PLANUL OPERAŢIONAL
al
UNIVERSITĂŢII "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA
2005
CUPRINS
1. Introducere………..
2. Misiunea Universitatii “Politehnica” din Timisoara………
3. Strategia Universităţii “Politehnica” din Timişoara în domeniul
asigurării calităţii în anul 2005………..
4.Planul operaţional privind procesul de învăţământ………
5. Planul operaţional privind cercetarea stiinţifică………
6. Planul operaţional privind colaborările academice………
7. Planul operaţional privind biblioteca şi activitatea de documentarea...
8. Planul operaţional informatizarea...
9. Activitatea managerială……….
ANEXE………..
1. INTRODUCERE
Planul operaţional al Universităţii “Politehnica” din Timişoara pentru anul 2005 este elaborat în acord cu Planul Strategic pentru perioada 2004 – 2007.
Planul operaţional instanţiază pentru U.P.T. elementele de reformă în curs de desfăşurare în sistemul naţional de învăţământ, în conformitate cu prevederile Legii nr.288/26.06.2004.
2. MISIUNEA UNIVERSITĂŢII “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA
2.1. Şi pentru anul 2005, Universitatea “Politehnica” Timişoara îşi stabileşte ca misiuni principale învăţământul, cercetarea ştiinţifică şi deschiderea tot mai largă spre societate.
Activităţile dezvoltate de Universitatea “Politehnica” din Timişoara vor urmări ca toate cele trei misiuni să aibe pondere semnificativă în activitatea universităţii.
Elaborarea de cunoştinţe, transmiterea acestora, aducerea de contribuţii în domeniile prioritare ale ştiintei şi tehnologiei, transferul acestora către mediul economico-social, formarea în profil larg, flexibilă, interactivă şi continuă, atât a studenţilor cât şi a absolvenţilor sunt elemente componente ale acestor misiuni.
2.2. Îndeplinirea misiunilor U.P.T. trebuie să asigure:
- integrarea acesteia în Spaţiul European al Învăţământului Superior;
- compatibilizarea tot mai avansată a programelor de studiu cu cele europene, astfel încât profesiile obţinute în U.P.T. să poată fi exercitate în cât mai multe ţări europene;
- dezvoltarea sistemului de credite transferabile, astfel încât studiile să poată fi continuate sau completate în alte universităţi europene. Programele de mobilităţi vor avea atât dimensiune academică, cât şi dimensiuni culturale, sociale şi economice;
- organizarea studiilor pe trei cicluri: licenţă, masterat, doctorat;
- funcţionalizarea sistemului de asigurare a calităţii şi, în cadrul lui, îmbunătăţirea evaluării şi autoevaluării activităţii didactice, ştiinţifice şi administrative; participarea la programele europene de asigurare a calităţii;
- deschiderea tot mai accentuată spre mediul economico – social; alinierea pregătirii viitorilor specialişti la cerinţele unei economii de piaţă funcţionale;
- continuarea investiţiilor în U.P.T., în special în ceea ce priveşte construcţiile şi dotările.
2.3. Iniţiativele care vor sta la baza realizării obiectivelor propuse sunt:
- Creşterea eficienţei manageriale în universitate;
- Continuarea descentralizării procesului de luare a deciziilor academice şi administrative de la nivelul rectoratului spre facultăţi/departamente/catedre;
- Asigurarea suportului organizatoric şi managerial pentru restructurarea instruirii la formarea de bază (bachelor), master şi doctorat (PhD) şi programe postgraduale de perspectivă (studii aprofundate, cursuri de specializare postuniversitare, educaţie continuă ş.a.);
- Susţinerea cercetării universitare prin crearea şi dezvoltarea unor centre de cercetare eficiente, care să asigure premizele transformării lor în centre de excelenţă în cercetare; prin crearea acestor centre se va urmări stabilizarea în universitate a unor cadre tinere valoroase, capabile să asigure dezvoltarea în perspectivă a universităţii; prin acţiunile care se vor intreprinde se va susţine moral şi financiar recunoaşterea internă şi internaţională a acestora.
- Dezvoltarea şi susţinerea structurilor şi activităţilor legate de promovarea imaginii universităţii în societatea românească şi peste hotare:
departamentul de programe şi relaţii interne şi internaţionale, departamentul pentru educaţie continuă, centrul de învăţământ la distanţă, centrul de informaţii universitare. Afirmarea internaţională a rezultatelor de cercetare prin:
- revigorarea publicaţiilor ştiinţifice ale U.P.T., - eficientizarea activităţii de secretariat ştiinţific,
- lărgirea competenţelor departamentului de programe şi relaţii interne şi internaţionale.
3. STRATEGIA UNIVERSITĂŢII “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ANUL 2005
Înţelegând spiritul Consfătuirii de la Berlin din 2003 în domeniul politicilor şi strategiilor învăţământului superior european, managementul la vârf al Universităţii
“Politehnica” din Timişoara, promovează politici şi strategii de asigurare a calităţii proceselor educaţionale, de cercetare şi a serviciilor pe care le desfăşoară, pregătindu-se pentru alinierea sistemului de asigurare a calităţii din universitate la orientările, criteriile şi cerinţele, exprimate prin standarde, standarde de referinţă, norme şi indicatori de performanţă, care vor fi promovate pe plan naţional, pe cale de consecinţă la directivele consfătuirii menţionate. În acelaşi spirit, conducerea
universităţii consideră că promovarea competitivităţii în universitate este calea prin care se poate accede spre excelenţă.
Activităţile de promovare a asigurării calităţii proceselor dezvoltate de universitate se vor desfăşura pe mai multe coordonate. Cele mai importante sunt sintetizate în continuare.
În privinţa calităţii procesului de învăţământ, în general a calităţii serviciilor educaţionale, se va proceda la:
- evaluarea sistematică a acestuia de către studenţi folosind chestionare de evaluare;
- actualizarea conţinutului fişei postului pentru cadrele didactice în vederea folosirii ei ca mijloc de consemnare clară a atribuţiilor şi de definire a indicatorilor de performanţă care să permită o evaluare anuală obiectivă şi un management mai bun al resursei umane;
- folosirea evaluărilor pentru îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţământ şi pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de pregătire profesională a studenţilor;
- elaborarea unor noi planuri de învăţământ în conformitate cu noua structurare a învăţământului superior folosind alături de experienţa corpului profesoral şi managerial activităţi de marketing;
- reanalizarea şi procedurizarea punctelor de intrare şi de ieşire a studenţilor în sistemul de învăţământ în ceea ce priveşte alinierea studenţilor din anul I la cerinţele de înscriere pe traiectoria universitară şi în ceea ce priveşte criteriile pe care trebuie să le îndeplinească proiectele de diplomă şi examenele de diplomă.
Calitatea procesului de cercetare ştiinţifică va reprezenta o prioritate a universităţii sub aspectele:
- organizării şi monitorizării sale;
- îmbunătăţirii condiţiilor de cercetare;
- sprijinirii eforturilor de realizare a excelenţei;
- intersectării într-o măsură mai mare cu obiectivele învăţământului masteral şi doctoral;
- creării de condiţii reale pentru desfăşurarea doctoratului cu frecvenţă.
Şi în acest domeniu, în acord cu opinia mai multor cadre didactice se va da o atenţie sporită marketingului pentru cercetare, încurajării participării universităţii în reţele de excelenţă, promovării potenţialului de cercetare al universităţii pe plan local, regional, naţional şi mondial.
Perfecţionarea serviciilor pe care universitatea le prestează în raport cu studenţii, cu propriul personal şi în raport cu exteriorul va viza:
- creşterea responsabilităţii personalului administrativ;
- sporirea operativităţii diferitelor activităţi;
- sprijinirea actului educaţional sub diferitele lui forme (bachelor, master, pregătire continuă, etc.) prin îmbunătăţirea posibilităţilor de informare şi documentare;
- creşterea încrederii publice de care se bucură universitatea;
- eficientizarea dialogului şi îmbunătăţirea comunicării în interiorul instituţiei folosind reţele de intranet;
- formarea unor nuclee de evaluare internă specializate pe diferite tipuri de probleme.
Aspectele menţionate se vor pune în aplicare prin documente ale Senatului universităţii, ale Biroului Senatului şi ale conducerilor facultăţilor, prin documente ale sistemului calităţii, iar aprecierea lor se va face prin evaluări interne.
4. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT 4.1. Restructurarea programelor de studii
Oferta de programe de studii de formare iniţială a Universităţii “Politehnica”
din Timişoara va acoperi şi în anul 2005, o gamă largă a ştiinţelor inginereşti, inclusiv domenii conexe, cum ar fi ingineria economică, administraţia publică şi comunicarea profesională.
În conformitate cu Legea nr 288/24.06.2004, organizarea învăţământului superior va fi în trei cicluri:
• STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA – durata studiilor de 4 ani la învăţământul tehnic şi de 3 ani la învăţământul socio-uman cu un număr de 240, respectiv 180 de credite transferabile.
• STUDII UNIVERSITARE DE MASTER - cu o durata de 1-2 ani neprecizată încă pentru învăţământul tehnic, căruia îi corespund un număr de credite de studiu transferabile de 60 -120.
• STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT - cu o durată de regulă de 3 ani Întrucât legea se aplică din anul universitar 2005-2006, începând cu studenţii anului I, strategia privind procesul de invăţământ în anul 2005 are ca ţintă principală nivelul “LICENŢA”.
De altfel, Universitatea ”Politehnica” din Timişoara a demarat, în toamna lui 2004, o temeinică analiză a ceea ce reprezintă oferta sa educaţională şi, consecutiv, un amplu proces de redefinire a acestei oferte, în acord cu prevederile Declaraţiei de la Bologna din 1999 şi, desigur, cu Legea nr. 288 din 24.06.2004, privind Organizarea Studiilor Universitare în România şi subordonat dezideratului de a asigura, cel puţin per ansamblu, dacă nu în fiecare caz punctual, premize pentru
îndeplinirea într-o mai bună măsură a misiunii universităţii şi, implicit, pentru satisfacerea într-un mai mare grad a aşteptărilor pe care studenţii, angajatorii şi, în general, societatea le au de la universitate.
Concluziile acestei analize ce se referă atât la învăţământul superior românesc cât şi la oferta educaţională a instituţiei noastre (dintre care amintim: nomenclator de domenii şi specializări prea bogat, planuri de învăţământ şi programe analitice ale unor discipline deseori neschimbate de un număr important de ani –şi, prin consecinţă, ajunse, inevitabil, perimate-, heterogenitate ridicată a studenţimii, din multiple puncte de vedere, subfinanţare cronicizată) reprezintă provocări cărora va trebui să le facem faţă prin adoptarea unui pachet de măsuri care să conducă în final la un “produs” al universităţii performant, adică un specialist nu cu multe cunoştinţe, ca până acum, ci un specialist cu multe competenţe, inovativ şi întreprinzător.
În consecinţă, oferta de specializări va fi rezultatul luării în considerare a competenţelor, abilităţilor şi cunoştinţelor pe care viitorii licenţiaţi trebuie să le aibă, avându-se în vedere:
• adaptarea continuă a ofertei de specializări la cerinţele mediului socio- economic şi asigurarea compatibilităţii ei cu aquis-ul european;
• relaţionarea curriculum-urilor cu cerinţele mediului socio-economic, în cadrul unor parteneriate benefice, pe de o parte, pentru studenţi şi cadre didactice (acces la “know–what” şi “know-how”, stagii în străinătate, locuri de muncă etc.), pentru universitate, sub aspect financiar şi al prestigiului, iar pe de altă parte pentru parteneri. Asemenea parteneriate funcţionează foarte bine cu concernele CONTINENTAL, ZOPPAS, SIEMENS VDO AUTOMOTIVE, ALCATEL, din partea UPT fiind implicate Facultatea de Mecanică, Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii.
Procesul se va desfăşura pe baza unor reglementări interne astfel:
• alocarea pentru fiecare specializare a unui număr de 10 linii de competenţe şi cunoştinţe structurate de maniera :
- 4 linii comune tuturor specializarilor;
- 3 - 4 linii comune specializărilor dintr-un domeniu;
- 3 - 2 linii distincte pentru fiecare specializare;
• stabilirea disciplinelor (cu ponderea lor prin puncte de credit alocate) şi implicit a rutei curriculare care să îi asigure absolventului o instruire complexă, cu accent deopotrivă pe aspecte formative cât şi pe aspecte informative.
Procesul de redefinire a ofertei de învăţământ va fi insoţit de măsuri de substanţă, cele mai importante fiind:
- consolidarea sistemului creditelor transferabile, cu posibile corecţii sau ameliorări; se va avea în vedere creşterea implicării individuale a studentului în actul de învăţare, prin sarcini sporite pentru el legate de teme de casă, lucrări de laborator, referate, proiecte;
- păstrarea în planurile de învăţământ ale anilor de studiu I şi II, în acord cu standardele internaţionale şi naţionale, a disciplinelor fundamentale (matematică, fizică, chimie, utilizarea şi programarea calculatoarelor, electrotehnică, mecanică, geometrie descriptivă şi desen tehnic asistat de calculator, limbi de circulaţie internaţională, discipline socio-umane, educaţie fizică);
- maximizarea trunchiurilor comune şi suprapunerea lor cât mai largă la nivelul anilor de studiu I şi II, dar în descrescendo în anii III şi IV;
- substanţializarea ofertei de discipline opţionale, în crescendo, începând din anul de studiu III şi consacrarea principiului că în UPT studentul are un important aport la construirea propriei cariere;
- promovarea în cadrul cât mai multor discipline de studiu a utilizării calculatorului, mai ales pentru proiectarea asistată de calculator, dar şi pentru prelucrarea datelor experimentale, efectuarea de simulări, întocmirea de referate, prezentări etc.;
- continuarea ofertei de discipline metodico-pedagogice în formatul flexibil practicat cu succes până în prezent;
- introducerea unei oferte de discipline facultative adresate tuturor studenţilor UPT, vizând îmbunătăţirea şi extinderea pregătirii lor informatice şi crearea unui “departament virtual” de gestionare a acestei oferte, format din cadre didactice cu competenţe în domeniu, atât din facultatea de profil, cât şi din alte facultăţi;
- desfăşurarea unor lucrări de laborator în cadrul unor întreprinderi care dispun de condiţii corespunzătoare, asigurându-se, astfel, pe de o parte, accesul studenţilor la dotări tehnice a căror achiziţie în UPT ar fi sau imposibilă, sau nejustificată, sau ar implica cheltuieli mari cu energia, materialele consumabile, personalul de asistenţă tehnică etc., iar pe de altă parte, posibilitatea restrângerii spaţiilor a căror regie trebuie achitată de UPT, cu încărcarea nejustificată a costurilor aferente procesului didactic;
- schimbarea viziunii asupra orelor de proiect, activitate în care cadrele didactice vor reduce îndrumarea pas cu pas şi vor pune accentul pe stabilirea specificaţiilor de proiectare, pe acordarea de consultanţă şi, în final, pe recepţionarea şi evaluarea lucrărilor. Avem în vedere ca orele de proiect să figureze în continuare în orarele studenţilor, atât pentru a asigura
accesul lor la spaţiul de lucru şi dotarea tehnică de care se dispune, cât şi pentru a cultiva obişnuinţa de a munci organizat, ritmic şi disciplinat;
- elasticizarea viziunii asupra orelor de laborator, prin proceduri similare celor privind orele de proiect, astfel încât actul educaţional să câştige în calitate;
- promovarea în procesul de învăţământ a conceptului de predare-învăţare asistată de calculator, având la bază realizări tehnice dintre cele mai recente, desemnate prin termenul de tehnologii educaţionale.
Materializarea voinţei în acest sens, implică:
- -
-
-
•
dotarea graduală, în ritm susţinut, a sălilor de curs, cu calculator şi videoproiector;
producerea de materiale multimedia care să vină în sprijinul actului de predare-învăţare. Menţionăm că în UPT există atât dotarea tehnică -de cel mai înalt nivel-, cât şi oameni instruiţi, capabili să pună în practică o astfel de idee.
extinderea semnificaţiei expresiei “dotare tehnică a laboratoarelor” astfel încât să cuprindă, nu numai echipamente, ci şi programe de simulare gândite astfel ca viitorul inginer să nu fie înstrăinat de realitatea fizică, efectivă, fără de care profesia de inginer nu îşi poate avea sensul.
instalarea cursurilor şi a îndrumătoarelor de laborator şi de proiect, a temelor de casă etc., pe INTERNET, pentru racordare la circuitul global, care este deja o realitate cu consistenţă deloc de neglijat
Studiile universitare de master asigură, de regulă, aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dar şi lărgirea orizontului profesional, contribuind la dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiintifică şi constituind o bază pregatitoare pentru studiile doctorale.
Oferta de specializări se va crea la ciclul MASTER, în principiu pe baza direcţiilor de studiu dovedite viabile în timp în cadrul specializărilor de lungă durată şi în oferta actuală de specializări de studii aprofundate, respectiv master (Anexa 4.1.); desigur, şi în acest caz, la baza ofertei vor sta obiectivele specializărilor, competenţele / abilităţile şi cunoştinţele pe care viitorii masteri trebuie să le aibă.
4.2 Alte aspecte privind procesul de învăţământ
menţinerea la un nivel important a numărului de locuri finanţate de la bugetul de stat, cu o rată de creştere de cca 10 % în acest an. Situaţia actuală a numărului de studenţi ai universităţii este prezentată în anexele 4.2.1. şi 4.2.2.;
creşterea numărului locurilor cu taxă, prin politici nuanţate, care să creeze poli de atracţie pentru asemenea opţiuni în cât mai multe zone ale UPT;
•
•
•
•
•
asigurarea unei selecţii cât mai bune a candidaţilor la concursul de admitere, printr-un proces cât mai relevant, dar în acelaşi timp adaptat situaţiilor concrete cu care universitatea va fi chemată să se confrunte;
creşterea numărului de studenţi străini. Pentru a spori şansa atingerii acestui obiectiv se va extinde numărul de specializări cu predare în limbi de circulaţie internaţională (engleză, germană şi franceză). In acest sens se va înfiinţa un departament (virtual) care să coordoneze un program de educaţie în inginerie în câteva domenii de larg interes;
devoltarea programelor comune de studiu între universitatea noastră şi universităţi de prestigiu din străinătate, pentru studenţi având ca obiectiv ulterior elaborarea de diplome commune; în acest an obiectivul este elaborarea acestor diplome commune cu cel puţin două universităţi;
dezvoltarea componentei “educaţie permanentă” a procesului de învăţământ, ca sursă semnificativă de venituri extrabugetare, atât pentru instituţie, cât şi pentru cadrele didactice. Se are în vedere organizarea Departamentuli de Educaţie Permanentă într-un “Centru de profit” din punct de vedere economic. Se va acorda o atenţie sporită conceptului
“LifeLong Learning” accentundu-se contribuţia invăţământului la dezvoltarea acestuia. O sinteză a activităţilor desfăşurate în acest domeniu este prezentată în ( Anexa 4.2.4.)
4.3. Învăţământul doctoral
Universitatea “Politehnica” din Timişoara este şi în prezent, una dintre cele mai importante instituţii organizatoare de doctorat în domeniul ştiinţelor inginereşti din România. Această afirmaţie este pe deplin susţinută de valoarea corpului de 125 conducători ştiinţifici de doctorat, de infrastructura şi baza materială pentru cercetarea doctorală de care dispune universitatea, precum şi de valoarea tezelor de doctorat susţinute şi atestate în integralitatea lor de CNATDCU, de distincţiile obţinute, de implicarea în activităţi de doctorat în cotutelă cu universităţi de prestigiu din straăinătate şi din ţară.
Structura actuală a învăţământului doctoral din UPT este prezentată în Anexa 4.3.1. Se poate constata că în prezent sunt în derularea stagiului de doctorat 1114 doctoranzi, dintre care 976 sunt în regim fără frecvenţă (în stagiu de 8 ani) şi 138 în regim cu frecvenţă (în stagiu de 4 ani). Se poate constata că ponderea doctoranzilor cu frecvenţă nu se ridică încă la nivelul aşteptărilor, reprezentând în prezent 12,4%
din total.
Din comparaţia datelor prezentate în anexa 4.3.2., rezultă însă o dinamică accentuată a creşterii numărului de doctoranzi cu frecvenţă . Astfel, la 1 ianuarie 2005 numărul de doctoranzi cu frecvenţă înregistra o creştere cu 40,8% comparativ cu numărul de doctoranzi cu frecvenţă la 1 ianuarie 2004. În acelaşi interval de timp, numărul de doctoranzi fără frecvenţă a crescut cu doar 2,8%.
Pentru anul 2005 de doctorat se are în vedere creşterea accentuată a ponderii doctoratului cu frecvenţă şi definirea programelor de doctorantură astfel încât să se prefigureze constituirea şcolilor doctorale în universitate.
5. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND CERCETAREA STIINŢIFICĂ
5.1. Universitatea "Politehnica" din Timişoara are capacitatea de a menţine şi dezvolta pe mai departe forţa sa tradiţională de cercetare ştiinţifică. Senatul UPT va reactualiza regulamentul propriu destinat activităţii de cercetare, în baza căruia să ofere un cadru generos şi totodată riguros, precum şi condiţii favorabile susţinerii obiectivelor de cercetare, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii şi remunerarea personalului angajat în cercetare.
Regulamentul va urmări acordarea unei mai mari independenţe celor care angajează contracte de cercetare-proiectare, asistenţă tehnică, activităţi de consulting sau expertiză tehnică. La propunerea Biroului Executiv, Senatul a aprobat deja micşorarea cotei de regie pe care o reţine UPT la nivelul seviciilor centralizate din rectorat la valoarea de 3%, lăsând la dispoziţia directorului de contract o regie de minim 3%, care să poată fi utilizată în conformitate cu cerinţele colectivului care participă la realizarea temelor angajate.
Regulamentul trebuie actualizat şi adaptat la noile sisteme de finanţare din învăţământul superior românesc, cu deschidere către atragerea în grad cât mai mare a fondurilor structurale europene, care vor fi disponibile şi pentru România începând cu anul 2007.
Regulamentul va urmări stimularea diversificării formelor de participare la activităţi de cercetare ştiinţifică, atât cu organismele de finanţare naţionale (MEdC, Academia Română, CNCSIS, alte ministere şi agenţii), cât şi cu organismele internaţionale (Comisia Europeană prin programul PC6, fundaţii, alte organisme). În acest sens, trebuie menţionat faptul că, în cadrul Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, UPT este coordonatoare sau parteneră la programe cum ar fi:
AEROSPAŢIAL, AMTRANS, BIOTECH CERES, INFRAS, MATNANTECH, MENER, RELANSIN, după cum rezultă din Anexa 5.1.
UPT, prin cele 9 facultăţi ale sale, a obţinut finanţare prin participarea la competiţia organizată de MEdC-CNCSIS în anul 2004, pentru 74 de proiecte de tipurile A, AT, Td şi E în valoare totală de 11.830.125 mii lei. Ne propunem ca, pe lângă sprijinirea derulării programelor aflate în curs de desfăşurare, să creăm cadrul care să stimuleze tot mai mulţi cercetători să participe la aceste competiţii.
Considerând că o universitate tehnică trebuie să-şi măsoare capacitatea de cercetare prin gradul în care aceasta se aplică în societate, un accent tot mai mare va fi pus pe cercetarea aplicativă, prin contracte directe cu beneficiari din industrie, administraţie, etc., capabili să finanţeze şi să pună în aplicare rezultatele cercetării. În acest sens, în anul 2004 au fost încheiate 197 de astfel de contracte, în valoare totală de peste 11 miliarde lei.
Veniturile suplimentare obţinute prin competiţie interuniversitară, prin aplicarea sistemului de indicatori de calitate a activităţii de cercetare vor fi alocate descentralizat facultăţilor, departamentelor/catedrelor şi centrelor de cercetare, în vederea consolidării colectivelor care au contribuit la atragerea resurselor suplimentare (proporţional cu contribuţia adusă). Ele vor fi folosite pentru stimularea cu prioritate a colectivelor cu realizări notabile, pentru a consolida dotările cu echipamente, publicarea şi valorificarea rezultatelor prin participare la manifestări ştiinţifice de prestigiu.
5.2. UPT va susţine cu prioritate activităţile de cercetare în domeniile de vârf, care s-au dovedit solicitate de economie, fără a neglija însă cercetarea fundamentală.
Se va pune accentul pe cercetătorii şi grupurile de cercetare afirmate pe plan internaţional în acţiunea de a dezvolta domenii noi şi de a trasa direcţii de cercetare capabile să obţină finanţare internaţională. Constituie o prioritate strategică extinderea utilizării tehnologiei informaţionale, care poate exercita o influenţă profundă în creşterea calităţii activităţii de cercetare.
5.3. Universitatea “Politehnica” din Timişoara va sprijini consolidarea activităţii centrelor de cercetare. Vor fi depuse eforturi pentru transformarea treptată a acestora - pe măsura afirmării lor ştiinţifice - în Centre de Excelenţă în cercetarea ştiinţifică, care să grupeze personalităţi ştiinţifice ale comunităţii academice şi tineri cercetători aspiranţi la performanţe ştiinţifice, centre capabile să desfaşoare activităţi de cercetare ştiinţifică şi formare a resurselor umane în domenii avansate, bine precizate. În Anexa 5.2, este prezentată lista centrelor de excelenţă şi de cercetare existente în UPT, recunoscute de CNCSIS.
In jurul centrelor de cercetare, cu sprijinul departamentelor de profil, vor fi dezvoltate şcolile de doctorat care să permită afirmarea ştiinţifică şi profesională a noilor specialişti. Organizarea şi susţinerea activităţii acestor şcoli doctorale va constitui o prioritate a UPT.
UPT va realiza periodic rapoarte asupra cercetării ştiinţifice din centre de cercetare, facultăţi, catedre şi departamente, va verifica corectitudinea autoevaluării efectuate şi va utiliza datele obţinute în orientarea cercetării.
Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică din UPT se vor aprecia prin:
-
-
- -
-
-
-
-
valoarea resurselor financiare atrase prin participarea la competiţii internaţionale sau naţionale de finanţare a temelor de cercetare;
valoarea resurselor financiare atrase prin obţinerea de contracte de cercetare- proiectare-consultanţă-asistenţă tehnică direct din societate;
numărul şi calitatea colaborărilor de cercetare internaţională iniţiate;
numărul articolelor publicate în reviste cotate ISI, în volume ale unor congrese, conferinţe, simpozioane şi workshop-uri girate de instituţii academice şi organizaţii profesionale internaţionale de prestigiu;
numărul articolelor prezentate şi publicate la conferinţe ştiinţifice naţionale cu participare internaţională, publicate în Buletinul Ştiinţific al universităţii şi în alte reviste de specialitate româneşti;
calitatea monografiilor, tratatelor, cărţilor de specialitate şi manualelor didactice publicate la edituri de prestigiu din ţară, recunoscute de CNCSIS sau la edituri străine;
numărul doctoranzilor angrenaţi în activitatea de cercetare a centrelor / departamentelor;
numărul tezelor de doctorat finalizate în cadrul activităţilor de cercetare ale centrelor / departamentelor.
Facultăţile, departamentele / catedrele şi centrele şi colectivele de cercetare vor sprijini angrenarea cât mai largă a tinerilor în activitatea de cercetare şi participarea lor în activitatea publicistică.
Un loc important în afirmarea prestigiului ştiinţific al UPT revine organizării de simpozioane şi conferinţe internaţionale, fie sub egida unor foruri profesionale de specialitate, fie în colaborare cu alte universităţi din strainătate. Astfel de acţiuni au intrat deja în tradiţia universităţii şi vor fi susţinute în continuare, ca mijloc de afirmare pe plan naţional şi internaţional.
Universitatea “Politehnica” din Timisoara are deja prevăzută organizarea, pentru anul 2005, a unui număr important de conferinţe şi simpozioane ştiintifice cu participare internaţională (conform Anexei 5.3.).
Deoarece în cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică contractuală se constată o participare relativ redusă a studenţilor, facultăţile şi departamentele trebuie să atragă în cadrul granturilor sau a contractelor de cercetare studenţii, cu precădere pe cei din anii terminali. În acest context, se va urmări ca un număr cât mai mare din dizertaţiile susţinute la programele de master să fie finalizate prin lucrări publicate în reviste sau în volumele unor conferinţe, simpozioane naţionale sau internaţionale. Facultăţile şi departamentele / catedrele UPT vor sprijini financiar această activitate.
În vederea afirmării tinerilor cercetători, în cadrul UPT va fi sprijinită conducerea prin cotutelă a tezelor de doctorat, acordarea unor facilităţi pentru efectuarea unor stagii de pregătire de către tinerii doctoranzi, pentru realizarea sau cel puţin finalizarea studiilor doctorale la universităţi de prestigiu din UE, pe baza unor burse naţionale sau internaţionale obţinute prin competiţie.
5.4. De-a lungul ultimilor ani, volumul cercetării, exprimat prin valorile granturilor şi contractelor a cunoscut o creştere continuă. Cunoscând pasiunea, dedicaţia şi eforturile făcute de cadrele didactice, se aşteaptă ca volumul activităţii de cercetare să crească în continuare. Această creştere este însă clar dependentă de progresele reale ce se vor putea face în infrastructura ce susţine cercetarea.
Universitatea sprijină liberalizarea folosirii resurselor financiare obţinute din cercetare, dar consideră că soluţia cea mai bună pe termen lung este ca acestora să li se adauge alocaţii bugetare prin care baza materială a cercetării să poată fi substanţial modernizată şi participările personalului la manifestările ştiinţifice internaţionale de prestigiu să devină mult mai numeroase.
6. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND COLABORARILE ACADEMICE
6.1. Conştientă de rolul şi importanţa activităţii de cooperare internaţională, în directă relaţie cu misiunea şi obiectivele enunţate, UPT şi-a extins şi dezvoltat în permanenţă relaţiile cu partenerii externi în cadrul programelor, proiectelor şi activităţilor vizând deopotrivă procesul de învăţământ şi cercetarea ştiinţifică.
Strategia de dezvoltare a programelor de cooperare ale UPT cu parteneri de peste hotare va fi bazată pe următoarele coordonate:
- - -
participarea la programe şi proiecte finanţate de către Uniunea Europeană;
stabilirea de acorduri de cooperare bilaterală cu cât mai multe universităţi de profil din Europa şi din toată lumea;
iniţierea şi participarea la activităţi de cercetare susţinute prin acorduri de colaborare bilaterală;
- stabilirea de legături de cercetare interregională.
În anul 2005, strategia de dezvoltare a programelor de cooperare ale UPT se va baza pe două coordonate:
• participarea prin proiecte la programe finanţate de către Uniunea Europeană (Socrates, Socrates-Erasmus, Leonardo da Vinci, Youth, Ceepus, FP6, etc).
• semnarea şi derularea unor acorduri de cooperare bilaterală cu universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior şi cercetare, precum şi cu firme şi companii internaţionale.
Acordurile de cooperare bilaterală cu instituţii de învăţământ superior vor prevedea în special: mobilităţi ale cadrelor didactice şi studenţilor, cu acordarea unor facilităţi la cazare şi diurnă, prin reciprocitate, de către instituţia gazdă; derularea unor proiecte comune de cercetare şi de doctorat; organizarea în comun a unor seminarii, simpozioane şi conferinţe; schimbul de publicaţii şi literatură de specialitate.
În baza acordurilor încheiate, facultăţile şi departamentele vor stabili relaţii de colaborare bazate pe reciprocitate; astfel de cooperări vor fi susţinute de UPT prin acordarea de facilităţi privind costul călătoriei (pentru cadrele UPT), cazarea, masa şi o diurnă modică (pentru partenerii externi).
6.2. Este necesară extinderea în continuare a participării UPT la programele SOCRATES ERASMUS şi cele inter-regionale CEEPUS, prin care se poate asigura susţinerea – cel puţin parţială – a cheltuielilor legate de mobilităţile studenţilor şi ale cadrelor didactice, putând contribui la realizarea acelor aranjamente didactice şi de cercetare care pot accelera integrarea în al educaţiei şi cercetării.
Participarea UPT la Programul Socrates – Erasmus a cunoscut o creştere a numărului de acorduri bilaterale în derulare la 74 în anul universitar 2004-2005, conform datelor prezentate în Anexa 6.1. Numărul de acorduri deja depuse pentru anul universitar 2005-2006 este şi mai mare, tendinţa de extindere a acestui tip de schimburi fiind constantă. Din păcate finanţarea acordată de Uniunea Europeană prin intermediul Agenţiei Naţionale Socrates nu este în concordanţă cu nivelul acordurilor existente, făcând posibilă finanţarea a maximum o treime din mobilităţile prevăzute.
În acest context, este necesară o mai mare preocupare a universităţii pentru găsirea unor surse alternative de finanţare, fie prin colaborarea cu firme, fie prin aplicarea la alte programe (de exemplu Leonardo da Vinci – mobilităţi).
6.3. Un mare număr de cadre didactice, studenţi, personal de cercetare, au fost susţinute şi încurajate să participe la manifestări ştiinţifice internaţionale, schimburi culturale, cursuri de vară, practică de vară, practică pentru lucrări de diplomă, stagii de documentare. UPT va continua să sprijine material – în măsura posibilităţilor - aceste acţiuni, coroborate cu participări cu lucrări comune la Conferinţe sau
simpozioane internaţionale. Accesul la această susţinere va fi făcut public şi va putea fi câstigat prin competiţie.
6.4. Universitatea "Politehnica" este membră, ca instituţie sau ca reprezentare individuală, în peste 20 de organizaţii şi asociaţii internaţionale, academice sau ştiinţifice. Personalităţi de un înalt prestigiu ştiinţific din universităţi din Germania, Elveţia, Belgia, Franţa, Italia, SUA, Japonia au devenit Doctor Honoris Causa sau Profesor Onorific al UPT. In vederea susţinerii colaborărilor internaţionale se va urmări să se lărgească numărul de titluri onorifice acordate personalităţilor ştiinţifice de peste hotare. In acest context se va sprijini şi conducerea prin cotutelă a tezelor de doctorat.
6.5. În ceea ce priveşte strategia de gestionare a relaţiilor internaţionale în UPT, Departamentul de Programe şi Relaţii Interne şi Internaţionale va asigura coordonarea, evidenţa şi urmărirea proiectelor de cooperare internaţională.
Departamentul are misiunea întăririi şi profesionalizării următoarelor funcţii:
-
-
- -
-
reprezentare, protocol şi relaţii cu publicul în cadrul acţiunii de cooperare internaţională;
evidenţa/urmărirea programelor, activităţilor de cooperare academică şi deplasărilor;
iniţierea/documentarea/instruirea asupra acţiunilor de cooperare internaţională;
consultanţa pentru utilizarea resurselor financiare necesare acţiunilor de cooperare;
consultanţa în ceea ce priveşte managementul de proiect şi întocmirea rapoartelor intermediare / finale.
6.6. In contextul dezvoltării economice europene şi regionale, universitatea noastră îşi propune să fie şi în continuare un partener important în stabilirea unor legături economice noi, precum şi de dezvoltare a celor mai vechi, în folosul reciproc al factorilor implicaţi. În anul 2005, Universitatea “Politehnica” din Timisoara îşi propune consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor cu parteneri deja tradiţionali, ca ALCATEL, CONTINENTAL, SIEMENS VDO, KATHREIN, ZOPPAS etc., precum şi stabilirea unor noi legături menite să asigure implicarea tot mai puternică a universităţii în comunitatea locală şi regională. Un rol important în acest sens îl are Incubatorul de Afaceri şi Centrul de Transfer Tehnologic IT care a fost realizat de către UPT în parteneriat cu Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi firma de consultanţă GTZ din Germania. Cooperarea UPT cu firme internaţionale în anul universitar 2004 – 2005 este ilustrată în Anexa 6.2.
7. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND BIBLIOTECA ŞI ACTIVITATEA DE DOCUMENTARE
În concordanţă cu Planul strategic al UPT pe perioada 2004-2007, Biblioteca va urmări direcţiile principale de dezvoltare, astfel încât să facă faţă provocărilor ridicate de apropiata integrare Europeană.
Astfel, prin structură, funcţionalitate şi colecţii, Biblioteca trebuie să satisfacă cerinţele crescânde de informaţie de ultimă oră, necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice şi de cercetare, în condiţiile de competitivitate ale Uniunii Europene.
Apropierea performanţelor Bibliotecii UPT de cele ale bibliotecilor spaţiului europeană este principalul deziderat, acesta determinând majoritatea acţiunilor din cadrul Bibliotecii .
7.1. În vederea realizării acesteia, se impune continuarea procesului de informatizare a activităţii Bibliotecii, stabilindu-se următoarele etape:
¾ implementarea modului de gestionare a Serialelor şi începerea catalogării acestora;
¾ dezvoltarea bazei de date proprii a Bilbiotecii, accesibilă prin catalogul on-line (momentan conţine 70.500 titluri şi 167.000 volume);
¾ conectarea bibliotecii filiale de limbi moderne la serverul Bibliotecii Centrale;
¾ continuarea implementării unor noi funcţii ale modulului Circulaţie la biblioteca filială a Facultăţii de Inginerie din Hunedoara.
7.2. La fel de importantă este asigurarea condiţiilor pentru schimbul de date naţional şi internaţional, în vederea:
- partajării resurselor informaţionale;
- participării la catalogarea partajată a documentelor.
În acest sens, se vor depune eforturi pentru:
¾ upgradarea periodică a programului de gestiune a bazei de date (asigurarea compatibilităţii cu sistemele existente în alte biblioteci);
¾ actualizarea permanentă a performaţelor infrastructurii tehnice, pentru:
o asigurarea securităţii bazelor de date;
o susţinerea volumului crescând de informaţii on-line;
o asigurarea vitezei de acces corespunzătoare, din intreaga reţea Intranet a UPT.
7.3. Îmbogăţirea fondului documentar este un deziderat permanent.
• Se va avea în vederea creşterea cantitativă a achiziţiei:
¾ fondului de carte şi de publicaţii periodice;
¾ a bazelor de date plătite de pe Internet.
• Creşterea fondului documentar se va face şi prin:
¾ identificarea unor noi parteneri de schimb interbibliotecar,
¾ investigarea resurselor de informaţii gratuite de pe Internet.
• Se va pune accent pe dezvoltarea ofertei de material bibliografic din cadrul bibliotecii virtuale (consultarea on-line a publicaţiilor universităţii: Anuare, Buletine informative, cursuri on-line, rezumate ale tezelor de doctorat, rapoarte de cercetare, etc.)
• Pentru eficientizarea utilizării resurselor financiare, se vor face demersuri pentru aderarea la consorţii de biblioteci.
• Ţinând cont de resursele financiare limitate ale universităţii, se impun:
¾ o corelare mai bună a solicitărilor de achiziţii de la facultăţi,
¾ introducerea în circulaţie a publicaţiilor obţinute la catedre/departamente din diverse surse de finanţare.
7.4. Se va urmări, în continuare, atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori, prin:
• introducerea şi dezvoltarea unor servicii noi:
o posibilitatea solicitării de fotocopiere directă, prin programul de bibliotecă;
o punerea la dispoziţie on-line, în reţeaua Intranet a universităţii şi prin acces al utilizatorilor înregistraţi, cu parolă, de la alte locaţii, a resurselor pe suport electronic din bibliotecă.
• creşterea numărului de posturi de accesare ale resurselor electronice din Biblioteca Centrală şi din filiale;
• asigurarea posibilităţii desfăşurării unor activităţi complementare celei de documentare: redactarea proiectelor şi a diferitelor lucrări;
• instruirea utilizatorilor bibliotecii în vederea căutării eficiente a informaţiilor în baze de date electronice on-line şi de pe CD-ROM.
7.5. Introducerea unor servicii noi, impune atât creşterea numerică a personalului, cât şi continua instruire a celui existent. Pentru realizarea acestora:
¾ se va analiza posibilitatea angajării progresive de personal cu studii de specialitate;
¾ personalul fără studii de specialitate va fi sprijinit în susţinerea masteratului în biblioteconomie;
¾ se va asigura instruirea permanentă a personalului, prin participarea la cursuri de spcialitate de scurtă durată.
¾ va fi încurajată participarea personalului la schimburi de experienţă pe plan intern şi internaţional;
¾ vor fi organizate seminare în vederea diseminării informaţiilor de specialitate de ultimă oră.
7.6. Crearea şi dezvoltarea unor noi funcţionalităţi, esenţial diferite de cele existente, va asigura o apropiere simţitoare de standardele bibliotecilor occidentale.
Posibila mutare într-o locaţie nouă, impun pregătirea întregului fond documentar, în vederea asigurării unei mutări line, cu o perturbare cât mai scurtă a activităţii bibliotecii.
Astfel:
• se va extinde procesul de securizare a publicaţiilor, prin montarea firelor magnetice;
• se va continua schimbarea cotelor la cărţi, în vederea aşezării în săli cu acces liber la raft;
• se va începe atribuirea cotelor de raft liber cărţilor reprezentând bibliografia studenţilor, având ca scop trecerea lor din depozit în săli cu acces liber la raft.
7.7. Se vor face eforturi în vederea suplimentării resurselor financiare prin:
• oferirea unor servicii plătite (bibliografii tematice la cerere, accesarea bazelor de date ale bibliotecii, accesul la documentele Bibliotecii ale unor categorii de cititori externi, etc)
• crearea suportului tehnic, în vederea posibilităţii extinderii ariei de accesare a Bibliotecii şi de către unele firme româneşti şi străine, cu activitate în domenii tehnice.
7.8. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la începerea informatizării Bibliotecii, vor fi organizate manifestări având ca scop diseminarea rezultatelor celor 10 ani de informatizare, în rândul utilizatorilor acesteia.
7.9. Biblioteca va dezvolta, în continuare, relaţii de colaborare şi de schimb cu bibliotecile din ţară, în vederea valorificării mai eficiente a resurselor bibliografice.
Se vor depune eforturi în vederea identificării unor modalităţi de cooperare zonală internaţională.
Înfiinţarea unui consorţiu de biblioteci cu profil tehnic va fi prioritară, fiind absolut necesară în vederea unei utilizări mai eficiente a resurselor, precum şi a achiziţiei şi accesării bazelor de date.
8. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND INFORMATIZAREA ŞI COMUNICAŢIILE
8.1. Dezvoltarea tehnologiei informaţiei a condus la un salt calitativ şi cantitativ impresionant în posibilităţile de comunicare şi documentare.
8.2. Sistemul integrat de transmisie voce şi date, structurat pe centrale digitale ALCATEL 4400 a fost dat în exploatare pentru toate centralele din locaţiile UPT realizându-se îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi siguranţă în funcţionare.
Sistemul de management al reţelei de telecomunicaţii permite administrarea centralelor telefonice într-un mod unitar şi centralizat. Programul de administrare al centralelor telefonice permite modificări ale utilizatorilor, trunchiurilor, modificări ale drepturilor personale, interventii de la distantă pentru remedierea unor defectiuni, etc.
Prin intermediul programului de taxare se pot extrage rapoarte periodice referitoare la apelurile de ieşire, calculându-se costurile pe utilizator, departament, etc., sau după alte criterii.
8.3. Universitatea “Politehnica” din Timişoara a promovat încă de la începutul dezvoltării Internet-ului în România, introducerea acestui nou mijloc de comunicare şi documentare în diferite aspecte ale activităţilor noastre. În prezent universitatea noastră găzduieşte unul din cele 6 noduri regionale furnizoare de servicii Internet (nod ISP) ale reţelei RoEduNet, care conectează majoritatea universităţilor din ţară şi la care au fost conectate mai multe unităţi din învăţământul preuniversitar.
8.4. Prin dezvoltarea tehnică a nodului ISP (dotare cu tehnică de calcul şi echipamente performante s-a realizat trecerea la viteză de comunicare sporită cu nodul central RoEduNet din Bucureşti: 80 Mbps faţă de 34 Mbps, în anul 2003 se crează facilităţi sporite de utilizare a Internet-ului şi creşterea performanţelor în transmisia/recepţia de date.
8.5. Se impune însă o dezvoltare a reţelelor de calculatoare în interiorul universităţii, printr-un program coerent, care să creeze condiţii pentru introducerea unor aplicaţii mai complexe destinate comunicării interne.
Pot fi evidenţiate următoarele activităţi:
dezvoltarea infrastructurii pentru comunicaţii prin calculator;
utilizarea reţelelor de calculatoare în procesul didactic;
utilizarea reţelelor de calculatoare în cercetarea ştiinţifică;
utilizarea reţelelor de calculatoare în activitatea de conducere şi în cea administrativă;
utilizarea reţelelor de calculatoare în activitatea de informare.
8.6. Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii, obiectivele pentru anul 2005 sunt:
realizarea interconectării subunităţilor şi serviciilor din universitate prin linii de comunicaţie proprii: fibră optică, comunicaţii radio, laser sau prin linii telefonice închiriate, cu modemuri asincrone de banda largă;
finalizarea interconectării tuturor căminelor din administrarea U.P.T. din Complexul studenţesc la reţelele de date şi voce.
definirea şi delimitarea reţelei Internet a U.P.T.
îmbunătăţirea interconectării în reţea a tuturor catedrelor, departamentelor şi serviciilor din universitate, astfel încât întreg personalul şi toţi studenţii să aibă acces la reţeaua de calculatoare.
dezvoltarea unei structurii Intranet în cadrul Universităţii.
8.7. Există realizări în utilizarea reţelei de calculatoare în procesul didactic, dar acestea trebuie extinse în următoarele direcţii:
crearea unor pagini Web proprii ale diverselor discipline, care să ofere atât resurse locale, cât şi legături spre alte resurse;
generalizarea poştei electronice ca unul din mijloacele de comunicare în interiorul universităţii atât între cadrele didactice şi studenţi cât şi între întreg personalul.
utilizarea resurselor de informare online în procesul didactic.
8.8. În cercetarea ştiinţifică se prevăd:
actualizarea permanentă a paginilor Web ale facultăţilor, departamentelor şi catedrelor, în limbi de circulaţie internaţională (preferabil engleza) cu prezentarea realizărilor proprii, şi a ofertei de publicaţii on-line (acolo unde reglementările legale permit);
utilizarea intensivă a Internet-ului pentru obţinerea de documentaţie ştiinţifică şi tehnică;
organizarea şi întreţinerea în departamente/catedre a unor resurse documentare pe suport electronic, care să reducă traficul în reţea şi timpul consumat pentru documentare.
8.9. Dezvoltări deosebite se impun în utilizarea reţelelor de calculatoare în activitatea managerială şi administrativă:
Se impune utilizarea în exploatare curentă a tuturor facilităţilor oferite de aplicaţia SICOB (Sistem Integrat de Contabilitate Bugetară).
Se impune continuarea dezvoltării Sistemului informatic al gestiunii şcolarităţii şi a obligaţiilor financiare ale studenţilor, informatizarea repartiţiei locurilor în cămine, realizarea unui avizier electronic privind
informaţii utile pentru studenţi (programare examene, note, situaţii prezenţă, anunţuri diverse, etc.)
utilizarea poştei electronice ca mijloc eficient de comunicare între unităţile administrative;
prezentarea în paginile Web ale universităţii a principalelor hotărâri, manifestări, evenimente din universitate de interes public, astfel încât să se asigure o difuzare rapidă a acestora pentru personal şi studenţi.
9. ACTIVITATEA MANAGERIALA
Activitatea managerială în UPT, se bazează şi în anul 2005 pe consolidarea componentei academice şi a celei administrative, ceea ce permite modernizarea gestiunii universităţii astfel încât să facă faţă evoluţiilor impuse de societate.
Conducerea academică are misiunea de a elabora, adopta şi evalua politicile şi strategiile de dezvoltare ale instituţiei şi de a stabili şi urmări obiectivele specifice ce derivă din acesta.
Administraţia universitară are rolul de a aplica politicile adoptate.
Va fi optimizată relaţia dintre sfera academică şi cea administrativă, în care scop sunt necesare:
- perfecţionarea sistemului şi capacităţilor de conducere şi de administrare;
- găsirea celor mai eficiente soluţii pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor administrative;
- gestionarea resurselor existente şi atragerea de noi fonduri;
- gestionarea personalului şi administrarea patrimoniului universităţii;
9.1. PLANUL OPERAŢIONAL CU PRIVIRE LA RESURSELE UMANE 9.1.1. Prin structurile de conducere academică, universitatea va sprijini atât păstrarea cât şi atragerea în continuare a personalului academic de cea mai bună calitate, prin crearea unui climat în care oamenii să se poată dezvolta la capacitatea maximă, fiind prevăzute şi mijloacele de recunoaştere şi recompensare a activităţii desfăşurate.
Se va urmări atragerea tinerilor absolvenţi, cu pregătire profesională de cel mai înalt nivel, spre cariera universitară, prin scoaterea la concurs şi ocuparea posturilor didactice vacante. O atenţie specială va fi acordată recrutării de doctoranzi cu
frecvenţă, derulării în condiţii optime a stagiilor de doctorat şi finalizării, la termenele asumate, a tezelor de doctorat, în vederea atragerii celor mai valoroşi tineri doctori în comunitatea academică a universităţii.
O atenţie deosebită va fi acordată asigurării unei structuri de personal, pe vârste şi funcţii didactice, care să corespundă standardelor interne ale universităţii, standardelor naţionale de acreditare şi standardelor europene în domeniu.
Structura şi dinamica posturilor didactice, auxiliar didactice şi nedidactice, se prezintă în anexa 9.1.1.
Din datele prezentate, rezultă preocuparea permanentă pentru atragerea tinerilor absolvenţi; astfel, în ultimii 6 ani, numărul personalului didactic sub 35 de ani a crescut continuu, între 27,2% (în anul universitar 1999-2000) şi 33,1% din totalul posturilor ocupate (în anul universitar 2004-2005).
9.1.2. Perfecţionarea continuă a sistemului de promovare a cadrelor didactice, bazată pe calitate şi performanţă, este un obiectiv principal, astfel încât într-un viitor apropiat să se realizeze alinierea deplină la standardele din spaţiul european al învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice.
În acest context, Senatul universităţii va avea în vedere îmbunătăţirea permanentă a “Criteriilor Specifice de Evaluare în UPT”, pentru ocuparea prin concurs a posturilor didactice. Aceste criterii sunt avute în vedere şi la acordarea salariilor şi gradaţiilor de merit personalului didactic.
O preocupare permanentă este şi perfecţionarea personalului auxiliar didactic şi nedidactic.
9.1.3. Universitatea trebuie să ia în considerare în perioada imediat următoare că schimbările şi dezvoltările semnificative produse prin impactul noilor tehnologii educaţionale şi a modernizării procesului de învăţământ, pot avea consecinţe în privinţa structurii de personal. Cu certitudine, va apărea, ca cerinţă imperativă, necesitatea reorientării personalului spre sectoarele aflate în dezvoltare.
9.1.4. Repartizarea fondurilor de la buget s-a făcut după “Criteriile aprobate de Senat”, în funcţie de numărul studenţilor procesaţi de fiecare facultate sau departament independent. S-a constatat pe parcursul a trei ani de când se aplică acest regulament, o preocupare a conducerilor facultăţilor pentru raţionalizarea cheltuielilor, astfel încât, în această perioadă a fost posibilă achitarea tuturor
drepturilor salariale, angajaţilor universităţii, chiar dacă au fost unele facultăţi care au sprijinite suplimentar din fondurile universităţii.
În vederea încadrării cheltuielilor de personal în bugetul aprobat de minister pentru anul universitar 2004-2005, pe baza indicatorilor de calitate CNFIS, Senatul a luat o serie de măsuri care să asigure:
• reducerea posturilor didactice vacante la facultăţile şi departamentele independente care au avut cheltuieli mai mari decât fondurile alocate de la buget, sau realizate din venituri proprii în anul 2004. Această reducere s-a realizat după o analiză temeinică şi riguroasă a numărului de studenţi din formaţiile de studiu, a disciplinelor care se desfăşoară cu un număr mic de studenţi şi a dimensionării seriilor de predare. Astfel, s-au redus 52 de posturi vacante faţă de anul universitar 2003/2004;
• au fost pensionate 28 cadre didactice care au împlinit vârsta de pensionare, posturile de profesor şi conferenţiar, rămase vacante, de regulă, au fost transformate în posturi de şef de lucrări;
• din categoria personalului auxiliar didactic, administrativ şi social, s-au pensionat 24 de persoane, posturile devenite vacante, au fost desfiinţate;
Se poate aprecia preocuparea conducerii universităţii pentru stimularea activităţii prin acordarea de prime anuale şi din activitatea de cercetare, acordarea celui de al 13-lea salariu, tichete de masă pentru întregul personal.
În anul 2004, pe lângă indexările stabilite prin lege, de 6% în ianuarie, şi octombrie, angajaţii au beneficiat de majorarea salariului pe baza evaluării anuale a performanţelor profesionale individuale.
9.1.5. Pentru realizarea obiectivelor referitoare la resursele umane, sunt avute în vedere următoarele acţiuni:
Analizarea şi adoptarea unei structuri optime a posturilor didactice şi din administraţie, în concordanţă cu cerinţele, priorităţile şi obiectivele finanţării globale;
Promovarea unei politici de formare şi perfecţionare care să permită mobilitatea internă şi reorientarea personalului spre alte domenii de activitate, în cazul restructurării sau desfiinţării de posturi;
Evaluarea calităţii activităţii desfăşurate de personalul UPT şi salarizarea în acord cu aceasta;
Finalizarea a unui Sistem Informatic Integrat, destinat să furnizeze informaţii conducerii universităţii, cu care să se poată monitoriza prompt şi eficient toate activităţile din facultăţi şi compartimentele lucrative ale Rectoratului.
9.2. PLANUL OPERAŢIONAL PRIVIND GESTIONAREA BAZEI MATERIALE
Gestionarea bazei materiale a Universităţii “Politehnica” din Timişoara se referă la structura patrimonială existentă în anul 2005 (la reabilitarea, repararea şi întreţinerea construcţiilor, instalaţiilor şi centralelor termice) şi la investiţiile pentru realizarea unor noi spaţii de învăţământ, documentare, activităţi practice de cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic.
9.2.1.Planul de investiţii pentru realizarea unor noi spaţii de învăţământ, documentare, cercetare ştiinţifică, transfer tehnologic, practică, cazare şi masă.
Universitatea “Politehnica” din Timişoara, îşi propune în anul 2005 (în conformitate cu Planul strategic pe perioada 2004-2007) continuarea lucrărilor la cele două investiţi începute în anul 2004 prin trecerea la execuţia a obiectivelor în cauză (conform datelor din anexa 9.2.1).
9.2.1.1. Centrul de documentare, formare continuă şi transfer tehnologic (CDFCTT)
Biblioteca U.P.T. se află în acest moment într-un spaţiu inadecvat atât din punct de vedere tehnic cât funcţional (clădirea în care se află biblioteca la ora actuală făcând şi obiectul unei cereri de retrocedare), de aceea s-a impus promovarea unei noi investiţii care să satisfacă cerinţele legate de buna funcţionare a unei biblioteci moderne (ţinându-se cont de strategia de dezvoltare a acestei activităţi ca o componentă de bază a procesului de instruire).
CDFCTT are obţinute avizele necesare şi autorizaţia de construcţie, precum şi studiul de fezabilitate necesar pentru deschiderea finanţării. Fondurile principale pentru finanţare, în valoare de 12 mil. USD, au fost asigurate în legea bugetului de stat pe anul 2004 printr-un credit extern cu garanţie guvernamentală –vezi HG 354/27.03.2003-, în cadrul programului TRANSINO, gestionat de APART, în care UPT are un proiect –primul din şară- calificat (director proiect prof.dr.ing. Nicolae ROBU), urmând ca Universitatea “Politehnica” să contribuie în următorii ani, din venituri proprii, cu 7.790 mil. USD la realizarea investiţiei.
Aprobarea indicatorilor acestei investiţii s-a făcut prin HG2111/24.11.2004, în acest moment studiul de fezabilitate al proiectului fiind în analiza comisiei interministeriale în vederea avizării împrumutului.
Conducerea universităţii consideră această investiţie ca o prioritate absolută în ceea ce priveşte politica investiţională în perioada următoare.
9.2.1.2. Bazin de înot acoperit şi amenajări exterioare
Această lucrare face parte din planul de dezvoltare a Bazei Sportive nr.2 a Universităţii ”Politehnica” din Timişoara. Pentru acest obiectiv s-a realizat proiectul de execuţie şi s-a atribuit lucrarea prin licitaţie unei societăţi de construcţii, urmând ca ea să fie executată şi finalizată până la începutul anului 2007 (în conformitate cu graficul de lucrări acceptat).
Susţinerea acestei investiţii face ca oferta de activităţi sportive pentru studenţi şi pentru întreaga comunitate academică (sala de sport, sala anexă, terenuri de baschet, handbal, minifotbal şi tenis în aer liber, teren gazonat de fotbal) să fie completată cu o disciplină sportivă agreată în mod deosebit de către studenţi şi cadre didactice - înotul.
9.2.2. Planul de reabilitare a clădirilor existente
În anexa 9.2.2. se prezintă strategia de reabilitare a clădirilor existente prin consolidări, respectiv prin reparaţii capitale. .
Începând din anul 1997 s-au executat expertizele tehnice pentru un număr de 10 clădiri care necesită lucrări de consolidare. În urma expertizelor s-au elaborat proiectele de execuţie pentru un număr de 7 obiective, dintre care un obiectiv, clădirea Facultăţii de Mecanică, a fost consolidat în perioada 1999-2003 iar la altul, clădirea căminului 1MV, au început lucrările de consolidare în anul 2002 şi continuă în prezent, urmând să fie finalizate în acest an, 2005.
Utilizând fonduri proprii ale Facultăţii de Management în Producţie şi Transporturi, în anul 2004 s-a realizat proiectul de execuţie pentru consolidarea clădirii acestei facultăţi şi recent s-a atribuit lucrarea prin licitaţie unei societăţi de construcţii, urmând ca ea să fie executată şi finalizată până la începutul anului 2007 (în conformitate cu graficul de lucrări acceptat).
Pentru celelalte obiective expertizate se preconizează începerea lucrărilor de consolidare în anii 2005-2007, în funcţie de resursele financiare ce vor putea fi alocate. Pentru două dintre aceste obiective (corpurile de clădire B şi C de la Facultatea de Inginerie din Hunedoara) s-a demarat activitatea de elaborare a proiectelor de execuţie a consolidării.
Referitor la reparaţiile capitale, trebuie arătat că Universitatea “Politehnica”
din Timişoara are în lucru două obiective: clădirea facultăţii de Chimie industrială şi căminul 22 Complex. S-a realizat proiectul de execuţie pentru reparaţia capitală
ansamblului de clădirii ale facultăţilor de profil electric şi se vor iniţia în acest an lucrările de proiectare pentru clădirea principală a Facultăţii de construcţii şi arhitectură. Deasemenea se va continua acţiunea de reabilitare a spaţiilor sociale (cămine, cantină) (anexa 9.2.3) , spaţii care au un grad ridicat de uzură, în paralel propunându-se o serie de reparaţii capitale şi la alte spaţii de învăţământ şi sociale
Anexa 9.2.4. a prezintă sintetic planul de reparaţii capitale la clădiri, plan pe care Universitatea “Politehnica” din Timişoara şi-l propune până în anul 2007 şi care va fi realizat în funcţie de gradul de asigurare a finanţării de la buget şi din resurse proprii.
Pe lângă obiectivele la care se execută reparaţii capitale, în anul 2005, Căminul 21C se va reabilita cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii.
În paralel se vor efectua reparaţii curente la toate obiectivele la care se impune o intervenţie urgentă, ca urmare a deteriorărilor apărute în decursul timpului sau a unor avarii ce apar accidental, în special în urma unor fenomene naturale.
9.2.3. Planul de reabilitare a instalaţiilor şi a centralelor termice.
O componentă esenţială a infrastructurii tehnice, care asigură buna funcţionare a întregii activităţi o reprezintă centralele şi reţelele termice, reţelele electrice, reţelele apă – canal, centralele şi reţelele de telefonie etc.
Deoarece durata de viaţă a acestor instalaţii este limitată în timp, iar gradul lor de îmbătrânire şi uzură a unora este deosebit de avansat, se impune ca o prioritate schimbarea lor.
Având în vedere costurile ridicate, se propune o eşalonare în timp a lucrărilor, dar se poate observa că termenele de atacare a lucrărilor sunt relativ apropiate datorită necesităţii intervenţiei asupra unora în regim de urgenţă.
Astfel, în anul 2005 se vor continua lucrările la obiectivele începute şi se vor ataca alte obiective în funcţie de existenţa resurselor şi de gradul de urgenţă.
În anul 2005 se vor finaliza reţelele de telefonie şi internet la nivelul campusului universitar, lucrare amplă începută încă din anul 2004 şi realizată la parametrii tehnici ridicaţi.
9.2.4. Planul de dezvoltare a dotărilor materiale din universitate
Universitatea “Politehnica” din Timişoara deţine o importantă bază materială constituită din instalaţii, utilaje şi echipamente de laborator şi de cercetare, din reţele de comunicaţii şi din maşini unelte, care deservesc atât activitatea didactică şi de cercetare cât şi cea din domeniul social.
Această componentă a bazei materiale a fost creată în decursul timpului prin preocuparea şi efortul întregului personal al universităţii şi cu suportul financiar combinat: din resurse bugetare şi din veniturile complementare atrase de către universitate.
Strategia coducerii universităţii în acest domeniu vizează două aspecte:
• Întreţinerea, repararea şi modernizarea dotărilor materiale existente;
• Completarea şi dezvoltarea bazei existente cu componente noi, moderne, în directă corespondenţă cu necesităţile unui învăţământ superior modern şi la nivelul exigenţelor învăţământului european, utilizând în principal două resurse financiare: -finanţarea de bază şi finanţarea complementară atrasă prin iniţiativa resurselor umane ale Universităţii „Politehnica”.
• Atragerea unor potenţiali colaboratori pentru realizarea în parteneriat a unor obiective de investiţii. În acest sens pot fi amintite realizările pozitive ale anului 2004, cum ar fi: teren sintetic acoperit de minifotbal şi sală de culturism, fără nici un efort financiar din partea UPT.
Universitatea “Politehnica” din Timişoara s-a preocupat şi continuă eforturile pentru a întreţine, repara şi dezvolta baza materială existentă, dar din cele prezentate mai sus se poate remarca faptul că această strategie poate fi îndeplinită în totalitate doar printr-o susţinere financiară importantă atât de la buget cât şi prin atragerea unor resurse financiare complementare.
9.2.5. Situaţia juridică a patrimoniului UPT
În anul 2005 se vor intensifica eforturile pentru finalizarea acţiunilor de reglementare juridică a patrimoniului UPT. În acest sens putem menţiona:
1.finalizarea acţiunii de intabulare în anul 2005 a două obiective:
-staţia de supraturare Baza sportivă 2 -staţia de supraturare Semenic
2.finalizarea acţiunilor judecătoreşti legate de unele obiective patrimoniale ale UPT.
La finele anului 2004, patrimoniul universităţii a fost reîntregit cu obiectivul Casa Politehnicii 2, la care în acest an vor începe lucrările de reamenajare şi modernizare.
9.3. STRATEGIA PRIVIND RESURSELE FINANCIARE
9.3.1. U.P.T. a finalizat în ultimii ani şi a implementat procedura de alocare a fondurilor din finanţarea de bază şi cea complementară spre subunităţi (facultăţi / departamente / catedre) printr-un algoritm propriu, transparent şi cu un grad sporit de obiectivitate, bazat pe numărul de studenţi echivalenţi procesaţi. S-a realizat astfel dezideratul descentralizării finanţării, creşterea responsabilităţii privind gestionarea în condiţii de eficienţă sporită a resurselor financiare şi stimularea colectivelor pentru a găsi soluţii de încadrare în resursele alocate şi de atragere de surse suplimentare în sprijinul procesului de învăţământ. Această preocupare va constitui un obiectiv strategic şi în perioada următoare, în paralel cu demersul continuu pentru sporirea finanţării învăţământului superior şi în special a celui tehnic.
9.3.2. Pentru fiecare obiectiv, resursele financiare vor fi dimensionate şi alocate ca rezultat al unor analize de oportunitate şi studii privind eficienţa utilizării resurselor disponibile.
9.3.3. Se va acorda şi în continuare importanţă creşterii ponderii veniturilor din activităţi proprii, respectându-se tendinţa ultimilor ani, ceea ce conferă o mai bună satisfacere a nevoilor specifice. Căile care conduc la acest deziderat constă în dezvoltarea şi eficientizarea structurilor şi unităţilor cu regim de autofinanţare care desfăşoară activităţi de cercetare permanentă, învăţământ la distanţă, producţie.
Venituri tot mai mari vor fi obţinute prin creşterea numărului de studenţi străini valutari şi a celor români şcolarizaţi cu taxă, precum şi valorificarea prin închiriere a tuturor spaţiilor disponibile, reducerea cheltuielilor materiale şi în special a utilităţilor prin introducerea unor centrale termice proprii etc. Pentru perioada următoare se impune un accent sporit pe venituri provenind din surse ca transfer tehnologic, expertize, analize de laborator etc. Universitatea noastră a făcut paşi importanţi în aceste domenii, dezvoltând o strategie antreprenorială, dar estimările arată că suntem la început de drum, ceea ce permite ca pe viitor, printr-o abordare managerială agresivă, veniturile din aceste surse să poată creşte semnificativ.
9.3.4. La elaborarea bugetului propriu trebuie să se pornească de la nivelul actual al necesităţilor financiare aferente fiecărui capitol de buget pentru care, în funcţie de strategia generală a universităţii, să se propună căi şi mijloace de sporire a surselor financiare. Trebuie ţinut cont şi de procesul inflaţionist, minim la nivelul la care este estimat de sursele guvernamentale. În acest sens în anexele 9.3.1. şi 9.3.2. se prezintă propunerea de buget a Universităţii “Politehnica” din Timişoara pentru anul 2004, propunere pe care o considerăm realistă, deoarece ţine cont de actualul context economic, de nevoile stringente ale instituţiei şi de nivelul prognozat al inflaţiei.
Propunerea poate fi considerată drept un minim necesar.
9.3.5. Având în vedere că universitatea noastră are iniţiate o serie de noi investiţii (vezi capitolul 9.2.) se vor identifica noi resurse de finanţare a acestora, în special credite bancare, ceea ce ar permite începerea construcţiei propriu –zise la obiectivele menţionate.
