VINERI 19 DECEMBRIE

(1)

VIAÞA ÎNCEPE VINERI

(2)

(3)

Redactor: Lidia Bodea Coperta: Angela Rotaru

Tehnoredactor: Manuela Mãxineanu Corectori: Anca Drãghici, Cristina Jelescu DTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru Tipãrit la C.N.I. „Coresi“ S.A.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României PÂRVULESCU, IOANA

Viaþa începe vineri/ Ioana Pârvulescu. – Bucureºti: Humanitas Fiction, 2009 ISBN 978-973-689-339-1

821.135.1-31

EDITURA HUMANITAS FICTION Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 73, fax 021/408 83 74

www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºti

e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro

(4)

Lui B., în orice lume s-ar afla

(5)

CUVÂNT ÎNAINTE

C

u câþiva ani înainte de 1900 zilele erau încã- pãtoare. Oamenii vibrau ca firele de telegraf, erau optimiºti ºi credeau, ca niciodatã înainte ºi ca niciodatã dupã, în puterea ºtiinþei, în progres ºi-n viitor.

Anul Nou devenise, de aceea, cel mai important moment:

începutul, mereu reluat, al viitorului.

Textura lumii permitea orice gând nebunesc ºi, ade- sea, gândurile nebuneºti ajungeau realitate.

România era în Europa, iar Capitala ei ajunsese un oraº cosmopolit, care fãcea mari eforturi sã se organizeze ºi sã se civilizeze. În Bucureºti, spun toate documentele din epocã, nu apucai niciodatãsã te plictiseºti, nici ziua, nici noaptea.

Firile sensibile se temeau de pericole neºtiute. Un bãrbat se apãra cu bastonul de lumina electricã. O femeie a refuzat cu îndârjire sã se lase fotografiatã de fiul ei, deºi a permis sã fie pictatã. Nevrozele se transformau în poezie, dure- rea ºi opiul mergeau mânã-n mânã. Tuberculoza, sifilisul, murdãria fie ucideau, fie lãsau rãni în trup ºi-n suflet. Rãul nu dispãruse din lume, iar ignorarea lui nu era cea mai

7

C

(6)

bunã metodã de a pregãti viitorul. Erau oameni care lup- tau cu el.

Ziarele îºi descoperiserã puterea ºi, deja, se putea muri pentru cuvântul scris. ªi deja cuvântul scris îi trãda. Banii erau o problemã, dar nu un scop, ºi erau destui oameni gata sã-ºi sacrifice toþi banii de dragul unei idei frumoase.

Copiii îi imitau de timpuriu pe oamenii mari, oamenii mari se purtau uneori ca niºte copii, iar curiozitatea faþã de viaþã era o bucurie care nu dispãrea la nici o vârstã.

Înainte de 1900 omul credea cã Dumnezeu îl vrea nemuritor, în sensul cel mai concret al cuvântului. Nimic nu pãrea imposibil ºi nici nu era. Toate utopiile erau per- mise. Iar jocul cu timpula fost întotdeauna cea mai fru- moasã dintre ele. În rest, oamenii semãnau destul de bine ºi în toate privinþele cu cei care i-au precedat ºi cu cei care i-au urmat.

Cu câþiva ani înainte de 1900 zilele erau încãpãtoare ºi oamenii visau la lumea noastrã.

Visau la noi.

(7)

Pentru cã ceea ce vrei este viaþa aceea, ºi asta, ºi alta – le vrei pe toate.

(Miguel de Unamuno, iulie, 1906)

(8)

11

VINERI 19 DECEMBRIE

O zi cu evenimente

1

Î

mi place sã citesc în trãsurã. Mama mã ia la rost, papà, care nu uitã nici în familie cã-i Domnul doctor Leon Margulis, medic primar cu cabinet în str. Sf. Ionicã nr. 8, „în dosul Teatrului Naþional“, zice cã-mi stric ochii ºi-o sã nasc copii cu vederea slabã. Însã eu sunt încãpãþânatã ºi tot îmi iau cartea cu mine. Pe vremea lor or fi avut mai mult timp de citit ºi de multe altele, dar noi, cei mai tineri, trebuie sã ne chivernisim bine orele. Abia aºteptam sã vãd ce mai face Becky din Vanity Fair. Deºi, la drept vorbind, cred cã eu semãn mai mult cu proasta de Amelia, ºi-o sã iubesc toatã viaþa cine ºtie ce ticãlos. Azi n-am avut noroc cu cititul. Mai întâi pentru cã-mi îngheþau mâinile. Apoi, de cum ne-am suit în trãsurã, mama ºi papa l-au tocat mãrunt-mãrunt, cum toacã bucãtãreasa noastrã pãtrunjelul, pe necunoscutul cules de Petre din zãpadã, azi-dimineaþã, aproape de pãdu- rea Bãneasa, în câmp, la lacuri. A fost dus în arest la Pre- fectura de Poliþie. Mama, care e la zi cu absolut totul, zice cã-i scãpat de la balamuc, cã sigur a înnebunit de prea multã învãþãturã. ªi s-a uitat ameninþãtor la mine: „Aºa o sã pãþeºti ºi tu dacã citeºti toatã ziua!“ Apoi s-a uitat la

Î

(9)

papa: „E timpul ca Iulia sã se gândeascã la un bãrbat cum- secade cu care sã se mãrite!“ Papa l-a consultat pe strãin la rugãmintea lui Costache, prietenul nostru de la Poliþie, ºi zice cã nu-i vagabond, chiar dacã e îmbrãcat cu niºte haine neînchipuit de ciudate. O fi clovn, la circ. Altfel curat, nici un cusur „fiziologic“, în afarã de faptul cã, într-adevãr, vorbeºte uneori în dodii. Dar, dacã-i nebun, e unul cultivat, „rotunjeºte frumos vorbele“. Însã când papa l-a întrebat dacã n-are tuberculozã omul s-a uitat la el batjocoritor, pãrea scos din fire, ºi i-a rãspuns jignitor:

„Eºti un actor de douã parale!“ Papa a replicat, serios, cum e el în orice situaþie: „Domnule, vã rog, nu sunt actor, ci medic!“ A adãugat cã plãmânii îi sunã puþin înfundat, e foarte palid, dar boalã serioasã nu-i gãseºte. Atunci bãrbatul s-a calmat ºi i-a spus cã vrea sã fumeze, papa, care e contra acestui obicei, i-a adus totuºi tutun fin ºi foiþã de pe masa lui Costache, dar zice cã, dupã o cãutãturã sãlbaticã, ares- tatul i-a întors pur ºi simplu spatele. Nu-i un om bine crescut! I-au reþinut valiza pentru cercetãri, o cutie argintie, ca un safe, ºi asta aratã c-ar putea sã fie vreun falsificator de bani, dar lui i-au dat drumul dupã numai o orã de arest ºi un scurt interogatoriu luat de conu Costache. Când s-a vãzut liber, a ºters putina imediat. Însã îl urmãreºte discret cel mai bun vizitiu al Poliþiei.

— Câþi ani are? a pus mama întrebarea ei favoritã.

— A declarat 43, pãi asta ar însemna cu patru mai puþin ca mine, dar eu zic cã minte, nu-i dau mai mult de 30-35.

Zice cã-i gazetar ºi cã-i nãscut aici. Dan Kretzu. M-a mirat cã se poartã ras complect, cum vezi doar la actorii care joacã rol de muiere. Hm!

ªi papa ºi-a mângâiat fuiorul firav de barbã blonzie ca mãtasea porumbului, suferinþa lui de-o viaþã.

12

(10)

— O sã aflãm mai multe mâine, la cinã, cã l-am invitat pe conu Costache.

Papa a observat cã sunt aprinsã la faþã ºi mi-a pus imediat mâna pe frunte, sã vadã dacã n-am febrã. Pentru el totul are cauze concrete, trupeºti, sã n-audã de suflet. Cu toate cã mama l-a mai descusut o vreme, eu am preferat, fiindcã mi se încãlziserã mâinile, sã-mi scot o mãnuºã ºi sã mã întorc la Becky. Ce-mi place la ea e cã, exact ca mine, ºtie ºi francezã, ºi englezã. Ce nu-mi place e cã, exact ca mine, are green eyes. Mi-aº fi dorit ochi cãprui, ca Jacques, ºi pãr blond, ca Becky, dar se vede cã modelul lipsea din fabricã, acum 21 de ani, aºa cã mã mulþumesc cu pãrul negru. Oare de ce din aceiaºi pãrinþi, ambii cu ochi cãprui, un copil iese la fel ca ei, iar altul cu ochi verzi sau albaºtri?

Pânã la Anul Nou vreau sã termin cartea, aºa cã o sã încerc sã scriu mai rar în jurnal. Mai sunt 12 zile ºi câteva ore.

2

Bucureºtenii aveau o zi bunã. Ninsese, pânã la sfârºi- tul anului mai erau 12 zile, pânã la sfârºitul zilei, 12 ore.

Albul, care se întindea de la un capãt la altul al oraºului, de la Palatul Cotroceni la mahalaua Obor ºi de la cimitirul ªerban Vodã pânã la rondurile de la ªosea, ºi-apoi mai de- parte, în cele patru zãri, se topea în soarele amiezii. Þurþurii pãreau daþi cu ulei ºi începeau, ici-colo, sã picure în capul trecãtorilor. Strãzile erau destul de animate, cum sunt mereu în zilele dinaintea Crãciunului. Cu ochii pe sus, ca sã nu-l ude, Nicu se pomeni întins în zãpadã, supãrat ca atunci când se trezea cu faþa la cearºaf.

— Vasãzicã mata’ iar ai cãzut! a spus cu glas tare bãiatul, scuturându-ºi chipiul roºu, de comisionar. Þi-am zis de-atâtea

13

(11)

ori sã te uiþi pe unde calci, bombãni cu vocea lui micã, dar cu un ton de bãtrân prost dispus. De anul trecut, de când mergea la ºcoalã, tonul acesta de învãþãtor i se lipise de limbã ºi nu mai scãpa de el. Obiceiul de a vorbi cu el însuºi îl deprinsese însã de când se ºtia, pentru cã, spre marele lui necaz, n-avea fraþi, cum au alþi copii. S-ar fi mul- þumit ºi cu o sorã, la o adicã. Îºi scuturã zãpada de pe surtuc, privi cu ciudã spre gheþuºul pe care alunecase ºi ajunse, tropãind, lângã ceasul cu dorobanþ, plasat peste uºa ziarului L’Indépendance Roumaine. La ora 12 fix, carillonul începea sã cânte. Nicu se strãduia sã prindã întâlnirea cu doro- banþul. Nu era uºor, pentru cã se orienta numai dupã soare ºi umbrã. De data asta atenþia bãiatului se îndreptã spre altceva. Pe jos, chiar în faþa lui, era un þurþure splendid, de vreo doi coþi lungime, numai bun de spadã. Îl culese pe loc, îi mângâie suprafaþa uºor vãluritã fãrã sã-i pese de rãceala gheþii, îl duse cu ambele mâini la ºold, apoi îl ridicã, tot cu douã mâini, ºi fãcu, rãcnind, o miºcare de spadasin spre un duºman nevãzut. Din nenorocire, þurþurele, obiº- nuit pesemne cu mai multã liniºte la marginea de acoperiº pe care crescuse, nimeri prost: un ins cu uniformã militarã ºi baston cu cioc de argint, un domn de staturã mijlocie care tocmai ieºea pe uºa clãdirii cu ceas. Era mâna dreaptã a Prefectului de Poliþie, ªeful siguranþei publice, Costache Boerescu, aflat mereu în vitezã: cosea repede-repede aerul cu picioarele lui scurte. În perioada asta era de câte douã-trei ori pe zi la ziarul franþuzilor. Asta de când cu uciderea în duel a domnului Lahovary, directorul gazetei, de cãtre

„cãpãþânosul ãla de Filipescu“, directorul Epocei. Aºa cã numai de duel nu-i ardea domnului poliþist, iritat cum era de ancheta care bãtea pasul pe loc ºi de vocile din presã care-l persecutau tot mai tare. Ajunsese sã nu-i mai suporte pe gazetari: când fãcea lucruri bune nu-l bãgau în seamã,

14

(12)

dar, îndatã ce nu rezolva destul de rapid vreo chestiune, sãreau la el ºi-l ponegreau folosind chiar vorbele lui, însã ciuntite ºi întoarse pe dos. De câte ori avea ocazia ºi erau doar bãrbaþi de faþã, se rãcorea numind presa „o curvã sulemenitã“. De altfel, trãia singur, iar stabilimentul de la Crucea de Piatrã avea pentru el tarife reduse, numai sã vrea. Cunoscuse locul ºi ca poliþist, ºi ca bãrbat. Pânã sã-l apuce de urechi pe dracul de copil, acesta o ºi luase la picior, traversând sinucigaº printre trãsuri ºi sãnii, spre Sãrindar, ocãrât mai întâi de câþiva vizitii ce urcau, în ºir, spre Capºa, apoi de cei de pe partea opusã, aflaþi în drum cãtre Dâmboviþa, ºi care traserã unul dupã altul de hamuri ca sã nu se ciocneascã între ei. Se uitã îndãrãt. Poliþaiul îl onorã în aceeaºi clipã cu bastonul ridicat ameninþãtor ºi-apoi îl lãsã în plata Domnului, luând-o spre clãdirea Prefecturii, aflatã la câteva minute distanþã.

— Era s-o pãþeºti. Conu Costache n-o sã te uite, nu uitã nimic ºi e viclean ca ºarpele. Matale faci numai nãz- bâtii azi, se adresã copilul unei tufe mari, pline de zãpadã, crescutã pieziº, într-un loc umbrit, lângã zid. Câteva vrãbii þopãiau cu miºcãri neaºteptate, de glonte, de la o creangã la alta, zãboveau puþin, atingând cu pântecul albul gros al zãpezii care se risipea în scame, apoi treceau la alt nivel al tufiºului, ca-ntr-o casã cu etaj. Nicu se întrebã de ce se miºcã atât, cã nu pãreau sã caute sau sã urmãreascã ceva, ca el, bunãoarã. El avea o þintã precisã, care se ºi zãrea înain- tea lui: poarta Universului. Cel mai citit ziar al Bucureºtilor.

Mã rog, cei de la Adevĕrulspun altfel, dar ei pe toate le spun altfel. Întinse pasul, dupã ce, în grabã, scuturã tufa de toate vrãbiile din ea.

Intrã pe uºa din stânga. Portarul îi strânse mâna ca unui om mare. Nea Cercel îi spuse cã trebuie sã mai aºtepte, pachetele nu sunt încã aduse de la „biuroul de distribuire“.

15

(13)

Sfântul Vasile cel Mare 1 Ianuarie

Boboteaza 6 Ianuarie

Sfântul Ioan 7 Ianuarie

Triodul începe 2 Februarie

Lãsatul secului de carne 16 Februarie

Lãsatul secului de brânzã 23 Februarie

Duminica Floriilor 6 Aprilie

Sfintele Paºti 13 Aprilie

Sfântul Gheorghe 23 Aprilie

Înjumãtãþirea 7 Mai

Sfinþii Constantin ºi Elena 21 Mai

Înãlþarea Domnului 22 Mai

Duminica Rusaliilor 1 Iunie

Lãsatul secului pentru Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel 8 Iunie

Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel 28 Iunie

Adormirea Maicii Domnului 15 August

Înãlþarea Sfintei Cruci 14 Septembrie

Sfântul Dumitru 26 Octombrie

Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil 8 Noiembrie

Sfântul Nicolae 6 Decembrie

Crãciunul 25 Decembrie

Sfântul ªtefan 27 Decembrie

293

ANEXE – 1897

CALENDAR ORTODOX PENTRU ANUL 1897

(din revistele vremii)

(14)

CALENDARUL CATOLIC

Septuagesima 2 Februarie (14 Februarie)

Marþea grasã 18 Februarie (2 Martie)

Miercurea cenuºie 19 Februarie (3 Martie)

Paºtele 6 Aprilie (18 Aprilie)

Înãlþarea 15 Mai (27 Mai)

Rusaliile 25 Mai (6 Iunie)

Sfânta Treime 1 Iunie (13 Iunie)

Joia Verde 5 Iunie (17 Iunie)

Duminica Adventã 16 Noiembrie (28 Noiembrie)

Crãciunul 25 Decembrie (6 Ianuarie)

CALENDARUL EBRAIC

5657 1897

Adar . . . . I . . . . Ianuarie 22 – . . . 14 Micul Purim . . . . Februarie 4 Be Adar . . . . I . . . Februarie 21 – . . . 13 Postul esterei . . . . Martie 5 – . . . 14 *Purim . . . . Martie 6 – . . . 15 Susan Purim . . . . Martie 7 Nisan . . . . I . . . . Martie 22 – . . . 15 *Paºali I serb . . . . Aprilie 4 – . . . 16 *Paºalia 2 serb . . . . Aprilie 5 – . . . 21 *Paºalia 7 serb . . . . Aprilie 11 – . . . 22 *Paºalia 8 serb . . . . Aprilie 12 Ijar . . . . I . . . . Aprilie 21 – . . . 18 Lag. B’ómer . . . . Mai 3 Sivan . . . . I . . . . Mai 20 – . . . . 6 *Serb. Sãptãmânilor . . . . Mai 25 – . . . . 7 *A doua serbare . . . . Mai 26 Thamuz . . . . I . . . . Iunie 19 – . . . 18 *Post dãrâmarea Templului . . Iulie 6

294

(15)

Ab . . . . I . . . . Iulie 17 – . . . 10 Post arderea Templului . . . . Iulie 27 Elul . . . . I . . . . August 17 5658

Tischri . . . . I *Anul Nou . . . . Sept. 15 – . . . . 2 *A doua serbare . . . . Sept. 16 – . . . . 4 *Post Gedaljab . . . . Sept. 18 – . . . 10 *Serbarea reconcilierii . . . . Sept. 22 – . . . 15 *Serbarea Cuscilor . . . . Sept. 26 – . . . 16 *Idem a doua zi . . . . Sept. 30 – . . . 21 *Serbarea Palmierilor . . . . Oct. 5 – . . . 22 *Finele Cuscilor . . . . Oct. 6 – . . . 28 *Primirea legii . . . . Oct. 7 Marcheºev . . . . I . . . . Oct. 15 Kiolev . . . . I . . . . Noi. 24 – . . . 25 *Inaugurarea Templului . . . . . Dec. 8 Tebet . . . . I . . . . Dec. 14 – . . . 10 *Luarea Ierusalimului (post) . . Dec. 23 Shabat . . . . I . . . . Dec. 12 Sãrbãtorile marcate de *se þin cu rigurozitate.

CALENDARUL MUSULMAN

1314 Ramadam I 1897 Ianuarie 22

Schaval I Februarie 21

Ghiul-Kade I Martie 22

Ghiul-Hedsche I Aprilie 21

1315 Muharem I Mai 21

Safar I Iunie 20

Rebi-el-avel I Iulie 19

Rebi-el-accher I August 18

Djamadi-el-avel I Septembrie 16

Djamadi-el-accher I Octombrie 16

Resdcheb I Noiembrie 14

Schaban I Decembrie

295

(16)

SÃRBÃTORI NAÞIONALE ªI DOMNEªTI

11 Februarie, aniversarea revoluþiunii din anul 1866, prin care s-a realizat formarea unei dinastii în România.

14 Martie, proclamarea Regatului României la 1881.

8 Aprilie, ziua naºterii M.S.Regelui ºi proclamarea plebiscitului pentru alegerea Mãriei Sale.

24 Aprilie, ziua onomasticã a M.S. Reginei Elisabeta.

1, 8 ºi 10 Mai, alegerea, sosirea în România ºi suirea pe tronul României a M.S. Regelui, în 1866.

10 Mai, proclamarea Independenþei României în 1877 ºi încoronarea primului Rege Român în 1881.

11 Iunie, aniversarea revoluþiunii din 1848, când s-a întemeiat definitiv autonomia României.

22 Iulie, Sf. Maria Magdalena, onomastica A.S. Principesei Maria.

12 August, aniversarea naºterii A.S. Principelui moºtenitor Ferdinand.

3 Octombrie, aniversarea A.S. Principelui Carol al României.

17 Decembrie, aniversarea M.S. Reginei.

CRONOLOGIA

De la crearea lumii în stil Iulian 7384

De la crearea lumii în stil Gregorian 5990

De la fondarea Romei 2852

De la fondarea Iaºilor 620

De la fondarea Bucureºtilor 613

De la cãderea Constantinopolelui 444

De la moartea lui ªtefan cel Mare, domnul Moldovei 393

De la tipãrirea primelor cãrþi în limba românã 328

De la prima rãpire a Basarabiei 85

De la Focul cel mare din Bucureºti 50

De la Revoluþia din Europa ºi România 11 iunie 1848 49

De la Unirea Principatelor 38

De la Împroprietãrirea þãranilor 33

De la suirea pe tron a M.S. Carol 31

De la inaugurarea primei linii de cale feratã în România 28

296

(17)

De la Uniunea poºtalã internaþionalã 22

De la Proclamarea Independenþei României 20

De la rãpirea din nou a Basarabiei 19

De la alipirea Dobrogei la România 19

De la proclamarea Regatului României 16

De la introducerea în România a luminii prin electricitate 14

ECLIPSE

Douã eclipse solare inelare, care nu vor fi vizibile în Europa. Nici una lunarã.

Prima eclipsã solarã inelarãare loc la 19 ianuarie (1 Februarie): începutul întunecimii la 7 ore ºi 23 de minute seara. Sfârºitul eclipsei la ora 1 ºi 9 minute dimineaþa. E vizibilã în America Centralã, America de Sud afarã de vârful estic ºi sudic al Capului Horn, coasta esticã a Argentinei ºi partea sudicã a Oceanului Atlantic, precum ºi în sud estul Australiei.

A doua eclipsã solarã inelarãva avea loc la 17 (29) Iulie. Începutul întu- necimii la ora 3 ºi 2 minute dupã-amiazã. Sfârºitul eclipsei la ora 8 ºi 52 de minute seara. Va fi vizibilã pe coasta vesticã a Africii, în partea tropicalã a Oceanului Atlantic, în partea de sud a Americii de Nord, în America Centralã ºi în partea nordicã a Americii de Sud.

Regentul anului– Marte, zeul rãzboiului, al tulburãrilor ºi al împere- cherilor dintre oameni. În cursul acestui an vor fi multe accidente fenomenale. Copiii nãscuþi în decursul anului vor avea un caracter iute ºi arþãgos; bãieþii vor fi îndrãzneþi, iubitori de certuri ºi fapte rãzboi- nice, nesupuºi ordinelor mai marilor lor ºi iubitori de independenþã;

fetele vor fi frumoase, deºtepte, harnice, devotate sentimentului datoriei, dar rele, cârtitoare, gâlcevitoare.

Membrii Sfântului Sinod care l-au judecat pe fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei Ghenadie Petrescu în mai 1896.

P. S.L. Episcopii: 1. Ghenadie al Râmnicului 2. Partenie Ep. Dunãrii de Jos 3. Iosif Mitropolitul Moldovei 4. Gherasim Timuº Ep. Argeºu- lui 5. Silivestru Ep. Huºilor 6. Arh Ioanichie Flor Bãcãuanu 7. Dionisie Climescu Ep. Buzãului 8. Ieronim Ep. Romanului 9. Arh. Calistrat

297

(18)

Orleanu Bârlãdeanu 10. Arh. Valerian Râmniceanu 11. Arh. Dosoftei Botoºãneanu 12. Arh. Pimen Georgescu Piteºteanu 13. Athanasie Miron Craioveanu 14. Arh. Meletie Gãlãþeanu 15. Arh. Nifon Ploieºteanu.

GUVERNUL

Între 1895 ºi 1899 România are guvern liberal. În decembrie 1897 com- ponenþa guvernului e urmãtoarea:

Preºedintele Consiliului de miniºtri: Dimitrie A. Sturdza Ministrul de Interne: Mihail Pherekyde

Ministrul Afacerilor Strãine: Dimitrie A. Sturdza Ministrul Finanþelor: George D. Pallade Ministrul Justiþiei: Alexandru G. Djuvara Ministrul Cultelor ºi Instrucþiunii: Spiru Haret Ministrul Rãzboiului: General Anton Berindei

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerþului ºi Domeniilor: Anastase Stolojan Ministrul Lucrãrilor Publice: Ion I.C. Brãtianu

(19)