p(B)-p(A  B)

p(A  B) = p(A|B) * p(B)

p(B  A) = p(A  B)

 Dacă A depinde de B

1

, B

2

, ..., B

n

(evenimente mutual exclusive)

( ) ( | ) ( ) (a)

1

n

i

i

i

p B

B A p A

p

(b) )

( ) ( )

| ) (

|

( p B

A p A B B p

A

p

i

E

i

p ( ) 1

(19)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Elemente de teoria probabilităţilor

 Concepte de bază

 Exemplu

Dacă A depinde de 2 evenimente mutual exclusive (B şi ┐B), FC ec.

avem:

p(B) = p(B|A)p(A) + p(B|┐A)p(┐A)

Înlocuind pe p(B) în ec. se obţine ec.:

Ecuaţia (c) se foloseşte pentru controlul incertitudinii în sistemele expert

) ( )

| ( )

(

1

n

i

p A B i p B i

A p

) (

) ( )

| ) (

|

( p B

A p A B B p

A

p

(c) ) ( )

| ( ) ( )

| (

) ( )

| ) (

|

( p B A p A p B A p A

A p A B B p

A

p    

(20)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Reamintim ca un SBR are următoarea Arhitectură

Baza de cunoştinţe (BC)

Informaţiile specifice despre un domeniu

Modulul de control (MC)

Regulile prin care se pot obţine informaţii noi

Interfața cu utilizatorul

permite dialogul cu utilizatorii în timpul sesiunilor de consultare, precum și accesul acestora la faptele și cunoștințele din BC pentru adăugare sau actualizare

Modulul de îmbogățire a cunoașterii

ajută utilizatorul expert să introducă în bază noi cunoștințe

într-o formă acceptată de sistem sau să actualizeze baza de cunoștințe.

Modulul explicativ

are rolul de a explica utilizatorilor atât cunoștințele de care dispune sistemul, cât și raționamentele sale pentru obținerea soluțiilor în cadrul sesiunilor de consultare. Explicațiile într-un astfel de sistem, atunci când sunt proiectate corespunzător, îmbunătățesc la rândul lor modul în care utilizatorul percepe și acceptă

sistemul

(21)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Reamintim: SBR – arhitectură

 baza de cunoştinţe

Conţinut

Informaţiile specifice despre un domeniu sub forma unor

 fapte – afirmaţii corecte

 reguli - euristici speciale care generează informaţii (cunoştinţe)

Rol

stocarea tuturor elementelor cunoașterii (fapte, reguli, metode de rezolvare, euristici) specifice domeniului de aplicație, preluate de la experții umani sau din alte surse

 modulul de control

Conţinut

regulile prin care se pot obţine informaţii noi

algoritmi independenţi de domeniu

creierul SBR – un algoritm de deducere bazat pe BC şi specific metodei de raţionare

 un program în care s-a implementat cunoașterea de control, procedurală sau operatorie, cu ajutorul căruia se exploatează baza de cunoștințe pentru efectuarea de raționamente în vederea obținerii de soluții, recomandări sau concluzii.

depinde de complexitate şi tipul cunoştinţelor cu care are de-a face

Rol

cu ajutorul lui se exploatează baza de cunoștințe pentru efectuarea de raționamente în

vederea obținerii de soluții, recomandări sau concluzii

(22)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Ideea de bază

 SBR (Sisteme expert) în care faptele şi regulile sunt probabilistice

A B D

C F

 Dacă A şi B atunci C [cu probabilitatea p

1

]

 Dacă C şi D atunci F [cu probabilitatea p

2

]

SBR de tip Bayes

 Dacă A şi B atunci C

 Dacă C şi D atunci F

SBR classic

A B D

C F

p

1

p

2

(23)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Regulile din BC sunt (în general) de forma:

 Dacă evenimentul (faptul) I este adevărat, atunci evenimentul (faptul) D este adevărat [cu probabilitatea p]

 Dacă evenimentul I s-a produs, atunci evenimentul D se va produce cu probabilitatea p

I – ipoteza (aserţiune, concluzie)

D – dovada (premisa) care susţine ipoteza

 unde:

p(I) – probabilitatea apriori ca ipoteza I să fie adevărată

p(D|I) – probabilitatea ca ipoteza I fiind adevărată să implice dovada D

p(┐I) – probabilitatea apriori ca ipoteza I să fie falsă

p(D|┐I) - probabilitatea găsirii dovezii D chiar dacă ipoteza I este falsă

 Cum şi cine calculează aceste probabilităţi?  modulul de control

(d) ) ( )

| ( ) ( )

| (

) ( )

| ) (

|

( p D I p I p D I p I

I p I D D p

I

p    

(24)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Cum calculează MC aceste probabilităţi într-un SBR?

 utilizatorul furnizează informaţii privind dovezile observate

 experţii determină probabilităţile necesare rezolvării problemei

Probabilităţi apriori pentru posibile ipoteze (adevărate sau false) – p(I) şi p(┐I)

Probabilităţile condiţionate pentru observarea dovezii D dacă ipoteza I este adevărată p(D|I), respectiv falsă p(D|┐I)

 SBR calculează probabilitatea posteriori p(I|D) pentru ipoteza I în condiţiile dovezilor D furnizate de utilizator

 Actualizare de tip Bayes

 O tehnică de actualizare a probabilităţii p asociate unei reguli care susţine o ipoteză pe baza dovezilor (pro sau contra)

 Inferenţă (raţionament) de tip Bayes

(d) ) ( )

| ( ) ( )

| (

) ( )

| ) (

|

( p D I p I p D I p I

I p I D D p

I

p    

(25)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Actualizare de tip Bayes

 O tehnică de actualizare a probabilităţii p asociate unei reguli care susţine o ipoteză pe baza dovezilor (pro sau contra)

 Actualizarea poate ţine cont de:

una sau mai multe (m) ipoteze (exclusive şi exhaustive)

una sau mai multe (n) dovezi (exclusive şi exhaustive)

 Cazuri:

Mai multe ipoteze şi o singură dovadă

Mai multe ipoteze şi mai multe dovezi

m

k

k k

i i i

I p I D p

I p I D D p

I p

1

) ( )

| (

) ( )

| ) (

| (

m

k k n

i i n i

i m

k k n

i i n n

i

I p I D D D p

I p I D p I D p I D p I p I D D D p

I p I D D D D p

D D I p

2 1

2 1

2 1

2 2 1

1

) ( )

| ...

(

) ( )

| ( )...

| ( )

| ( ) ( )

| ...

(

) ( )

| ...

) ( ...

|

(

(26)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Exemplu numeric

 Pp. un SBR în care:

utilizatorul

 furnizează 3 dovezi condiţionate independente D

1

, D

2

şi D

3

expertul

 crează 3 ipoteze mutual exclusive şi exhaustive I

1

, I

2

şi I

3

şi stabileşte probabilităţile asociate lor – p(I

1

), p(I

2

) şi p(I

3

)

 determină probabilităţile condiţionate pentru observarea fiecărei dovezi pentru toate ipotezele posibile

probabilitatea Ipotezele

i = 1 i = 2 i = 3

p(I

i

) 0.40 0.35 0.25

p(D

1

|I

i

) 0.30 0.80 0.50

p(D

2

|I

i

) 0.90 0.00 0.70

p(D

3

|I

i

) 0.60 0.70 0.90

(27)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Exemplu numeric

 Presupunem că prima dovadă observată este D

3

 SE calculează probabilităţile posteriori p(I

i

|D

3

) pentru toate ipotezele:

 După observarea dovezii D

3

încrederea în ipoteza I

2

este aceeaşi cu încrederea în ipoteza I

1

încrederea în ipoteza I

3

creşte

32 . 25 0 . 0 90 . 0 35 . 0 70 . 0 40 . 0 60 . 0

25 . 0 90 . ) 0

| (

34 . 25 0 . 0 90 . 0 35 . 0 70 . 0 40 . 0 60 . 0

35 . 0 70 . ) 0

| (

34 . 25 0 . 0 90 . 0 35 . 0 70 . 0 40 . 0 60 . 0

40 . 0 60 . ) 0

| (

3 3

3 2

3 1

 

 

 

 

 

 

D I p

D I p

D I p

probabilitatea Ipotezele

i = 1 i = 2 i = 3

p(Ii) 0.40 0.35 0.25

p(D1|Ii) 0.30 0.80 0.50 p(D2|Ii) 0.90 0.00 0.70 p(D3|Ii) 0.60 0.70 0.90

(28)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Exemplu numeric

 Presupunem că a doua dovadă observată este D 1

 SE calculează probabilităţile posteriori p(I i |D 1 D 3 ) pentru toate ipotezele:

 După observarea dovezii D 1

încrederea în ipoteza I

1

scade

încrederea în ipoteza I

2

creşte (fiind cea mai probabilă de a fi adevărată)

încrederea în ipoteza I creşte

probabilitatea Ipotezele

i = 1 i = 2 i = 3

p(Ii) 0.40 0.35 0.25

p(D1|Ii) 0.30 0.80 0.50 p(D2|Ii) 0.90 0.00 0.70 p(D3|Ii) 0.60 0.70 0.90

29 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0

25 . 0 90 . 0 50 . ) 0

| (

52 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0

35 . 0 70 . 0 80 . ) 0

| (

19 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0

40 . 0 60 . 0 30 . ) 0

| (

3 1 3

3 1 2

3 1 1

 

 

 

 

 

 

D D I p

D D I p

D

D

I

p

(29)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Exemplu numeric

 Presupunem că ultima dovadă observată este D 2

 Se calculează probabilităţile posteriori p(I i |D 2 D 1 D 3 ) pentru toate ipotezele:

 După observarea dovezii D 2

încrederea în ipoteza I

1

creşte

încrederea în ipoteza I

2

e nulă (ipoteza e falsă)

Încrederea în ipoteza I

3

creşte

probabilitatea Ipotezele

i = 1 i = 2 i = 3

p(Ii) 0.40 0.35 0.25

p(D1|Ii) 0.30 0.80 0.50 p(D2|Ii) 0.90 0.00 0.70 p(D3|Ii) 0.60 0.70 0.90

55 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 70 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 00 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0 90 . 0

25 . 0 90 . 0 50 . 0 70 . ) 0

| (

00 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 70 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 00 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0 90 . 0

35 . 0 70 . 0 80 . 0 00 . ) 0

| (

45 . 25 0 . 0 90 . 0 50 . 0 70 . 0 35 . 0 70 . 0 80 . 0 00 . 0 40 . 0 60 . 0 30 . 0 90 . 0

40 . 0 60 . 0 30 . 0 90 . ) 0

| (

3 1 2 3

3 1 2 2

3 1 2 1

 

 

 

 

 

 

D D D I p

D D D I p

D

D

D

I

p

(30)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Conţinut şi arhitectură

 Exemplu practic

 Presupunem cazul unei maşini care nu porneşte când este accelerată, dar scoate fum

Dacă scoate fum, atunci acceleraţia este defectă [cu probabilitatea 0.7]

P(I

1

|D

1

) = 0.7

 Pe baza unor observări statistice, experţii au constatat:

următoarea regulă:

 Dacă acceleraţia este defectă, atunci maşina scoate fum [cu probabilitatea 0.85]

probabilitatea ca maşina să pornească din cauză că acceleraţia este defectă = 0.05 (probabilitate apriori)

deci avem

 2 ipoteze:

I1: acceleraţia este defectă

I2: acceleraţia nu este defectă

 o dovadă

D1: maşina scoate fum

 probabilitatea că acceleraţia este defectă dacă maşina scoate fum

P(I1|D1)=p(D1|I1)*p(I1)/(p(D1|I1)*p(I1)+p(D1|I2)*p(I2))

P(I1|D1)=0.23 < 0.7

I

1

I

2

p(I

i

) 0.05 1-0.05=0.95

P(D

1

|I

i

) 0.85 1-0.85=0.15

(31)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

Tipologie

 Sisteme simple de tip Bayes

 Consecinţele unei ipoteze nu sunt corelate

 Reţele de tip Bayes

 Consecinţele unei ipoteze pot fi corelate

 De exemplu, reţinem informaţii despre vârsta (V), educaţia (E), câştigurile (C) şi preferinţa pentru teatru (T) ale unor persoane

V

E T

C V

E T

C

Sistem Bayes simplu (naiv) Reţea Bayes simplu

(32)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

 Tool-uri

 MSBNx – view

 JavaBayes – view

 BNJ – view

(33)

Intelligent systems – KBS – Bayes systems

 Avantaje ale inferenţei de tip Bayes

 Tehnică bazată pe teoreme statistice

 Probabilitatea dovezilor (simptomelor) în

ipotezele (cauzele) date sunt posibil de furnizat

 Probabilitatea unei ipoteze se poate modifica datorită uneia sau mai multor dovezi

 Dezavantaje ale inferenţei de tip Bayes

 Trebuie cunoscute (sau ghicite) probabilităţile

apriori ale unor ipoteze

(34)

Intelligent systems – KBS

 Tehnici de raţionare în medii nesigure

 Teoria Bayesiana – metodă probabilistică

Teoria certitudinii

 Teoria posibilităţii (logica fuzzy)

Metode

euristice

(35)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

 Conţinut şi arhitectură

 Tipologie

 Tool-uri

 Avantaje şi dezavantaje

(36)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 Ideea de bază

 SBR (sisteme expert) în care faptele şi regulile au asociate câte un factor de certitudine (FC)/coeficienţ de încredere

 Un fel de sisteme de tip Bayes în care probabilităţile sunt înlocuite cu factori de certitudine

Dacă A şi B atunci C [FC

1

]

Dacă C şi D

[FC2]

atunci F [FC

3

]

SBR cu FC

Dacă A şi B atunci C

Dacă C şi D atunci F

SBR classic

A B

D

C

F FC1

FC2

FC3

Dacă A şi B atunci C [cu prob p

1

]

Dacă C şi D atunci F [cu prob p

2

]

SBR de tip Bayes

A

B

D

C

F p1

p2

A B

D

C F

(37)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC măsoară încrederea acordată unor fapte sau reguli

 Utilizarea FC  alternativă la actualizarea de tip Bayes

 FC pot fi aplicaţi

 faptelor

 regulilor (concluziei/concluzilor unei reguli)

 fapte + reguli

 Într-un SBR (sistem expert) cu factori de certitudine

regulile sunt de forma:

dacă dovada atunci ipoteza [FC]

dacă dovada

[FC]

atunci ipoteza

dacă dovada

[FC]

atunci ipoteza [FC]

 ipotezele susţinute de probe sunt independente

(38)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul

Măsura încrederii (measure of belief – MB)

măsura creşterii încrederii în ipoteza I pe baza dovezii D

Măsura neîncrederii (measure of disbelief – MD)

măsura creşterii neîncrederii în ipoteza I pe baza dovezii D

Pentru evitarea valorilor negative ale MB şi MD:

FC – încrederea în ipoteza I dată fiind dovada D

Număr din [-1,1]

FC=-1 dacă se ştie că ipoteza I este falsă

FC=0 dacă nu se ştie nimic despre ipoteza I

FC=1 dacă se ştie că ipoteza I este adevărată



 

 

 

 dacă 1

) ( 1

) ( )

|

( 1 , dacă 1

) ,

( p(I)

I p

I p D I

p p(I)

D I MB



 

  

 dacă 0

) (

)

| ( ) (

0

dacă ,

1 )

,

( p(I)

I p

D I p I p

p(I) D

I MD

 



 

 

 

 dacă 1

) ( 1

) ( ) ( ),

| ( max

1

dacă ,

1 )

,

( p(I)

I p

I p I p D I p

p(I) D

I

MB  



 

 

 

 dacă 0

) ( 0

) ( ) ( ),

| ( min

0

dacă ,

1 )

,

( p(I)

I p

I p I p D I p

p(I) D

I MD

 ( , ), ( , ) 

min 1

) , ( )

, ) (

,

( MB I D MD I D

D I MD D

I D MB

I

FC

 

(39)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul

 încrederea în ipoteza I dată fiind dovada D

 FC=-1 dacă se ştie că ipoteza este falsă

 FC=0 dacă nu se ştie nimic despre ipoteză

 FC=1 dacă se ştie că ipoteza este adevărată

(40)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul

 încrederea în ipoteza I dată fiind dovada D

 ipoteza I poate fi:

 simplă (ex. Dacă D atunci I)

 compusă (ex. Dacă D atunci I

1

şi I

2

şi ... I

n

)

 dovada D poate fi

 dpdv al compoziţiei:

simplă (ex. Dacă D atunci I)

compusă (ex. Dacă D1 şi D2 şi ... Dn atunci I)

 dpdv al incertitudinii (încrederii în dovadă):

sigură (ex. Dacă D atunci I)

nesigură (ex. Dacă D[FC] atunci I)

(41)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

 o dovadă incertă care susţine sigur o ipoteză

 mai multe dovezi incerte care susţin sigur o singură ipoteză

 o dovadă incertă care susţine incert o ipoteză

 mai multe dovezi incerte care susţin incert o ipoteză

(42)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

 O dovadă incertă care susţine sigur o ipoteză

 Exemplul 1

R

1

: Dacă A

[FC=0.9]

atunci B

R

2

: Dacă B atunci C

FC(B)=FC(A)=0.9

FC(C)=FC(B)=0.9

 Exemplul 2

R

1

: Dacă E

[FC=-0.2]

atunci F

FC(E este adevărat) = -0.2  dovadă negativă  nu putem spune nimic despre faptul că E este adevărat  nu se poate spune nimic despre F

 

 

 0, altfel

0 dacă

), ) (

( FC D FC(D)

I FC

A B C

FC=0.9 FC=0.9 FC=0.9

E F

FC=-0.2

(43)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

Mai multe dovezi incerte care susţin sigur o singură ipoteză

 Dovezi (probe) adunate incremental

 Mai multe reguli care, pe baza unor dovezi diferite, furnizează aceeaşi concluzi

 Aceeaşi ipoteză (valoare de atribut) I este obţinută pe două căi de deducţie distincte, cu două perechi diferite de valori pentru FC, FC[I,D

1

] si FC[I,D

2

]

 Cele doua cai de deductie distincte, corespunzatoare dovezilor (probelor) D

1

şi D

2

pot fi:

ramuri diferite ale arborelui de cautare generat prin aplicarea regulilor

dovezi (probe) indicate explicit sistemului

Exemplu

 R1: Dacă D1 [FC=0.6] atunci I

 R2: Dacă D2[FC=-0.3] atunci I

 FC(I,D ˄D)=(0.6+(-0.3))/(1-0.3)=0.42

 

 

 

 

  

)) sign(CF(D ))

sign(CF(D D

CF D CF

D D

) ), CF(D CF(D

D CF D

CF D CF

) ), CF(D CF(D

D CF D

CF D CF D

D I FC

2 1

2 1

2 1

2 1

1 2

1

2 1

1 2

1 2

1

dacă

| , ) (

|

|, (

| min 1

) CF(

) CF(

0 dacă

), ( 1 )(

( ) (

0 dacă

), ( 1 )(

( ) ( )

, (

D1

D2 FC=0.6 I

FC=0.3

FC=0.42

(44)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

 O dovadă incertă care susţine incert o ipoteză

 Exemplul 1

R

1

: Dacă A

[FC=0.9]

atunci B [FC=0.4]

R

2

: Dacă B atunci C [FC=0.3]

FC(B)=FC(A)*FC(R

1

)=0.9*0.4=0.36

FC(C)=FC(B)*FC(R

2

)=0.36*0.3=0.108

 Exemplul 2

R

1

: Dacă E

[FC=-0.2]

atunci F [FC=0.6]

FC(E este adevărat) = -0.2  dovadă negativă  nu putem spune nimic despre faptul că E este adevărat  nu se poate spune nimic despre F

 

 

 0, altfel

0 dacă

), (

* ) ) (

( FC D FC regulă FC(D) I

FC

A B C

FC=0.9

FC=0.3

FC=0.108 FC=0.4

FC=0.36

E F

FC=-0.2

FC=0.6

(45)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

 Mai multe dovezi incerte care susţin incert o ipoteză

 Dovezile sunt legate prin ŞI logic

 Una sau mai multe dintre dovezile incerte care susţin incert o ipoteză

 Dovezile sunt legate prin SAU logic

 Exemplul 1

 R

1

: Dacă D

1[FC = 0.8]

şi D

2[FC = 0.7]

şi D

3[FC = 0.5]

şi D

4[FC = 0.3]

şi D

5[FC = 0.9]

atunci I [FC = 0.65]

 

 

  

 0, altfel

n 1,2,..., i

0, ) CF(D ),

(

* ), ( ),..., ( ), ( ) min

( CF D

1

CF D

2

CF D CF regulă dacă

i

I

CF

n

D1

D2

I FC=0.8

FC=0.7

FC=0.195 D3

FC=0.5 D4 FC=0.3

FC=0.65 ŞI

 

 

  

 0, altfel

n 1,2,..., i

0, ) CF(D ),

(

* ), ( ),..., ( ), ( ) max

( CF D

1

CF D

2

CF D CF regulă dacă

i

I

CF

n

(46)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Conţinut şi arhitectură

 FC – mod de calcul pentru combinarea încrederii

 Mai multe dovezi incerte care susţin incert o ipoteză

 Dovezile sunt legate prin ŞI logic

 Una sau mai multe dintre dovezile incerte susţin incert o ipoteză

 Dovezile sunt legate prin SAU logic

 Exemplul 2

 R

1

: Dacă D

1[FC = 0.8]

sau D

2[FC = 0.7]

sau D

3[FC = 0.5]

sau D

4[FC = 0.3]

sau D

5[FC = 0.9]

atunci I [FC = 0.65]

FC(I) = 0.9 * 0.65 = 0.585

 

 

  

 0, altfel

n 1,2,..., i

0, ) CF(D ),

(

* ), ( ),..., ( ), ( ) min

( CF D

1

CF D

2

CF D CF regulă dacă

i

I

CF

n

 

 

  

 0, altfel

n 1,2,..., i

0, ) CF(D ),

(

* ), ( ),..., ( ), ( ) max

( CF D

1

CF D

2

CF D CF regulă dacă

i

I

CF

n

D1

D2

I FC=0.8

FC=0.7

FC=0.585 D3

FC=0.5 D4 FC=0.3

D5

FC=0.65 SAU

(47)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Exemplu

Sistem expert pentru diagnosticarea unei răceli

Fapte în baza de date:

Febra pacientului 37.4

Pacientul tuşeşte de mai puţin de 24 ore

Pacientul nu are expectoraţii

Pacientul are o durere de cap cu FC = 0.4

Pacientul are nasul înfundat cu FC = 0.5

Reguli:

R

1

: Dacă A: febra < 37.5 atunci

B: simptomele de răceală sunt prezente [FC=0.5]

R

2

: Dacă C: febra > 37.5 atunci

B: simptomele de răceală sunt prezente [FC=0.9]

R

3

: Dacă D: tuşeşte > 24 ore atunci E: durerea de gât e prezentă [FC=0.5]

R

4

: Dacă F: tuşeşte > 48 ore atunci E: durerea de gât e prezentă [FC=1.0]

R

5

: Dacă B: are simptome de răceală şi G: nu expectorează atunci H: a răcit [FC=-0.2]

R

6

: Dacă E: îl doare gâtul atunci H: a răcit [FC=0.5]

R

7

: Dacă I: îl doare capul şi

J: are nasul înfundat atunci H: a răcit [FC=0.7]

Concluzia:

Pacientul este sau nu răcit?

A

B

FC=0.5

C FC=0.9

D

E

FC=0.5

F FC=1.0

G

H

FC=-0.2

FC=0.5

I J

FC = 0.7

(48)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

Exemplu

Sistem expert pentru diagnosticarea unei răceli

Fapte în baza de date:

Febra pacientului 37.4

Pacientul tuşeşte de mai puţin de 24 ore

Pacientul nu are expectoraţii

Pacientul are o durere de cap cu FC = 0.4

Pacientul are nasul înfundat cu FC = 0.5

Reguli:

R

1

: Dacă A: febra < 37.5 atunci

B: simptomele de răceală sunt prezente [FC=0.5]

R

2

: Dacă C: febra > 37.5 atunci

B: simptomele de răceală sunt prezente [FC=0.9]

R

3

: Dacă D: tuşeşte > 24 ore atunci E: durerea de gât e prezentă [FC=0.5]

R

4

: Dacă F: tuşeşte > 48 ore atunci E: durerea de gât e prezentă [FC=1.0]

R

5

: Dacă B: are simptome de răceală şi G: nu expectorează atunci H: a răcit [FC=-0.2]

R

6

: Dacă E: îl doare gâtul atunci H: a răcit [FC=0.5]

R

7

: Dacă I: îl doare capul şi

J: are nasul înfundat atunci H: a răcit [FC=0.7]

Concluzia:

Pacientul este sau nu răcit?

A

B

FC=0.5

C FC=0.9

D

E

FC=0.5

F FC=1.0

G

H

FC=-0.2

FC=0.5

I J

FC = 0.7 FC=1

FC=-1

FC=-1

FC=-1 FC=1

FC=0.4

FC=1*0.5=0.5

FC=0.0

FC=0.2*min{0.5,1}

FC=-0.1

FC=0*0.5 FC=0 FC=0.7*min{0.4, 0.5}

FC=0.28

FC=(-0.1+0.28)/(1-min{|-0.1|,|0.28|})

FC=0.2

(49)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

 Avantaje

 Nu este necesar calculul apriori a probabilităţilor

 Limite

 ipotezele sustinute de probe sunt independente.

 exemplu:

Fie următoarele fapte:

 A: Aspersorul a funcţionat noaptea trecută

 U: Iarba este udă dimineaţă

 P: Noaptea trecută a plouat.

şi următoarele două reguli care leagă între ele aceste fapte:

 R1: dacă aspersorul a funcţionat noaptea trecută atunci există o încredere puternică (0.9) că iarba este udă dimineaţa

 R2: dacă iarba este udă dimineaţa atunci există o încredere puternică (0.8) că noaptea trecută a plouat

Deci:

 FC[U,A] = 0.9 - deci proba aspersor sustine iarba uda cu 0.9

 FC[P,U] = 0.8 - deci iarba uda sustine ploaie cu 0.8

 FC[P,A] = 0.8 * 0.9 = 0.72 - deci aspersorul sustine ploaia cu 0.72

(50)

Intelligent systems – KBS – certainty factors

 SBR de tip Bayes vs. SBR cu FC

Bayes FC

Teorie probabilităţilor este veche

şi fundamentată matematic Teoria FC este nouă şi fără demostrţii matematice

Necesită existenţa unor

informaţii statistice Nu necesită existenţa unor date statistice

Propagarea încrederii creşte în

timp exponenţial Informaţia circulă repede şi

eficient în SBR

(51)

Intelligent systems - KBS

 Reasoning techniques for uncertainty

 Teory of Bayes – probabilistic method

 Theory of certainty

 Theory of possibility (fuzzy logic)

Heuristic

methods

(52)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

 Theory of possibility

 Content and design

 Typology

 Tools

 Advantages and limits

(53)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Teoria posibilităţii (logica fuzzy)

 Why fuzzy?

 Problem: translate in C++ code the following sentences:

Georgel is tall.

It is cold outside.

 When fuzzy is important?

 Natural queries

 Knowledge representation for a KBS

 Fuzzy control – then we dead by imprecise phenomena

(noisy phenomena)

(54)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Remember the components of a KBS

 Knowledge base  knowledge representation

Formal logic (formal languages)

Definition

 Science of formal principles for rationing

Components

 Syntax – atomic symbols used by language and the constructing rules of the language

 Semantic – associates a meaning to each symbol and a truth value (true or false) to each rule

 Syntactic inference – rules for identifying a subset of logic expressions  theorems (for generating new expressions)

Typology

 True value

Dual logic

Polyvalent logic

 Basic elements

Classic  primitives = sentences (predicates)

Probabilistic  primitives = random variables

 Working manner

Propositional logic  declarative propositions and fix or unique objects (Ionica is student)

First-order logic  declarative propositions, predicates and quantified variables, unique objects or variables associated to a unique object

 Rules

 Semantic nets

 Inference engine

(55)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Theory of possibility – a little bit of history

 Parminedes (400 B.C.)

 Aristotle

 "Law of the Excluded Middle“ – every sentence must be True or False

 Plato

 A third region, between True and False

 Forms the basis of fuzzy logic

 Lukasiewicz (1900)

 Has proposed an alternative and sistematic approach related to bi-valent logic of Aristotle – trivalent logic: true, false or possible

 Lotfi A. Zadeh (1965)

 Mathematical description of fuzzy set theory and fuzzy logic: truth functions takes values in [0,1] (instead of {True, False})

He as proposed new operations in fuzzy logic

He has considered the fuzzy logic as a generalisation of the classic logic

 He has written the first paper about fuzzy sets

(56)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Theory of possibility

 Fuzzy logic

 Generalisation of Boolean logic

 Deals by the concept of partial truth

Classical logic – all things are expressed by binary elements

 0 or 1, white or black, yes or no

Fuzzy logic – gradual expression of a truth

 Values between 0 and 1

 Logic vs. algebra

 Logical operators are expressed by using mathematical terms (George Boole)

Conjunction = minimum  a  b = min (a, b)

Disjunction = maximum  a  b = max (a, b)

Negation = difference  a = 1- a

(57)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Remember: KBS - design

 Knowledge base

 Content

Specific information

 Facts – correct affirmations

 Rules – special heuristics that generate knowledge

 Aim

Store all the information (facts, rules, solving methods, heuristics) about a given domain (taken from some experts)

 Inference engine

Content

Rules for generating new information

Domain-independent algorithms

Brain of a KBS

Aim

Help to explore the KB by reasoning for obtaining solutions, recommendations or

conclusions

(58)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Content and design

Main idea

Cf. to certainty theory:

Popescu is tall

Cf. to uncertainty theory

Cf. to probability theory

There is 80% chance that Popescu is young

Cf. fuzzy logic

Cf. teoriei informaţiilor certe

Popescu este tânăr

Cf. teoriei informaţiilor incerte

Cf. teoriei probabilităţilor:

Există 80% şanse ca Popescu să fie tânăr

Cf. logicii fuzzy:

Popescu’s degree of membership to the group of young people is 0.80

Necessity

Real phenomena involve fuzzy sets

Example

The room’s temperature can be:

low,

Medium or

high

These sets of possible temperatures can overlap

 A temperature can belong to more classes (groups) depends on the person that evaluates that temperature

(59)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Content and design

 Steps for constructing a fuzzy system

Define the inputs and the outputs – by an expert

Raw inputs and outputs

Fuzzification of inputs and outputs

 Fix the fuzzy variables and fuzzy sets based on membership functions

 Construct a base of rules – by an expert

Decision matrix

 Evaluate the rules

Inference – transform the fuzzy inputs into fuzzy outputs by applying all the rules

 Aggregate the results

 Defuzzificate the result

 Interpret the result

intrări Fuzzificare Motor de inferenţă Defuzzificare ieşiri

Definirea mulţimilor

Fuzzy şi stabilirea funcţiilor de apartenenţă

Observaţii

(date brute)

(60)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Content and design  fuzzification of input data

 Elements from probability theory (fuzzy logic)

Fuzzy facts (fuzzy sets)

Definition

Representation

Operations – complements, containment, intersection, reunion, equality, algebraic product, algebraic sum

Properties – associativity, commutativity, distributivity, transitivity, idempotency, identity, involution

Hedges

Fuzzy variables

Definition

Properties

 Establish the fuzzy variables and the fuzzy sets based on

membership functions

(61)

Intelligent systems – KBS – Fuzzy systems

Content and design  fuzzification of input data

 Elements from probability theory (fuzzy logic)  Fuzzy facts (fuzzy sets)  definition

Set definition – 2 possibilities:

By enumeration of elements

 Ex. Set of students = {Ana, Maria, Ioana}

By specifying a property of elements

 Ex. Set of even numbers ={x| x = 2n, where n = 2k}

Characteristic function μ for a set

Let X a universal set and x an element of this set (xєX)

Classical logic

 Let R a sub-set of X: RX, R – regular set

 Every element x belong to set R

μR : X  {0, 1}, where

Fuzzy logic

 Let F a sub-set of X (a univers) : FX, F – fuzzy set

 Every elemt x belongs to F by a given degree of membership μF(x)

 μF : X  [0, 1], μF(x)=g, where gє [0,1] – membership degree of x to F

 g = 0  not-belong

 g = 1  belong

 A fuzzy set = a pair (F, μF ), where

 

 

R x

R x x

R

0 ,

, ) 1

 (

 

 

) number fuzzy

a is ( of part is if ) 1 , 0 (

in not is if ,

0

in totaly is

if ,

1 )

(

x F x

F x

F x

F

x

Referințe

DOCUMENTE SIMILARE

In the last part of this paper we determine, based on the methodological aspects presented, the membership functions to poverty for the households distributed by deciles of total

The designer, the certified project assessment specialist, the producers and the delivery of materials and products for construction usage, the execution person, the certified

Mai, 2017 Inteligență artificială - sisteme inteligente (SVM, k-means) 14... Unsupervised learning

 Increasing the tree is stopped during construction by stopping the division of nodes that become leaf labeled by majority class of examples from that node.

The following sections present the syntax for defining fuzzy variables, using fuzzy variables in LHS patterns and in facts, declaring certainty factors, changes made to the

units, it is worth noting that the fundamental reference quantities in the British system of units (foot, pound, second) are based on the primary dimensions of length (L), force

Going back to the classical decisions infered by a decision tree, in order to test an object against a given decision tree, we would start from the root of the tree, and go down

The number of vacancies for the doctoral field of Medicine, Dental Medicine and Pharmacy for the academic year 2022/2023, financed from the state budget, are distributed to