PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ DISCIPLINA: GEOGRAFIE GENERALĂ
SPECIALIZAREA – GEOGRAFIA TURISMULUI
TEMATICĂ:
Mișcările Pământului
1. Viteza de deplasare a diferitelor puncte pe Glob în timpul rotației Pământului:
a) scade de la Poli spre Ecuator b) scade de la Ecuator spre Poli
c) rămâne constantă pe fiecare meridian
2. Datorită rotației Pământului viteza de rotație la Ecuator este de circa:
a) 240 m/s b) 465 m/s c) 29,79 km/s
3. Viteza medie de deplasare a Pământului pe orbită este de circa:
a) 465 m/s b) 29,79 km/s c) 220 km/s
4. Experiența fizicianului L. Foucault demonstrează:
a) mișcarea de revoluție a Pământului b) mișcarea de rotație a Pământului c) devierea corpurilor în mișcare
5. O consecință a mișcării de revoluție a Pământului este:
a) apariția forței Coriolis
b) delimitarea zonelor de căldură pe Glob c) turtirea Pământului la Poli
6. Forța centrifugă:
a) are valoare maximă la Ecuator și scade spre Poli b) are valoare maximă la cei doi Poli
c) își conservă valoarea de-a lungul fiecărui meridian
7. Distanța medie Pământ - Soare se mai numește:
a) periheliu
b) unitate astronomică c) parsec
8. Turtirea Pământului la Poli și bombarea la Ecuator determină forma de:
a) geoid b) elipsoid c) sferă
9. În emisfera boreală abaterea corpurilor în mișcare datorită forței Coriolis se face:
a) spre dreapta b) spre stânga
c) spre stânga sau spre dreapta în funcție de sensul de deplasare
10. Durata revoluției Pământului în raport cu poziția unei stele se numește:
a) zi siderală b) an tropic c) an sideral
11. Ziua solară reală are o durată inegală pe parcursul unui an datorită în principal:
a) succesiunii zilelor și a nopților
b) vitezei diferite de deplasare a Pământului pe orbită c) forței de inerție Coriolis
12. Ziua solară adevărată (reală) începe:
a) odată cu ora oficială a fusului zonei
b) odată cu trecerea Soarelui deasupra meridianului locului c) la miezul nopții
13. Ziua siderală este:
a) mai mică decât ziua solară mijlocie b) mai mare decât ziua solară mijlocie c) egală cu ziua solară medie
14. Orice punct de pe Glob parcurge într-o oră:
a) 120 de meridian b) 150 de meridian c) 240 de meridian
15. Linia internațională de schimbare a datei coincide cu:
a) meridianul Greenwich
b) meridianul de 1800, deviată local spre est sau spre vest c) meridianul Greenwich și antemeridianul de 1800
16. Adoptarea orei de vară se face prin:
a) trecerea ceasului cu o oră înainte b) trecerea ceasului cu o oră înapoi
c) adoptarea orei oficiale a fusului dinspre vest
17. Punctul în care Pământul se află cel mai aproape de Soare este:
a) afeliu b) periheliu c) punctul vernal
18. Axa de rotație a Pământului păstrează o înclinare față de planul eclipticii de:
a) 230 27’
b) 660 33’
c) 23,50
19. Razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator:
a) la solstiții b) la echinocții
c) numai la solstițiu de vară
20. La solstițiu de iarnă razele Soarelui cad perpendicular pe:
a) Ecuator
b) Tropicul Capricornului c) Tropicul Racului
21. O consecință a mișcării de rotație a Pământului este:
a) formarea și alternanța anotimpurilor b) delimitarea zonelor de căldură pe Glob c) apariția forței Coriolis
22. Apariția forței Coriolis este consecința:
a) mișcării de rotație b) mișcării de revoluție
c) atracției exercitată de Lună și de Soare
23. Apariția forței centrifuge a Pământului este consecința:
a) mișcării de revoluție a Pământului b) prezenței câmpului magnetic terestru c) mișcării de rotație a Pământului
24. Forța de inerție Coriolis determină deviația corpurilor în mișcare din emisfera sudică:
a) spre stânga b) spre dreapta
c) spre centrul de greutate al Pământului
25. Forța Coriolis determină:
a) formarea mareelor terestre b) producerea eclipselor de Lună
c) tendința de abatere a cursurilor râurilor
26. În emisfera nordică datorită forței Coriolis alizeele bat din direcția:
a) nord-estică b) nord-vestică c) sud-vestică
27. În emisfera sudică datorită forței Coriolis alizeele bat din direcția:
a) sud-estică b) sud-vestică c) nord-estică
28. Direcția de deplasare a principalilor curenți oceanici este influențată de:
a) mareele oceanice b) forța Coriolis
c) unghiul de înclinare al axei polilor
29. Perioada de 24 de ore reprezintă:
a) durata mișcării de revoluție b) ziua siderală
c) ziua solară medie
30. Viteza de deplasare a Pământului pe orbită este mai mare spre:
a) periheliu b) afeliu
c) punctul vernal
31. Pământul se află la periheliu în jurul datei de:
a) 3 ianuarie b) 4 iulie c) 22 iunie
32. Pământul se află la afeliu în jurul datei de:
a) 22 decembrie b) 22 iunie c) 4 iulie
33. La afeliu Pământul se situează față de Soare la distanță:
a) minimă b) medie c) maximă
34. La periheliu Pământul se află față de Soare la distanță:
a) medie b) maximă c) minimă
35. În fiecare fus ora există o singură oră corespunzătoare:
a) meridianului Greenwich b) meridianului de 1800 c) meridianului său central
36. Timpul este considerat în avans pentru punctele situate:
a) la est de meridianul Greenwich b) la vest de meridianul Greenwich
c) la est de linia internațională de schimbare a datei
37. Spre vest cu fiecare fus orar:
a) se adaugă câte o oră b) se scade câte o oră
c) se adugă sau se scade câte o oră în funcție de emisfera în care ne aflăm
38. Teoria heliocentrică a fost propusă de către:
a) I. Newton b) G. Galilei c) N. Copernicus
39. Legile mecanicii cerești au fost formulate de către:
a) J. Kepler b) G. Galilei c) E. Hubble
40. Ecliptica reprezintă:
a) planul Ecuatorului
b) planul descris de axa de rotație a Pământului c) orbita Pământului în jurul Soarelui
41. Planul Ecuatorului face cu planul eclipticii un unghi de:
a) 230 27’
b) 660 33’
c) 900
42. Distanța medie Pământ - Soare este de circa:
a) 150 milioane km b) 159 milioane km c) 186 milioane km
43. Variația distanței Pământ - Soare se datorează:
a) atracției exercitată de Lună și de Soare b) vitezei diferite pe orbită a Pământului c) elipticității orbitei terestre
44. La solstițiu de vară razele Soarelui cad perpendicular pe:
a) Ecuator
b) Tropicul de Nord c) Tropicul de Sud
45. La echinocțiu de toamnă razele Soarelui cad perpendicular pe:
a) Tropicul Racului b) Ecuator
c) Tropicul Capricornului
46. Durata dintre două treceri succesive ale Pământului prin punctul vernal se numește:
a) an tropic b) an sideral c) an civil
47. Punctul vernal reprezintă poziția Pământului pe orbită la:
a) solstițiul de vară
b) echinocțiul de primăvară c) afeliu și periheliu
48. Anul tropic față de anul sideral este:
a) mai mic b) mai mare c) egal
49. Diferența dintre revoluția siderală și revoluția sinodică a Pământului provine din:
a) elipticitatea orbitei b) viteza diferită pe orbită c) fenomenul precesiei
50. Pe întreg Globul este aceeași zi calendaristică numai în momentul în care:
a) meridianul Greenwich coincide cu momentul amiezii b) pe meridianul de 00 este miezul nopții
c) linia de schimbare a datei (1800) este traversată de Soare la amiază
PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ DISCIPLINA: METEOROLOGIE – CLIMATOLOGIE
TEMATICĂ:
• Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structură. Fronturile atmosferice.
Factorii genetici ai climei: radiativi; fizico-geografici; dinamici; antropici. Climatele Pământului.
1. Ozonul reprezintă starea alotropică a:
a) azotului b) oxigenului c) heliului
2. Ozonul protejează atmosfera inferioară prin absorbţia radiaţiilor:
a) vizibile b) ultraviolete c) infraroşii
3. Din grupa gazelor rare sau nobile face parte:
a) azotului b) oxigenului c) heliului
4. Pe uscat, concentraţia bioxidului de carbon este mai scăzută:
a) iarna b) toamna
c) vara
5. Una din caracteristicile azotului este:
a) nu întreţine viaţa, dar temperează acţiunea oxidantă a oxigenului b) reprezintă starea alotropică a oxigenului
c) este o componentă variabilă a atmosferei terestre
6. Oxigenul reprezintă circa …. din volumul atmosferei.
a) 21%
b) 40%
c) 50%
7. O.M. M. a stabilit stratificarea atmosferei în funcţie de variaţia …….. cu înălţimea.
a) presiunii b) temperaturii c) compoziţiei chimice
8. Vaporii de apă rezultă în urma procesului de ….:
a) condensare b) sublimare c) evaporare
9. Primul strat al atmosferei se numeşte …..
a) termosferă b) troposferă
c) tropopauză
10. Troposfera concentrează circa ... din cantitatea de vapori de apă:
a) 10%
b) 50%
c) 90%
11. Temperatura la limita superioară a troposferei, deasupra regiunilor temperate şi polare este de:
a) -70 …-80°C b) -50…-60°C c) -80..-100°C
12. Troposfera concentrează circa ... din masa atmosferei:
a) 80%
b) 25%
c) 50%
13. Curenţii cu viteze de 200 – 500 km/h, întâlniţi în tropopauză, se numesc ….:
a) curenţi frontali b) curenţi jet
c) curenţi descendenţi
14. Al doilea strat al atmosferei se numeşte …..
a) termosferă b) stratosferă c) exosferă
15. În stratosferă, apar nori …..
a) sidefii b) Cirrus
c) Cumulonimbus
16. În stratosferă, la înălţimea de 25-30 km, se produce o creştere de temperatură, ca urmare a prezenţei:
a) sulfului b) hidrogenului c) ozonului
17. Temperatura la limita superioară a mezosferei este de:
a) -70 …-80°C b) -80…-110°C c) -50…-60°C
18. Temperatura atinge 3000°C în ……
a) troposferă b) termosferă c) stratosferă
19. Frontogeneza reprezintă procesul de formare a:
a) fronturilor atmosferice b) ciclonilor
c) maselor de aer
20. După modul în care circulă aerul, fronturile atmosferice sunt:
a) calde şi reci
b) principale şi secundare c) anafronturi şi catafronturi
21. În cazul frontului cald, lăţimea sistemului noros poate ajunge la:
a) 100 km b) 500 km c) 1000 km
22. La frontul cald, precipitaţiile cad pe lăţimi de:
a) 100-200 km b) 300-400 km c) 800-900 km
23. În cazul frontului cald, precipitaţiile generalizate cad din norii:
a) Altocumulus b) Cirrus
c) Nimbostratus
24. Panta frontului cald este de:
a) 1-10°
b) 20-30°
c) 30-40°
25. La frontul rece de ordinul I, se pot forma nori Cumulonimbus din care cad:
a) averse b) burniţe
c) ploi generalizate
26. Fenomenul virga este legat de norii:
a) Cirrus b) Altostratus c) Cirrostratus
27. În cazul frontului rece de ordinul II, cad:
a) precipitaţii generalizate b) burniţe
c) averse
28. Norii caracteristici frontului rece de ordinul II sunt:
a) Cirrus
b) Nimbostratus c) Cumulonimbus
29. În cazul oceanelor, valorile cele mai ridicate ale consumului de căldură în procesul evaporaţiei se remarcă în regiunile ….. cu presiune ridicată.
a) tropicale b) polare c) ecuatoriale
30. Radiaţia difuză scade cu altitudinea datorită …………. numărului de particule difuzante.
a) creşterii b) reducerii c) constanţei
31. În emisfera nordică, versanţii cu expoziţie sudică primesc cantităţi …… de radiaţie solară decât cei cu expoziţie nordică.
a) mai mici b) mai mari c) egale
32. Radiaţia solară ajunge la suprafaţa pădurilor ecuatoriale multietajate în proporţie de … a) 50%
b) 0,1%
c) 10%
33. Vara, la nivel diurn, temperatura aerului este cu …….mai scăzută în pădure decât în câmp deschis.
a) 10-12°C b) 17-20°C c) 7-8°C
34. Temperatura aerului scade cu …….. la fiecare 100 m conform gradientului termic vertical mediu din troposferă.
a) 0,5-0,6ºC b) 0,8-0,9ºC c) 1,0-1,2ºC
35. În zona temperată, valoarea gradientului pluviometric mediu este de ………..
a) 400 mm/100 m b) 100 mm/100 m c) 1000 mm/100 m
36. Ca urmare a încălzirii puternice şi a mişcărilor convective intense, în zona ………….
presiunea atmosferică este coborâtă.
a) polară
b) ecuatorială c) tropicală
37.Cu cât aerul este ………….. cu atât nivelul precipitaţiilor maxime se găseşte la o înălţime mai redusă.
a) mai cald şi mai uscat b) mai rece şi mai uscat c) mai cald şi mai umed
38. Calmele se dezvoltă în zona … a) temperată
b) tropicală c) ecuatorială
39. În zonele tropicale şi subtropicale, se dezvoltă …
a) alizeele
b) vânturile de vest c) vânturile de est
40. În zonele temperate bat:
a) vânturile de vest b) alizeele
c) calmele ecuatoriale
41. În luna iulie, în Asia se dezvoltă:
a) Anticiclonul Siberian b) Minima sud-asiatică c) Anticiclonul Azorelor
42. În luna ianuarie, în Oceanul Indian acţionează:
a) Anticiclonul Mauritius b) Anticiclonul Azorelor c) Anticiclonul Hawaii
43. Convergenţa dintre alizeele celor două emisfere se realizează în apropierea ecuatorului într-o zonă cunoscută drept:
a) zonă de convergenţă temperată b) zonă de divergenţă intertropicală c) zonă de convergenţă intertropicală
44. Curentul Golfului transportă o cantitate de căldură de …. kcal/cm2/an.
a) 80-100 b) 120-140 c) 200-220
45. Minima Aleutinelor se dezvoltă în nordul Oceanului ……….
a) Pacific b) Atlantic c) Indian
46. Anticiclonul Azoric se dezvoltă în Oceanul …:
a) Pacific b) Atlantic c) Indian
47. În regiunile temperate, valorile medii anuale ale radiaţiei globale oscilează între …..
a) 140 şi 80 kcal/cm2 b) 80 şi 60 kcal/cm2 c) 160 şi 140 kcal/cm2
48. Cele mai ridicate valori medii ale radiaţiei globale din luna iunie, peste 22 kcal/cm2/lună, se înregistrează în zonele:
a) polare
b) deşertice tropicale şi subtropicale c) ecuatoriale
49. La aceeaşi latitudine, sumele medii anuale ale bilanţului radiativ sunt … pe uscat decât pe ocean.
a) mai mari b) mai mici c) egale
50. În regiunile deşertice, valorile medii anuale ale bilanţului radiativ sunt de circa …..
a) 60 kcal/cm2 b) 100 kcal/cm2 c) 120 kcal/cm2
51. Cele mai mari valori ale radiaţie globale din luna decembrie, de 20-25 kcal/cm2, se înregistrează în:
a) Groenlanda b) Alaska c) Antarctica
52. Pe suprafeţele oceanice, cele mai ridicate valori ale schimbului turbulent, de peste 30-40 kcal/cm2/an, se înregistrează în:
a) zonele străbătute de curenţi reci b) zonele fără curenţi oceanici
c) zonele străbătute de curenţi calzi
53. Valori negative ale bilanţului radiativ la nivel anual se înregistrează în …:
a) zona ecuatorială b) Groenlanda c) Sahara
54. Unul dintre factorii genetici antropici ai climei este reprezentat de:
a) radiaţia solară b) sistemele de irigaţii c) vânt
55. De-a lungul ţărmului vestic al Americii de Sud acţionează curentul rece al:
a) Labradorului b) Benguelei c) Perului
56. Una din caracteristicile principale ale climatului intertropical permanent umed este:
a) lipsa anotimpurilor b) ploile frontale c) amplitudini termice mari
57. În climatul intertropical permanent umed temperatura diurnă nu depăşeşte:
a) 41-42°C b) 39-40°C c) 35-37°C
58. În zona cu climat ecuatorial precipitaţiile cad sub formă de:
a) ploi generalizate b) burniţă c) aversă
59. Vegetaţia caracteristică regiunilor cu climat intertropical permanent umed este cea de …:
a) stepă
b) savană c) pădure ecuatorială
60. Climatul intertropical alternant se caracterizează prin:
a) amplitudinea medie anuală este de peste 20°C b) precipitaţiile medii anuale depăşesc 5000 mm;
c) temperatura medie anuală oscilează între 18 şi 24-25°C
61. În cazul climatului intertropical alternant, anotimpul uscat durează circa …:
a) 2 luni b) 8 luni c) 4 luni
62. În cazul climatului intertropical alternant, cantităţile de precipitaţii sunt de circa …:
a) 500-600 mm
b) 2000-3000 mm c) 1000-1500 mm
63. Climat intertropical alternant se înregistrează în:
a) vestul Madagascarului b) bazinul Congo c) Sahara
64. Climat tropical arid se înregistrează în:
a) Peninsula Arabia b) Madagascar c) bazinul fluviului Congo
65. Climat tropical arid se caracterizează prin:
a) temperaturi medii anuale de 2-3°C b) nebulozitate redusă
c) ploi frontale
66. În regiunile cu climat tropical arid, temperatura la sol în timpul zilei atinge chiar:
a) 120°C b) 100°C
c) 80°C
67. Climat tropical semiarid se înregistrează în:
a) Podişul Mexicului b) Amazonia
c) partea centrală a Asiei
68. În regiunile cu climat tropical arid şi semiarid, amplitudinea termică anuală variază între:
a) 22-25°C b) 25-27°C c) 27-29°C
69. Cantităţile anuale de precipitaţii în zonele cu climat tropical arid sunt:
a) < 200 mm
b) > 400 mm c) > 600 mm
70. Cea de a doua valoare termică maximă de pe Glob, de 56,7°C, s-a înregistrat la:
a) New Mexico
b) Death Valley c) New Orleans
71. Climatul subtropical cu veri uscate se înregistrează în:
a) estul Africii
b) partea de sud-vest a Africii c) centrul Africii
72. În regiunile cu climatul subtropical cu veri uscate, vara, timpul este:
a) senin şi rece
b) senin şi răcoros c) senin şi cald
73. În regiunile cu climatul subtropical cu veri uscate, temperatura medie anuală este de:
a) 19-21°C b) 13-17°C c) 17-19°C
74. Climat subtropical umed se înregistrează la:
a) nordul Africii b) sud-estul S.U.A.
c) sudul Europei
75. În regiunile cu climatul subtropical umed, temperatura medie anuală este de:
a) 10-15°C b) 16-20°C c) 21-25°C
76. Datorită faptului că în regiunile cu climat subtropical umed predomină masele de aer
………..în semestrul cald, cantitatea de precipitaţii este relativ ridicată.
a) tropical oceanic
b) tropical continental c) polar oceanic
77. Climatul temperat oceanic este caracteristic în:
a) sudul Spaniei b) sud-vestul Alaskăi c) bazinul fluviului Congo
78. Climatul temperat oceanic se caracterizează prin:
a) precipitaţii cuprinse între 500 şi 3000 mm b) amplitudine termică depăşeşte 90°C
c) temperaturi medii anuale între 15 şi 20°C
79. În regiunile cu climat temperat oceanic, temperatura medie anuală variază între…:
a) 5 şi 10°C b) 7 şi 13°C
c) 15 şi 20°C
80. Climatul temperat de tranziţie este caracteristic în:
a) nord-estul S.U.A.
b) sud-vestul S.U.A.
c) vestul S.U.A.
81. În cazul regiunilor cu climat temperat de tranziţie, în sud, maximele absolute pot atinge …:
a) 45°C b) 50°C c) 55°C
82. În cazul regiunilor cu climat temperat de tranziţie, în nord, mediile din lunilor de iarnă sunt de …:
a) -20 … -25°C
b) -25 … -30°C c) -15 … -20°C
83. Climatul temperat continental se caracterizează prin:
a) frecvenţă ridicată a ceţurilor b) amplitudine termică redusă c) precipitaţii de peste 700 mm
84. Climatul temperat continental se caracterizează prin precipitaţii anuale de …:
a) 350 - 700 mm b) 150 - 350 mm c) 700 -1000 mm
85. Climatul temperat musonic apare în:
a) centrul Japoniei b) sudul Japoniei c) nordul Japoniei
86. Climatul temperat musonic se caracterizează prin:
a) temperaturile maxime absolute pot atinge 45-50°C b) ierni reci şi senine
c) verile sunt calde şi uscate
87. În cazul climatului temperat musonic, temperatura medie anuală oscilează între …:
a) 10°C şi 20°C b) 10°C şi 0°C c) 10°C şi 15°C
88. În cazul climatului temperat arid şi semiarid, predomină tot timpul anului mase de aer:
a) polar continental b) polar oceanic c) tropical oceanic
89. Climatul temperat arid şi semiarid se caracterizează prin:
a) temperaturi medii anuale de 5-8°C
b) precipitaţii atmosferice mai mari de 1000 mm c) vara, cad mai ales ploi frontale
90. În cazul climatului temperat arid şi semiarid, temperaturile minime absolute coboară la:
a) -60°C b) -40°C c) -50°C
91. În cazul climatului temperat arid şi semiarid, vara ploile cad predominant sub formă de:
a) aversă b) burniţă c) ninsoare
92. Climatul subpolar oceanic este caracteristic în:
a) centrul Antarcticii
b) centrul Groenlandei c) sudului Insulei Baffin
93. Climatul subpolar oceanic este caracteristic în:
a) nordul Islandei b) centrul Islandei c) sudului Islandei
94. În cazul climatului subpolar oceanic, vara este în general:
a) răcoroasă şi ceţoasă b) caldă şi uscată c) caldă şi umedă
95. În cazul climatului subpolar oceanic, temperaturile sunt mai mici sau egale cu 0°C în:
a) 8-9 luni b) 6-7 luni c) 5-6 luni
96. În nordul Canadei, fâşia cu climat subpolar continental se dezvoltă:
a) la sud de cercul polar b) la nord de cercul polar
c) de o parte şi de alta a cercului polar
97. În Antarctica, temperatura medie anuală este de:
a) -55°C b) -32°C c) -20°C
98. Temperatura minimă absolută de pe Glob, înregistrată şa staţia Vostok II, este de:
a) -89,2°C b) -69,4°C c) -71,3°C
99. Climatului polar apare în:
a) nordul Canadei b) centrul Groenlandei c) centrul Antarcticii
100. Climatul polar excesiv, este caracteristic în:
a) nordul Canadei
b) centrul Groenlandei c) nordul Siberiei
PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ DISCIPLINA: HIDROLOGIE
TEMATICĂ:
• Scurgerea râurilor.
• Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice.
• Regimul hidrologic al râurilor.
• Mările adiacente Oceanului Planetar. Marea Neagră.
1. Limonologia reprezintă:
a) ramura hidrologiei care studiază mlaştinile
b) ramura hidrologiei care studiază lacurile naturale şi antropice c) ramura hidrologiei care studiază apele curgătoare
2. Potamologia reprezintă:
a) ramura hidrologiei care studiază apele curgătoare
b) ramura hidrologiei care studiază lacurile naturale şi antropice c) ramura hidrologiei care studiază apele subterane
3. Apele cu scurgere permanentă:
a) au o vale proprie şi un debit de apă temporar b) sunt definite de apele de şiroire şi de torenţi
c) au o obârşie bine definită, un debit permanent şi un punct de vărsare
4. Râurile care seacă în fiecare an având apa numai din ploi și topirea zăpezilor sunt râuri cu scurgere:
a) accidentală b) episodică c) temporară
5. Scurgerea maximă este generată de:
a) alimentare preponderentă din subteran şi precipitaţii b) topirea zăpezilor şi aportul din subteran
c) abundenţa ploilor ce se suprapune peste topirea zăpezilor
6. Creşterile bruşte şi de scurtă durată ale nivelurilor şi debitelor peste valorile medii, într-o perioadă scurtă de timp, se numesc:
a) viituri b) inundaţii c) catastrofe
7. Viiturile si apele mari constituie faze hidrologice ce caracterizează:
a) scurgerea minimă b) scurgerea maximă c) scurgerea medie
8. Viiturile nivale sunt generate de apele provenit din:
a) precipitaţii
b) topirea zăpezilor c) inundaţii
9. Viiturile pluviale sunt generate de apele provenite din:
a) precipitaţii b) topirea zăpezilor c) inundaţii
10. Perioada de timp dintre momentul atingerii debitului maxim și sfârşitul viiturii se numeşte:
a) timp de descreştere b) timp de creştere c) hidrograful de viitură
11. Intervalul dintre începutul unei viituri şi atingerea debitului maxim se numeşte:
a) timp de descreştere b) timp de creştere c) hidrograf de viitură
12. Viiturile al căror hidrograf are mai multe vârfuri se numesc:
a) viituri succesive b) viituri compuse c) viituri monoundice
13. Etiajul şi secarea constituie faze hidrologice ce caracterizează:
a) scurgerea minimă b) scurgerea maximă c) scurgerea medie
14. Efecte negative directe ale inundaţiilor sunt:
a) pericolul epidemiilor
b) reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate c) inundarea terenurilor agricole şi a gospodăriilor
15. În ce unitate de relief râurile transportă cele mai mici cantităţi de aluviuni în suspensie?
a) Dobrogea
b) Subcarpaţii Getici c) Carpaţii Meridionali
16. În ce unitate de relief râurile transportă cele mai mari cantităţi de aluviuni?
a) Subcarpaţii de Curbură b) Carpaţii Meridionali c) Câmpia Română
17. Cantitatea de particule solide în suspensie existente la un moment dat într-un volum de apă (litru) se numeşte:
a) impurificare b) turbiditate
c) aluviuni
18. Debitul aluviunilor în suspensie sau solid se exprimă în:
a) m3/s b) l/s c) kg/s
19. Debitul lichid, exprimat în m3/s, se notează cu:
a) R b) q c) Q
20. Formula de determinare a debitului de apă într-o secţiune de râu este:
a) Q= Ω · H b) Q= Ω · L c) Q= Ω · V
21. Debitul de aluviuni în suspensie specific se exprimă în:
a) g/l b) l/s km c) t/ha.an
22. Viteza unui curs de apă se exprimă prin:
a) m3/s b) m/s c) l/s/km2
23. Debitul lichid se exprimă în:
a) m3/s b) m/s c) l/s/km2
24. Debitul lichid specific se exprimă prin:
a) m3/s b) m/s c) l/s/km2
25. Nivelul apei unui râu în secţiune transversală se măsoară în:
a) metri b) centimetri c) kilometri
26. Scala din plăci de aluminiu de 0,5 m divizate din 2 în 2 cm se numeşte:
a) scală hidrologică b) miră hidrografică c) miră hidrometrică
27. Nivelul apei, măsurat într-o secţiune transversală a unui râu în cm, se notează cu:
a) N
b) H c) h
28. Niveluri (cote) de apărare împotriva inundaţiilor sunt reprezentate de:
a) CA, CI, CP b) H, V, Q c) H1, H2, H3
29. Care este debitul unui curs de apă a cărui secţiune este de 8 m2, iar viteza de 1,5 m/s?
a) 8,5 m3/s b) 10 m3/s c) 12 m3/s
30. Secţiunea de scurgere a unui râu este de 6 m2 şi debitul de 9 m3/s. Care este viteza medie a apei:
a) 3 m/s b) 1,5 m/s c) 2 m/s
31. Debitul de aluviuni în suspensie, exprimat în kg/s, se notează cu:
a) R b) q c) Q
32. Debitul de aluviuni în suspensie specific se exprimă în:
a) g/l b) l/s c) t/ha.an
33. Turbiditatea apei unui râu, măsurată în în g/l, se notează cu:
a) T b) ρ c) r
34. Pe cele mai înalte culmi carpatice scurgerea medie specifică este de:
a) 55-60 l/s km2 b) 30-40 l/s km2 c) 20-25 l/s km2
35. In zona de câmpie scurgerea medie specifică este de:
a) 20-25 l/s km2 b) 1 l/s km2 c) 10-15 l/s km2
36. Cantitatea de apă transportată de râuri într-o secundă și raportată la o unitate de suprafaţă (l/s km2) se numeşte:
a) scurgere medie specifică b) debit de apă
c) scurgere medie
37. Totalitatea organismelor acvatice de pe o anumită suprafaţă defineşte:
a) un bazin hidrografic b) o reţea hidrografică c) cumpăna de apă
38. Prin termenul de bazin hidrografic se înţelege:
a) suprafaţa de pe care o arteră hidrografică îşi adună apele b) suprafaţa formată din lacuri naturale şi antropice
c) lungimea colectorului şi a afluenţilor săi
39. Elemente morfometrice ale bazinului hidrografic sunt:
a) cumpăna de ape, suprafaţa, forma, lăţimea şi lungimea b) ape de şiroire, torenţi şi reţea hidrografică
c) coeficient de sinuozitate şi coeficient de ramificare
40. Elemente morfometrice ale reţelei hidrografice sunt:
a) coeficient de sinuozitate şi coeficient de ramificare b) ape de şiroire şi torenţi
c) suprafeţe bazinale şi interbazinale
41. Gradul de asimetrie al bazinului hidrografic se calculează în funcţie de:
a) suprafaţa celor două maluri și suprafaţa totală a bazinului b) lungimea şi lăţimea bazinului
c) repartizarea suprafeţelor bazinale şi interbazinale
42. Cursul de apă al unui râu a fost "divizat" în trei sectoare din amonte în aval:
a) izvor, albie minoră și vărsare b) superior, mijlociu și inferior c) inferior, mijlociu și superior
43. Cursul de apă al unui râu a fost "divizat" în trei sectoare din aval în amonte:
a) izvor, albie minoră și vărsare b) superior, mijlociu şi inferior c) inferior, mijlociu și superior
44. Albia minoră a unei văi reprezintă:
a) partea joasă a unei văi ocupată permanent de curentul de apă b) sectorul de albie acoperit temporar cu apă, în condiţii de inundaţii c) veche albie majoră, formată prin acumulare
45. Densitatea reţelei hidrografice se exprimă în:
a) km/km2 b) m/km c) m/km2
46. Dacă suprafaţa unui bazin este de 400 km2 şi lungimea reţelei de 200 km, care este densitatea reţelei hidrografice?
a) 8000 km/km2
b) 0,5 km/km2 c) 2 km/km2
47. Cumpăna de ape reprezintă:
a) o linie convenţională care separă un bazin hidrografic de altul b) distanţa între cele două puncte extreme ale bazinului hidrografic c) raportul între suprafaţa şi lungimea bazinului hidrografic
48. Coeficientul de ramificare a unui curs de apă se mai numeşte:
a) coeficient de sinuozitate b) coeficient de despletire c) coeficient de meandrare
49. Coeficientul de sinuoziate al unui râu reprezintă:
a) distanţa de la izvor la vărsare, exprimată în km
b) raportul dintre lungimea reală şi lungimea liniei drepte dintre izvor şi vărsare c) raportul între suprafața și lungimea bazinului hidrografic
50. Formula de calcul a coeficientului de sinuozitate al unui râu este:
a) 2(Fs-Fd)/F b) Σ L / F c) Ls/Ld
51. Lăţimea medie a unui bazin hidrografic (lmed) se determină prin formula:
a) lmed = lmax-lmin (lmax – lăţimea maximă; lmin – lăţimea minimă) b) lmed = F/lmax (F - suprafaţa bazinului; lmax – lăţimea maximă) c) lmed = F/L (F - suprafaţa bazinului; L – lungimea bazinului)
52. Cunoscând suprafaţa bazinului de 100 km2 şi lăţimea medie de 5 km care este lungimea bazinului hidrografic?
a) 500 km b) 20 km c) 4 km
53. Dacă lungimea în linie dreaptă între izvor şi vărsare este de 90 km şi lungimea reală a unui râu este de 135 km care este valoarea coeficientului de sinuozitate ?
a) 10 b) 0,66 c) 1,5
54. Cursul superior al unui râu se caracterizează prin:
a) pantă mare şi viteză mare de scurgere a apei
b) valea lărgă cu albie majoră și cu versanţi larg deschişi c) pantă redusă şi viteză de curgere a apei mult diminuată
55. Cursul inferior al unui râu se caracterizează prin:
a) pantă mare şi viteză mare de scurgere a apei
b) alimentare mai ales nivală şi cu aport mai puţin din subteran c) pantă redusă şi viteză de curgere a apei mult diminuată
56. Apa curgătoare cu o lungime mică, de până la 50 km şi un debit de sub 1 m3/s se numeşte:
a) torent b) râu c) pârâu
57. Gura de vărsare a râurilor care se varsă în mări închise cu maree joase se numeşte:
a) estuar b) deltă c) fiord
58. Gura de vărsare a râurilor care se varsă în mări deschise cu maree puternice se numeşte:
a) estuar b) deltă c) fiord
59. Variaţia anotimpuală a scurgerii este determinată de caracteristicile:
a) reliefului b) vegetaţiei
c) elementelor climatice
60. Variația în timp și spațiu a parametrilor hidrologici (H și Q) se numeşte:
a) regim fizico - geografic b) regim hidrologic c) regim climatic
61. Regimul hidrologic al râurilor din România se caracterizează iarna prin:
a) ape mici de iarnă b) ape mari de iarnă c) secarea râurilor
62. Regimul hidrologic al râurilor din România se caracterizează vara prin:
a) ape mici de vară b) ape medii de vară c) inundații de vară
63. În România, prin invazia maselor de aer cald oceanic sau sub-mediteranean în perioada de iarnă, pot apărea viituri în partea de:
a) nord și nord-est b) vest și sud-vest c) sud și sud-est
64. Reprezintă componente ale Oceanului Arctic, următoarele mări:
a) M. Ciukotsk, M. Barents și M. Beaufort b) M. Ohotsk, M. Bering și M. Baffin c) M. Laptev, M. Labrador și M. Baltică
65. Sunt considerate mări interioare următoarele:
a) M. Marmara, M. Neagră şi M. Baltică b) M. Jawa, M. Banda şi M. Solomon c) M. Nordului, M. Bering şi M. Arabiei
66. Sunt considerate mări temperate următoarele:
a) M. Beaufort, M. Laptev şi M. Siberiei de Est b) M. Barents, M. Ohotsk, şi M. Labrador c) M. Nordului, M. Tasmaniei şi M. Galbenă
67. Sunt considerate mări interinsulare următoarele:
a) M. Marmara, M. Neagră şi M. Baltică b) M. Jawa, M. Banda şi M. Solomon c) M. Nordului, M. Bering şi M. Arabiei
68. Sunt considerate mări polare următoarele:
a) M. Beaufort, M. Laptev şi M. Siberiei de Est b) M. Barents, M. Ohotsk, şi M. Labrador c) M. Nordului, M. Tasmaniei şi M. Galbenă
69. Sunt considerate mări marginale sau bordiere următoarele:
a) M. Marmara, M. Neagră şi M. Baltică b) M. Jawa, M. Banda şi M. Solomon c) M. Nordului, M. Bering şi M. Arabiei
70. Sunt considerate mări subpolare următoarele:
a) M. Beaufort, M. Laptev şi M. Siberiei de Est b) M. Barents, M. Ohotsk, şi M. Labrador c) M. Nordului, M. Tasmaniei şi M. Galbenă
71. Reprezintă componente ale Oceanului Atantic, următoarele golfuri:
a) G. Californiei, G. Siam și G. Alaska b) G. Aden, G. Oman și G. Bengal c) G. Guineea, G. Biscaya și G. Mexic
72. Reprezintă componente ale Oceanului Pacific, următoarele golfuri:
a) G. Californiei, G. Siam și G. Alaska b) G. Aden, G. Oman și G. Bengal c) G. Guineea, G. Biscaya și G. Mexic
73. Reprezintă componente ale Oceanului Indian, următoarele:
a) M. Andaman, G. Anden și Marele Golf Australian b) M. Arafura, M. Mozambic și G. Bengal
c) M. Roșie, M. Coralilor și G. Guineea
74. La nivelul Oceanului Planetar, adâncimea maximă se întâlnește în:
a) M. Jawa b) M. Filipinelor c) M. Fiji
75. La nivelul Oceanului Atlantic, adâncimea maximă (8648 m) se întâlnește în:
a) G. Mexic b) M. Caraibelor c) M . Mediterană
76. La nivelul Oceanului Atlantic, deține cu cea mai mare suprafață (2745000 km2):
a) M. Groenlandei b) G. Mexic c) M. Caraibelor
77. La nivelul Oceanului Arctic, deține cu cea mai mare suprafață (1438000 km2):
a) M. Groenlandei b) M. Norvegiei c) M. Barents
78. Cea mai mică valoare a adâncimii medii (40 m) din Oc. Pacific se întâlnește în:
a) M. Galbenă b) M. Chinei de Est c) M. Japoniei
79. Cea mai mică valoare a adâncimii medii (40 m) din Oc. Indian se întâlnește în:
a) G. Oman b) G. Persic c) G. Aden
80. Temperaturi mai mari de 35°C la suprafaţa apei, se înregistrează în:
a) Marea Roşie şi Golful Persic b) Marea Roşie şi Marea Caraibilor c) Marea Caraibilor şi Golful Persic
81. Marea cu cea mai mică salinitate a Oceanului Planetar (6 ‰) este:
a) Marea Baltică b) Marea Azov c) Marea Albă
82. Consecinţă a cantităţii mici de precipitaţii și a gradului ridicat de evaporare, apele de suprafață înregistrează valori de 41 - 42 ‰ în:
a) Marea Roșie b) Marea Mediterană c) Marea Caspică
83. Bazinul Mării Negre este dezvoltat pe:
a) crustă continentală şi crustă oceanică b) crustă continentală
c) crustă oceanică
84. După criteriul geografic Marea Neagră este o mare:
a) închisă
b) semiînchisă b) continentală
85. În nordul Mării Negre se află:
a) Platforma Europei Orientale şi Platforma Scititcă b) Platforma Moesică şi Platforma Scitică
c) Munţii Pontici
86. Aşezarea geografică a Mării Negre, pe longitudine, este cuprinsă între:
a) 27027` - 41042` b) 40055` - 46032` c) 21027` - 47042`
87. Prin mijlocul bazinului Mării Negre trece paralela de:
a) 450 b) 430 c) 480
88. Suprafaţa bazinului hidrografic aferent Mării Negre este de:
a) 1 874 904 kmp b) 200 466 kmp c) 466 200 kmp
89. Suprafaţa Mării Negre este de:
a) 1 874 904 kmp b) 200 466 kmp c) 466 200 kmp
90. Adâncimea maximă a bazinului Mării Negre este de:
a) 1197 m b) 2345 m c) 2212 m
91. Marea Neagră comunică în nord cu Marea:
a) Marmara b) Azov c) Kerci
92. Marea Azov este considerată ca fiind:
a) o vale adâncită treptat, Stâmtoarea Azov b) un vechi golf, Golful Taman
c) un liman salmastru, Limanul Donului
93. Strâmtoarea Bosfor mai este denumită şi:
a) Strâmtoarea Istanbul b) Strâmtoarea Canakkale c) Strâmtoarea Kocaeli
94. Cele mai mari organisme hidrografice afluente direct Mării Negre sunt:
a) Dunăre, Nistru, Nipru şi Bug b) Dunăre, Nistru, Prut şi Don c) Dunăre, Nistru, Nipru şi Don
95. Provincia marginală a bazinului Mării Negre cuprinde:
a) Creasta Andrusov
b) Câmpia Abisală Euxinică
c) Marginile Scitică, Caucaziană şi Pontică
96. Provincia centrală a bazinului Mării Negre cuprinde:
a) Creasta Andrusov
b) Câmpia Abisală Euxinică
c) Marginile Scitică, Caucaziană şi Pontică
97. Fluxul mediu multianual la suprafață prin Str. Bosfor constă în circulaţia:
a) apelor cu salinitatea medie de 35,5‰
b) apelor cu salinitatea medie de 17,90‰
c) a. apelor cu salinitatea medie de 10‰
98. Fluxul mediu multianual la adâncime prin Str. Bosfor constă în circulaţia:
a) apelor cu salinitatea medie de 35,5‰
b) apelor cu salinitatea medie de 17,9‰
c) apelor cu salinitatea medie de 10‰
99. Fluxul mediu multianual la suprafață prin Str. Bosfor constă în circulaţia din:
a) M.Neagră spre M. Egee b) M. Neagră spre M. Marmara c) M.Marmara spre M. Mediterană
100. Fluxul mediu multianual la adâncime prin Str. Bosfor constă în circulaţia din:
a) M. Marmara spre M. Neagră b) M. Marmara spre M. Egee c) M. Azov spre M. Neagră
PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ DISCIPLINA: BIOGEOGRAFIE
SPECIALIZAREA – GEOGRAFIA TURISMULUI
TEMATICĂ:
Factorii ecologici (abiotici) și rolul lor în distribuția organismelor vii
Tipuri de areale biogeografice.
1. Arealele biogeografice endemice sunt:
a) foarte reduse ca dimensiune
b) foarte extinse, ocupând aproape tot Globul c) populate numai de relicte mezozoice
2. Arealul biogeografic reprezintă spațiul ocupat de:
a) totalitatea speciilor endemice b) totalitatea speciilor cosmopolite c) o anumită specie în mod natural
3. Plantele saxicole se întâlnesc pe:
a) soluri sărate
b) stânci ori pe crăpăturile acestora c) soluri nisipoase
4. Locul unde ia naștere o specie se numește:
a) centru biogenetic b) centru de areal
c) centru de densitate maximă
5. Valența ecologică a speciei reprezintă:
a) vechimea speciei într-un ecosistem dat
b) capacitatea speciei de a se adapta la diversitatea mediului c) capacitatea speciei de a modifica condițiile ecologice
6. Centru fitogenetic este specific:
a) plantelor b) animalelor
c) organismelor vii înrudite
7. Plantele iubitoare de umbră sunt:
a) sciafitele b) xerofitele c) psamofitele
8. Arealul biogeografic al oricărei specii:
a) se poate modifica în timp și spațiu b) rămâne constant ca dimensiune
c) suportă modificări numai în lipsa barierelor
9. În funcție de orientarea pe Glob arealele biogeografice pot fi:
a) vicariante
b) disjuncte și/sau discrete c) circumterestre
10. Higrofitele sunt:
a) plante acvatice propriu-zise b) plante terestre de umezeală
c) plante și animale atașate mediilor umede
11. Arealul biogeografic al unei specii:
a) este într-o continuă restrângere b) se poate extinde sau restrânge în timp c) se restrânge treptat până la dispariție
12. Arealele biogeografice circumaustrale terestre se întind:
a) la sud de Tropicul Capricornului b) la nord de Tropicul Capricornului c) la nord de Tropicul Racului
13. Plantele polare și alpine adaptate la temperaturi foarte scăzute sunt:
a) stenotermele b) hekistotermele c) mezotermele
14. Epifitele trăiesc pe:
a) soluri nisipoase
b) trunchiul și ramurile arborilor c) stânci ori în crăpăturile acestora
15. Centrul biogenetic poate fi determinat cu ajutorul:
a) speciilor dominante b) fosilelor
c) relictelor glaciare
16. Relictele glaciare:
a) au dispărut în timpul ultimelor glaciațiuni b) sunt reprezentate de fosile
c) trăiesc și azi în unele enclave, în general din zonele muntoase 17. Speciile cu origine îndepărtată față de arealul existent se numesc:
a) endemite b) adventive c) allochore
18. În interiorul arealului o specie are în general o repartizare:
a) neuniformă b) uniformă
c) uniformă doar în centrul acestuia
19. Heliofitele sunt:
a) plante iubitoare de lumină
b) plante și animale iubitoare de lumină c) plante indiferente la durata luminii
20. Plantele psamofile sunt plantele care cresc pe:
a) soluri bogate în azotați b) soluri nisipoase
c) soluri bogate în carbonat de calciu
21. Centrul de densitate maximă a indivizilor unei specii:
a) corespunde cu centrul biogenetic
b) corespunde sau nu cu centrul biogenetic
c) este răspândit uniform în jurul centrului biogenetic
22. Tendința de a-și extinde arealul este specifică:
a) numai speciilor adventive b) numai speciilor cosmopolite c) oricărei specii
23. Majoritatea plantelor din stepă sunt:
a) sciafite b) hekistoterme c) heliofite
24. Valență ecologică mare au speciile:
a) ubicviste b) endemice c) stenobionte
25. Modul de diseminare și barierele naturale reprezintă:
a) factori ce modifică în timp centrul biogenetic
b) factori de influență în evoluția arealelor biogeografice c) factorii biotici ce limitează densitatea speciilor
26. Centrul biogenetic se poate situa:
a) numai în interiorul arealului biogeografic b) numai în exteriorul arealului biogeografic c) în interiorul sau exteriorul arealului biogeografic
27. Speciile cu valență ecologică mică sunt:
a) speciile cosmopolite b) speciile ubicviste c) speciile stenobionte
28. Arealele biogeografice disjuncte sunt areale:
a) de formă continuă b) de formă discontinuă c) punctiforme
29. Arealele biogeografice ubicviste sunt:
a) arealele foarte extinse
b) arealele reduse ca dimensiune
c) arealele reduse dar cu densitate maximă
30. Cele mai restrânse areale biogeografice le au speciile:
a) marine b) terestre c) cavernicole
31. Trestia și papura sunt specii:
a) cu valență ecologică mare b) xerofite
c) termofite
32. O plantă insectivoră stenobiontă este:
a) argințica b) roua cerului c) zâmbru
33. Floarea de colț este o specie:
a) stenobiontă b) euribiontă c) ubicvistă
34. Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este o specie:
a) microtermă b) heliofită c) sciafită
35. Capra neagră (Rupicapra rupicapra) populează:
a) etajele nemoral și boreal din Carpați și Alpi b) pădurile caducifoliate și pajiștile din Europa c) munții înalți stâncoși din Europa
36. Între speciile stenobionte se încadrează:
a) floarea de colț și roua cerului b) trestia și papura
c) frasinul și carpenul
37. Roua cerului (Drosera rotundifolia) o putem întâlni în:
a) zonele alpine sau calcaroase b) mlaștinile de turbă
c) mlaștinile eutrofe
38. Barierele care limitează expansiunea naturală a speciilor sunt:
a) limitele unităților administrativ-teritoriale
b) obstacole de natură fiziografică, climatică sau biologică c) limita dintre mediul biotic și cel abiotic
39. Competiția pentru hrană reprezintă:
a) o simbioză între organisme diferite b) o relație abiotică în cadrul ecosistemului c) o barieră în extinderea arealului biogeografic
40. În funcție de continuitatea arealului biogeografic avem:
a) areale continue, cosmopolite, neorientate b) areale continue, disjuncte, discrete
c) areale continue, orientate, neorientate
41. Răspândirea pinului negru (Pinus nigra) în sudul Europei este:
a) de tip disjunct b) de tip punctiform c) de tip continuu
42. Genul Magnolia își are arealul biogeografic de tip:
a) continuu b) discret c) disjunct
43. Un areal biogeografic poate fi caracterizat de:
a) dimensiune, densitate medie, relații biocenotice b) mărime, formă, orientare pe Glob
c) densitate, lanț trofic, centru biogenetic
44. Arealele cosmopolite sunt arealele biogeografice:
a) euricore b) endemice c) stenobionte
45. Arealele ubicviste sunt arealele biogeografice:
a) cu extindere foarte restrânsă b) terestre punctiforme
c) cosmopolite
46. Arealele biogeografice cosmopolite sunt:
a) areale foarte extinse
b) areale ale speciilor independente de sol
c) areale în care densitatea speciilor scade spre periferie
47. Arealele biogeografice cosmopolite semnifică pentru specii:
a) relații biocenotice de cooperare b) valență ecologică mare
c) valență ecologică redusă
48. Arealele biogeografice cosmopolite sunt:
a) numai de tip continuu
b) de obicei de tip continuu dar uneori de tip disjunct c) numai de tip disjunct
49. În funcție de orientare arealele biogeografice regionale pot fi:
a) disjuncte, orientate, neorientate b) punctiforme, zonale, continue
c) circumterestre, meridiane, neorientate
50. Cele mai multe specii ubicviste se întâlnesc:
a) în mediul acvatic datorită omogenității sale b) în mediul cavernicol datorită întunericului c) în mediul terestru datorită barierelor
51. Specii cosmopolite sunt:
a) capra neagră, ursul polar, marmota
b) delfinul, balena comună, scrumbia de mare c) arborele de sequoia, molidul, pinul
52. Arealele cosmopolite au speciile:
a) păpădia, urzica, trestia de baltă
b) condorul, șoimul călător, pasărea colibri c) pasărea colibri, pasărea-rinocer, tucanul
53. Cel mai des întâlnite areale biogeografice regionale sunt:
a) arealele circumterestre b) arealele endemice c) arealele vicariante
54. Arealele biogeografice circumterestre se suprapun în general peste:
a) etajele de vegetație b) zonele climatice c) coridoarele de migrație
55. Arealele biogeografice circumterestre cuprind suprafețe:
a) puternic fragmentate b) sub formă de benzi c) de formă circulară
56. Areale biogeografice circumterestre se mai numesc:
a) zonale b) transversale c) endemice
57. Arealele biogeografice circumpolare boreale se întind:
a) în jurul calotei antarctice b) în jurul Cercului Polar de Nord c) doar în perimetrul banchizei arctice
58. Familia palmierilor o întâlnim îndeosebi în arealele:
a) circumtropicale b) circumaustrale c) circumpolare
59. Primatele sunt caracteristice arealelor biogeografice:
a) circumtemperate boreale b) circumtropicale
c) circumaustrale terestre
60. Discontinuitatea este caracteristica principală la arealele biogeografice:
a) circumtemperate b) circumaustrale terestre c) circumpolare
61. Areale biogeografice meridiane întâlnim în:
a) lanțurile muntoase de pe coasta americană de vest
b) sistemul alpino-carpato-himalayan c) stepa eurasiatică
62. Arealele biogeografice neorientate sunt dispuse în funcție de:
a) tranziția între etajele de vegetație b) zonele macroclimatice
c) anumite bariere locale
63. Zada (Larix decidua) este:
a) heliofită b) hidrofită c) xerofită
64. Specii vicariante sunt:
a) stejarul și vâscul de stejar b) rinocerul și pasărea-rinocer
c) molidul european și molidul siberian
65. Specii noi apărute prin vicariere se găsesc în cadrul:
a) aceleiași familii b) aceluiași gen c) unor genuri diferite
66. Fagus sylvatica și Fagus orientalis sunt specii:
a) echivalente b) endemice c) vicariante
67. Un endemism este:
a) șoimul călător b) lotusul caspic c) molidul european
68. Numărul endemismelor este mai mare în zonele unde:
a) intervenția antropică este semnificativă b) flora și fauna au o vechime considerabilă
c) există numeroase specii cu valență ecologică mare
69. Reducerea treptată a arealului biogeografic inițial a determinat:
a) un endemism conservativ b) un endemism progresiv c) apariția speciilor vicariante
70. Zâmbru (Pinus cembra) este:
a) o specie euribiontă b) un relict glaciar c) o specie xerofilă
71. Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) reprezintă un:
a) relict mezozoic b) relict glaciar c) relict terțiar
72. Majoritatea endemismelor sunt:
a) unități taxonomice relicte
b) specii cu valență ecologică mare c) fosile
73. Un relict terțiar din flora României este:
a) arborele de sequoia b) nufărul termal (drețe) c) salcâmul
74. Un relict glaciar din România este:
a) paltinul de munte b) carpenul
c) argințica
75. Saxaulul (Haloxylon sp.) este o specie:
a) sciafită b) higrofită c) xerofită
76. Heliofitele sunt plantele:
a) fotofobe b) fotofile c) fotoaperiodice
77. Higrofite sunt:
a) nufărul, peștișoara, plutica b) trestia, papura, nufărul c) arinul, plopul, salcia
78. Sciafitele sunt:
a) plante și animale iubitoare de lumină b) plante și animale iubitoare de umbră c) plante iubitoare de umbră
79. Plantele fotoaperiodice sunt:
a) indiferente la durata luminii b) plantele de zi scurtă
c) plantele de zi lungă
80. Plantele tropicale sunt:
a) microterme b) megaterme c) hekistoterme
81. Molidul (Picea abies) este o plantă:
a) megatermă b) mezotermă c) microtermă
82. Plantele hekistoterme sunt specifice:
a) deșerturilor
b) pădurilor tropicale
c) ținuturilor polare și alpine
83. Animalele psichrofile trăiesc în:
a) pădurile ecuatoriale b) ținuturile reci c) savane
84. Animalele euriterme au valență ecologică:
a) redusă față de temperatură b) mare față de temperatură
c) redusă față de temperatură și lumină
85. În categoria animalelor poikiloterme intră:
a) pești, amfibieni, reptile, nevertebrate b) primate, păsări
c) mamifere, reptile, păsări
86. Animalele stenoterme au valență ecologică:
a) redusă față de temperatură
b) mare față de temperatură și lumină c) mare în special față de temperatură
87. Plantele suculente reprezintă un caz particular de:
a) mezofite b) xerofite
c) microtermofite
88. Plante oxifile întâlnim în special în:
a) mlaștinile acide b) deltele marilor fluvii c) stepe și pustiuri
89. În stepe și semipustiuri întâlnim frecvent o floră:
a) higrofilă b) halofilă c) oxifilă
90. Specii de plante nitrofile sunt:
a) iarba sărată, sărățica b) urzica, ștevia stânelor c) pinul negru, floarea de colț
91. Pe solurile din jurul stânelor se instalează o floră:
a) halofilă b) nitrofilă c) psamofilă
92. În Carpații Meridionali limita superioară a pădurii este în general:
a) mai coborâtă pe versanții nordici decât pe cei sudici b) mai coborâtă pe versanții sudici decât pe cei nordici
c) la aceeași altitudine pe ambii versanți
93. Factori orografici ce influențează distribuția organismelor vii sunt:
a) altitudinea, zăpada, vântul
b) altitudinea, incendiile de pădure, vântul c) altitudinea, orientarea versanților, declivitatea 94. Castanul comestibil se întâlnește îndeosebi în:
a) depresiunile subcarpatice din Oltenia b) silvostepa din Oltenia, pe terenuri nisipoase c) versanții văilor transversale din Carpați
95. Arborii cu coroana deformată de vânt se numesc:
a) arbori-piramidă b) speciii anemochore c) arbori-drapel
96. Multe din speciile de ciuperci sunt:
a) psamofite b) halofite c) saprofite
97. Floarea de colț este o specie:
a) calcifilă b) halofilă c) psamofilă
98. Prin izolare geografică în cuaternar au apărut o serie de:
a) paleoendemisme b) neoendemisme
c) paleoendemisme și foarte rar neoendemisme 99. Iarba sărată este o plantă:
a) halofilă b) higrofilă c) sciafilă
100. Hidrofitele sunt:
a) plante terestre de umezeală b) plantele zonelor umede
c) plante acvatice propriu-zise, submerse sau emerse
PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ DISCIPLINA: GEOMORFOLOGIE CU ELEMENTE DE GEOLOGIE
SPECIALIZAREA – GEOGRAFIA TURISMULUI
TEMATICĂ:
Relieful creat de apele curgătoare: albie, luncă, terase.
Relieful petrografic: roci cristaline, carstul.
Relieful climatic: relieful deşerturilor.
Relieful litoral: tipuri de ţărm.
1. Deşerturi hiperaride ocupă:
a) 10% din Terra b) 5% din Terra c) 15% din Terra
2. Formarea speleotemelor se datorează:
a) eroziunii și deraziunii
b) deflației și precipitării carbonaților c) precipitării carbonaților
3. Dizolvarea calcarului se produce în prezența:
a) dioxidului de carbon
b) apei și dioxidului de carbon c) oxigenului și dioxidului de carbon 4. Uedurile funcționează doar:
a) în climat temperat b) în anotimpul cald
c) în timpul averselor violente
5. Carstificarea este influențată de:
a) duritatea rocilor b) relief și climă
c) puritatea și duritatea rocilor
6. Mările de pietre, torenții de pietre și crestele zimțate:
a) sunt forme de dezagregare b) sunt forme de carbonatare c) sunt forme de oxidare
7. Humii pot apare:
a) pe versanții abrupți b) pe fundul poliilor
c) în peșteri cu tavanul prăbușit 8. Atolii reprezintă:
a) acumulări de aluviuni b) țărmuri abrupte c) construcții coraligene 9. Lapiezurile se formează:
a) în zona de saturație b) pe tavanul peșterilor
c) pe suprafețe orizontale sau înclinate
10. Planurile de șistuozitate favorizează:
a) dezagregarea
b) apariția mineralelor melanocrate c) apariția mineralelor leucocrate
11. Dolinele se formează prin:
a) tasări şi prăbuşiri
b) degradarea avenurilor
c) precipitarea carbonaților
12. Dioxidul de carbon ajută la:
a) dezagregare
b) solubilizarea carbonaților c) formarea sericitului
13. Eroziunea laterală duce la:
a) mărirea înclinării versantului b) supraînălțarea albiei
c) amplificarea forței necesare deplasării
14. Pavajele de deflaţie în Sahara se numesc:
a) reguri b) giberplains c) takâre
15. Fundul albiei minore constituie:
a) lunca b) talvegul c) meandrele
16. Yardang-urile se formează:
a) pe ghețarii de platou
b) în bazinele fluviilor din zona ecuatorială c) în deșerturile argiloase
17. Meandre părăsite reprezintă:
a) grinduri longitudinale b) vechi albii minore c) popine sau grădiște
18. Patina deșertului este alcătuită din:
a) nisip fin
b) oxizi de fier şi mangan c) dune de nisip
19. Eroziunea vântului se manifestă:
a) prin deflaţie şi coraziune b) abraziune și deraziune
c) alterare și deflație
20. Deferlarea are loc:
a) în largul oceanelor b) în apropierea țărmurilor c) pe abruptul continental
21. Fiorduri s-a format prin:
a) inundarea văilor glaciare
b) inundarea segmentelor inferioare ale râurilor c) prin inundarea sectoarelor inferioare ale văilor
22. Falezele se retrag sub acțiunea:
a) curenților marini b) mareelor
c) valurilor
23. Terasele au fost cândva:
a) interfluvii b) cumpene de apă c) lunci
24. Cea mai rapidă dizolvare o întâlnim la:
a) calcar b) sare c) gips
25. Terasele monolaterale se dezvoltă:
a) doar pe o parte a râului b) pe ambele părți ale râului c) pe ambii versanți
26. Polițele și brânele se formează datorită:
a) mișcărilor tectonice b) dezagregării diferențiate c) apei de cristalizare
27. Ciupercile, babele și sfincșii se formează datorită:
a) dezagregării și eroziunii eoliene b) dilatării și dezhidratării
c) gonflării și presiunii apei 28. “Căpăţânile de zahăr”apar pe:
a) roci granitice b) roci sedimentare c) roci solubile
29. Pălăriile de limonit rezultă din:
a) hidroliza silicei b) hidratarea hematitului c) dezhidratarea argilelor 30. În albia minoră se întâlnesc:
a) renii și ostroave b) terase și torenți c) ostroave și terase
31. Procesul de carstificare a atins nivelul de bază:
a) în cazul poliilor b) în cazul dolinelor c) în cazul lapiezurilor
32. Carstul de suprafaţă şi cel de adâncime sunt unite de:
a) peșteri b) avenuri c) polii
33. Speleotemele se întâlnesc de obicei:
a) în etajele superioare ale peșterilor b) în etajele inferioare ale peșterilor c) numai pe tavanul peșterilor
34. Carstificarea în zona periglaciară are loc:
a) numai în profunzime
b) doar la partea superioară a rocilor c) în ambele
35. Terasele marine se formează datorită:
a) curenților marini b) mișcărilor tectonice c) deplasărilor în masă
36. Hamadele sunt:
a) riduri paralele cu direcția vântului b) suprafețe pietroase
c) nișe de eroziune
37. Formarea meandrelor se datorează:
a) modului de deplasare a moleculelor de apă b) modului de deplasare a aluviunilor târâte c) rulării aluviunilor
38. Meandrarea depinde de:
a) profilul cumpenelor de apă b) debitul râului
c) de terasele superioare ale râului
39. Terasele în rocă:
a) prezintă un strat gros de aluviuni
b) în general sunt constituite numai din aluviuni c) în general nu au aluviuni
40. Văile în chei au lățimi:
a) mai mari decât văile în canion b) mai mici decât văile în canion
c) egale cu văile în canion
41. Grusul granitic se formează prin:
a) alterarea mineralelor
b) acumularea blocurilor sferice c) exfolierea rocilor
42. Stalactitele:
a) se înalță din podeaua peșterilor b) atârnă din plafoanele peşterilor
c) se pot forma pe podeaua sau plafonul peșterilor
43. Pe pereţii peşterilor se formează:
a) coloane, stalactite, gururi b) stâlpi, coloane, stalagmite c) draperii parietale, candelabre
44. Toate peşterile prezintă speleoteme:
a) da b) nu
c) numai cele active
45. În deșerturi se pot forma:
a) hidrolacoliți b) soluri poligonale c) bad-lands
46. Pietrele şlefuite pe 3 faţete se numesc a) dreikanter
b) reg
c) giberplains
47. Țărmurile cu mangrove se formează:
a) în regiunile litorale polare
b) în regiunile litorale tropicale şi subtropicale c) în regiunile cu maree foarte mica
48. Depresiunilor de deflaţie se formează prin:
a) acumularea nisipului
b) prăbușirea tavanului peșterilor c) spulberarea nisipului
49. Barkanele sunt:
a) dune mobile b) dune fixate
c) forme de eroziune în zona temperate
50. Ergu-rile sunt:
a) pavaje de deflație b) câmpuri de dune c) câmpii de eroziune
PROPUNERE DE TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ DISCIPLINA: GEOGRAFIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA – GEOGRAFIA TURISMULUI
TEMATICĂ:
Componente abiotice – atmosfera si rolul acesteia in structura si functionalitatea mediului geografic.
Circuitul materiei in ecosistemele terestre (lantul trofic).
Analiza sistemica a circuitului biogeochimic al carbonului.
Ecosistemele majore - rolul si funcţiile sistemelor ecologice de padure in mediu.
1. În rândul componentelor biotice ale mediului înconjurător intră:
a) Biotopul b) Biocenoza c) Atmosfera
2. Sistemele izolate se caracterizează prin:
a) Prezenţa schimburilor de materie b) Lipsa schimburilor de informaţie
c) Absenţa parţială a schimburilor cu sistemele învecinate
3. Energia solară pătrunde în mezogeosistem sub forma:
a) radiaţiei de undă lungă b) radiaţiei infraroşii c) radiaţiei de undă scurtă
4. Cand raportul producţie-consum este supraunitar (P/C>1), ecosistemul este considerat:
a) fragil b) tanăr c) senescent
5. Plantele superioare aparţin nivelului trofic al:
a) autotrofelor
b) consumatorilor secundari c) reducătorilor
6. În cadrul piramidei trofice, cea mai mare cantitate de biomasa se integrează:
a) nivelului poducatorilor
b) nivelului consumatorilor primari c) nivelului descompunatorilor
7. Elementele chimice care intră în categoria macronutrienţilor sunt:
a) K b) Na c) Cl
8. Eliberarea carbonului în atmosferă se realizează prin:
a) Procesul de calcinare a calcarului
b) Creşterea solubilităţii carbonului (C) cu scăderea temperaturii apei c) Înmagazinarea energiei sub formă de biomasă
9. Procesul natural de extracţie a carbonului din atmosferă presupune trecerea lui sub forma de sediment în:
a) H2CO3
b) CaCO3
c) CaO
10.Topoclima pădurii condiţionează caliatea mediului prin:
a) creşterea termperaturii b) scăderea termperaturii c) scăderea umidităţii relative
11. Fenomenul urban de insulă de căldură se materializează prin:
a) creşterea temperaturii centrului b) creşterea umiditatii centrului c) scăderea temperaturii centrului
12. În rândul componentelor abiotice primare ale mediului înconjurător intră:
a) Biocenoza b) Vegetaţia c) Atmosfera
13. Sistemele închise se caracterizează prin:
a) Schimburi de energie numai cu sistemul echivalent
b) Lipsa schimburilor de energie numai cu sistemele superioare c) Schimburi de energie numai cu sistemul superior
14. În cadrul bilanţului radiativ al Terrei, radiaţia de undă scurtă (Qs) cuprinde:
a) Radiaţia reflectată b) Radiaţia efectivă c) Radiaţia directă
15. Ecosistemele cu cel mai ridicat necesar energetic sunt:
a) pădurile ecuatoriale umede b) ecosistemele urbane c) ecosistemele agricole
16. Consumatorii primari sunt reprezentaţi de:
a) organismele autotrofe b) plantele superioare c) ierbivore
17. Relaţiile trofice se bazează pe:
a) frecvenţă trofică b) succesiune ecologică c) catena alimentara
18. Procese generatoare de oxigen în mediu:
a) fotoliza moleculei de apa
