*1.Rujeola este dată de:
a) un bacil gram pozitiv b) un virus
c) un bacil gram negativ d) o bacterie anaerobă e) un cocobacil
2. Tratamentul in bronhopneumonie rujeolică se face cu:
a) Penicilină
b) Nu este necesar tratamentul antibiotic c) Asociere de antibiotice
d) Corticoterapie e) Streptomicină
3. Tratamentul in tusea convulsivă la sugari se face cu:
a) Codeină
b) La sugari nu se da codeină c) Ampicilină
d) Nu este nevoie de tratament antibiotic e) Cloramfenicol
*4. Aciclovirul (Zovirax) are urmatoarele caracteristici:
a) Este un antibiotic b) Este un antiviral c) Este un antiinflamator d) Este un analgezic e) Este un antiretroviral
*5. Scarlatina este data de :
a) Streptococ β hemolitic gr. B b) Streptococ β hemolitic gr. A c) Meningococ
d) Bordetela pertusis e) Pneumococ
*6. Erupţia in scarlatină este :
a) Veziculară b) Buloasă c) Polimorfă
d) Micromaculopapuloasă
e) Macromaculopapuloasă
7. Reactia ASLO este utila pentru diagnostic in:
a) Rubeolă b) Scarlatină c) Rujeolă d) Oreion
e) Angine streptococice 8. Orhita urliană este:
a) O complicaţie a parotiditei b) O localizare extraparotidiană c) Cu durere si tumefactie testiculară d) De obicei este unilaterală
e) Se trateaza cu antibiotice
9. Hepatita acuta virala A are urmatoarele caracteristici:
a) Se transmite pe cale aeriană (respiratorie) b) Se transmite pe cale digestivă
c) Se transmite pe cale parenterală d) Nu apare la adulţi
e) Poate apare şi la adulţi
*10. Hepatita acută virală B este dată de:
a) Un virus b) Un parazit
c) Bacil gram pozitiv d) Bacil gram negativ e) Bacil anaerob
11. Formele clinice din Hepatita acută virală B pot fi:
a) Forme supra medii
b) Forme severe cu insuficienta hepatică c) Forme prelungite
d) Nu apar forme severe in hepatita B e) Forme colestatice (cu icter prelungit ) 12. Hepatita cu virus delta poate apare:
a) La cei cu hepatita acută A b) La cei cu hepatita acută C
c) Ca si coinfecţie la cei cu hepatită acută B d) Ca si suprainfectie la cei cu hepatită acută B e) Nu apare in hepatita B
13. Virusul hepatitei B se poate transmite pe următoarele căi:
a) Pe cale sexuală b) Pe cale parenterală c) Pe cale respiratorie d) Pe cale digestivă
e) De la gravida la nou născut (transmitere verticală) 14. In rubeolă următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) Catarul oculonazal este intens b) Erupţia este veziculară
c) Nu apare eruptie
d) Catarul oculonazal este discret e) Poate da malformaţii congenitale 15. Penicilina G este eficientă in:
a) Orice boala infecţioasă b) In toate bolile eruptive c) In scarlatină
d) In tetanos
e) In hepatitele acute virale 16. Bolile infectioase sunt:
a) Toate şi contagioase
b) Toate se tratează cu antibiotice c) Unele sunt necontagioase d) Pot fi date numai de bacterii e) Pot fi date şi de virusuri
17. In meningitele virale următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) LCR ul este tulbure
b) LCR ul este clar sau opalescent
c) Numărul de elemente din LCR este peste 10 000/mm³ d) Proteinorahia este normală sau puţin crescută
e) Proteinorahia este mult crescută 18. Tusea convulsiva se caracterizeaza prin:
a) Transmitere aeriana b) Accese de tuse c) Transmitere digestiva d) Transmitere parenterala e) Durata de cateva zile
*19. Varicela este data de:
a) Virusul Epstein Barr b) Virusul varicelozosterian c) Un cocobacil
d) Trichinela spiralis e) Un parazit
*20. Tratamentul antibiotic in scarlatina se face cu;
a) Penicilina b) Ampicilina
c) Nu este nevoie de tratament antibiotic d) Gentamicina
e) Cefalosporine de generatia a III
*21. Ciclul lingual apare in:
a) Rubeola b) Varicela c) Rujeola d) Scarlatina
e) Tusea convulsiva 22. Tetanosul este:
a) O boala infectioasa b) Boala contagioasa
c) Boala infectioasa si contagioasa d) Boala infectioasa si necontagioasa e) Este data de Clostridium tetani
*23. Trismusul apare in:
a) Meningite b) Encefalite
c) Meningoencefalite d) Tetanos
e) Varicela
24. In meningita meningococica eruptia poate fi:
a) Purpurica b) Petesiala
c) Nu apare eruptie d) Hemoragica e) Veziculara
25. In hepatita acuta virala B cu forma severa bolnavul poate prezenta:
a) Accentuarea icterului scleral si tegumentar b) Epistaxis
c) Gingivoragii
d) Reducerea dimensiunilor ficatului e) Cresterea dimensiunilor ficatului
*26. In hepatitele acute este permis consumul de:
a) Mezeluri
b) Cascaval si branza topita c) Carne de porc
d) Carne de pui e) Alcool
27. Tratamentul in hepatita acuta virala B forma severa se face cu:
a) Perfuzii cu glucoza 10%
b) Arginina
c) Vitamine de grup B d) Corticoterapie e) Streptomicina
28. Evolutia la un bolnav cu hepatita acuta virala B poate fi spre:
a) Vindecare b) Hepatita cronica c) Ciroza hepatica d) Insuficienta hepatica
e) In hepatita B nu apare insuficienta hepatica 29. Icterul sclerotegumentar apare numai:
a) In hepatitele acute virale
b) Poate apare si in ictere mecanice c) In hepatita acuta A
d) Poate apare si in hepatitele toxice
e) Poate fi si congenital
30. Tratamentul depletiv in meningite se face cu:
a) Glucoza hipertona b) Manitol 20%
c) Nu este nevoie de tratament depletiv d) Ser fiziologic
e) Orice solutie perfuzabila 31. Eruptia in varicela este;
a) Maculopapuloveziculara b) Polimorfa
c) Nu apare pe fata d) Nu apare pe mucoase e) Nu apare pe palme
32. Malformatiile din rubeola congenitala pot fi:
a) Numai oculare b) Numai cardiace c) Nu apar malformatii
d) Malformatii oculare si cardiace e) Pot apare si alte malformatii 33. Exudatul faringian se recolteaza:
a) Dimineata
b) Cu un tampon steril c) Dupa spalare pe dinti d) Inainte de antibiotic e) Cu o seringa sterila
*34. Bolile infectioase sunt:
a) Cu perioade de incubatie b) Fara perioada de incubatie c) Toate sunt si contagioase d) Totdeauna fara complicatii e) Totdeauna cu complicatii
*35. Tratamentul antibiotic in tetanos se face cu:
a) Penicilina b) Streptomicina
c) Cloramfenicol d) Biseptol
e) Nu este nevoie de tratament antibiotic 36. Meningitele sunt:
a) Boli infectioase
b) Inflamatii ale meningelor c) Inflamatii ale maduvei spinarii d) Urgente medicale
e) Inflamatii ale encefalului
37. Un bolnav care a avut hepatita A in copilarie, in decursul vietii va putea face:
a) O alta hepatita b) Hepatita cu virus B
c) Nu va mai face alta hepatita d) Poate face inca o data hepatita A e) Poate face hepatita cu virus C
*38. Perioada de incubatie in hepatita acuta B poate fi:
a) De cateva zile b) 10 zile
c) Pana la 6 luni d) 14 zile e) 7 zile
*39. Vaccinul impotriva hepatitei B se face cu:
a) O singura doza de vaccin b) 2 doze
c) 3 doze
d) Nu avem vaccin impotriva hepatitei B e) Avem vaccin numai pentru hepatita C 40. Sindromul de hepatocitoliza se refera la:
a) Cresterea TGP-ului b) Cresterea TGO-ului
c) Cresterea bilirubinei indirecte d) Cresterea bilirubinei totale e) Cresterea bilirubinei directe 41. Se administrează pe cale intravenoasă:
a. soluţii iritante;
b. soluţii uleioase;
c. suspensii;
d. substanţe hemolizante;
e. soluţii apoase izotone.
42. Nu se pot utiliza ca solvenţi pentru solubilizarea medicamentelor:
a. plasma;
b. substanţele macromoleculare;
c. hidrolizatele proteice;
d. soluţiile de electroliţi;
e. serul fiziologic.
43. Calea intravenoasǎ de administrare a medicamentelor are urmǎtoarele caracteristici:
a. majoritatea medicamentelor se injecteazǎ intravenos lent;
b. nu implicǎ efectul primului pasaj hepatic;
c. este utilǎ în urgenţe;
d. concentraţia plasmaticǎ maximǎ se atinge rapid;
e. în perfuzie permite administrarea unor volume mari de lichid.
44. Sunt adevǎrate urmǎtoarele afirmaţii privind administrarea unor forme medicamentoase:
a. soluţiile iritante se administreazǎ numai intravenos;
b. medicamentele iritante gastrice se pot administra înainte de mese;
c. durata maximǎ de administrare a picǎturilor nazale cu vasoconstrictoare este de 7 zile;
d. picǎturile otice se încǎlzesc la temperatura corpului înainte de instilare;
e. cantitatea optimǎ de colir pentru o datǎ este de o picǎturǎ în sacul conjunctival.
45. Contraindicaţiile administrării barbituricelor sunt:
a. insuficienţa respiratorie severă;
b. sarcina;
c. sindrom depresiv;
d. şoferi;
e. glaucom.
46. Sunt anxiolitice benzodiazepinice:
a. Diazepam;
b. Oxazepam;
c. Buspirona;
d. Medazepam;
e. Clordiazepoxid.
*47. Este considerat anxiolitic benzodiazepinic de elecţie, la vârstnici:
a. Diazepam;
b. Oxazepam;
c. Medazepam;
d. Nitrazepam;
e. Bromazepam.
48. Indicaţi acţiunile farmacodinamice corespunzătoare morfinei:
a. acţiune analgezică;
b. acţiune antivomitivă;
c. acţiune antitusivă puternică;
d. acţiune bronhodilatatoare;
e. acţiune laxativă.
49. Tramadolul:
a. analgezic cu acţiune rapidă şi durată 4 – 7 ore;
b. indicat în durerea moderat severă postoperator, injectabil;
c. se administrează şi în durerea cronică, oral;
d. poate produce ameţeli, vărsături, xerostomie;
e. riscul de dependenţă este mare.
*50. Analgezicul antipiretic de elecţie administrat la copilul sub 15 ani cu virozǎ respiratorie sau gripǎ este:
a. Acidul acetilsalicilic;
b. Metamizol;
c. Diclofenac;
d. Ibuprofen;
e. Paracetamol.
51. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte pentru Ibuprofen:
a. tulburările digestive au o frecvenţă mai redusă faţă de alte AINS;
b. este un antiinflamator eficace;
c. se administrează între mese;
d. indicat în afecţiuni reumatice articulare şi extrarticulare;
e. util în calmarea dismenoreei.
52. Care dintre următoarele afirmaţii despre anticonvulsivante este corectă:
a. fenitoina produce deseori o gingivită hipertrofică;
b. fenitoina şi fenobarbitalul sunt inductori enzimatici;
c. carbamazepina poate produce osteoporoză;
d. acidul valproic determină căderea părului;
e. fenobarbitalul este util în sindromul convulsivant la copil.
53. Precizaţi care dintre următoarele medicamente pot fi utile în boala Parkinson:
a. Levodopa;
b. Fenitoina;
c. Clorpromazina;
d. Selegilina;
e. Trihexifenidil.
54. Paxeladina:
a. nu produce dependenţă;
b. are acţiune antitusivă centrală;
c. deprimă respiraţia;
d. utilă în pediatrie;
e. anxiolitic.
55. Sunt expectorante care pot fi administrate inhalator:
a. Mesna;
b. Bromhexina;
c. Acetilcisteina;
d. Ambroxol;
e. Guaiafenazina.
56. Sunt bronhodilatatoare, simpaticomimetice β2 selective:
a. Izoprenalina;
b. Fenoterol;
c. Salbutamol;
d. Terbutalina;
e. Atropina.
57. Sunt glucocorticoizi administraţi inhalator în criza de astm bronşic:
a. Dexametazona;
b. Budesonida;
c. Fluticazona;
d. Beclometazona;
e. Hemisuccinat de hidrocortizon.
*58. Medicamentul administrat i.v. în criza gravă de astm bronşic este:
a. Dexametazona;
b. Ketotifen;
c. Hemisuccinat de hidrocortizon;
d. Beclometazona;
e. Prednison.
*59. Digitalicele au toate indicaţiile urmǎtoare, cu o singurǎ excepţie:
a. insuficienţǎ cardiaca prin disfuncţie sistolicǎ;
b. insuficienţa cardiacă cu fibrilaţie atrialǎ;
c. insuficienţǎ cardiacǎ cronicǎ cu fibrilaţie atrialǎ;
d. emfizem;
e. fibrilaţie atrialǎ şi flutter atrial.
60. Urmǎtoarele afirmaţii privind Digoxina sunt corecte:
a. se administreazǎ oral şi i.v. în urgenţe;
b. antiacidele influenţeazǎ absorbţia ei;
c. se acumulează în insuficienţa renală;
d. Amiodarona creşte concentraţia ei plasmaticǎ;
e. Claritromicina creşte concentraţia ei plasmaticǎ.
61. Digoxina are următoarele contraindicaţii:
a. bloc atrio-ventricular;
b. bradicardie sinusală;
c. tahicardie ventriculară;
d. asocierea cu preparate de calciu;
e. asocierea cu Adrenalină.
62. Nitroglicerina, cǎi de administrare în criza de anginǎ pectoralǎ:
a. sublingual, soluţie alcoolicǎ 1%;
b. sublingual, comprimat;
c. oral, comprimat;
d. intravenos;
e. oral, capsule cu microgranule.
63. Efectele adverse ale nitroglicerinei includ:
a. toleranţă progresivă;
b. hipotensiune arterială;
c. bradicardie;
d. cefalee;
e. puls bigeminat.
64. Amiodarona:
a. este un blocant al canalelor de potasiu;
b. risc crescut de toxicitate cumulativă;
c. blochează şi canalele de sodiu;
d. antiaritmic de rezervă;
e. efectul se instalează rapid.
*65. Este diureticul cel mai utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale:
a. Indapamida;
b. Furosemid;
c. Hidroclorotiazida;
d. Spironolactona;
e. Amilorid.
66. În urgenţe hipertensive se utilizează:
a. Nifedipina;
b. Captopril;
c. Diazoxid;
d. Nitroprusiatul de sodiu;
e. Furosemid.
67. Sunt antihipertensive următoarele beta-blocante:
a. Atenolol b. Prazosin;
c. Bisoprolol;
d. Doxazosin;
e. Metoprolol.
68. Hidroxidul de aluminiu:
a. este un antiacid nesistemic;
b. acţiunea antiacidă este lentă şi persistentă;
c. nu are efect astringent;
d. nu inhibă pepsina;
e. decongestiv al mucoasei gastrice.
*69. Famotidina are urmǎtoarele indicaţii, cu o singurǎ excepţie:
a. ulcer duodenal;
b. ulcer gastric;
c. esofagita de reflux;
d. ulcer iatrogen;
e. cancer gastric.
*70. Momentul corect al administrării medicamentelor antiacide este:
a. cu o oră înainte de mese;
b. cu o jumătate de oră după mese;
c. în timpul meselor;
d. la mese şi la o oră după mese;
e. la o oră şi respectiv trei ore după mese.
71. Omeprazolul:
a. antisecretor selectiv şi intens;
b. blochează pompa de protoni;
c. util în sindromul Zollinger-Ellison;
d. produce diaree;
e. contraindicat în esofagita de reflux.
72. Indicaţi care dintre următoarele antivomitive protejează în mod specific faţă de răul de mişcare:
a. Scopolamina;
b. Prometazina;
c. Ondansetron;
d. Domperidona;
e. Metoclopramida.
73. Diosmectita se caracterizează prin:
a. este un silicat natural;
b. conferă mucoprotecţie activă;
c. nu interferă peristaltismul intestinal;
d. are efect adsorbant.
e. utilǎ în diaree acutǎ şi cronicǎ.
74. Următoarele afirmaţii sunt corecte pentru fier:
a. antidotul specific în intoxicaţia acută prin supradozarea cu fier este deferoxamina;
b. în organism nu există depozite cu fier;
c. unele preparate cu fier se administrează injectabil i.v.;
d. după administrarea i.v., principala reacţie adversă este pigmentarea pielii;
e. constipaţia se datorează sulfurii de fier formate.
75. Indicaţiile terapeutice ale heparinei sunt:
a. infarct miocardic acut netrombolizat;
b. tromboflebita profundă a membrelor inferioare;
c. coagulare intravasculară diseminată;
d. embolie pulmonară;
e. tromboză venoasă.
*76. Indicaţi antitromboticul cu acţiune fibrinolitică:
a. Acenocumarol;
b. Nadroparina;
c. Urokinaza;
d. Heparina;
e. Enoxaparina.
77. Urmǎtoarele medicamente au efect antiagregant plachetar:
a. Trombina;
b. Ticlopidina;
c. Dipiridamol;
d. Clopidogrel;
e. Acidul acetilsalicilic.
*78. Glucocorticoizii au următoarele acţiuni farmacodinamice, cu o singură excepţie:
a. antiinflamatoare;
b. antialergică;
c. uricozurică;
d. imunosupresivă;
e. hipokaliemiantă.
*79. Insulina trebuie păstrată:
a. în congelator;
b. la lumină;
c. la temperatura de aproximativ 4oC;
d. învelită în folie de aluminiu;
e. la temperatura camerei.
*80. Supradozarea insulinei nu produce:
a. bradicardie;
b. tremor;
c. hipertensiune arterială;
d. cefalee;
e. greţuri.
81. Penicilina G poate produce următoarele efecte adverse:
a. şoc anafilactic;
b. urticarie;
c. reacţia Herxheimer;
d. greţuri;
e. vărsături.
*82. Antibioticul de substituţie pentru bolnavul alergic la penicilina G este:
a. Eritromicina;
b. Amoxicilina;
c. Ampicilina;
d. Oxacilina;
e. Tetraciclina.
83. Sunt indicate, următoarele asocieri de antibiotice:
a. Rifampicina + Izoniazida;
b. Cloramfenicol + Tetraciclina;
c. Penicilina G + Gentamicina;
d. Gentamicina + Amikacina;
e. Tetraciclina + Penicilina G.
84. Precizaţi cǎile de administrare recomandate pentru urmǎtoarele antibiotice:
a. Fenoximetilpenicilina, oral;
b. Gentamicina, i.m.;
c. Piperacilina, i.v.;
d. Amoxicilina, oral, i.m. şi i.v.;
e. Ceftriaxona, oral şi i.v.
85. Gentamicina:
a. este un antibiotic aminoglicozidic;
b. nefrotoxicitate importantă;
c. este un antituberculos;
d. contraindicată în sarcină;
e. se administrează injectabil.
86. Doxiciclina:
a. bacteriostatic;
b. antibiotic cu spectru larg;
c. absorbţia neinfluenţată de alimente sau cationi bivalenţi;
d. pătrunde bine în LCR;
e. nu pătrunde în ţesutul osos.
*87. Antibioticul de elecţie în eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori este:
a. Ampiclina;
b. Cloramfenicolul;
c. Claritromicina;
d. Eritromicina;
e. Tetraciclina.
88. Cloramfenicolul:
a. antibiotic cu spectru larg;
b. are efect bacteriostatic;
c. foarte lipofil pǎtrunde uşor în LCR;
d. poate produce agranulocitozǎ;
e. indicat în abcese cerebrale cu anaerobi.
89. Fluorochinolonele prezintă următoarele caracteristici farmacologice:
a. de elecţie la copil;
b. spectru limitat;
c. efect bacteriostatic;
d. contraindicate pe teren alergic;
e. inactive în infecţiile cu anaerobi.
90. Reacţii adverse toxice produse de antibiotice şi chimioterapice:
a. ototoxicitate (aminoglicozide, vancomicina);
b. nefrotoxicitate (aminoglicozide, polimixine);
c. hepatotoxicitate (tetracicline);
d. toxicitate hematologicǎ (cloramfenicol );
e. icter (sulfamide).
91. Care din următoarele investigaţii trebuie efectuate pentru a diagnostica o anemie în cursul gestaţiei:
a) nr. hematii
b) concentraţia hemoglobinei c) hematocritul
d) feritina serică e) glicemia
92. Care sunt timpii principali ai naşterii:
a) contracţiile uterine dureroase b) angajarea
c) coborârea d) detaşarea
e) degajarea părţii voluminoase prezentate
*93. Placenta reprezintă circa:
a) 1/4 din greutatea fătului b) 1/5 din greutatea fătului c) 1/6 din greutatea fătului d) 1/3 din greutatea fătului e) 1/2 din greutatea fătului
94. Care sunt complicaţiile naşterii:
a) ruptura uterină în expulzie b) hemoragii abundente c) embolia amniotică d) şocul obstetrical e) apendicita acută 95. Fătul la termen are:
a) 36 – 40 săptămâni b) greutate 2800 – 3200 gr.
c) greutate 2000 – 3000 gr.
d) 38 – 40 săptămâni e) lungime 48-52 cm
*96. Cordonul ombilical are în constiturea sa:
a) o venă şi 2 artere b) 2 vene şi 2 artere c) 2 vene şi o arteră d) o venă şi o arteră
e) nici un răspuns nu este corect 97. Oligoamniosul se poate datora:
a) ruperii membranelor b) anomalii fetale
c) unor anomalii uterine materne d) toate răspunsurile sunt corecte e) nici un răspuns nu este corect
98. La pubertate ciclurile menstruale sunt:
a) regulate b) neregulate
c) iniţial anovulatorii
d) nici un răspuns nu este corect e) toate răspunsurile sunt corecte
99. Principalele tipuri de şoc întâlnite în obstetrică sunt:
a) hemoragic b) neurogen c) cardiogen d) bacteriemic e) toxico-septic
100. Parametrii urmăriţi zilnic în disgravidia de prim trimestru sunt:
a) vărsăturile b) greutatea c) diureza d) proteinuria
e) tensiunea arterială
*101. Care este durata gestaţiei pentru specia umană:
a) 270-280 zile b) 284 zile c) 290 zile d) 295zile e) 300 zile
*102. Cum va fii urmărită gravida periodic în ultimul trimestru de sarcină:
a) lunar b) zilnic
c) bilunar şi săptămânal d) de 2 ori pe săptămână e) o dată la o lună şi jumătate
*103. Pelvimetria internă se efectuează prin:
a) ecografie b) radiografie c) tact vaginal
d) măsurarea diametrului bazinului e) examen cu valve
*104. Sumarul de urină se efectuează:
a) la fiecare consultaţie prenatală b) la 24 săptămâni de gestaţie c) la 28 săptămâni de gestaţie d) la 30 – 32 săptămâni de gestaţie e) la 39 – 40 săptămâni de gestaţie
*105. În mod normal mirosul lohiilor este:
a) acid b) fetid c) alcalin d) fad e) înţepător
106. Rolurile lichidului amniotic în sarcină sunt următoarele:
a) hidratarea fătului b) nutriţia fătului
c) protecţia fătului la traumatisme
d) favorizează dilataţia colului uterin la naştere prin formarea pungii apelor e) protecţia fătului împotriva malformaţiilor fetale
*107. Modificările tegumentare în sarcină pot fi de următorele tipuri, cu excepţia:
a) hiperpigmentare
b) vergeturi la nivelul feţei şi perineului c) cloasma la nivelul feţei
d) vergeturi la nivelul sânilor
e) vergeturi la nivelul abdomenului şi coapselor 108. Printre obiectivele consultaţiei prenatale se numără:
a) reducerea riscului matern şi fetal perinatal
b) recunoaşterea precoce a patologiei, a anomaliilor şi complicaţiilor c) pregătirea fătului în vederea travaliului
d) pregătirea psihosomatică a gravidei
e) pregătirea bazinului osos şi moale pentru naştere
*109. Printre investigaţiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaţie prenatală se numără următoarele, cu excepţia:
a) examenul secreţiei vaginale b) examenul sumar de urină c) glicemie
d) lipidogramă
e) examen citotumoral Babeş-Papanicolaou
*110. Punctul de reper în prezentaţia craniană flectată este:
a) occiputul b) nasul c) fruntea d) mentonul
e) sutura lambdoidă
*111. Prezentaţia pelviană completă prezintă următoarele caracteristici:
a) Coapsele flectate pe abdomen şi gambele în extensie pe coapse b) Coapsele flectate pe abdomen şi gambele flectate pe coapse c) Coapsele în extensie şi gambele flectate pe coapse
d) Gambele şi coapsele în extensie e) Diametrul de angajare este de 9 cm
*112. Marcaţi care este perioada a doua a naşterii:
a) ştergerea colului uterin b) expulzia anexelor fetale c) dilatarea colului
d) expulzia fătului
e) consolidarea hemostazei
*113. Primei perioade a naşterii îi corespund următorii timpi ai naşterii:
a) angajarea
b) angajarea şi coborârea în treimea superioară c) angajarea şi coborârea în treimea inferioară d) angajarea, coborârea şi degajarea
e) coborârea şi degajarea
*114. Când craniul fetal este coborât în excavaţia pelvină, auscultaţia bătăilor cordului fetal se face:
a) pe linia spino-ombilicală b) numai cu cardiotocograful c) latero-ombilical
d) suprasimfizar
e) nu este posibilă auscultaţia BCF
115. Parametrii care trebuie urmăriţi zilnic în preeclampsie, sunt următorii:
a) circumferinţa abdominală maternă b) greutatea
c) diureza d) glicozuria e) proteinuria
*116. În perioada I a naşterii se urmăresc următorii parametri:
a) starea parturientei b) starea lehuzei
c) starea nou născutului d) expulzia placentei
e) secţionarea cordonului ombilical 117. În cadrul perioadei I a naşterii:
a) ruperea spontană a membranelor se face de obicei la o dilataţie de 6-7 cm b) prezentaţia se angajază, coboară şi rotează
c) durata acestei perioade nu trebuie să depăşească 12 ore la primipare d) durata acestei perioade trebuie să depăşească 12 ore la primipare e) durata acestei perioade nu depăşeşte 2 ore la multipare
118. După delivrare:
a) se examinează placenta pentru a se verifica integritatea ei b) se examinează faţa fetală a placentei
c) se examinează faţa maternă a placentei
d) parturienta nu trebuie să piardă mai mult de 600 ml. de sânge
e) parturienta poate pierde în mod normal până la 1500 de ml. de sânge 119. Lehuzia fiziologică:
a) se defineşte ca perioada de timp după naştere în cursul căreia organismul matern îşi revine la starea morfo-fiziologică premergătoare sarcinii
b) se întinde pe o perioadă de aproximativ un an
c) lehuzia imediată cuprinde primele 56 ore după perioada a 4-a a naşterii d) lehuzia propriu-zisă se întinde între zilele 12-24 după naştere
e) se întinde pe parcursul a 42 de zile
*120. Pentru o gravidă la 29 de săptămâni care a născut de două ori, are o întrerupere a sarcinii la cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 26 de săptămâni, se foloseşte următoarea terminologie:
a) III gesta, V para b) II gesta, III para c) V gesta, II para
d) III gesta, II para e) V gesta, III para
121. Scorul Apgar se bazează pe următoarele elemente:
a) bătăile cordului b) respiraţia c) reflexe
d) eliminarea meconiului e) culoarea irisului
122. Caracterele leucoreei candidozice sunt:
a) are culoare galbenă b) se însoţeşte de prurit c) are aspect brânzos d) are culoare maronie e) are pH-ul alcalin 123. Menopauza:
a) reprezintă declinul funcţiilor sexuale
b) este indusă de creşterea nivelurilor de estrogeni c) este însoţită de tulburări vasomotorii
d) pentru corectarea tulburărilor datorate carenţei de estrogen se administrează progesteron
e) administrarea estrogenilor previne complicaţiile metabolice şi regresive 124. Screeningul pentru cancerul de sân presupune:
a) este indicat la toate femeile în perioada de activitate sexuală b) este indicat la femeile peste 70 de ani
c) include examinare echografică
d) include examinare fizică şi mamografică e) este indicat anual la femeile peste 50 de ani 125. Evoluţia fibromului uterin:
a) are tendinţa să crească la menopauză
b) cu cât apare la vârste mai tinere creşterea este mai rapidă
c) în timpul unei sarcini se produce involuţia fibromului până la dispariţie d) după menopauză are o tendinţă naturală de involuţie
e) risc mare de malignizare
126. Dispozitive intrauterine au ca mecanism de acţiune:
a) blocarea ovulaţiei b) blocarea nidaţiei
c) blocarea ovulaţiei + nidaţiei
d) efect toxic al cuprului asupra spermatozoizilor
e) modificări enzimatice şi imunologice endometriale 127. Recunoaşteţi simptomele din mastită:
a) febră, frison
b) cefalee, stare generală proastă c) zonă dureroasă şi roşie a sânului
d) sâni plini, dureroşi şi angorjţti fără alte semne e) ragade mamelonare.
*128. La ce foloseşte chiuretajul uterin biopsic?
a) în diagnosticul cancerului de ovar b) în diagnosticul prolapsului de gradul III c) în diagnosticul infertilităţii tubare d) în diagnosticul cancerului de corp uterin e) în diagnosticul celulitei pelvine
129. Caracterele sângelui menstrual sunt:
a) are culoare roşu aprins b) conţine cheaguri c) este incoagulabil d) are culoare roşu închis
e) conţine estrogeni şi prostaglandine
*130. Bacteriuria asimptomatică :
a) are o incidenţă scăzută la gravidele diabetice
b) numărul de germeni este peste 100 000/ ml, fără semne de infecţie urinară c) numărul de germeni este sub 100 000/ ml, fără semne de infecţie urinară d) evoluează 100% către o infecţie urinară acută
e) simptomatologia este gravă, cu febră, vărsături, disurie
131. O comă instalată la câteva ore după un puseu hipertensiv pune suspiciunea de:
a) Comoţie cerebrală b) Hematom subdural c) Hemoragie cerebrală d) Hemoragie meningee e) Epilepsie
*132. Ce este aura epileptică ? a) amnezie postcritică
b) apariţia halucinaţiilor în timpul crizei c) un simptom care apare înaintea crizei
d) starea de relaxare după criză e) starea de somn profund postcritica
*133. Care din următoarele tehnici ne ajută să cooperăm cu succes cu un pacient cu afazie motorie?
a) Vorbire clară, cu volum normal b) Folosirea gesturilor în locul cuvintelor c) Vorbire cu volum mai crescut decât de obicei d) Folosirea desenelor
e) Nicuna din cele de mai sus
*134. Un pacient lacunar are crize de „râs şi plâns spasmodic”. Ce atitudine terbuie să adoptăm?
a) Stăm liniştiţi până la sfârşitul crizei b) Ignorăm criza şi ne continuăm activitatea c) Încercăm să distragem atenţia pacientului
d) Îi spunem pacientului că are un comportament inacceptabil e) Toate de mai sus
*135. Tratamentul cu Levo-Dopa în boala Parkinson determină o ameliorare în:
a) Dispoziţie
b) Rigiditatea musculară c) Apetit
d) Stărea de vigilitate e) Tulburarile de memorie
*136. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumeraţi cu excepţia:
a) HTA b) fumatul c) efortul fizic d) diabetul zaharat e) dislipidemiile
137. Cefaleea vasculară se întâlneşte în:
a) Glaucom b) HTA c) Migrenă
d) Hemoragii cerebrale e) Tumori cerebrale
138. Cefaleea din hemoragia subarahnoidiana se caracterizează prin:
a) Hemicranie b) Febră
c) Redoare de ceafă d) Fotofobie
e) Tulburări de memorie
*139. Pacientul cu AVC hemoragic trebuie să primească în primele minute:
a) Anticoagulante b) Manitol
c) Antibiotice
d) Antiinflamatoare nesteroidiene e) Antiagregant plachetar
*140. Triada simptomatică în sindromul de hipertensiune intracraniană este:
a) Cefalee, vărsături, stază/edem papilar b) Cefalee, greaţă şi insomnie
c) Cefalee, greaţă şi gust amar d) Cefalee, palpitaţii şi vărsături e) Cefalee, tahipnee si varsaturi
*141. Tulburările respiratorii din miastenie pot necesita:
a) intubaţie orotraheală b) tratament antibiotic, c) benzodiazepine d) anxiolitice e) miorelaxante
*142. Un pacient cu hernie de disc lombară prezintă : a) Durere pe faţa anterioară a coapsei
b) Durere pe faţa posterioară a coapsei cu iradiere pe faţa anteroexternă a gambei c) Durere intercostală
d) Tulburări de sensibilitate la nivel toracic e) Parestezii ale membrelor superioare
*143. Care este primul simptom de care se plânge pacientul cu Demenţă Alzheimer.
a) tulburări de echilibru b) tulburări de memorie c) vertij
d) hemipareză e) hipoacuzie
144. Tratamentul în status epilepticus vizează prioritar:
a) Tratamentul anticonvulsivant
b) Oxigenare adecvată cu menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii c) Monitorizarea semnelor vitale
d) Imobilizarea pacientului e) Toate de mai sus
145. Factori de risc în ateroscleroză:
a) Hiperlipoproteinuria severă
b) Hipertensiunea arterială cu debut la vârste tinere c) Antecedente heredocolatearle de boli cardiovasculare
d) Consumul de alimente hipoglicemiante în cantitate crescută
e. Activităţi profesionale fără stres, absenţa consumului de alcool, tutun
*146. Care este durata unui acces major epileptic grand mal:
a) 1 minut b) 5 minute c) 15 minute d) 2 ore
e) câteva secunde
*147. Care dintre mecanismele de compensare ale funcţiei cognitive este gresit:
a) Menţinerea conversaţiei zilnice cu pacientul b) Orientarea pacientului în timp şi spaţiu permanent c) Menţinerea unei activităţi cât mai aproape de normal d) Izolarea pacientului
e) Mentinerea pacientului in mediul sau
*148. Spasticitatea este frecvent întâlnită în:
a) Boala Parkinson b) Poliradiculonevrită
c) Accidentul vascular cerebral d) Miastenia
e) Dementa Alzheimer
*149. Care din următoarele simptome nu sunt caracteristice pacientului cu lacunarism cerebral:
a) Declin cognitiv
b) Mers cu pasi mici, nesigur c) Hipertrofia musculară d) Sindrom parkinsonian e) Amiotrofiile
150. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin:
a) Cefalee intensă, obnubilare
b) Vărsături biloase asociate cu greaţă c) Tulburări vizuale - scotoame
d) Uneori redoare de gleznă şi impotenţă funcţională e) Manifestări neurologice diverse – hemipareză
*151. Hemipareza datorată infarctului cerebral nu se asociază cu:
a) Hipertensiunea arterială b) Ateroscleroză
c) Diabet zaharat d) Miotonie e) Dislipidemie
*152. Indicaţi care dintre următoarele medicamente poate fi util în edem cerebral:
a) Manitol b) Indapamida c) Hidroclorotiazida d) Amilorid
e) Spironolactona
*153. Pareza de sciatic popliteu extern prezinta:
a) mers cosit b) mers stepat c) mers talonat
d) mers cu baza larga de sustinere e) mers cu pasi mici
154. Infarctul cerebral are ca mecanisme patogenetice:
a) mecanismul trombotic b) meanismul embolic c) hipoperfuzia tisulara d) vasospasm
e) ruperea unui vas
*155. Infarctul cerebral prezinta ca simptome principale:
a) hemipareza(hemiplegie) b) afazie
c) hemianopsie
d) toate simptomele de mai sus asociate e) niciunul din simptomele de mai sus
156. Triada simptomatica in boala Parkinson este rigiditate, bradikinezie, tremor iar pacientul necesita:
a) fiziokinetoterapie b) repaus prelungit la pat c) tratament medicamentos d) imobilizarea precoce e) institutionalizare
157. Prevenirea escarelor se face prin:
a) schimbarea repetata a pozitiei pacientului in pat, b) decubit dorsal prelungit,
c) comprimarea prelungita a planurilor osoase d) utilizarea saltelelor speciale antiescare e) toate de mai sus
*158. Lombosciatica hiperalgica se datoreste in 80% din cazuri unei:
a) hernii de disc, b) polineuropatii
c) miastenii
d) scleroze multiple e) stari febile
159. Hemoragia subarahnoidiana se datoreste in 80% din cazuri ruperii unui anevrism, iar pacientul necesita:
a) repaus la pat
b) posibil interventie neurochirurgicala c) exercitiu fizic,
d) tratament anticoagulant
e) tratament antiagregant plachetar
160. Infarctul cerebral nu se datoreste:
a) ruperii unui vas b) trombozarii unui vas c) unui proces infectios d) embolizarii unui vas e) toate de mai sus
*161. Sindromul de hipertensiune intracraniana consta in cefalee, varsatura, staza papilara si apare in:
a) tumorile cerebrale b) nevralgia de trigemen c) discopatia cervicala d) hernia de disc cervical e) lombosciatica hiperalgica
*162. Scleroza multipla are ca simptome:
a) sindrom paraparetic b) sindrom ataxic c) sindrom vestibular
d) nici unul de mai sus e) toate de mai sus
*163. In infarctul cerebral se administreaza in urgenta, cind valorile tensionale sunt mari:
a) vitamina K
b) Manitol 4x 125 ml c) Algocalmin 3x 1 f pe zi d) Paracetamol
e) Glucoza 5% 2fl/zi
*164. In hemoragia cerebrala se administreaza:
a) Sintrom ½ tb pe zi, b) vitamina K 1 f pe zi c) antibiotic
d) antiagregant plachetar
e) nici una
*165. Criza epileptica majora se insoteste de:
a) pierdere de cunostiinta b) ameteli,
c) stare febrila d) cefalee
e) tulburari de somn
*166. Condiţii favorizante ale incontinenţei urinare:
a) Dificultatea de a se ridica din pat
b) Tulburări de orientare cu durată temporară sau permanentă c) Scaune de consistenţă scăzută
d) Stricturi urinare situate pe ureter superior e) Boli metabolice
*167. Cauze ale retenţiei urinare acute la vârstnic:
a) Boli infecţioase severe acute
b) Stări toxico-septice de cauze diverse c) Sondaj vezical urmat de infecţii d) Stări toxice după sevraj alcoolic e) Boli contagioase – rujeola
*168. Pacientul cu tulburări de deglutiţie necesită frecvent:
a) Intubaţie orotraheală b) Sondă nasogastrică c) Tratament miorelaxant d) Traheostoma
e) Masca cu oxigen
*169. În ce poziţie trebuie aşezat pacientul în pat după o criză de epilepsie ? a. Decubit ventral
b Decubit lateral c Decubit dorsal d Poziţia trendelenburg
e Decubit ventral cu genunchii în flexie
*170. Riscul de a dezvolta escare de decubit este obiectivat prin schimbarea culorii tegumentului la presiune. Tegumentul devine:
a) Cianotic
b) Roşu, eritematos c) Alb
d) Galben e) Negru
*171. Care este poziţia pacientului pregătit pentru puncţie lombară?
a) Decubit ventral
b) Decubit lateral cu genunchii flectaţi c) Decubit lateral cu genunchii în extensie d) Decubit ventral cu genunchii în flexie e) Niciuna din cele de mai sus
*172 . La pacientul vârstnic confuz schimbarea mediului de viaţă:
a) Amelioreaza starea de confuzie b) Accentuează starea de confuzie c) Determină somnolenţă
d) Se remit tulburările de memorie e) Imbunatateste calitatea vietii
*173. În faza acută a hemoragiei subarahnoidiene este indicat:
a) Efortul fizic cât mai precoce b) Repaus la pat
c) Melo şi talazoterapie d) Balneofizioterapie e) Fiziokinetoterapie
*174. Poliradiculonevrita acuta se caracterizeaza prin:
a) tetrapareza b) dipareza faciala c) tulburari respiratorii d) tulburari de deglutitie e) toate de mai sus
175. Pacientului epileptic ii este interzis : a) consumul de alcool
b) conducerea auto c) privarea de somn
d) intreruperea tratamentului e) plimbarea in aer liber
*176. Pacientul cu hemipareza prezinta:
a) mers cosit b) mers stepat c) mers de rată d) mers dansant e) mers talonat
*177. In timpul crizei epileptice:
a) pacientul se imobilizeaza
b) pacientul este lasat liber, sa isi faca criza c) se fixeaza mandlibula sa nu isi inghita limba
d) pacientului i se monteaza de urgenta sonda nazo-gastrica
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
*178. In hemoragia cerebrala revarsatul sanguin se dezvolta:
a) intraemisferic b) subarahnoidian c) epidural
d) periorbitar
e) in niciunul din spatiile de mai sus
*179. Scleroza multipla afecteaza preponderent:
a) adultul tinar b) virstnicul
c) persoanele mature peste 40 de ani d) adolescentii
e) copiii sub 5 ani
*180. Scleroza multipla -forma recurent remisiva- evolueaza cu:
a) pusee de acutizare si remisiuni incomplete b) agravare lineara lent progresiva
c) agravare lineara rapid progresiva
d) agravare constanta a simptomelor peste care se suprapun pusee distincte e) maxim 3 pusee succesive urmate de remisiunea completa a bolii
181. Anamneza bolnavului chirurgical presupune:
a. evitarea datelor cu privire la functiile vegetative b. stabilirea caracterelor durerii
c. pastrarea secretului profesional de catre personalul medical excluzand personalul paramedical
d. studierea antecedentelor fiziologice si patologice, fara cele heredo-colaterale e. studierea functiilor vegetative
182. Examenul clinic al bolnavului chirurgical:
a. aduce date referitoare la starea generala si locala a pacientului, cat si apartinatorilor
b. cuprinde inspectia cavitatii abdominale sau toracice prin laparotomie, respectiv toracotomie
c. consta din inspectie, palpare, percutie, ascultatie, la care se adauga masuratorile uzuale si mirosul
d. palparea ofera date privind consistenta si mobilitatea unor modificari patologice e. cuprinde masuratorile uzuale: inaltimea, greutatea, temperatura, pulsul, tensiunea
arteriala, diureza
183. Examenele paraclinice“standard“ ale bolnavului chirurgical:
a. sunt nespecifice, avand rol diagnostic specific
b. cuprind examenul radiologic toraco-pulmonar si electrocardiograma
c. include tomografia computerizata la toti bolnavii ce necesita interventie chirurgicala
d. cuprind examinari serice, urinare, imagistice e. se refera la percutie si ascultatie
184. Ultrasonografia:
a. este o metoda ce s-a impus in clinica prin caracterul neinvaziv, mobilitate, accesibilitate, posibilitatea repetarii examinarii
b. prezinta dezavantajul invazivitatii, datorat riscului radiatiilor ionizante
c. transesofagiana si transrectala, ofera date specifice cu inalta relevanta diagnostica d. evidentiaza structuri intraperitoneale si retroperitoneale
e. se poate utiliza si in urgenta, la ATI, si la patul bolnavului
*185. Laparoscopia (laparotomia) si toracoscopia (toracotomia) diagnostice:
a. sunt utile ca prima metoda, promta de diagnostic, inaintea examenului clinic, dar dupa obtinerea datelor de laborator
b. constituie indicatie majora atunci cand, epuizand restul explorarilor, persista suspiciunea unui diagnostic de gravitate, care nu permite expectativa
c. servesc la recoltarea lichiduliu cefalorahidian
d. laparoscopia se efectueaza in vederea recoltarii de sange arterial e. toracoscopia conduce la rezolvarea patologiei pelvine
186. Plagile:
a. sunt solutii de continuitate la nivelul tesuturilor si organelor b. pot fi doar iatrogene
c. cele perforante intereseaza numai tegumentul d. plagile accidentale sunt fara solutie de continuitate
e. plagile contuze sunt complicate, si prezinta un viitor de temut 187. Plagile intepate:
a. avand poarta de intrare minuscula, nu se pot complica cu leziuni vasculo-nervoase b. nu prezinta conditii de dezvoltare a infectiei
c. sunt produse de agenti fizici sau biologici d. au caracter septic
e. prezinta conditii de dezvoltare a infectiei anaerobe (tetanos) 188. Plaga taiata:
a. este o forma de plaga frecvent intalnita
b. este ideala din punct de vedere chirurgical (plaga chirurgicala iatrogena este tot o plaga taiata)
c. are margini netede, foarte putini corpi straini d. permite conservarea ideala
e. necesita transformarea in plaga decolata si apoi reducerea cavitatii 189. Plaga operatorie:
a. are ca premiza esentiala asepsia
b. conduita operatorie este sa creeze cavitati si tromboze vasculare pentru evitarea sangerarii
c. urmareste obtinerea vindecarii primare
d. urmareste obtinerea vindecarii per secundam intentionem e. necesita pansament impermeabil pentru aer
190. Complicatiile plagii operatorii sunt:
a. infectia, hemoragia, dehiscenta si evisceratia b. ileusul postoperator si boala tromboembolica c. eventratiile (herniile cicatriciale)
d. malnutritia si efortul de tuse e. atonia gastrica si ileusul paralitic 191. Sutura primara a plagii accidentale:
a. se efectueaza dupa 8-10 ore de evolutie b. este posibila in cazul impregnarii cu uleiuri
c. se efectueaza dupa toaleta cu apa si sapun, dezinfectia tegumentului perilezional d. nu se face, sutura fiind practicata numai la plaga chirurgicala
e. se face intotdeauna
192. Infectiile chirurgicale reprezinta:
a. stari septice de etiologie variata b. boli infecto-contagioase
c. afectiuni produse ca urmare a actului chirurgical sau cele care necesita tratament chirurgical
d. cauza bolilor degenerative
e. una din complicatiile plagilor accidentale 193. Furunculul:
a. reprezinta necroza foliculului pilo-sebaceu infectat cu stafilococ b. impune tratament chirurgical in mod constant
c. la nivelul fetei poate determina tromboza septica a sinusului cavernos, cu risc vital
d. tratamentul este initial conservator, urmat de extragerea necrozei (burbionului) e. tratamentul consta in incizie cu sutura imediata
194. Carbunculul:
a. reprezinta necroze multiple epifasciale care pornesc de la furuncul si conflueaza in tesutul subcutan
b. localizarile principale sunt periunghiale
c. tratamentul este exclusiv conservator, cu topice locale
d. este reprezentat de sangerarea plagii accidentale cu sutura primara e. impune tratament complex medical si chirurgical
*195. Erizipelul:
a. este o infectie produsa de agenti micotici saprofiti b. determina alterarea starii generale, febra, frison
c. impune tratament chirurgical cu excizia „bureletului marginal”
d. este o complicatie respiratorie postoperatorie e. apare mai frecvent dupa contuziile minore
*196. Primul ajutor in accidente:
a. necesita anamneza amanuntita a pacientului implicat
b. aprecierea circulatiei si socului cuprinde semne ca paloarea, transpiratiile reci, tahicardia
c. examinarea accidentatului se face in ordinea: extremitati, torace, cap d. cuprinde analize de laborator ale lichidelor patologice
e. se face dupa examenele imagistice CT si RMN 197. Hemoragiile din accidente vor fi oprite prin:
a. pansament compresiv
b. hemostatice pe cale intravenoasa
c. transfuzie de sange de urgenta la locul accidentului d. imobilizarea membrelor cu fracturi
e. antibioterapie
*198. Afectarea respiratorie din accidente impune:
a. eliberarea cailor respiratorii superioare
b. pozitionarea decliva a capului (cu membrele inferioare mai sus) c. garou la radacina membrului inferior bilateral
d. administrarea de sedative
e. recoltarea analizelor de laborator
199. Tromboza venoasa profunda (boala trombo-embolica):
a. este o coagulare intravasculara diseminata b. este o coagulare intravasculara locala c. poate fi punctul de plecare al unei embolii d. este o sangerare locala
e. este o infectie locala dupa sangerare 200. Aparitia trombozei este conditionata de:
a. administrarea de antiagregante plachetare si anticoagulante
b. lezarea endoteliului, staza fluxului sanguin, cresterea agregarii plachetare c. mobilizarea precoce a pacientului
d. imobilizarea pacientului e. statusul postoperator
201. Simptomatologia trombozei venoase profunde cuprinde:
a. dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans) b. cresterea pulsului si temperaturii
c. edematierea membrului respectiv d. indurarea muschilor
e. accentuarea desenului venos
*202. Tratamentul trombozei venoase profunde este:
a. trombolitic, anticoagulant b. antibioterapie
c. radioterapie locala si imunosupresie d. incizie si drenaj
e. excizie larga si antiseptice local
*203. Varicele:
a. sunt artere subcutanate dilatate b. sunt vene subcutanate dilatate
c. sunt modificari de tip celulita la nivelul membrului inferior d. reprezinta consecinta erizipelului operat
e. reprezinta cauza arteriopatiei cronice obliterante
*204. Factorii predispozanti ai varicele primitive sunt:
a. ortostatismul prelungit, sarcina b. clinostatismul prelungit, inotul
c. lezarea endoteliului, staza fluxului sanguin, cresterea agregarii plachetare d. expunerea la frig
e. hemostaza deficitara
205. Complicatiile varicelor sunt:
a. malignizarea
b. inflamatia si tromboza
c. formarea unui edem dur, pigmentarea pielii d. ulcerul venos
e. diabetul zaharat secundar
206. Tratamentul varicelor primitive cuprinde:
a. tratamentul sclerozant b. chimioterapia sistemica
c. interventia chirurgicala (crosectomie, stripping etc) d. antibioterapia locala
e. reconstructia arteriala proximala
*207. Sindromul posttrombotic reprezinta:
a. starea dupa reconstructie arteriala
b. leziuni permanente ale venelor profunde datorate unei tromboze c. starea initiala din varicele primitive
d. starea dupa tromboza venoasa superficiala
e. insuficienta venoasa cronica secundara varicelor primitive 208. Ischemia arteriala acuta:
a. are simptomatologie caracterizata prin: dureri, deficit de puls, paliditate b. la „a” se pot adauga tulburari senzitive
c. la „a” se pot adauga: ectazii venoase, incalzirea tegumentelor d. cuprinde rubor si calor locale
e. cuprinde pareza ca semn tardiv
209. Stadializarea ischemiei arteriale cronice (Leriche Fontaine):
a. stadiul I cuprinde semne precoce, stadiul II claudicatia intermitenta b. stadiul III cuprinde tipul aorto-iliac, stadiul IV tipul periferic gambier c. stadiul III cuprinde ischemie de repaus, stadiu IV gangrena
d. stadiul II cuprinde infectia locala e. stadiul III cuprinde sangerarea locala
*210. In arteriopatia cronica obliteranta tipul femuro-popliteal:
a. pulsul femural este absent
b. determina tulburari de dinamica sexuala
c. obliterarea apare la nivelul arterei femurale, mai ales in canalul adductorilor d. este afectata aorta abdominala
e. apare tromboza venoasa profunda secundara 211. Tratamentul ischemiei cronice:
a. antibiotice si curarizante
b. revascularizare prin indepartarea sau ocolirea blocului arterial obliterativ c. tratament local cu efect vasoconstrictor
d. excizia varicelor secundare e. exercitii de mers, vasodilatatoare
212. In ingrijirea bolnavului chirurgical, pregatirea preoperatorie cuprinde:
a. ex. clinic general, cu evaluarea: temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale, frecventei respiratorii
b. urmarirea diurezei, tranzitului digestiv c. pregatirea psihica
d. testele paraclinice ’standard’
e. teste paraclinice specifice
213. Riscul anestezico-chirurgical se refera la:
a. starea pacientului
b. magnitudinea interventiei c. antecedentele heredocolaterale d. reinterventie imediata, urgenta e. varstele extreme
214. Alimentatia preoperatorie:
a. se stabileste in functie de posibilitatile si preferintele personalului medical b. se stabileste in functie de afectiunea chirurgicala si bolile asociate
c. cuprinde regimul alimentar (tipul, ritmul, numarul de calorii si principiile nutritive)
d. se administreaza masiv in dimineata interventiei, pentru a asigura rezerva calorica e. se opreste dupa reluarea tranzitului intestinal
215. Reechilibrarea biologica preoperatorie:
a. se aplica la bolnavii vigurosi, in interventiile programate b. la bolnavii cu deficite volemice, proteice, ionice etc c. cuprinde transfuzia, glucoza, albumina etc
d. nu este necesara
e. cuprinde echilibrarea diabetului zaharat, anemiei, etc 216. Aseptizarea cavitatilor naturale preoperator:
a. aspiratie gastrica in ocluzia intestinala, hemoragia digestiva superioara b. toaleta mainilor si antebratelor
c. spalaturi vaginale de doua ori pe zi in afectiunile ginecologice d. excizia plagilor infectate
e. dezinfectante intestinale
217. Pregatirea preoperatorie imediata cuprinde:
a. preanestezie, raderea zonei supuse interventiei
b. pozitionarea pe masa de operatie, montarea tensiometrului, perfuziei i.v. etc c. reechilibrarea diabetului si a altor disfunctii endocrine
d. transportul in sala de operatie e. evaluarea antecedentelor colaterale
218. Anestezia generala trebuie sa indeplineasca urmatoarele deziderate:
a. combaterea durerii
b. asigurarea unei alimentatii rationale si mobilizarea activa a pacientului c. asigurarea relaxari musculare, protectie antisoc si vegetativa
d. asepsia locala e. hipnoza
*219. Ingrijirile postoperatorii cuprind:
a. supravegherea clinica si a tratamentului aplicat b. fixarea membrelor inferioare si a extremitati cefalice c. spalaturi gastrice si provocarea varsaturilor
d. clisme periodice e. stripping venos
220. Incidentele postoperatorii imediate includ:
a. insuficienta venoasa cronica b. infectia chirurgicala
c. varsaturi postanestezice d. agitatie
e. frison
221. Mobilizarea postoperatorie precoce:
a. este contraindicata de rutina b. previne tromboflebita profunda c. previne retentia de urina
d. este indicata doar in cazurile cu traumatisme ale membrelor inferioare e. grabeste reluarea tranzitului intestinal
*222. Lichidele sunt permise de regula:
a. dupa 4-6 ore postoperator b. dupa 72 ore postoperator c. dupa 15 minute postoperator d. dupa alimentatia solida e. in sala de operatie
223. Alimentatia se reia:
a. progresiv, incepand cu solide, semisolide si lichide carbogazoase b. incepand cu lichide necarbogazoase
c. pe masura tolerantei digestive si tranzitului intestinal d. dupa 2 saptamani
e. inaintea antibioterapiei 224. Prima zi postoperator:
a. se urmaresc temperatura, puls, tensiune arteriala b. se reia alimentatia normala
c. se urmareste pansamentul, drenajul d. se urmareste starea generala
e. se urmareste diureza
*225. Zilele II-III postoperator:
a. se redeschide plaga chirurgicala b. se urmareste tranzitul intestinal c. se scot firele tegumentare
d. se administreaza tratament coagulant e. se suprima aparatul gipsat
*226. Ziua V-VII postoperator:
a. se redeschide plaga pentru controlul hemostazei si eventualei infectii b. se imobilizeaza pacientul la pat
c. se pot scoate firele tegumentare
d. se adauga fire tegumentare suplimentare e. se reia hipnoza
227. Sindroamele postoperatorii precoce pot fi:
a. legate direct de actul operator
b. conditionate indirect de starea postoperatorie c. fara legatura directa cu operatia
d. cu debut preoperator tardiv
e. legate de recuperarea postoperatorie la distanta
228. Sindroamele postoperatorii precoce legate direct de actul operator sunt:
a. evisceratia b. infectia c. socul d. fistulele e. hemoragia
229. Sindroamele postoperatorii precoce conditionate indirect de starea postoperatorie sunt:
a. boala trombo-embolica
b. reactii alergice la catgut sau medicamente c. obezitatea morbida
d. escara de decubit
e. arteriopatia cronica obliteranta
230. Sindroamele postoperatorii precoce fara legatura directa cu operatia sunt:
a. infectia chirurgicala, evisceratia
b. reactiile alergice la catgut sau medicamente c. apendicita acuta
d. hepatita virala
e. sindromul posttrombotic
*231. Care din următoarele situaţii defineşte o trăire obsesivă:
a. tânără de 18 ani preocupată de excesul ponderal, recurge la provocarea de vărsături, la laxative sau diuretice.
b. Student în anul I la filologie preocupat de gânduri care îi sunt impuse împotriva voinţei sale de forţe exterioare malefice
c. Călugăriţă de 30 de ani chinuită de tendinţe blasfemiatoare în timpul slujbelor la care participă
d. Jucător pasionat de pocker de 39 de ani, preocupat de problemele financiare pe care le are în urma unor înfrângeri repetate
e. Bărbat de 32 ani preocupat de ideea de a da foc pădurii de la marginea oraşului pentru a trăi pe viu spectacolul unui incendiu
232. Care din urmatoarele trasaturi sunt specifice tulburarii de personalitate schizoide ?
a. interes pentru domenii abstracte b. raceala afectiva
c. indiferenta la critica sau lauda d. solitudine
e. socializare excesiva
233. În cadrul sindromului depresiv putem întâlni:
a. Idei delirante de prejudiciu b. Tocire sau aplatizare afectivă
c. Scăderea conţinuului informaţional al gîndirii şi vorbirii d. Anhedonie
e. Insomnie de trezire 234. Obsesiile:
a. Sunt convingeri persistente într-o idee falsă b. Pot avea ca şi consecinţă creşterea anxietăţii
c. Nu sunt recunoscute ca fiind produsul propriei minţi, ci impuse de o forţă exterioară.
d. Pot fi sub formă imaginativă de amintiri sau reprezentări repetitive e. Sunt tulburari ale dispozitiei
235. În sindromul demenţial putem întâlni următoarele elemente clinice:
a. Dezorientare temporo-spatiala b. Hipo- / amnezie antero-retrogradă
c. Disociaţia câmpului actual de conştiinţă / conştienţă d. Idei delirante de prejudiciu
e. Atacuri de panica 236. Delirul:
a. Este o tulburare a gândirii
b. Poate fi monotematic sau pluritematic.
c. Este plasat în mediul extern.
d. Poate fi secundar unei obsesii.
e. Poate fi congruent sau incongruent la starea vigilă.
*237. Delir incongruent este:
a. Delirul erotoman din cadrul unei stări maniacale b. Delirul de persecuţie din cadrul unei stări maniacale c. Delirul de vinovăţie din depresie
d. Delirul de grandoare din cadrul unui episod maniacal e. Delirul de control din cadrul unui episod depresiv 238. În sindromul cataton sunt incluse:
a. Ecomimia, ecopraxia, ecolalia b. Ablutomanie
c. Stupor cu flexibilitatea ceroasă d. Idei delirante de control e. Stupor cu posturare bizară
239. Sindromul maniacal nu se poate prezenta cu următoarele elemente clinice:
a. Dispoziţie iritabilă b. Dispoziţie euforică c. Agitaţie psihomotorie d. Delir de vinovatie e. Eutimie
*240. Atacul de panică include:
a. Amnezie globală
b. Crize convulsive de anxietate, cu debut şi final brusc şi durată obişnuit de ordinul minutelor
c. Tahicardie, palpitatii, dispnee cu tahiipnee, paloare, vertij.
d. Insomnie de adormire e. Izolare sociala.
*241. Sindromul maniacal se poate caracteriza prin:
a. Afect incongruent b. Dispoziţie euforică c. Idei obsesive
d. Insomnie de adormire e. Eutimie
242. În cadrul sindromului demenţial întâlnim:
a. Amnezie retrogradă b. Amnezie globală c. Amnezie anterograda
d. Deteriorarea globală a judecăţii e. Dezorientare iniţial temporo-spatiala 243. Fobia socială include:
a. Disconfort resimţit în situaţii ce implică vorbitul în public b. Disconfort cauzat de tulburări de percepţie
c. Disconfort în a mânca în locuri publice (restaurante, cantine etc) d. Ablutomanie
e. Anxietate anticipatorie
*244. Sindromul halucinator:
a. Denotă o tulburare de gândire b. Cuprinde halucinaţiile auditive
c. Cuprinde dezorientarea temporo-spatiala d. Cuprinde atacuri de panica
e. Cuprinde cirze comitiale
245. Sindromul amnestic organic include :
a. Amnezie antero- si retrograda
b. Hipoprosexie selectivă de concentrare c. Confabulaţii
d. Critica bolii este prezentă e. Obnubilare
*246. Anxietatea generalizată se caracterizează prin:
a. Dispoziţie anxioasă cu accentuare vesperală b. Heteroagresivitate verbală şi fizică
c. Delir mistic d. Agorafobie
e. Insomnie de trezire
247. Sindromul conversiv - disociativ poate reuni următoarele elemente clinice:
a. Simptome de tip senzorial: cecitate, surditate, vedere tubulară, etc.
b. Dezorientare predominent temporală c. Idei delirante de control
d. Amnezie disociativă lacunară sau selectivă e. Conduită de evitare
248. În cadrul sindromului depresiv putem întâlni:
a. Idei delirante de inutilitate b. Dispozitie trista
c. Idei de suicid
d. Aplatizare / tocire afectivă e. Scăderea volumului gândirii
249. Sindromul dezorganizării schizofrene cuprinde:
a. Idei delirante paranoide
b. Halucinaţii auditive comentative c. Gândire incoerentă
d. Transparenţa gândirii
e. Incongruenţă (discordanţă) afectivă
250. Anxietatea generalizata cuprinde:
a. Halucinatii
b. Insomnie de adormire c. Delir paranoid
d. Confuzie mentala e. Tremor
251. Sindromul fobic, reuneşte următoarele caracteristici clinice:
a. Anxietate anticipatorie b. Insomnie de trezire c. Atacul de panica d. Conduită de evitare
e. Hipoprosexie de concentrare cu hipomnezie de fixare secundară 252. Obsesiile reprezintă:
a. Tulburări cantitative ale gândirii
b. Acte mintale (numărat, jocuri de cuvinte) repetitive c. Amintiri sau reprezentări repetitive
d. Tendinţe la act obsesive e. Comportamente psihotice
253. În cadrul sindromului de automatism mintal putem întâlni:
a. Furtul, inserţia, citirea, ecoul, sonorizarea gândirii b. Dezorganizare ideoverbală şi comportamentală c. Aplatizare / tocire afectivă
d. Influenţă xenopată asupra senzaţiilor corporale, mişcărilor corpului, etc.
e. Halucinaţii auditive comentative
*254. Delirium tremens cuprinde:
a. Delir confabulator
b. Delir incongruent cu dispoziţia vesperala c. Dezorientare temporo-spatiala
d. Delir nesistemic e. Delir halucinator
*255. Deliriumul tremens este o complicatie a uneia din urmatoarele conditii:
a. Intoxicatie acuta alcoolica b. Intoxicatie acuta cu hasis c. Intoxicatie acuta cu amfetamine
d. Intoxicatie acuta cu benzen e. Alcoolism cronic
256. Tulburarea obsesiv-compulsiva se caracterizeaza prin unele din urmatoarele simptome:
a. Idei, reprezentari, amintiri, care au caracter repetitiv, parazitar si se impun fara voia pacientului, acesta considerandu-le anormale.
b. Comportamente repetitive care urmeaza acelasi scenariu, pe care pacientul le considera lipsite de sens, dar pe care nu le poate controla.
c. Transparenta gandirii, ganduri impuse
d. Intentie de a efectua o actiune reprobabila, care este controlata cu dificultate de pacient.
e. Difuzarea gandirii.
257. Care din urmatoarele efecte sunt specifice diazepamului ?
a. Anxiolitic
b. Hipnotic adjuvant c. Antidepresiv d. Antipsihotic e. Stabilizator timic
258. Care din urmatoarele simptome fac parte din tabloul psihopatologic al tulburarii conversiv-disociative ?
a. Comportament stereotip b. Amnezie psihogena
c. Hipo- sau anestezie psihogena d. Agresivitate
e. Cleptomania
*259. Un pacient in varsta de 35 ani este internat in spital pentru tromboflebita venoasa profunda, comportamentul sau fata de membri feminini ai echipei terapeutice a fost provocator, seductiv, teatral, de un familiarism deranjant, manipulativ si in acelasi timp sugestionabil, era preocupat excesiv de a parea cat mai atractiv celor din jur, demonstrand si o excesiva emotionalitate. In care tip de tulburare de personalitate poate fi incadrat cazul descris:
a. Antisocial
b. Obsesiv-compulsiv c. Histrionic
d. Paranoid e. Evitant
*260. Agorafobia se caracterizeaza prin una sau mai multe din urmatoarele:
a. Frica patologica de inaltime
b. Frica patologica de spatii mici, inchise.
c. Frica patologica de spatii din care iesirea sau ajutorul nu poate fi acordat imediat d. Frica patologica de obiecte ascutite
e. Insomnia de trezire
*261. Pacienta in varsta de 29 de ani, se prezinta la UPU pentru urmatoarele simptome:
frica intensa, cu sentimentul mortii iminente, agitatie, palpitatii, frecventa cardiaca crescuta, senzatie de sufocare, tremor, transpiratii. Din anamneza rezulta ca in ultima luna a mai prezentat cateva crize asemanatoare, cu durata de 10-15 minute. Examenul clinic si paraclinic efectuat nu a depistat nimic patologic. Pacienta neaga consum de substante psihoactive. In care din urmatoarele diagnostice poate fi incadrat cazul:
a. Tulburare obsesiv-compulsiva b. Tulburare de somatizare c. Tulburare de panica
d. Tulburare conversiv-disociativa e. Tulburare de anxietate generalizata
262. Simptomele caracteristice sindromului maniacal sunt:
a. Dezinhibitia psihomotorie b. Fuga de idei
c. Tristetea patologica d. Delir megaloman e. Stima de sine scazuta
263. Formele clinice ale schizofreniei sunt:
a. Paranoida
b. Cu cicluri rapide c. Dezorganizata d. Catatona e. Simpla
264. Care din urmatoarele sunt descrieri ale unor idei delirante ?
a. Convingerea ca propriile organe au fost transformate in tuburi de piatra b. Convingerea ca toti colegii de la servici comploteaza impotriva lui
c. Convingerea ca toti oamenii de pe strada ii cunosc cele mai intime ganduri d. Impulsul greu de controlat de a executa acte reprobabile
e. Convingerea ca oamenii din jur sunt fie morti fie mascati.
265. Tematica deliranta congruenta depresiei este:
a. De grandoare b. De vinovatie c. De inutilitate d. De influenta e. De persecutie
266. Care din urmatoarele tulburari psihice pot avea ca manifestare comportamentul hetero-agresiv:
a. Tulburarea de somatizare
b. Tulburarea afectiva bipolara – episod maniacal c. Tulburarea obsesiv-compulsiva
d. Schizofrenia
e. Tulburarea de anxietate generalizata
267. Care din urmatoarele comportamente pot fi prezente in tulburarile de tip anxios?
a. Comportamentul halucinator b. Comportamentul delirant
c. Comportamentul de asigurare/reasigurare d. Comportamentul de evitare
e. Comportamentul de securizare
268. Care din urmatoarele afirmatii legate de tulburarea obsesiv-compulsiva sunt adevarate ?
a. Obsesiile sunt secundare compulsiilor
b. Obsesiile pot determina cresterea nivelului de anxietate sau de agresivitate c. Tratamentul acestei tulburari este strict psihoterapeutic.
d. In cazul unor obsesii de contaminare, ablutomania este prezenta la procent mare dintre cazuri
e. Piromania este o forma a tulburarii obsesiv-compulsive
269. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de fobia sociala sunt false ?
a. Tratamentul de electie este reprezentat de un medicament din clasa antipsihoticelor (neuroleptice).
b. Simptomele includ de obicei si frica de a vorbi cu membri ai familiei, prieteni, cunostiinte.
c. Evolutia acestei tulburari sub tratament medicamentos si/sau psihoterapeutic tinde spre agravare la majoritatea pacientilor.
d. Comportamentul de evitare a situatiilor fobogene apare la un procent mic dintre pacienti
e. Comportamentul de securizare reduce nivelul de anxietate.
*270. Tulburarea afectiva bipolara cuprinde: