Letter to the readers

(1)

“

(2)

Colegiul de redac ie:

Prof. univ. dr. Toader GHERASIM Prof. univ. dr. Dumitru BONTA

Prof. univ. dr. Dumitru Marius PARASCHIVESCU Prof. univ. dr. Willi P V LOAIA

Prof. univ. dr. Liviu DRUGU

Consiliul editorial/ Advisory Editors

Mugur IS RESCU, Guvernatorul B ncii Na ionale a României

Aman AGARWAL, vicepresident of Institute of Indian Finance, Delhi, India Anghel N. RUGIN , Northeastern University, USA

Basarab NICOLESCU, CNRS, Université Paris 6, Fran a & Universitatea Babes-Bolay, Cluj-Napoca, România Lorenzo MAGNANI, Universitatea din Pavia, Italia & Universitatea din Canton, China

Gerrit MEIJER, Maastricht University, The Netherlands Eiji FURUYAMA, Nihobashi Gakkan University, Japan Savvas SAVVIDES, Cyprus College, Cyprus

Thomas THIJSSEN, Via Nova Academy, Amsterdam, The Netherlands Katalin ILLES, Universitatea Anglia Ruskin, UK

Wolf Dieter KOHLBERG, Osnabruck, Germany

Diab M. AL-BADAYNEH, Universitatea Tehnic din Tafila, Jordan

Yolanda ANGULA PARRA, Centrul de Studii Genealogice i Culturale din Mexic i America Latin , Mexico Tudor MALECA, Universitatea Comercial Cooperatist , Chi in u, Republic of Moldova

Constantin POPESCU, Academia de Studii Economice, Bucure ti, România Dumitru ZAI , Universitatea „Al.I. Cuza“, Ia i, România

Dumitru BONTA , Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Constantin COJOCARU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Toader GHERASIM, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Neculai LUPU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Andreea MELNIC, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România

Marius PARASCHIVESCU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Tatiana PUIU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România

I.S.S.N.: 1454-5675

Editura Sedcom Libris este acreditat de Consiliul Na ional al Cercet rii tiin ifice din Înv mântul Superior (C.N.C.S.I.S.).

Redactori: Petru RADU, Alina HUCAI

Toate drepturile asupra prezentei edi ii sunt rezervate Editurii Sedcom Libris, Ia i i Universit ii „George Bacovia“, Bac u Reproducerea par ial sau integral a textelor, prin orice mijloc, precum i a graficii copertei, f r acordul scris al Editurii Sedcom Libris i al Universit ii „George Bacovia“, Bac u, este interzis i se va pedepsi conform legisla iei în vigoare.

Adresa Editurii Universit ii „George Bacovia“ Bac u:

Str. Pictor Aman, nr. 96, cod 600164, Bac u, România tel./fax: 0234.516.448, e-mail: [email protected]

Adresa Editurii Sedcom Libris: os. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Ia i, România Contact Editura: Tel.: +40.232.242.877; 234.582; 0742.76.97.72; fax: 0232.233.080 www.sedcom.ro; e-mail: [email protected]

(3)

CUPRINS

Scrisoare c tre cititori Liviu DRUGU 5

Letter to the readers Liviu DRUGU 7

Economic convergence

and euro adoption in Romania Mugur IS RESCU 9

Influen a riscului financiar asupra rentabilit ii

întreprinderii Sebastian BORDEIANU,

Gabriela-Daniela OLARU 17 Tablourile bazate pe fluxuri de trezorerie –

instrumente de analiz a modific rii pozi iei financiare a întreprinderii

Gabriela-Daniela OLARU, Sebastian BORDEIANU 23

Presiunea procesului de globalizare asupra

managementului afacerilor interna ionale Camelia DRAGOMIR

TEF NESCU 30

Misiunea organiza iei – document de planificare strategic i instrument de promovare a imaginii firmei

Ramona FLOREA 34

Retratarea cheltuielilor i veniturilor din activitatea de exploatare în contabilitatea de gestiune a

societ ilor de comercializare cu ridicata a m rfurilor

Daniel BOTEZ,

Mihai DEJU 40

Rolul contabilit ii în managementul riscului de

lichiditate la o societate bancar Constantin COJOCARU,

Lucian ST RPARU 45

Aspecte specifice privind contabilitatea de gestiune

în sectorul comer ului cu ridicata Mihai DEJU 51

Contabilitatea managerial în procesul informa ional

decizional Marius-Dumitru

PARASCHIVESCU, Gabriela FOTACHE

56

Certificarea imaginii fidele în îmbun t irea utiliz rii

informa iilor contabile Marius-Dumitru

PARASCHIVESCU, Florin RADU

62

Evaluarea i planificarea calit ii unui serviciu Oana GROSU 67 Conceptele de baz în analiza strategiei

întreprinderii Aurel BRÂNZ ,

Viorica CI C 74

Preciz ri privind con inutul i formele cererii Toader GHERASIM 85

(4)

Tendin e actuale în finan area construc iei i

renov rii locuin elor în contextul ader rii României la Uniunea European

Radu TA C 90

Tendin e actuale în evaluarea i managementul

riscului financiar Ion TURCULEANU,

Sorin ST NCIULESCU 98 Considerations regarding the Romanian Industry

after the European integration Tatiana PUIU,

George-Constantin PUIU 101

(5)

Scrisoare c tre cititori,

Aceasta este cea de-a doua scrisoare pe care v-o adresez, în încercarea de a comunica i de a v stimula feedback-ul. Buletinul tiin ific, editat de Universitatea „George Bacovia“ din Bac u, România (www.ugb.ro) este o revist tiin ific inclus în Clasa valoric C (de c tre CNCSIS), structur specializat a Ministerului Educa iei i Cercet rii, dar declar , deschis c sloganul nostru continu s fie EXCELSIOR!. Desigur v vom informa imediat ce revista noastr va intra în Clasa Valoric B. Acest lucru se va datora, cu siguran , dumneavoastr , autorilor i cititorilor, dar i Comitetului Editorial. Cititorul atent va observa c în acest num r comitetul editorial s-a îmbog it cu nume de rezonan în spa iul academic mondial. Numele acestora merit s fie cunoscute de c tre dumneavoastr , i ve i fi mândri s lectura i o revist tiin ific citit de aceste renumite personalit i. Nume cum ar fi Basarab Nicolescu (Paris – Fran a i Cluj-Napoca – România), Lorenzo Magnani (Pavia – Italia i Canton - China), Diab M. Al-Badayneh (Iordania), Yolanda Angula Parra (Mexic), Aman Agarwal (India), Mugur Is rescu (Romania) i al ii sunt câteva dintre personalit ile marcante care au acceptat, recent, calitatea de membri al Consiliului Editorial. Propunerile i sugestiile sunt i vor fi mereu binevenite.

V rug m s ne trimite i recenzii de c r i atât ale dumneavoastr , cât i ale altor autori în dorin a de a disemina cât mai larg noi autori i cele mai recente apari ii, precum i idei noi.

„Idei noi“? Desigur, acestea sunt mereu a teptate în revist , dar este acum momentul s v inform m despre organizarea i g zduirea de c tre Universitatea „George Bacovia“, a celei de a 9-a Conferin e a ISINI (International Society for Intercommunication of New Ideas – Societatea Interna ional pentru Intercomunicarea de Idei Noi, Boston – USA), în perioada 22-26 August 2007. Pentru informa ii suplimentare, vizita i www.ugb.ro i www.ugb.ro/isini.

Numerele din 2008 ale Buletinului tiin ific vor con ine lucr ri prezentate cu ocazia acestui eveniment.

Num rul de fa cuprinde, în principal, lucr rile comunicate la conferin a tiin ific anual a Universit ii „George Bacovia“ din 2006, precum i lucr ri preg tite în mod special pentru acest num r sau prezentate în cadrul altor conferin e.

Stimate cititor, nu uita c a tept m propunerile, ideile i sugestiile tale în articole individuale sau colective.

Cu cele mai alese gânduri, Liviu DRUGU , Redactor- ef

(6)

(7)

Letter to the readers

This is the second letter I am writing to you as a continuous attempt to communicate with you and to stimulate your feed-back. The Scientific Bulletin, published by George Bacovia University from Bacau, Romania (www.ugb.ro) is Class C ranked journal (at CNCSIS – a specialized structure of the Ministry of Education and Research) and we openly declare that our slogan is still EXCELSIOR! Of course, you’ll be well informed when we are a Class B journal. That could be especially due to you and to our Editorial Advisory Committee as well. The attentive reader should observe that world wide recognized scholars accepted to be members of this committee. The names of the members of this committee deserve to be known by you. You’ll be proud to have in your hand a scientific journal that is read by these famous people as well... Names such as Basarab Nicolescu from Paris (France) and Cluj Napoca (Romania), Lorenzo Magnani from Pavia (Italy) and Canton (People’s Republic of China), Diab M. Al-Badayneh (Jordan), or Yolanda Angula Parra (Mexico), Aman Agarwal (India), Mugur Is rescu (Romania) are just some of the new recent members of our Advisory Editors. Their proposals and suggestions will be always welcome.

We ask you to send us book reviews both from you and from our readers just to spread out as large as possible new ideas, new authors and their newest books.

Did I say new ideas? Oh, then it is time to inform you about the coming 9th ISINI Conference hosted by George Bacovia University. This will be one of the most important events of our university in 2007. Simply, visit www.ugb.ro and www.ugb.ro/isini to find out that the International Society for Intercommunication of New Ideas (ISINI) located in Boston (USA) is co-organizing the 9th ISINI Conference with George Bacovia University.

The 2008 issues of Scientific Bulletin shall include papers presented at this event organized in August 2007.

Basically, the articles published in this issue are communicated at the Annual Conference organized by George Bacovia University in 2006, but also papers prepared especially for this issue or already presented to other Conferences as well.

Please, dear reader, note that we are waiting for your proposals, ideas and suggestions.

Best wishes, Liviu DRUGU Editor in Chief

(8)

(9)

!

" #

$ %

At present, Romania faces a period of outstanding macroeconomic performance witnessing sustained economic growth after the economic downturn in the late 1990s, yet Romania will have to make further efforts in the years ahead with a view to narrowing the gap between its economy and that of the EU Member States. With a view to entering the euro area, great efforts are still required to meet nominal convergence criteria and to increase the degree of real convergence.

According to the Maastricht Treaty provisions, a temporary derogation as regards the common currency is granted to the new EU Member States. That means that subsequent to accession, the new Member States will join ERM II^∗ and, thereafter, depending on the fulfilment of nominal convergence criteria, they will adopt the euro. The architects of the European Community, who have devised the Maastricht Treaty, have considered only nominal convergence criteria as the sufficient and necessary conditions to be met by a country that wants to adopt the euro. The nominal criteria refer to price stability, government finance, long- term interest rates and exchange rate stability.

∗ Acronym for Exchange Rate Mechanism.

(10)

Mugur IS RESCU 10

It is to be noted that, while the level of budget deficit and that of general government deficit are set as shares in GDP, in the case of inflation rate and interest rate on long-term government securities “moving targets” have been established, their level varying each year depending on the performance of the EU Member States.

The Maastricht Treaty does not provide for real convergence criteria capable to ensure a high degree of similarity and consistency of the economic structures of candidate countries. The initial omission may be explained by the fact that, before the start of the 1990s, the European Union was a wealthy country club, with only one or two exceptions, and the economic structures of those countries where similar by definition.

In the absence of criteria clearly laid down by the treaties, it may be considered that the most relevant real convergence criteria deal with the following issues: the openness of the economy (indicated by a country’s exports and imports as a share in GDP); the share of bilateral trade relations with EU Member States in total foreign trade; the structure of the economy (illustrated by the share of the main sectors – agriculture, industry, services – in GDP), labour productivity and, the most synthetic indicator, GDP per capita (expressed by using either the nominal exchange rate or the purchasing power parity).

A particularly important aspect to be considered in setting the pace of nominal convergence is its relation with real convergence. The two processes tend to reinforce each other, but tensions may also emerge, especially if their sequence is not properly coordinated.

There are several channels through which real convergence benefit from the acceleration of nominal convergence. First, bringing inflation and interest rates to levels compatible with the Maastricht criteria causes the rate of increase of private investment to accelerate, which boosts the growth rate of GDP. Second, the decrease in nominal interest rates contains the volume of speculative capital inflows, thereby increasing financial stability and stimulating economic growth. Third, the reduction of exchange rate volatility has an incentive effect on foreign trade volume, which translates into additional GDP growth.

However, account should be taken of the main tensions – that may lead to short-term conflicts – between nominal and real convergence. These tensions may be caused or aggravated by the too fast a pace imposed on the achievement of nominal convergence. Such tension is caused by the sacrifice ratio, which is higher in the case of moderate inflation rates, as the cost of disinflation in terms of economic growth tends to be reversely proportional with the original inflation rate (Barro, 1997). The strictness of the Maastricht criterion on price stability causes its rapid fulfillment, through an unsustainable acceleration of disinflation, to generate a recessionary effect (Szapáry, 2000). Another tension stems from the declining share of budget deficit and government debt in GDP, which involves cutting public spending or raising the tax burden, namely reducing financing, which ultimately entails the slowdown in economic growth.

One may notice that these potential tensions between the two types of convergence act as a deterrent on economic growth. This might be regarded as the main price to be paid for making a quick entry into the euro area and, implicitly, for the early fulfillment of the Maastricht criteria.

A fundamental question to be answered is the following: can the accession to the euro area be achieved if less stringent restrictions on nominal and real convergence apply? The answer is offered by the Optimal Currency Area Theory, which is quite clear in this respect: the states belonging to a group may benefit mutually from adopting a common currency only when their economic structures are similar and when there is no risk that asymmetric shocks will affect only some of these countries.

Therefore, the single monetary policy (in this case the policy pursued by the ECB) cannot and should not deal with the peculiarities of each economy, as it addresses a group of economies presumed to be homogenous. It is obvious that less developed countries in Central and Eastern Europe cannot relinquish their own monetary policies as long as the risk of asymmetric shocks (owing to different economic structures) is high, since the ultimate objective

(11)

Economic convergence and Euro adoption in Romania 11 is not only adopting the euro, but also reaping the ensuing benefits. Thus, the issue of real convergence is at least as imperative as that of nominal convergence.

In spite of the significant progress made over the past years, Romania still faces major challenges as to achieving full nominal convergence, the fulfillment of some Maastricht criteria still requiring strenuous efforts.

The first nominal criterion is price stability: a candidate country has to achieve sustainable price stability and an average inflation rate, observed over a period of one year before the examination, which may not exceed the average inflation rate of the three best performing EU Member States by more than 1.5 percentage points.

The gradual disinflation over the past seven years brought inflation rate down to 6.56 percent in 2006 from 45.7 percent in 2000, but considerable progress still needs to be made as the fulfilment of the Maastricht criterion requires an inflation rate below 3 percent.

The last two ECB Convergence Reports set the reference level at 2.6 percent in May 2006 and 2.8 percent in December 2006.

Another nominal criterion refers to the sustainability of the fiscal position. Although in 2006 Romania recorded a budget deficit of 1.9 percent of GDP and a government debt of 12.4 percent of GDP, both calculated according to the ESA95 methodology, it is important

(12)

that fiscal policy should maintain its cautious stance in order to avert the widening of the budget deficit beyond the 3 percent threshold of GDP, as it was the case in Poland, the Czech Republic and Hungary during the post-accession period. For these countries, meeting the criterion on the sustainability of fiscal position proved to be the most difficult challenge on the path of achieving nominal convergence.

According to the criterion on exchange rate stability, the currency of the candidate country needs to stay within the fluctuation band of ±15 percent against the euro, laid down by ERM II, without facing severe tensions over a period of at least two years before the examination. In 2005-2006, the exchange rate of the leu against the euro fluctuated between +10 percent and -6.1 percent from the average value for the period. This development of domestic currency falls within the standard fluctuation band of ERM II, but not within the asymmetric band of +15 percent/-2.25 percent.

The interest rate criterion stipulates that a candidate country needs to attain a long- term average nominal interest rate – quantified based on long-term government securities or corporate bonds with comparable maturities – that may not exceed the average interest rate of the three best performing EU Member States in terms of price stability. The most recent issue of leu-denominated 10-year government securities was launched in June 2007, at an interest rate of 6.91 percent. This interest rate is higher, yet not too remote from the reference level which was set at 6.2 percent in the December 2006 ECB Convergence Report. Amid the consolidation of the low inflation rate, the interest rate on long-term government securities is also expected to converge with levels compatible with the fulfillment of this criterion.

Real convergence implies narrowing the gap between countries in terms of productivity and prices, which requires the growth of incomes in developing countries towards the level of incomes in developed countries. Both in nominal terms and purchasing power parity, GDP per capita in Romania is still much lower than that in the EU. Accordingly, in 2006, GDP per capita expressed at standard purchasing power parity stood at 33.2 percent of the level recorded by the EU-15.

On the other hand, in the past several years, GDP per capita grew at a brisk pace due mainly to the high growth rates that pushed nominal GDP to be 2.5 times higher in 2006 as compared to 2000.

(13)

Economic convergence and Euro adoption in Romania 13

By the time of the euro adoption, GDP per capita is expected to witness a twofold increase in nominal terms from the 2005 figure, which would the indicator expressed in terms of purchasing power parity to near 50 percent of the average level for the European Union.

The evolution of labour productivity is crucial for the progress of real convergence of the national economy. Given the abrupt upward path in the pre-accession period, labour productivity in Romania, calculated as a ratio of GDP at standard purchasing power parity to employment was 36.7 percent in 2006 compared to the average for the EU-25, up 13.7 percentage points from the 2000 figure.

As compared to the average level for the other nine Central and Eastern European countries that had joined the European Union in 2004 and 2007, labour productivity in Romania stood at 60 percent, which shows that our country has to catch up a larger productivity gap than most of these countries. Among them, only Bulgaria lags behind Romania, with a labour productivity level of 35.2 percent from the average for the EU-25, whereas Slovenia fared best in terms of this indicator (80.4 percent in 2006). Labour productivity across the Central and Eastern European countries that had joined the European Union in 2004 and 2007 was 58.7 percent in 2006 as compared to the average level for the EU-25.

Real convergence indicators

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Nominal GDP/ capita (EUR) 1,79

5 2,00

2 2,22

4 2,42

0 2,806 3,67

6 4,508 Nominal GDP/ capita (PPS) 5,00

0 5,50

0 6,10

0 6,50

0 7,400 8,00

0 8,800

*

Openness^** (%) 70.7 74.5 76.4 76.9 81 76.6 76.7

Share of trade with the EU in total

foreign trade^*** 59.9 62.0 62.4 62.1 68.4 64.5 64.6

* estimate

** (exports + imports)/GDP

*** exports FOB and imports FOB

Source: Eurostat, National Institute of Statistics, National Bank of Romania

(14)

Labour Productivity* in New EU Member States against the EU-25 Average in 2007

35.2

68.4

59.6

80.4

67.6

72.6

36.7

61.0 55.6

50.5

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Bulgaria Czech Republic Estonia Latvia Lithuania Poland Slovenia Slovakia Hungary Romania

percent

Source: Eurostat

average: 58.7%

*) ratio of GDP to standard PPP and employment

As for the composition of the Romanian economy by sector, GDP by origin illustrates an outdated structure: the agricultural sector holds the largest share, while the share of services is still small, albeit slightly on the rise.

Share of economic sectors in GDP

percent 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Industry 27.3 27.7 28.1 25.0 24.7 24.1 23.9 Agriculture 11.1 13.3 11.4 11.6 12.6 8.5 8.0 Services 48.2 45.9 45.3 46.4 46.0 49.4 49.6 Source: National Institute of Statistics

The Romanian authorities envisage that, prior to euro adoption, the share of agriculture in GDP (particularly of small non-viable farms) will shrink, leading to the transfer of released resources to the services sector, which will account for more than 55 percent of GDP. Thus, the risk that the common monetary policy would affect Romania in a disproportionate manner will diminish.

Romania features an average degree of openness of the economy, expressed as a share in GDP of the sum of the value of exports and theta of imports of goods and services.

The degree of openness of the Romanian economy is relatively similar to that of Poland and it may be considered optimum for a country with a relatively numerous population.

From the perspective of euro adoption, particular importance is attached to the share of trade with the EU Member States in total foreign trade of a country. According to the economic theory, the closer the commercial ties between national economies, the more the economic cycles tend to get correlated, causing the likelihood of asymmetric shocks to lower. From this standpoint, Romania has reached a satisfactory level compared with those of the Central and Eastern European countries at the time of their accession in 2004.

If Romania’s stay in ERM II is intended not to exceed the minimum required period of two years, the moment of joining this mechanism should be carefully chosen since it plays a pivotal part in establishing the calendar of the shift to the euro. In the case of Romania’s

(15)

Economic convergence and Euro adoption in Romania 15 economy, a balanced approach to the shift to the euro would suppose joining ERM II in 2012, which would set the stage for adopting the single European currency in 2014.

This approach is also presented in the first edition of the Convergence Programme (2006-2009), which assesses the possibilities of sustainable economic development amid the implementation of policies aimed at achieving the convergence process. In short, this document presents the euro adoption calendar as an optimal time solution whose speed is set by the cost-benefit analysis. The Convergence Programme establishes year 2012 as the target date for the ERM II entry.

In this approach, the period between Romania’s EU accession and its joining ERM II should be seen as an adjustment period during which most of the structural reforms should be implemented and major advances should be made in the field of real convergence. In terms of nominal convergence, during that period, the following should be achieved: (i) sustainable disinflation, followed by the consolidation of low inflation, (ii) development of the domestic market for long-term capital and the convergence of interest rates on leu- denominated 10-year government securities and (iii) relative stability of the exchange rate around the long-term equilibrium level, amid full convertibility of capital account.

Joining ERM II before attaining a sufficiently advanced convergence level and achieving the stability of the financial system heightens the risk of speculative attacks.

Markets might react dramatically to the adoption of a central rate against the euro, which might be viewed as inconsistent with the economic conditions in the country in question, or with the objective of preserving price stability. Moreover, speculators might take advantage of any ambiguity relative to the firm stance the monetary policy should adopt in maintaining the central rate (Papadia, 2004).

In order to prevent an excessively long stay in ERM II, the timing of joining this mechanism needs to be very carefully chosen, depending on the stage of fulfilment of nominal convergence criteria.

At the time of entering ERM II, the following requirements should be met: (i) nominal convergence criteria should have been fulfilled or the stage of their achievement should be sufficiently advanced to ensure their fulfilment at the time of assessment for joining the euro area and (ii) the progress on the path of narrowing the gaps in real economy should be substantial.

Unless these two conditions are met, joining ERM II may be seen as premature, as it might lead to a longer stay in ERM II, which would pose risks and vulnerabilities to macroeconomic stability. It is desirable that the stay in ERM II should not exceed the two necessary years, particularly because it is difficult to reconcile the exchange rate policy with the inflation target. In fact, even in the case of a well-prepared entry into ERM II, there is the possibility that later on, at the time of the assessment by the ECB, one of the Maastricht criteria should not be met. A case in point is Lithuania whose request to join the euro area on 1 January 2007 was rejected on grounds that the level compatible with meeting the price stability criterion was exceeded by a mere 0.1 percentage points.

The pace at which Romania’s economy will advance in the area of real and nominal convergence will be largely dependent upon the overall consistency of the economic policies pursued by the authorities. It is essential that the major guidelines of the economic programmes should be observed relentlessly beyond the short horizon of an electoral cycle.

For Romania, the recent experience of other Member States, although considerably different in terms of initial economic conditions and the macroeconomic policies pursued, stresses the importance of an efficient co-ordination between monetary and fiscal policies, co-operation that is vital for the entry into the euro area according to the proposed timetable.

(16)

Romania’s path to euro adoption must be managed in a smooth manner, given that the economy needs an adjustment period ahead of entering ERM II. This period represents the opportunity of completing structural reforms and strengthening macroeconomic stability.

Romania’s entry into ERM II is envisaged for the year 2012 and by staying in this mechanism only for the minimum required period of two years it may enter the euro area at the horizon of the year 2014.

Bibliography

Barro, R. (2002): Determinants of Economic Growth: A Cross Country Empirical Study, Cambridge, MIT PRESS.

Buiter, W., Grafe, C. (2002): “Anchor, Float or Abandon Ship: Exchange Rate Regimes for Accession Countries”, Working Paper No. 3184, CEPR, London

Kopits, G. (1999): “Implications of EMU for Exchange Rate Policy in Central and Eastern Europe”, IMF Working Paper 99/9, Washington DC

Mourmouras, I., Arghyrou, G. (1999): “Monetary Policy at the European Periphery: Greek Experience and Lessons for Transition Economies”, CERT Discussion Paper 99/10.

Padoa-Schioppa, T. (2004): “The Pre-accession Phase: a Résumé of the Past Years of Co-operation and Policy Dialogue”, presented at the Seminar on the European Union accession process, Paris.

Papadia, F. (2004): Introductory speech at the Session “Monetary and Exchange Rate Policies and the Practical Functioning of the ERM II”, Seminar on the European Union accession process, Paris.

Rostowski, J. (2002): “The Eastern Enlargement of the EU and the Case for Unilateral Euroization”, paper presented at „Beyond Transition – Development Perspectives and Dilemmas” Conference, CASE Foundation, Warsaw

Szapáry, G. (2000): “Maastricht and the Choice of Exchange Rate Regime in Transition Countries During the Run-up to EMU”, National Bank of Hungary Working Paper No. 2000/07.

Szapáry, G. (2002): “Is Maastricht Too Much for the Candidate Countries?”, presentation at the “Euro 50 Group” Round Table, Brussels.

Wyplosz, C. (2002): “The Path to the Euro for Enlargement Countries”, Briefing Notes to the Committee for Economic Affairs of the European Parliament.

(17)

! " # " $

Pentru desf urarea activit ii, întreprinderea utilizeaz atât resurse financiare proprii cât i resurse financiare împrumutate care se deosebesc prin costul pe care îl genereaz .

Riscul financiar evalueaz ¹ capacitatea firmei de a men ine echilibrul financiar, reflect variabilitatea indicatorilor de rezultate sub inciden a structurii financiare a întreprinderii (propor ia între capitalul propriu i datorii) i decurge strict din gradul de îndatorare a întreprinderii. Capitalurile împrumutate, prin m rimea lor i prin suportarea sistematic a unor cheltuieli financiare aferente (dobânzi, comisioane), antreneaz o variabilitate a profitului net, o majorare a riscului financiar. Apelarea la îndatorare ca o posibil cale de cre tere a rentabilit ii anim c utarea unei structuri optimale a capitalurilor întreprinderii în vederea minimaliz rii costurilor i cre terii rentabilit ii. Îns , unei cre teri a îndator rii îi corespunde o cre tere a riscului financiar (prin pl i suplimentare pentru dobânzi i rate). La aceast cre tere a riscului, ac ionarii sunt îndrepta i s cear o rentabilitate superioar a capitalurilor lor proprii.

1 Buglea, A., Lorant, Eros-Stark (2001): Evaluarea întreprinderii, Timi oara, Ed. Marineasa, p. 101.

(18)

Sebastian BORDEIANU, Gabriela-Daniela OLARU 18

Analiza variabilit ii profitului net, generat de politica de îndatorare a firmei, reprezint un aspect primordial al riscului financiar. Acesta poate fi evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate i a efectului de levier financiar.

Ne vom opri asupra pragului de rentabilitate, cu exemplificare la S.C. Psapet Prod Com S.R.L.

Pragul de rentabilitate financiar se cuantific dup rela ia:

mcv f

PR r

Chd Cf Ve Cv

Chd

Ve Cf = +

−

= +

/

1 , unde:

Cf – cheltuieli financiare;

Chd – cheltuieli cu dobânzile.

Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiar se poate face cu ajutorul acelora i indicatori ca i în cazul riscului de exploatare: indicatorul de pozi ie fa de pragul de rentabilitate, momentul realiz rii pragului de rentabilitate, coeficientul de elasticitate.

În tabelul 1.1., vom calcula riscul financiar în cazul societ ii comerciale analizate:

Tabelul 1.1 Calculul riscului financiar

Perioada analizat crt. Nr. Specifica ie Simbol UM

2002 2003 2004

1. Venituri din

exploatare Ve mii

lei 6.312.381 7.348.228 9.829.296 2. Cheltuieli de

exploatare Che mii

lei 5.621.378 6.087.806 9.147.639 3. Profit din

exploatare Pe mii

lei 691.003 1.260.422 681.657 4. Cheltuieli

variabile totale Cv mii

lei 4.737.034 4.923.811 6.263.771 5. Cheltuieli

fixe totale Cf mii

lei 884.344 1.163.995 2.883.868 6. Cheltuieli cu

dobânzile Chd mii

lei 0 0 40.207

7. Marja

cheltuielilor variabile Mcv

=Ve-Cv mii

lei 1.575.347 2.424.417 3.565.525 8. Rata marjei cheltuielilor

variabile Rmcv

=Mcv/Ve % 24,96 32,99 36,27

9. Pragul de rentabilitate

financiar VePR=

Cf+Chd/Rmcv mii

lei 3.543.547 3.527.982 8.060.972 10. Indicatorul

de pozi ie

- absolut - relativ

Ipoz= Ve-VePR

Ipoz%=

Ipoz/VePR

mii lei

%

2.768.834 78,14

3.820.246 108,28

1.768.324 21,94 11. Momentul

realiz rii pragului PM=

VePR/Ve*365 Zile 205 175 299

12. Coeficientul de elasticitate e=

Ve/(Ve-VePR) - 2,28 1,92 5,56

Analiza riscului financiar pune în eviden faptul c activitatea financiar a întreprinderii asociat cu activitatea de exploatare conduce la cre terea pragului de rentabilitate i, implicit, la sporirea probabilit ii de apari ie a riscului financiar, aceasta deoarece cele dou activit i genereaz costuri fixe care nu depind de volumul de activitate realizat, iar dac activitatea de exploatare nu va genera profit suficient de mare, în urm torii ani, pentru a acoperi i aceste costuri fixe atunci întreprinderea poate intra în pierdere.

Indicatorul de pozi ie (sau marja de siguran ) în m rimi relative scade substan ial în anul 2004 (de la 108,28% la 21,94%) ceea ce semnific dificultatea în care se afl întreprinderea din perspectiva riscului financiar.

M rimea riscurilor financiare este dependent de performan a financiar a întreprinderii ce se cere a fi determinat în cazul în care întreprinderea solicit un sprijin bancar.

(19)

Influen a riscului financiar asupra rentabilit ii întreprinderii 19 Pentru a ob ine un împrumut, banca cere solicitantului îndeplinirea unor condi ii.

Banca ajut , în general, dac afacerea e prosper , riscurile pe care i le asum fiind limitate. Din acest punct de vedere, banca evalueaz performan a financiar a întreprinderii în func ie de informa iile privind: descrierea activit ii, cifra de afaceri, venitul net, capitalul propriu, datorii, compara ii cu anii anteriori, plan de afaceri etc.

Realizarea unui diagnostic sintetic la nivelul global al performan ei financiare a unei întreprinderi implic utilizarea fie a metodei scoring, fie a grilei de evaluare (punctaj).

Metoda scoring solicit luarea în considerare a unor indicatori economici i financiari pertinen i, cu putere mare de sintetizare a fenomenelor economice atât static, cât i sub aspect dinamic i ponderea importan ei indicatorilor selecta i. Pe aceast baz i prin stabilirea rela iilor matematice dintre indicatori, se poate determina un scor total, în func ie de care firma analizat este apreciat sub aspectul viabilit ii sale în mediul concuren ial.

În ceea ce prive te metoda grilei de evaluare, acesta constituie un instrument eficace folosit cu prec dere de c tre institu iile financiare în cadrul procesului de fundamentare a deciziei de creditare a agen ilor economici.

Vom prezenta în cele ce urmeaz un astfel de modelul construit i utilizat de c tre o institu ie de credit:

Grupele de indicatori luate în considerare (de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate, de gestiune i capacitatea de rambursare) con in un num r total de 13 indicatori. Scoringul maxim este de 50 de puncte, câte 10 puncte maximum pentru fiecare grup de indicatori. Calculul se va efectua pentru to i cei 13 indicatori mai jos men iona i, cu precizarea c pentru primele 4 grupe de indicatori se va selecta pentru fiecare grup numai unul din indicatorii specifici, care va fi punctat în func ie de limitele valorice stabilite.

În cazul grupei a cincia (indicatori de gestiune), se vor calcula to i cei 3 indicatori, iar punctajul final se va ob ine calculând medii aritmetic a acestora.

Indicatorii cuprin i în cadrul grilei de evaluare i punctarea fiec ruia se realizeaz pe baza grilelor urm toare:

Tabelul 1.2. Evaluarea factorilor cantitativi/calcul de indicatori

Indicatori Limite Punctaj

>75% 10

>65% 8

>50% 5

>35% 2

Lichiditate imediat = (Active curente -

Stocuri*) / Pasive curente

<35% 0

* Se scad stocurile f r mi care sau cu mi care lent , clien ii incer i

>50% 10

>40% 8

>30% 5

>=20% 2

Solvabilitate = Capital Propriu / (Capital propriu + Total

Împrumuturi)

<20% 0

<=50% 10

>50% 8

>65% 5

>75% 2

Gradul de îndatorare = Total Datorii / Total Activ

>80% 0

(20)

>5% 10

>3% 8

>1.5% 5

>0% 2

Rentabilitatea net = Profit net / Cifra de afaceri

=<0% 0

>200% 10

>150% 8

>125% 6

>100% 3

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile =

Rezultat din exploatare / Cheltuieli cu dobânzile

<100% 0

Sau

>150% 10

>120% 8

>110% 6

>100% 3

Gradul de acoperire a riscului valutar = Rezultatul din exploatare / (cheltuieli nete cu dobânzile + cheltuieli nete

de curs valutar) * <100% 0

Total max. 50

* Alegerea acestui indicator se face când firma înregistreaz diferen e de curs valutar care pot avea impact asupra rezultatului final.

Tabelul 1.3. Evaluarea factorilor calitativi

Indicatori Limite Scoring

Excelent, experien , performan , bun

prestigiu 15

Standard, experien , performan , bun

prestigiu 12

Standard, experien , performan 10 Satisf c tor

5 Calitate

management

Slab

Ac ionarii principali sunt companii 0 multina ionale sau companii na ionale de

foarte bun prestigiu 15

Ac ionarii principali au un bun prestigiu 12 Ac ionari principali convergen i 10 Ac ionariat foarte dispersat 5 Calitate ac ionari

Ac ionari divergen i

0 tradi ional , foarte bun

Conduit 10 tranzac ional

Bun

8

(21)

Influen a riscului financiar asupra rentabilit ii întreprinderii 21

f r incidente 5

f r rela ie, f r incidente

3 incidente CRB sau / i CIP sau / i arierate la

BRD 0

Garan ii primite, foarte lichide acoperind

integral facilitatea 10

Garan ii lichide care acoper peste 80%

facilitatea 8

Garan ii u or lichidabile ce acoper peste 50%

facilitatea 5

Calitatea garan iilor

primite

Garan ii u or lichidabile care acoper sub 50%

facilitatea 0

Total 0 – 50

Totalul scoringului ob inut din evaluarea factorilor cantitativi i calitativi se va încadra în grila de clasificare, stabilindu-se categoria clientului (de la A la E).

Tabelul 1.4. Grila de clasificare a performan ei financiare potrivit punctajului ob inut

Categorie Punctaj minim Punctaj maxim

A 71 100

B 41 70

C 21 40

D 11 20

E 0 10

În cazul S.C. Psapet Prod Com S.R.L., s-au înregistrat urm toarele valori i punctaje pentru indicatorii de prezenta i mai sus:

Tabelul 1.5. Calculul indicatorilor

2003 2004

Nr. crt. Indicator Valoare Punctaj Valoare Punctaj 1 Lichiditate imediat 49,97% 2 28,17% -

2 Solvabilitate 59,00% 10 36,80% 5

3 Gradul de îndatorare 65,30% 5 75,40% 2 4 Rentabilitatea neta 15,83% 10 5,57% 10

5

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu

dobânzile - 10 1695,00% 10

6 Total punctaj - 37 - 27

Factorii calitativi care se refer la: calitatea managementului, calitatea ac ionariatului, conduita tranzac ional i calitatea garan iilor primite, au primit urm toarele punctaje:

(22)

Tabelul 1.6. Factorii calitativi – punctaje

Nr. crt. Indicator 2003 2004

1 Calitatea managementului 10 10

2 Calitatea ac ionarilor 10 10

3 Conduita tranzac ionala 5 5

4 Calitatea garan iilor 10 10

6 Total punctaj 35 35

Totalul scoringului ob inut din evaluarea factorilor cantitativi i calitativi se va încadra în grila de clasificare, stabilindu-se categoria clientului (de la A la E).²

• Categoria A – agen i economici cu performan e bune, c rora le corespund credite performante;

• Categoria B – agen i economici cu situa ie economico-financiar bun cu tendin oscilatorie, c rora le corespund credite în observa ie;

• Categoria C – agen i economici cu situa ie economico-financiar satisf c toare, c rora le corespund credite substandard;

• Categoria D – agen i economici cu situa ie economico-financiar slab c rora le corespund credite incerte;

• Categoria E – agen i economici cu situa ie economico-financiar nefavorabil , care sunt în imposibilitatea de a rambursa creditul i dobânzile aferente, c rora le corespund credite pierdere.

Evaluarea factorilor cantitativi i calitativi relev faptul c , pentru anul 2003 societatea analizat se încadreaz la categoria A, în timp ce în anul 2004 se observ o deteriorare a pozi iei financiare, societatea încadrându-se la categoria B de performan financiar . Acest fapt s-a datorat, în principal, sc derii profitului din exploatare i reducerii rentabilit ii nete.

Bibliografie

Buglea, A., Lorant, Eros-Stark (2001): Evaluarea întreprinderii, Timi oara, Ed. Marineasa,.

Niculescu, M.(2005): Diagnostic financiar, vol. 2, Bucure ti, Ed. Economic .

Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., (2005): Analiz economico-financiar , Bucure ti, Ed. Economic . Zaharciuc, E. (2000): Contabilitatea societ ilor bancare, Bucure ti, Ed. Teora, 2000.

2 Zaharciuc, E. (2000):Contabilitatea societ ilor bancare, Ed. Teora, Bucure ti, p. 148.

(23)

–

! " # # # #

! !

!

"

Trezoreria este definit în numeroase lucr ri de specialitate i în cadrul unor norme legale.

În Fran a, în diferite contexte, speciali tii au elaborat mai multe defini ii privind trezoreria:¹ Într-un sens restrâns, ea desemneaz totalul lichidit ilor sau disponibilit ilor întreprinderii;

1Feleag , N., Iona cu, I. (1998): Tratat de contabilitate financiar , vol. 1, Bucure ti, Ed. Economic , p. 220.

(24)

Gabriela-Daniela OLARU, Sebastian BORDEIANU 24

Într-o accep ie mai extensiv , trezoreria include soldurile debitoare la banc i titlurile de plasament care se pot transforma în disponibilit i.

În anii ’70, trezoreria net a fost definit ca diferen între fondul de rulment i necesarul de fond de rulment i m surat ca diferen între disponibilit i i creditele de trezorerie.

Standardul american FAS 95 include în trezorerie lichidit ile sau echivalentele lor (cvasilichidit ile), acestea fiind considerate investi iile financiare pe termen scurt care îndeplinesc condi iile:

sunt imediat convertibile în sume de bani perfect determinate;

sunt atât de aproape de data lor de exigibilitate, încât un risc de schimbare a valorii datorat unei schimb ri a ratelor dobânzii este nesemnificativ.

De asemenea, conform aceluia i standard, sunt definite trei condi ii prin care se estimeaz c lichiditatea nu suport nici o restric ie: existen a unei pie e care s permit transformarea activelor lichide în numerar, absen a conven iei de blocaj, absen a riscului de pierdere de capital, legat de varia ia ratelor dobânzii.

Potrivit Standardelor Interna ionale de Contabilitate (IAS 7), întreprinderile au obliga ia de a elabora situa ia fluxurilor de numerar ca parte integrant a situa iilor sale financiare. Aceast situa ie furnizeaz informa ii privind modul în care întreprinderea genereaz i utilizeaz lichidit ile i echivalentele de lichidit i. Lichidit ile se refer la disponibilit i b ne ti i depozitele la vedere, iar echivalentele de lichidit i sunt investi ii financiare pe termen scurt, cu un grad de lichiditate foarte ridicat, care sunt u or convertibile în sume cunoscute de numerar i al c ror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. Scaden a acestora ar putea fi mai mic sau cel pu in egal cu trei luni de la data achizi iei.² Dac utilizarea numerarului i echivalentului de numerar nu este restric ionat atunci ele sunt considerate active curente. Capacitatea întreprinderii de a genera numerar, echivalente de numerar reflect capacitatea sa de a- i pl ti angaja ii, furnizorii, rambursarea împrumuturilor i dobânzile la credite. Aceste informa iile ajut utilizatorii, oferind o baz pentru evaluarea capacit ii întreprinderii de a genera numerar precum i necesit ile întreprinderii pentru generarea fluxului de numerar respectiv.

În literatura de specialitate de la noi din ar , conceptul de trezorerie se refer la ansamblul mijloacelor de finan are sub form de lichidit i i la creditele pe termen scurt de care dispune un agent economic pentru a putea face fa pl ilor sale³.

Al i autori definesc trezoreria ca imaginea disponibilit ilor monetare i plasamentelor pe termen scurt, la nivelul unei întreprinderi, ap rute din evolu ia curent a încas rilor i pl ilor, respectiv, din plasarea excedentului monetar.⁴

Trezoreria unui agent economic poate fi considerat punctul s u forte. De maniera în care se vor dirija fluxurile b ne ti i financiare, va depinde în final rezultatul agentului economic.

Conform Legii contabilit ii nr. 82/1991, contabilitatea trezoreriei asigur eviden a existen ei i mi c rii titlurilor de plasament, a disponibilit ilor în conturi la b nci i în cas , a creditelor bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie. Altfel spus, trezoreria unui agent economic poate fi privit i prin prisma opera iilor de gestiune legate de: valorile mobiliare de plasament, valorile de încasat, disponibilit ile b ne ti i a altor valori de trezorerie.

Fluxurile de numerar se prezint distinct pentru activit i de exploatare, investi ii i finan are. Fluxurile de numerar generat de activitatea de exploatare permite evaluarea capacit ii de rambursare, împrumuturi, plata angaja ilor etc., f r a apela la surse externe de finan are. Fluxurile de numerar provenite din activit i de investi ii i finan are arat m surile în care cheltuielile au servit la ob inerea resurselor generatoare de venituri i fluxuri de numerar. Prezentarea fluxurilor de numerar din aceste activit i este important în

2 IAS 7, paragraful 6.

3Paraschivescu, D.M. (2003): Contabilitate financiar , Bac u, Editura Moldavia, p. 431.

4Mihai, I., (coord.) (1997): Analiza situa iei financiare a agen ilor economici, Timi oara, Ed. Mirton, p. 104.

(25)

Tablourile bazate pe fluxuri de trezorerie 25 previziunea fluxurilor viitoare din încas ri în numerar provenite din emisiune de ac iuni, pl i pentru r scump rare, încas ri din emisiunea de titluri de crean e, ipoteci, obliga ii, etc.

Situa ia fluxurilor de trezorerie prezint informa ii utile despre modificarea pozi iei financiare a întreprinderii, permi ând evaluarea capacit ii întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de lichidit i i echivalente de lichidit i în cadrul activit ilor de exploatare, investi ii

i finan are i utilizarea corespunz toare a acestora.

Fluxurile de trezorerie generate de activit ile de exploatare sunt, în esen , consecin a principalelor activit i produc toare de venituri ale întreprinderii. Exist urm toarele tipuri de fluxuri de numerar determinate de activitatea de exploatare:

încas ri în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;

încas ri în numerar din redeven e, onorarii, comisioane i alte venituri;

pl ile c tre furnizorii de bunuri i servicii;

pl ile c tre i în numele angaja ilor;

pl i privind impozite, taxe i v rs minte;

pl ile sau restituirile de impozit pe profit, dac nu pot fi identificate în mod specific cu activit ile de investi ii i de finan are.

M rimea acestor fluxuri exprim m sura în care activitatea întreprinderii a generat suficiente lichidit i i echivalente de lichidit i pentru a rambursa împrumuturile i ratele de leasing financiar, pentru a pl ti dividendele ac ionarilor, a men ine capacitatea de func ionare a întreprinderii i de a face noi investi ii, f r a apela la surse de finan are externe.

Fluxurile de trezorerie generate de activit ile de investi ii sunt legate de opera ii de achizi ionare i vânzare de active imobilizate (corporale i necorporale) sau participa ii în cadrul altor întreprinderi. Putem enumera urm toarele categorii de fluxuri de numerar provenite din activit i de investi ii:

încas ri în numerar din: vânzarea de imobiliz ri corporale i necorporale, vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de crean ale altor firme, rambursarea avansurilor

i creditelor acordate altor p r i, din dobânzi i dividende;

pl i în numerar pentru: achizi ionarea de imobiliz ri corporale i necorporale, achizi ia de instrumente de capitaluri proprii sau de crean ale altor firme i avansuri în numerar i împrumuturi acordate altor p r i.

Aceste categorii de fluxuri ofer informa ii despre modul în care întreprinderea î i asigur dezvoltarea, reflectând m sura în care pl ile au fost efectuate pentru achizi ia de active, prin intermediul c rora se vor genera venituri i fluxuri de trezorerie în viitor.

Fluxurile de trezorerie din activit ile de finan are sunt legate de acele activit i care antreneaz schimb ri în dimensiunea i structura capitalurilor proprii i a datoriilor întreprinderii, ca de exemplu:⁵

încas ri în numerar provenite din: emisiunea de ac iuni sau alte instrumente de capital propriu, din emisiunea titlurilor de crean , a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obliga iilor, ipotecilor i a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;

pl i în numerar de c tre ac ionari pentru achizi ionarea sau r scump rarea ac iunilor întreprinderii; ramburs ri în numerar ale unor sume împrumutate; pl i în numerar ale dividendelor c tre ac ionari i ale locatarului pentru reducerea obliga iilor legate de opera iunile de leasing financiar.

Situa ia fluxurilor de trezorerie se întocme te potrivit unuia din modelele prev zute în IAS 7 „Situa ia fluxurilor de trezorerie“, exemplificate i de reglement rile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit ii Economice Europene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, în dou metode astfel:

a) metoda direct – prin care sunt prezentate clasele principale de pl i i încas ri brute în numerar. Informa iile pentru pl i i încas ri sunt preluate din înregistr rile

5 Niculescu, M. (2005): Diagnostic financiar, vol. 2, Bucure ti, Ed. Economic , p. 185.

(26)

contabile sau prin ajustarea contului de profit cu modific rile stocurilor, crean elor i datoriilor din exploatare pe parcursul perioadei.

Tabelul 1.1 Situa ia fluxurilor de numerar (metoda direct ) Fluxuri de numerar

Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

+ încas ri în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii + încas ri în numerar provenite din redeven e, onorarii, comisioane

i alte venituri

- pl i în numerar c tre furnizorii de bunuri i servicii - pl i în numerar c tre i în numele angaja ilor

- pl i în numerar sau restituiri de impozit pe profit (dac nu pot fi imputate direct activit ilor de investi ii sau financiare)

Fluxuri de numerar din activitatea de investi ii

- pl i în numerar pentru achizi ionarea de terenuri i mijloace fixe, active necorporale i alte active pe termen lung

+ încas rile în numerar din vânzarea de terenuri, cl diri, echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung - pl i în numerar pentru achizi ia de instrumente de capital propriu

i de crean ale altor întreprinderi

+ încas rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean ale altor întreprinderi

- avansuri în numerar i împrumuturile efectuate c tre alte p r i + încas rile în numerar din rambursarea avansurilor în numerar i împrumuturilor efectuate c tre alte p r i

Fluxuri de numerar din activitatea de finan are

+ venituri în numerar din emisiunea de ac iuni i alte instrumente de capital propriu

- pl ile în numerar c tre ac ionari pentru a achizi iona sau r scump ra ac iunile proprii

+ venituri în numerar din emisiunea de obliga iuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi

- ramburs rile în numerar ale unor sume împrumutate - pl ile în numerar pentru opera iuni de leasing financiar Fluxuri de numerar total

Numerarul la începutul perioadei Numerarul la finele perioadei

b) metoda indirect – pornind de la profitul/pierderea net , ajustat cu tranzac iile de natur monetar , angajamentele de plat , elementele venituri i cheltuieli asociate fluxurilor de numerar din investi ii sau finan ri. Fluxul net din activit i de exploatare poate fi determinat prin eviden ierea veniturilor i cheltuielilor prezentate în contul de profit i pierdere

i a modific rilor pe parcursul perioadei a stocurilor, crean elor, obliga iilor din exploatare.

(27)

Tablourile bazate pe fluxuri de trezorerie 27 Tabelul 1.2 Situa ia fluxurilor de numerar (metoda indirect )⁶

Fluxuri de numerar

Fluxuri de numerar generate de activit ile de exploatare

Rezultatul net înaintea impozitului pe profit i a elementelor extraordinare

Ajust ri privind elementele nemonetare i alte elemente nelegate de activit ile de exploatare

a. Eliminarea veniturilor i cheltuielilor f r inciden asupra trezoreriei:

+ Cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele - Venituri din provizioane

b. Eliminarea veniturilor i cheltuielilor nelegate de exploatare:

+ Cheltuieli privind dobânzile - Venituri din dobânzi i dividende

- Venituri din relu ri de subven ii pentru investi ii

Rezultatul din exploatare înaintea varia iei necesarului de fond de rulment

- Varia ia necesarului de fond de rulment - Varia ia stocurilor

- Varia ia conturilor clien i i altor crean e din exploatare + Varia ia conturilor furnizori i a altor datorii din exploatare + Varia ia conturilor datorii cumulate

Încas ri i pl i asociate exploat rii - Pl i privind dobânzile

- Pl i privind impozitul pe profit

+ Fluxul net de numerar din activit ile extraordinare (diferen a dintre încas ri i pl i din activit ile extraordinare)

Fluxuri generate de activit ile de investi ii

+ Încas ri în numerar din vânzarea de imobiliz ri corporale i active necorporale

+ Încas ri în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau crean ale altor firme

+ Încas ri în numerar din rambursarea avansurilor i creditelor acordate altor p r i

+ Încas ri din dobânzi i dividende

- Pl i în numerar pentru achizi ionarea de imobiliz ri corporale i necorporale

- Pl i în numerar pentru achizi ia de instrumente de capitaluri proprii sau crean ale altor firme

- Avansuri în numerar i împrumuturi acordate altor p r i Fluxuri generate de activit ile de finan are

+ Încas ri în numerar provenite din emisiunea de ac iuni sau alte instrumente de capital propriu

+ Încas ri în numerar provenite din emisiunea titlurilor de crean , a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obliga iilor, ipotecilor i a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung

- Pl i în numerar efectuate c tre proprietari pentru a r scump ra ac iunile întreprinderii

- Pl i ale dividendelor c tre ac ionari

6 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N. (2005): Analiz economico-financiar , Bucure ti, Ed. Economic , p.

392.

(28)

Fluxuri de numerar

- Ramburs rile în numerar ale unor sume împrumutate

- Pl i în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obliga iilor aferente unui contract de leasing financiar

Efectele varia iei ratei de schimb valutar aferente numerarului i echivalentelor de numerar

Fluxuri totale de numerar i echivalente de numerar

(Cre terea descre terea net a numerarului i a echivalentelor de numerar)

Numerar i echivalente de numerar la începutul perioadei Numerar i echivalente de numerar la sfâr itul perioadei

Potrivit O.M.F. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglement rilor contabile conforme cu directivele europene, tabloul fluxurilor de trezorerie în ara noastr se prezint astfel:

SITUA IA FLUXURILOR DE TREZORERIE la data de ...

- lei - Exerci iul financiar Denumirea elementului Precedent Curent

A 1 2

Fluxuri de trezorerie din activit i de exploatare:

Încas ri de la clien i

Pl i c tre furnizori i angaja i Dobânzi pl tite

Impozit pe profit pl tit

Încas ri din asigurarea împotriva cutremurelor Trezorerie net din activit i de exploatare Fluxuri de trezorerie din activit i de investi ie:

Achizi ionarea de ac iuni

Achizi ionarea de imobiliz ri corporale Încas ri din vânzarea de imobiliz ri corporale Dobânzi încasate

Dividende încasate

Trezorerie net din activit i de investi ie Fluxuri de trezorerie din activit i de finan are: