REVISTA STUDEN ILOR GEOGRAFI DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Anul V, NR. 5
EDITURA UNIVERSITARIA CRAIOVA, 2010
FONDATOR
Conf. univ. dr. Costela Iordache
COORDONATOR Sorin Avram
COLEGIU DE REDAC IE Redactor- ef: Cristina Iliescu Redactor- ef adjunct: Andreea Ciuinel Secretar general de redac ie: Irina On el
MEMBRI Viorela Badea Roxana Braneci
Doina Cic Andreea Ciuinel
Ionica Gavril Ioana Tatiana Geamba u
Elena Cristina Iliescu Corina Iserescu
CUPRINS CONTENTS
ASPECTE DE GEOGRAFIE UMAN
Badea Viorela - M stirea Cârcea - premisa practic rii turismului religios / Cârcea monastery – premise of the religious tourism practica …………. 5 Ciuinel Andreea Marinela -Evolu ia ora elor din jude ul Dolj / Evolution of
towns from Dolj county ...……… . 12 Geamba u Ioana Tatiana -Stiluri arhitectonice în zona municipiului Craiova /
Architectonic sites in the area of Craiova municipality ……….19 Simulescu Daniel -Arhitectur , port i obiceiuri populare în comuna Gherce ti,
jude ul Dolj / Architecture, costumes, and popular habits in Gherce ti
commune, Dolj county ……….... 29
EVALUAREA ENVIRONMENTAL A HABITATELOR UMANE I NATURALE
Braneci Roxana Diana-Considera ii asupra st rii de sanogenez a cl dirilor din municipiul Craiova / Considerations on the sanogenesis state of the buildings from Craiova municipality ………... 36 Gavril Ionica -Managementul ariilor naturale protejate din România. Studiu
de caz - Poiana Bujorului din P durea Pleni a / The management of protected natural areas from romania. Case study - Poiana Bujorului (peony glade) from Pleni a Forest ...46 Iliescu Elena Cristina-Analiza multicriterial a mediului reziden ial din
cartierul Craiovi a Nou / Multicriteria analysis of the residential
environment from Craiovi a Nou district………... 57 Iserescu Corina -Impactul C.E.T. Turceni asupra calit ii vie ii în comuna
Ione ti / The impact of C.E.T. Turceni upon life quality in Ione ti
commune ……...………...………...70
PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV ÎN GEOGRAFIE
Cic Doina -Lec ia, form de organizare i desf urare a activit ii didactice în înv mântul primar / The lesson, forms and structures of the learning process in elementary school ………... 80 On el Irina-Practica de specialitate a studen ilor din anul II - Delta Dun rii / The second year students’ field trip – The Danube Delta ………. 88
STIREA CÂRCEA - PREMISA PRACTIC RII TURISMULUI RELIGIOS
CÂRCEA MONASTERY – PREMISE OF THE RELIGIOUS TOURISM PRACTICAL
Viorela BADEA Rezumat: Scopul intocmirii acestui articol este de a prezenta monografia M stirii Cârcea, una dintre cele cinci m stiri care exist în jude ul Dolj i una dintre cele mai importante m stiri care contribuie la dezvoltarea turismului religios în aceast parte a rii.
Motivul pentru care am ales s prezint acest subiect apare din dorin a mea de a face ca istoria acestei stiri s fie cunoscut de un num r mare de oameni.
Principala caracteristic a acestei m stiri este faptul c este o m stire original , datorit faptului este singura m stire din România care a fost construit pe proprietatea unei familii în timpul regimului comunist.
stirea Cârcea este o manastire de maici, singura care exist în jude ul Dolj celelalte fiind f cute de c lug ri.
Aceast m stire are o istorie interesant i agitat cu o multime de evenimente care au împiedicat construirea acestui loc sfânt.
În 1957 a început construirea m stirii dar lucr rile au fost abandonate i reluate dup 1990.
Cuvinte cheie:Manastirea Carcea, turismul religios, jude ul Dolj
Abstract: The purpose of making this article is to present the monograph of Cârcea Monastery, one of the five monastery which exists in Dolj County and some of the most important monastery which contributes at the development of the religious tourism in this part of the country.
The reason why I choose to present this subject arises from my desire to make the history of this monastery to be known by a large number of people.
The main feature of this monastery is that it is an original monastery, due to the fact it is the only monastery from Romania which was built on the propriety of a family during the comunist regime.
Cârcea Monastery is a nun monastery, the only one which exists in Dolj County, the others being made up by monks.
This monastery has an interesting and agitated history with a lot of events which hindered the building of this holy place. In 1957 has started the building of the monastery, but the works were abandoned and taken back after 1990.
Key words: Cârcea Monastery, religious tourism, Dolj County.
Component a turismului cultural, turismul religios are o vechime de secole i implic din partea turi tilor un anumit nivel de instruire i de cultur pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii i al semnifica iilor spirituale.
Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoa tere i de pl cerea estetic , este dorin a unei experien e divine.
Turismul religios are o r spândire diferit pe teritoriul rii noastre. În cadrul provinciilor istorice, Moldova reprezint principalul pol de atrac ie turistic religioas , urmat într-o mai mic m sur , de cel lalte provincii istorice: Banat, Cri ana-Maramure , Dobrogea, Oltenia.
De i jude ul Dolj nu prezint renumite centre ale turismului religios acesta se poate practica totu i prin intermediul a 5 m stiri - Jitianu, Maglavit, Sadova, Co una, Cârcea –
dintre care în prezent numai M stirea Cârcea este m stire de maici, restul fiind de lug ri.
Fig.1 Harta m stirilor în jude ul Dolj
stirea Cârcea este situat în nordul Câmpiei Romana i, subdiviziunea Leu- Dio ti, la 13 km sud-est de Craiova, fiind la origine o a ezare întemeiat de boieri.
În relief se disting 4 dealuri acoperite de vii: Dealul V lc ne tilor, Dealul Deleni, Dealul Sârbei, Dealul urelor ( 190 m ) – pe care se afl i m stirea Cârcea.
Documente istorice i urme arheologice atest prezen a unei m stiri de c lug ri veche de peste 800 de ani situat în sudul celei actuale la punctul numit „ La C lug r ”.
Începutul construc iei acestei m stiri dateaz din 1957 când s-a construit temelia , ulterior din ra iuni politico-administrative lucr rile au fost abandonate i reluate dup 1990.
stirea Cârcea, cu hramurile „ Sfântul Antonie Cel Mare ” i „ Intrarea Maicii Domnului în Biseric ”, este ctitoria maicii tefana-Sofia sau Sofronia Cristofir ( prima stare a m stirii ) i a preotului Ioachim-Ion Cristofir, cu cei ase copii ai lor: Gabriel, rioara, Nicolae-Vasile, Petric , Elena-Eliodora ( stare a m stirii ) i Petrica- Paula ( în prezent Maica Antonia ).
Ca momente importante în ridicarea m stirii men ion m : în 1991 s-a ridicat turla i acoperit biserica, în 1992 s-a tarnosit i sfin it, în 1997 s-a pictat turla bisericii de c tre pictorul Grigore Popescu , iar în 2009 s-a reluat pictarea m stirii de c tre acela i pictor.
stirea a fost ridicat în curtea casei p rinte ti, ca urmare a visului pe care l-a
La în area acestui sfânt loca au contribuit credincio i binevoitori: tineri i vârstnici, elevi i studen i, oameni simpli i înv i din satul Cârcea, ora ul Craiova i din întreaga ar .
Ob tea m stirii este alc tuit din 12 m icu e i 2 preo i, fapt ce reprezint un caz aparte: tat l stare ei care a construit m stirea ( 89 de ani ) i preotul Ioachim Ioan Gu oi.
Construc ia acestei m stiri într-un spa iu geografic în care construc iile monahale sunt pu ine a avut un impact important asupra comunit ii locale în sensul sensibiliz rii acesteia i cre terii cerin elor fa de calitatea serviciilor religioase.
Pentru a surprinde atitudinea autorit ilor cu privire la importan a turistic a acestei stiri am aplicat un chestionar unui num r de 210 persoane cu vârste i ocupa ii diferite.
Acest chestionar este prelucrat dup Mihai Ielenicz , Laura Com nescu , 2006, România- poten ial turistic, Editura Universitar , Bucure ti.
I Chestionar privind atitudinea autorit ilor cu privire la importan a turistic a stirii Cârcea:
Dezvoltarea turismului este una din priorit ile autorit ilor locale?
a) Da; b) Nu
Care este importan a sa în Strategia de dezvoltare a localit ii?
a) Mic ; b) Mare; c) Niciuna
d a 20%
nu 80%
da nu
m ic a 4 0 %
m a re 0%
nic i una 6 0 %
m ica m a re nici una
Considera i c turismul este necesar pentru dezvoltarea localit ii?
a) Da; b) Nu
II. Chestionar privind importan a m stirii – r spunsurile autorit ilor:
Cum?
a) Prin stoparea depopularii spatiului rural b) Prin imbunatatirea conditiilor de viata c) Creerea de noi locuri de munca d) Venituri suplimentare non agricole e) Implicarea tinerilor si a femeilor
Considera i c localitatea poate intra in circuitul turistic?
a) Da (cum?) – prin înfiin area unei crame si valorificarea produc iei viticole;
vizitarea m stirii b) Nu;
c) În ce situa ie? - includerea m stirii într-un circuit turistic religios
În starea actual infrastructura poate deservi activit ile turistice ale localit ii?
a) Da; b) Nu; c) în urm torii ani
Exist o baz tehnico – material turistic ce deserve te comuna?
40%
60%
da nu
a ) 0 %
b ) 4 0 % c ) 0 % d ) 0 % e )
6 0 %
d a nu 60 % 0%
in ce situa tie?
4 0%
d a nu in ce s itua tie?
d a 0 % n u 0 %
in u rm a t o rii
a n i 1 0 0 %
d a n u in u rm a to rii a n i
Exista programe de promovare a turismului in localitate?
a) în desf urare; b) în viitor; c) au existat; d) nu
Considera i ca M stirea Cârcea este un obiectiv important pentru dezvoltarea localit ii?
a) Da – (de ce?) – promoveaz localitatea; b) Nu
Care este impactul M stirii Cârcea asupra localit ii, i implicit asupra popula iei?
- vizibilitate mare între comunele jude ului; înscrie localitatea pe harta religioas a Olteniei; flux mare de turi ti la hramurile m stirii i la marile s rb tori religioase; formarea
i amplificarea sentimentului religios.
III Chestionar privind importan a m stirii – r spunsurile localnicilor:
Se practic turismul în localitatea în care locui i?
a) Da; b) Nu; c) Ocazional
Considera i c turismul este necesar pentru dezvoltarea localit ii?
a) Da; b) Nu; c) Nu stiu b) De ce?
- face cunoscut localitatea; poate aduce venituri celor care ofer cazare sau vând produse agricole locale
Cunoa te i vreun obiectiv turistic?
a) Da (care?); b) Nu
da 5% nu
15%
ocaziona l 80%
da nu ocazional
90%
3% 7%
da nu nu stiu
d a , m a na stir
e a 9 9%
nu 1 %
da, m anastire a nu
În starea actual infrastructura poate deservi activit ile turistice ale localit ii?
a) Da; b) Nu; c) În urm torii ani
Ce impact crede i c va avea dezvoltarea turismului?
a) pozitiv; b) negativ; c) niciunul
Considera i ca M stirea Cârcea este un obiectiv important în / pentru dezvoltarea localit ii?
a) Da – (de ce?) - promoveaz localitatea; b) Nu
Care este impactul asupra modului dumneavoastr de via ? a) Niciunul; b. material; c. spiritual
Concluzii
Din cele prezentate M stirea Cârcea reprezint un important pol turistic în practicarea turismului religios în partea de sud-vest a rii.
În fiecare duminic exist un flux mare de turi ti, veni i în majoritate din Craiova, dar i din comunele din apropiere, mai pu in din Cârcea.
Datorit serviciilor religioase ale stare ei, în fiecare an vin peste 1000 de turi ti la slujba de Înviere.
d a 23 %
nu in 4%
urm a to rii a ni 7 3%
da nu
in urm a torii a ni
p o zitiv neg a tiv 61 %
0%
niciunul
39% p ozitiv
nega tiv nic iunul
niciunul 15%
material spiritual 25%
60%
niciunul material spiritual
Atractivitatea turistic este legat atât de construc ia în sine cât i de istoria zbuciumat a acestui l ca de cult, m stirea fiind vizitat de un num r mare de credincio i doritori de mântuire sufleteasc .
BIBLIOGRAFIE
Ielenicz, M., Com nescu, Laura, (2006), România-poten ial turistic, Edit.
Universitar , Bucure ti.
Sirescu, Al., P tularu, I., (2000) , Biserici i a ez ri doljene, Edit. Mitropoliei Olteniei
Teodorescu, Camelia, (2009),Turismul cultural, Edit. Transversal, Bucure ti
Vlasie, M., (2004), Ghidul a ez rilor monahale ortodoxe din România, Edit. Bisericii Ortodoxe, Bucure ti.
EVOLU IA ORA ELOR DIN JUDE UL DOLJ EVOLUTION OFTOWNS FROM DOLJ COUNTY
Andreea Marinela CIUINEL Rezumat:Din punct de vedere geografic, Doljul este un jude cu un cadru natural relativ monoton, reprezentat în special de câmpii i v ile create de apele curg toare. Evolu ia ora elor din jude ul Dolj, condi ionat de factorii fizico-geografici, s-a cristalizat pe fondul unei puternice ruraliz ri, începând cu neoliticul târziu cand au fost descoperite obiecte care atest locuirea înc din aceast perioad , a vechiului târg i actualului ora Segarcea, urmat de a ez rile geto-dacice de la Pelendava (Craiova).
Un alt document de arhiv datat din secolele XIV-XVII atest importan a ora ului Calafat, a ezare a rei pozi ie geografic a oferit condi ii optime pentru desf urarea unui comer de tranzit activ, fiind declarat ora în anul 1855, în cele din urm ap rând ora ele recent provenite din a ez ri rurale:
buleni i Bechet.
Cuvinte cheie: ez ri urbane, factori fizico-geografici, re ea de a ez ri, jude ul Dolj
Abstract:From the geographical point of view, Dolj is a county displaying a relatively monotonous landscape, mainly represented by plain units and valleys along the main streams. The evolution of the towns from Dolj County, conditioned by physical-geographical factors, started on the background of a high ruralization in the Late Neolithic. There were discovered certain objects that prove inhabitance of the former fair and present town of Segarcea starting with this period. Then, there developed the Getic-Dacian settlement from Pelendava (Craiova). Another archives document dating back in the 14th - 15th centuries attests the importance of Calafat town, settlement the geographical position of which offered optimum conditions for the development of an active transit commerce. It gained the urban status in 1855. More recently, the former rural settlements D buleni and Bechet were declared towns, as well.
Key words: urban settlements, physical-geographical factors, settlements network, Dolj County Introducere
Cu o popula ie de 770.000 locuitori i o suprafa de 7.414 kmp, jude ul Dolj se desf oar în partea de sud-vest a rii i constituie 3,1% din teritoriul României. Se învecineaz la vest cu jude ul Mehedin i, la nord cu Gorj i Vâlcea, în partea de est cu jude ul Olt, iar la sud pe o lungime de circa 150 km se afl Dun rea, o component important a jude ului, unde documentele istorice indic faptul Valea Dun rii a fost locuit de timpuriu, aici desf urându-se o activitate comercial intens i continu odat cu dezvoltarea ora elor-târguri medievale.
Condi iile naturale (relief, clim , ape, vegeta ie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vie ii i activit ii societ ii omene ti. Relieful jude ului ce cuprinde zona de lunc a Dun rii, câmpia
i zona de deal, a permis concentrarea popula iei i, implicit, a localit ilor.
Altitudinile mici ale reliefului ce cresc de la 30 la 350 m din sudul spre nordul jude ului, împreun cu re eaua de ape cu lunci fertile, au constituit locul unde s-au întemeiat primele a ez ri din Dolj.Popularea i ulterior, dezvoltarea unei re ele de a ez ri urbane este rezultatul unui proces istoric îndelungat, sus inut i de m rturiile arheologice care atest o via prosper în cet ile i satele de pe meleagurile Jiului, dovad fiind castrul Pelendava, al c rui nume a fost preluat de romani i transpus în Tabula Peutingerian , consemnat cartografic în anul 225, fiind una dintre aceste m rturii.
O parte din ora ele jude ului Dolj sunt atestate în documentele din secolul XIV: Calafat (anul 1375), la sfâr itul secolului al XV - lea este men ionat Craiova, într-un document din 1 iunie 1475, re edin a actual a jude ului i Segarcea în 10 iunie 1416. Într-un document din secolul XV este atestat ora ul Filia i la 1 ianuarie 1573 i B ile ti (4 ianuarie 1536), în cele din urm fiind atestate ora ele recent provenite din a ez ri rurale: D buleni i Bechet.
Elementele de favorabilitate ale cadrului natural în formarea a ez rilor urbane l-au constituit factori precum relieful, clima - care induce modific ri esen iale în dinamica proceselor naturale de modelare a reliefului i resursele de ap . Din acest punct de vedere se remarc Valea Dun rii i Valea Jiului fiind o ax de concentrare a popula iei i activit ilor umane pe care se afl dou ora e: Filia i i cel mai important ora din regiune, Craiova.
Densitatea popula iei în centrele urbane situate în lungul Dun rii i în satele din imediata apropiere, a crescut constant. Astfel, s-au format ora ele care au ap rut în urma dezvolt rii transporturilor i comer ului cum este cazul Calafatului i a ora elor mai tinere care se reg sesc pe parcursul V ii Dun rii: Bechet i D buleni.
Materiale i date
Baza tiin ific astudiului o constituie lucr rile din domeniul geografiei care se reflect prin studiile i cercet rile efectuate asupra ora elor din Câmpia Român . Aspecte importante asupra zonei studiate se desprind atât din lucrarea Iulianei Pop “Ora ele mici din Câmpia Român . Structuri i func ionalit i urbane - 2007” din care se desprind concluzii cu privire la procesul de umanizare prin prisma importan ei luncilor i v ilor ce au contribuit la dezvoltarea ez rilor în acest sector, cât i din lucrarea lui D. Buga,“Ora ele dintre Carpa i i Dun re în secolele XIX i XX. Reparti ie teritorial i evolu ie demografic ", în care precizeaz c cele mai utate locuri pentru amplasarea a ez rilor se afl atât la contactul dealurilor cu câmpia, cât i în lungul Dun rii, acolo unde cadrul natural a oferit condi ii bune de locuire.
Ca urmare a analizei i interpret rii unei serii de documentele cartografice vechi aflate în Arhivele Na ionale i a celor recente, am putut efectua compara ii între diferitele aspectele existente cu sute de ani în urm i cele prezente ast zi asupra tuturor ora elor din jude ul Dolj.
Un exemplu relevant este studiul efectuat prin prisma planurilor i h ilor din diferite perioade, asupra apari iei i evolu iei ora ului Craiova, în care se observ situarea acestuia într-un spa iu de tranzi ie, de confluen la contactul dintre cele doua unit i naturale:
dealurile Piemontului Getic i Câmpia Olteniei, dar i pozi ionarea avantajoas fa de resurse, ce a condi ionat în timp dezvoltarea i extinderea a ez rii.
Din analiza h rtilor geomorfologice asupra teritoriului analizat am constat faptul c dinamica actual a reliefului este indus în special de factorii naturali: ac iunea re elei hidrografice, reprezentat de Dun re care curge între Cetate i D buleni, Jiul ce str bate jude ul de la Filia i la Z val, numeroase lacuri i iazuri, precum i condi iile de clim (temperat , cu influen e mediteraneene).
În apari ia i stabilirea a ez rilor în acest sector, un rol important l-a jucat i factorul pedologic. Influen a acestuia, pe suprafa a cu o înclinare mai slab , ce caracterizeaz jude ul Dolj, s-a resim it prin prisma deplas rii particulelor de sol sub ac iunea apei i a vântului ce a fost mai pu in intens , generând în timp schimb ri mai pu in impresionante.
Interac iunea factorilor pedogenetici (relief, clim , vegeta ie, ap , roca parental ) cu factorul antropic a determinat formarea diferitelor tipuri de sol, care au creeat un habitat favorabil pentru practicarea activita ilor agricole, cre terea animalelor, cultivarea plantelor i pomicultura.
Principalele forme urbane din Dolj în perioada feudal
Pornind de la cele mai vechi urme de locuire, s-a pus în eviden faptul c pe teritoriul actualelor ora e a existat o vatr str veche de locuire. Pentru prima dat , a ezarea Craiovei apare într-un hrisov al domnului Laiot Basarab, ca în secolul XV, odata cu cre terea demografic s intervin importante schimb ri care au f cut posibil trecerea la stadiul urban.
Pozi ia geografic a ora ului Craiova, la contactul dintre dealurile Piemontului Getic i Câmpia Olteniei, care intersecta principalele drumuri ale jude ului, a continuat s aib un rol important în evolu ia viitoarelor a ez ri.
La sfâr itul secolului al XVI - lea, în ara Româneasc aveau loc importante târguri care func ionau în lungul principalelor drumuri comerciale i a seriilor de vami, printre care se afla i Calafatul, pe Dun re.
Pe malul stâng al Dun rii, pe actualul loc al Calafatului s-a înfiripat i dezvoltat o ezare omeneasc stabil , generat atât de leg turile comerciale i economice dintre cele dou rmuri ale Dun rii, cât i de tranzitul tot mai intens ce se face pe cursul apei. (Petri or, Mandroiu, 1992)
Pornind de la con inutul unor hrisoave, se poate afirma c vama de la Calafat, cu ezarea sa, au fost înt rite prin acte domne ti înc din anii 1377 - 1383, argumente din care se poate concluziona c prima atestare documentar a Calafatului poate fi plasat în anul 1379.
ez ri declarate ora e în secolul al XIX - lea - începutul secolului al XX - lea Pozi ia ora ului Calafat în extremitatea sud-vestic a jude ului Dolj, pe malul stâng al Dun rii, r mâne cea mai impun toare în apari ia a ez rii, mai ales din punctul de vedere al rela iilor i posibilit ilor de comunicare cu celelalte centre urbane ale jude ului.
Din punct de vedere geografic, ora ul este situat într-o regiune unde caracterul reliefului este reprezentat de formele plate, datorit pozi iei sale în lunca Dun rii.
Calafatul, a ezare cu o istorie bogat , la care se adaug în timp i cre terea demografic , a fost consemnat drept a ezare urban abia în anul 1855.
Re eaua urban în perioada contemporan
Perioada contemporan se caracterizeaz prin consolidarea re elei urbane la nivel de jude . Cele mai multe ora e din Dolj apar în anul 1968: Segarcea, Filia i, B ile ti.
Localitatea Segarcea, este situat la vest de râul Jiu în Câmpia Segarcei - subunitate a Câmpiei Centrale a Olteniei. În aceast localitate s-a constatat apari ia a ez rii înc din perioada neoliticului târziu, ca urmare a unor condi ii fizico-geografice favorabile, îns aceasta dateaz de la începutul secolului XVI – lea. În anul 1968, localitatea a fost ridicat la rangul de ora . Descoperirile arheologice pun în eviden un stil de via i o activitate economic ce se va reg si ulterior în structura actualului ora .
Pozi ia geografic a ora ului Filia i, pe terasele râului Jiu, cu o lunc generoas amplificat i de larga confluen cu Gilortul i Motrul din partea sudic a inutului deluros, cu o clim prielnic , o biodiversitate pe m sura i cu p mânturi fertile, a permis dezvoltarea
ez rii înc din timpuri istorice, fapt dovedit de izvoarele istorice.
Pe teritoriul ora ului descoperirile arheologice au scos la iveal ceramic apar inând renumitei culturi Co ofeni din epoca bronzului, îns prima atestare a numelui localit ii dateaz din 1 ianuarie 1573.
Dintr-un centru me te ug resc, de schimburi comerciale i un important nod feroviar i rutier al Olteniei, Filia ul devine ora în anul 1968. (Fig. 2)
Dintre factorii care au determinat sau au impulsionat transformarea a ez rii rurale
Pozi ia ora ului în sud-vestul rii, într-o zon ce ini ial era acoperit de p duri cu arbori seculari - care ulterior au disp rut - plaseaz a ezarea în vecin tatea p durii, fapt ce a constituit o bun ap rare natural .
Urmele de locuire pe teritoriul actualului ora B ile ti dovedesc faptul c vatra ora ului a existat din perioada anilor 680 -1025, îns prima atestare documentar dateaz din 4 ianuarie 1536.
Localit i declarate ora e la începutul secolului XXI
Pe fondul unei cre teri numerice a popula iei jude ului Dolj, cre te i popula ia urban . Multe dintre actualele ora e mici, care la începutul secolului XX erau a ez ri rurale i prezentau o popula ie redus , evolueaz pe fondul unor evenimente istorice i a factorilor geografici propice dezvolt rii, formând tinerele ora e ce se g sesc ast zi în sudul jude ului.
Spre exemplu, actualul ora D buleni, situat în partea de sud-est a jude ului Dolj, la sud de Craiova i în apropierea portului Bechet, a fost ini ial un loc pe care au existat trei sate:
Broasca, Ciungu i D buleni. Prin comasarea lor s-a format comuna D buleni, care în 2004 a devenit ora . Relieful regiunii este format din câmpii i lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se g sesc suprafe e slab înclinate care urc pân la extremitatea nordic a teritoriului.
Fig. 1 Distribu ia spa ial a ora elor din jude ul Dolj (prelucrare dup Anghel, 2005)
Actualul ora Bechet, s-a dezvoltat pornind de la o a ezare rural care a ap rut în urma intersec iei c ilor comerciale care legau aceast a ezare cu drumurile na ionale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet i Bechet - Corabia.
Din ora ul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia i de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de c tre majoritatea transportatorilor, precum i de agen iile de turism, pentru a tranzita Bulgaria i a se îndrepta spre Grecia sau Turcia.
Urm rind valorificarea sub aspectul factorilor fizico-geografici a a ez rilor din jude ul Dolj prin studiul evolu iei i schimb rilor permanente în apari ia ora elor din regiunea studiat , am constatat c dispunerea a ez rilor este determinat de mai mul i factori. În primul rând, rolul cel mai important îl joac condi iile geografice precum relieful, clima, solurile si vegeta ia, ce au permis locuitorilor s i stabileasc i s i fortifice a ez rile. În al doilea rând, am putut constata
ele sunt situate în general în imediata apropiere a cursurilor de ap .
Ca o concluzie ce se desprinde din analiza asupra a ez rilor cercetate, se poate constata în evolu ia ora elor din jude ul Dolj un rol important l-au avut condi iile fizico-geografice.
Rezultate i discu ii
Pornind de la o minim analiz a câtorva lucr ri de baz în ceea ce prive te studiul evolu iei ora elor din Dolj, am încercat s pun în eviden leg turile strânse dintre cadrul natural i evolu ia popula iei i a a ez rilor omene ti din jude ul Dolj, reliefând principalii factori fizico- geografici.
când referire la cadrul natural al câmpiei, spa iu peste care se suprapune teritoriul jude ului, voi sublinia rolul deosebit al condi iilor de favorabilitate ce au determinat apari ia
ez rilor, spa iu pe care s-au dezvoltat treptat ora ele.
Datorit condi iilor de clim i vegeta ie specifice reliefului de câmpie, care permit distribuirea în egal m sur a elementelor climatice precum cantitatea de caldur i temperatur , a putut fi valorificat practicarea agriculturii.
Faptul c agricultura a pus o amprent deosebit în ocupa ia locuitorilor a determinat ca poten ialul agricol s poat fi valorificat de timpuriu, ceea ce a permis dezvoltarea a ez rilor i, mai apoi, a târgurilor. Indiferent de formele de relief, a ez rile au fost situate îndeosebi pe v ile râurilor.
Cel mai mare rol în cadrul jude ului Dolj, l-a avut cursul inferior al râului Jiu ce str bate teritoriul jude ului de la nord la sud, spa iu în care au luat na tere i s-au dezvoltat ora ele Craiova i Filia i, apa fiind folosit pentru iriga ii, industrie i consumul popula iei. Al turi de acesta se eviden iaz Dun rea, o arter locuit de timpuriu, unde a ez rile au devenit cu timpul centre comerciale importante, datorit exploat rii resurselor i a posibilit ii de naviga ie. În prezent, în jude ul Dolj, pe aceast arter , se g sesc trei ora e: Calafat, Bechet i D buleni.
Pe v ile acestor artere hidrografice s-au dezvoltat a ez ri cu posibilitatea efectu rii unei agriculturi roditoare, astfel remarcându-se actualul ora D buleni, care a devenit un important centru agricol. De-a lungul timpului, fie pentru extinderea suprafe elor destinate culturilor agricole sau a teritoriului administrativ propriu-zis, a ezarea a ajuns de la 15.000 ha în anul 1835 la 20.000 ha în anul 2005. (Fig. 2)
Condi iile climatice aflate în strâns leg tur cu solurile negre i foarte fertile (cernoziomuri) sub care se g se te un strat de loess constituit din pulberi,arat marile posibilit i pe care le are agricultura din jude ul Dolj ce au contribuit la practicarea activit ilor agricole.
17
Un bun exemplu este ora ul Segarcea ca rezultat al condi iilor geo-climatice, care, prin prisma solulului caracteristic, constituit din cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvolt rii agriculturii, a permis extinderea culturilor de vi de vie i a marilor suprafe e agricole.
Se remarc astfel i evolu ia extinderii teritoriale a a ez rii de la 10.000 ha în anul 1835 la 15.000 ha în anul 2005.
Concluzii
Condi iile favorabile oferite de zona de câmpie i luncile aferente au atras popula ia înc din timpuri str vechi, formându-se aici a ez ri stabile. Actualele a ez ri urbane doljene se suprapun pe nivele mai vechi de locuire, unele dintre ele coborând pân în neolitic.
Distribu ia geografic a popula iei i a ez rilor este influen at de relief, re eaua hidrografic , factori pedoclimatici .a. Prin prisma acestor factori s-a cristalizat de-a lungul timpului i suportul modific rilor demografice i economice.
Printre factorii care au favorizat formarea i dezvoltarea ora elor au fost: punctele favorabile de schimb între localit i; zonele de intersec ie a drumurilor comerciale sau punctele cu trecere peste ape, a a cum este cazul ora ului Calafat sau Bechet.
Cadrul natural al jude ului Dolj, caracterizat prin monotonia reliefului de câmpie, condi iilor pedoclimatice dar i a re elei hidrografice, a favorizat circula ia i permanentizarea
Fig. 2. Evolu ia popula iei totale a ora elor mici din Câmpia Român în perioada 1835-2005 i distribu ia pe categorii de suprafa (prelucrare dup Anghel,
popula iei, precum i dezvoltarea a ez rilor rurale, din care ulterior au evoluat ora ele. În general, pe întreg teritoriul jude ului Dolj, se g sesc soluri fertile, intens utilizate pentru culturile agricole, îns trebuie amintit i existen a în sudul jude ului a celei mai mari suprafe e nisipoase din ar .
Ca o concluzie general , se poate spune c un aport deosebit 1-a avut atât Valea Jiului cât i Valea Dun rii, prin formarea ora ele care se disting prin vechimea i continuitatea lor.
BIBLIOGRAFIE
descu, L, Canja, Gh., Glaser, E. (1957) - Contribu ii la studiul istoriei regimului interna ional de naviga ie pe Dun re,Edit. tiin ific , Bucure ti
Bug , D., (2005) - Ora ele dintre Carpa i i Dun re în secolele XIX i XX. Reparti ie teritorial i evolu ie demografic ,Edit. Semne, Bucure ti
Cucu, V.,(1970) -Ora ele României,Edit. tiin ific , Bucure ti
Cucu, V., (2001) - Geografia ora ului, Edit. Funda iei Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucure ti
Hertig, J.A., (1996), Etudes d’impact sur l’environnement,Edit. Presses Polytechniques et Universiataires Romanndes, Laussane
Iano , I, (1987) - Ora ele i organizarea spa iului geografic, Edit. Academiei, Bucure ti
Iano , I,(2000) -Sisteme teritoriale. O abordare geografic ,Edit. Bucure ti
Malaceveschi, S., Belvisi, M., Chitotti, Olga, Garbelli, P.,(2008)- Impatto ambientale e valutazione strategica,Edit II Sole 24 Ore, Milano
Marin, I,(2002) -Gestiunea durabil a peisajelor geografice prin organizare i amenajare regional ,Edit. Ars Docendi, Bucure ti
Marinescu, I., (2006) - Disfunc ionalit ile mediului urban - Municipiul Craiova, Edit.
Universitaria, Craiova
Pop, Iuliana, (2007) -Ora ele mici din Câmpia Român . Structuri i func ionalit i urbane , Edit. Universitara, Bucure ti
STILURI ARHITECTONICE ÎN ZONA MUNICIPIULUI CRAIOVA
ARCHITECTONIC SITES IN THE EREA OF CRAIOVA MUNICIPALITY
Ioana Tatiana GEAMBA U Rezumat:Lucrarea de fa î i propune s aduc în prim-plan stilurile arhitecturale ce se g sesc împletite pe str zile municipiului Craiova. “Cetatea Banilor” sau «cel de-al II-lea ora al rii», cum era numit în trecut Craiova, a reprezentat suportul pe care, de-a lungul timpului, atât arhitec i str ini, cât i români au dat na tere unor capodopere arhitecturale. Construc iile laice sunt cele mai vechi monumente p strate pe teritoriul Craiovei. Arhitectura peisajer a fost i ea foarte bine reprezentat în Craiova, prin amenajarea gr dinei Bibescu, devenind ulterior Parcul «Nicolae Romanescu», un valoros monument de arhitectur peiasagistic . Stilurile arhitecturale întâlnite în Craiova ofer privitorului dovezi vii despre imaginea Craiovei de odinioar , despre evenimentele istorice, despre identitatea ora ului. În peisaj au ap rut stiluri arhitecturale noi care contureaz imaginea Craiovei din trecut.
Odat ajun i în Craiova, me teri francezi, italieni, germani sau români au împodobit aceste meleaguri cu stiluri arhitecturale diverse, ce se reg sesc în cl dirile realizate de ei, atingându-se i perioada arhitectural de vârf a Craiovei, odat cu încheierea lucr rilor la «Palatul Jan Mihail».
Cuvinte cheie: arhitectur , stil, monumente, Craiova
Abstract: This work aims at emphasizing the architectural styles from the streets of Craiova City.
Craiova - the "Money City" or "the second city of the country", as it was called in the past, represented the medium through which, over time, both foreign and Romanian architects have created architectural masterpieces. The secular buildings are the oldest preserved monuments within the territory of Craiova.
These bring the city's Art Museum. The landscape architecture was also well represented in Craiova, the Bibescu Garden later became "Nicolae Romanescu" Park - a valuable architectural monument.
The architectural styles found in Craiova offers the looker evidence about Craiova’s image of the past, the historical events, the city’s identity. In the landscape - new architectural styles that form Craiova’s image from the past. Once arrived in Craiova, the French, Italian, German or Romanian masters have decorated theseplaces with different architectural styles, which are found in the buildings made by them, being alsoreached the peak architectural period of Craiova, once the works from «Jan Michael Palace» finished.
Key words: architecture, style, monuments, Craiova Introducere
Arhitectura este tiin a i arta de a proiecta i de a construi cl diri potrivit anumitor propor ii i reguli determinate de caracterul i de destina ia construc iilor. Stilul reprezint caracterul distinctiv al unei construc ii sau al unei epoci (D.E.X., 1998). În peisagistica urban a Craiovei se reg sesc stilurile: muntenesc brâncovenesc, rena terii, baroc, clasic, neoclasic, romantic, rococo-c ld rar.
Stilul muntenesc sau valah
Acest stil se caracterizeaz prin sinteza dintre elementele populare autohtone i cele bizantine. Secolul al XVI-lea constituie faza de formare a unei coli locale în arhitectura bisericeasc din ara Romaneasc i astfel se dezvolt a a numitul stil vechi românesc sau muntenesc. Se formeaz o coal de me teri constructori, sculptori i decoratori b tina i, care nu mai copiaz modele str ine, ci recurg la imitarea vechilor construc ii din ar , transformând elementele str ine într-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilit ile i condi iile locale. Se înal astfel mai ales la ar , i, în majoritate, ctitorii boiere ti. Ca element nou apare acum, deocamdat sporadic, la fa ada de apus, pridvorul pe arcade deschise.
Stilul brâncovenesc
Denumire dat artei din ara Româneasc de la sfâr itul sec.XVII i începutul sec.
XVIII, ce î i ia numele de la domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul s u a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvolt rii tuturor artelor. Marca stilului brâncovenesc este purtat de toate genurile, de la arhitectur la argint rie i broderie.
El se define te ca atare prin poten area unor elemente de structur i decor intrate de mult în tradi ia artistic a rii Române ti i închegate într-o viziune unitar în vremea lui Matei Basarab (1632-1654), c rora li se adaug un important aflux formal-decorativ de sorginte renascentist târzie i baroc , venit pe filiere diferite, cel mai adesea mediate (Transilvania, Dalmatia), rareori, în mod direct.
În arhitectur se impune programul reziden ial (palatul, casa din ora , conacul de la ar ), alc tuit dintr-un ansamblu în care locuin a propriu-zis reprezint elementul dominant.
Fa adele lungi ale cl dirilor sunt marcate de foi oare i logii. Pivni ele boltite cu calote au un aspect monumental, iar înc perile de locuit sunt acoperite cu bol i cu penetra ii. Decorul bogat sculptat (coloane simple sau torsate, cu capiteluri neocorintice, balustrade traforate, ancadramente de u i, console cu însemne heraldice) este completat de relieful fin, de stuc policrom, de factura oriental i, uneori, de o pictur figurativ .
Gr dina în stil occidental completeaz aceste ansambluri, din care era nelipsit paraclisul cur ii. Modelul domnesc este preluat de locuin ele marilor boieri, iar case impozante pentru folosin a voievodului i a familiei sale sunt construite în incinta marilor mân stiri. Bisericile sunt precedate de ample pridvoare cu arcade sprijinite pe coloane de piatr , cu decor identic celor din arhitectura civil . Ancadramentele de portaluri i de ferestre sunt bogat articulate i decorate cu reliefuri cu decor vegetal, antropomorf sau zoomorf.
Stilul Rena terii
În arhitectur , artele plastice i decorative, stilul Rena terii a ap rut întâi în Italia, în sec. al XV-lea, în concretizarea noilor idealuri umaniste, artele vizuale, care s-au inspirat dup modelul operelor clasice greco - romane, au de inut un rol hot râtor. Înlocuirea viziunii fantastice a lumii, corespunz toare concep iilor medievale, cu cea a unui univers organizat, inteligibil a determinat noua structur a imaginilor artistice i orientarea lor spre oglindirea realit ii obiective i concrete, spre figurarea spa iului real.
Stilul Baroc
Barocul este o dezvoltare i amplificare a formelor clasice din Rena tere, cu am nunte i tendin e noi : edificii colosale ca propor ii i cu înf are dramatic , fa ade fastuoase cu frontoane modificate în diverse sensuri, turnuri duble, cupole înalte i diforme, cl diri-anexe frumos împodobite, ferestre de forme neregulate. În decora ia pictural se renun la temele profane i p gâne (nudurile i tipurile mitologice); în schimb, ornamenta ia se îmbog te excesiv, cu coloane-r sucite în form de spiral , cu figuri fantastice. Liniile drepte se îndoiesc, formele ovale se arcuiesc i iau forme din ce în ce mai sinuoase, suprafe ele netede dispar cu totul sub povara de ornamente. Edificiile devin mai mult pretexte pentru decor sau conglomerate de ornamente dintre cele mai variate i mai bizare. În interior impresioneaz risipa de aur, argint, m suri i tapi erii bogate, mobilier variat i luxos.
Stilul classic
Clasicismul a fost o mi care de larg întindere în arhitectur , pictur , în alte arte vizuale care a început în jurul anului 1760, a atins apogeul între anii 1780-1790 i a durat pân în anii 1840-1850. (Voitec,1970)
Acest curent a r rit în mare parte ca o reac ie împotriva r elor stilului baroc i senzualului i frivolului stil decorativ rococo, care a dominat arta european începând cu secolul al XVIII-lea.
Pornind de la modelele artistice (arhitectur , sculptur , literatur ) ale Antichit ii, considerate ca întruchip ri perfecte ale idealului de frumuse e i armonie, clasicismul aspir
reflecte realitatea în opere de art des vâr ite ca realizare artistic , opere care s -l ajute pe om s ating idealul frumuse ii morale. Obiectivul acestui curent este de a exprima m re ia puterii regale i, în acest sens, noul stil se distan eazã de fantezia i emo ia barocului italian pentru a impune o viziune monumental bazat pe linii drepte, orizontale i verticale, pe echilibru, claritate i ra ionalitate.
Stilul neoclasic
Neoclasicismul este o mi care în arta, arhitectura i designul Europei i Americii de Nord, în secolele al XVIII-lea i al XlX-lea, caracterizat prin revirimentul stilului clasic grecesc
i roman.
Stilul neoclasic se caracterizeaz , în principal, printr-o întoarcere la formele greco- romane. Pentru arti ti, nu este vorba de a recurge la imitarea servil a antichit ii sau la experien a rena terii italiene, ci de a dezvolta noi principii, destul de repede transformate în reguli rigide:
claritate a expunerii, simplitate a structurii prin intermediul ordinii, al simetriei, al propor iilor.
Stilul romantic
Stilul romantic s-a dezvoltat în a doua parte a secolului al XlX-lea, ca o reac ie la stilul neo-clasic i la liniile riguroase de pân atunci. Acest stil de amenajare se caracterizeaz printr-o combina ie de culori pastelate, lini titoare, mobil pictat , materiale fine, imprimeuri florale ce ofer o not de elegan oric rei locuin e.
Stilul rococo-c ld rar
Stilul rococo-c ld rar este un stil arhitectural de ornamenta ie, r spândit în sec. al VIII-lea, provenind din Fran a. Caracterizat printr-o bog ie excesiv de linii, curbe, de ghirlande împletite asimetric etc.
Stilurile arhitecturale ale municipiului Craiova
Cea mai veche construc ie - din zona Craiovei - care s-a p strat, atestat ca atare, este mânastirea Co una (Foto 1)- Bucov ul Vechi,construit în stil muntenesc. Ea se înscrie în categoria construc iilor religioase monumentale din ara Româneasc . Dar, în afar de biseric , nu s-a p strat pân în vremea noastr nici una din vechile sale cl diri. Unele au c zut victim jafurilor i incendiilor provocate de du mani interni sau externi, altele au fost distruse de calamit i naturale, ca rev rs rile apelor Jiului i numeroasele cutremure de p mânt. Data construirii este indicat diferit în mai multe izvoare. Pisania indic data de 3 decembrie 1572.
O veche cartografiere sus ine c mân stirea ar fi fost zidit în 1483 (p rere la care subscriu, deopotriv , istoricii Bogdan Petriceicu Ha deu i Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatr (pentru temelie) i c mid (pentru soclu i ziduri) castrului roman Pelendava.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizat în stil muntenesc.
Biserica mân stirii Jitianu ( Foto 2), este considerat ctitorie a lui erban Voievod (1654-1658). Biserica a fost restaurat în 1717, 1852, 1910, 1926 i 1958. În decursul istoriei Craiovei, la Jitianu au fost adeseori ad postite importante o ti de ap rare a ora ului.
Ast zi, în interiorul cl dirii civile a mân stirii se afl o bogat colec ie de odoare ale artei medievale din Oltenia.
Arta craiovean de la sfâr itul sec.XVII i începutul sec.XVIII poart pecetea stilului brâncovenesc. Bisericile construite în acest stil au fost ref cute cu timpul. Unele dintre ele streaz înc numeroase vestigii ale artei brâncovene ti, cum sunt tâmpla frumos ornamentat , ancadramente florale, pridvoare sprijinite pe coloane, stema cu vulturul bizantin.
Asemenea biserici - cum sunt Sf Ilie, construit în 1720 de vornicul Ilie Oteteli eanu i marii negustori ai ora ului (zugravit de pictorul C. Lecca între1840-1841, ref cut în 1893, pictura
actual fiind cea executat de Gh. Ioanid i Gh. Tattarescu), Biserica Tuturor Sfin ilor (1700), Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730), M stirea Obedeanu (1747), Biserica Mântuleasa (1786), Sfântul Nicolae (1794) - relev m iestria constructorilor craioveni. (Buce, 2009)
Foto 1 Mân stirea Co una
Foto 2 Mân stirea Jitianu
1800 2009
Foto 3 Biserica Sfântul Dumitru
Un loc aparte între construc iile vechi îl ocup biserica Sfântul Dumitru (Foto 3), ctitorit de Matei Basarab în 1652. Timpul i oamenii aduc îns modific ri bisericii:
Constantin Brâncoveanu îi reface chenarele ferestrelor în stilul brâncovenesc; Constantin Obedeanu o restaureaz în 1723, iar boierii familiei Argetoianu în 1774. Din cauza cutremurului din 1840, biserica se deterioreaz i este închis pân în anul 1889, când au început lucr rile de restaurare sub conducerea arhitectului André Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala construc ie, f a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat în trei etape, de c tre pictorii francezi Emil Menpiot i Bories, terminându-se în anul 1933.
1996 2009 Foto 4 Casa B niei
Casa B niei (Foto.4) este cea mai veche cl dire existent azi în ora , datând din anul 1699; dup aprecierile istoricilor de art , ea continu una mai veche, din sec.XV, cl dit de Barbu Craiovescu. Ref cut de Constantin Brâncoveanu, Casa B niei are dou nivele, cu camere cu bol i de c mid la parter, cu camere i cerdace la etaj. A fost lucrat de c tre me terii arhitec i ai domnitorului, într-un stil popular.
Aici se aduna divanul Craiovei, iar în timpul ocupa iei austriece a fost re edin a administra iei st pânitorilor. Ulterior, cl direa a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pa a (1737-1739), locuin a particular a episcopului, localul primei coli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de coal pentru Gimnaziul "Fratii Buze ti" (1896-1914) i scoal normal de înv toare, l ca pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) i pentru sec ia de etnografie (din 1967).
Noile cl diri sunt construite de c tre me teri francezi, italieni, germani sau români, în diferite stiluri: rena tere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc. În plastica arhitectural domin formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez.
O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie Palatul Jean Mihail (Foto 5), realizat între anii 1899-1907 dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai boga i oameni ai României din acele vremuri, palatal constituie o adev rat capodoper arhitectonic . Cl direa era destinat a fi locuin particular .
La construc ia sa s-au folosit materiale de cea mai bun calitate. Valoroas stuctur , în parte aurit , luminatoarele, oglinzile vene iene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, sc rile din marmur de Carrara, pere ii tapita i cu m tase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate d deau înc perilor un aer de elegan i gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie i dotat de la început cu instala ie electric i înc lzire central .
1906 2002
Foto 5 Muzeul de art
Casa Vorvorenilor(Foto 6)- actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect de monumentalitate, realizat dup planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezint influen mai târzie a Rena terii franceze, caracterizat prin acoperi uri mansardate, multitudine de ornament ri i stucaturi, interioare bogat decorate.
Foto 6 Casa Vorvorenilor (1904)
1905 2009
Foto 7 Universitatea
Realizarea fostuluiPalat de Justi ie(ast zi sediul central al Universit ii) (Foto 7), a fost proiectat , în 1890, de arhitectu Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectur . O impun toare cl dire dominat de patru coloane ionice la intrare, asem nat fiind cu imaginea unui templu.
Foto 8 Prim ria Craiova (2009)
O alt construc ie deosebit este cl direa fostei B nci a Comer ului, acum sediul Prim riei Craiovei (Foto 8). Proiectat de arhitectul Ion Mincu, este terminat în 1916 de tre elevul s u Constantin Iotzu. Cl direa are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitralii, mozaicuri vene iene i grilaje de fier forjat.
1940 2009
Foto 9 Prefectura
O construc ie interesant , viguroas , cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, ast zi sediulPrefecturii i Consiliului Jude ean Dolj. (Foto 9) Oper a arhitectului Petre Antonescu, aceast cl dire a fost realizat între anii 1912-1913.
1917 Foto 10 Casa Alb
Dup Primul R zboi Mondial, pe plan stilistic se continu str dania de afirmare a elementelor na ionale în art . În Craiova acestei perioade, se construie te a a-numita Casa Alb (Foto 10) (pe una din laturile gr dinii centrale - English Park - realizat în stilul unui scuar londonez), dup planurile arhitectului Constantin Iotz.
1910 2009
Foto 11 Teatrul Na ional
Dintre realiz rile contemporane trebuie s amintim noul edificiu al Teatrului Na ional(Foto 11), inaugurat în 1973.
Cel care 1-a realizat, arhitectul Al. Iotzu (fiul lui Constantin Iotzu), prezenta el însu i opera sa într-un interviu acordat revistei Contemporanul (15.11.1972)
"...noua cl dire din Craiova e conceput în a a fel încât s i poat adapta scena i sala în func ie de montarea spectacolului în una dintre cele trei modalit i (elisabethan, italian i în aren ); între cl dirile masive din jur, teatrul are personalitatea sa prin orizontala lung , continuat de un paviament i apoi de parc - ce se impune în contrast cu ambian a...;
edificiul e un volum cu toate plinurile modulate, creând intrânduri i ie induri, iar suprafe ele netede constituie accente pe acest volum sculptural îmbr cat integral în travertin alb-g lbui...
Teatrul este dotat cu scen neobi nuit de întins (peste 40m adâncime) ".
Acest somptuos edificiu este o mândrie a Craiovei i a teatrului românesc în genere.
Parcul Romanescu
Un punct de o deosebit atrac ie din Craiova îl reprezint , prin pitorescul s u,Parcul Romanescu. (Foto 12) Unicat în România, acest valoros monument de arhitectur peisajer este i una dintre cele mai interesante realiz ri de acest gen din Europa.
Situat în partea de sud a ora ului, acolo unde se sfâr te Calea Unirii, el mai este cunoscut i sub numele de Parcul Bibescu, deoarece este amplasat pe un teren cump rat de Prim ria Craiovei, în anul 1853, de la o familie domnitoare.
Ini iativa realiz rii acestei importante lucr ri urbanistice apar ine cunoscutului edil i om de cultur N.P. Romanescu. Acesta a hot rât, în anul 1899, amenajarea unui parc pentru odihn i recreere. În anul 1900, la Expozi ia Interna ional de la Paris, proiectul a fost premiat cu medalia de aur, pentru ca, un an mai târziu, lucr rile de realizare a parcului s înceap sub conducerea arhitectului peisajist francez, Emil Redont, ajutat de fratele s u, Jules Redont i de Emil Pinard.
Pentru realizarea proiectului s-au utilizat solu ii îndr zne e, cum ar fi aclimatizarea i implantarea unor specii valoroase de arbori i arbu ti, realizarea unui cadru romantic, prin edificarea unor construc ii de tipul Podului Suspendat, Castelului în ruin , Rotondei, ori realizarea unui pod, din beton, care imit trunchiuri de arbori. Suprafa a total a parcului este de 96 de ha i cuprinde, pe lâng planta iile ornamentale de arbori i arbu ti, o întindere de ap de peste 4 ha, un hipodrom de 20 ha, drumuri, alei i poteci care însumeaz peste 35 km lungime. De asemenea, parcul este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole, o mic gr din zoologic i câteva restaurante.
O deosebit valoare au planta iile forestiere i ornamentale, cu peste 250 de specii de arbori i arbu ti. Dintre variet ile decorative, cele mai demne de aten ia vizitatorilor sunt Pinus excelsa wal (un conifer originar din Himalaya), Cerasus serrulata, Acer sacchannum, Alnus glutinosa etc.
Conceput i realizat ca un parc romantic, imaginat i amenajat în totalitate de arhitec i, Parcul Romanescu este, în felul s u, unic în România. De aceea, încânta i i mândri de parcul lor, locuitorii Craiovei au inut s -1 numeasc , în semn de omagiu, chiar cu numele fondatorului s u.
Fig. l2 Planul Parcului Bibescu Foto 13 Castelul Fermecat (1912)
Podul suspendat (Foto 14), de factur romantic continu arhitectura castelului fermecat prin cele dou arcade din ziduri groase cu ceneluri, în ate deasupra ruinelor stâncoase.
1917 1908
Foto 14 Podul Suspendat
Foto 15 Intrarea Principal în Parcul Romanescu
De-a lungul timpului stilurile arhitecturale de peste hotare, dar i cele române ti i-au f cut loc pe str zile acestui ora ce definea în trecut Cetatea Banilor i care ast zi încearc s fac o paralel între trecut i prezent.
BIBLIOGRAFIE
Badea, L. , Ghenovici, Alexandra (1974), Jude ul Dolj,Edit. Academiei, Bucure ti Bazilescu, . (1975), M rturii despre Craiova, Revista Mitropolia Olteniei, nr.5-6,
Craiova
Buce, Magda (2009),Trecutul în Craiova de ast zi,Edit. SimArt, Craiova
Ciobotea, D., B descu, L., Zarz , L., Pleniceanu, V., Avram, C., Lukacs, S.
(1999),Gr dinile i parcurile Craiovei,Edit. de Sud , Craiova
Deaconu, L. (2000), De la Alexandru loan Cuza la Carol I, Craiova 1859-1878, Edit.
Sitech, Craiova
Deaconu, L. (2001), Craiova 1898-1916. Saltul la urbanismul modern, Edit. Sitech, Craiova
Derer, P., Enache, C. (1982), Municipiul Craiova-Evolu ia urbanistic a Craiovei, Arhitectura, nr.3
Demetrescu, G.(1924),Craiova veacului trecut,Arhivele Olteniei, nr. 12-14, Craiova Diaconescu, R. (1975),Craiova. Album original,Edit. Sitech, Craiova
Dobrescu, N. (1906), Istoria Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupa iei austriece, Edit. Carol Gobl, Bucure ti
Duic , B. (1924), Craiova de odinioar , dup c tori str ini,Arhivele Olteniei, nr. 11, Craiova
Georgescu, A. (1923),Craiova acum o sut de ani, Arhivele Olteniei, nr.9, Craiova Georgescu, A. (1936), Craiova cercet ri istorice I, Târgul Craiovei, Edit.Ramuri,
Craiova
Ghica, Bude ti (1933), Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia, III, veacul al XVII-lea,BCMI, nr 71-74, Bucure ti
Ghica, Bude ti (1933), Evolu ia arhitecturii în Muntenia i Oltenia, IV, Noul stil românesc din veacul al XVIII,BCMI, nr.75, Bucure ti
Gheorghe, Otilia (2000), Oltenia studii i comunic ri.Volumul XII.Arheologie-Istorie, editat de Muzeul Olteniei
Giurescu, C. (1944), Material pentru Istoria Olteniei, Edit. Imprimeria Na ional , Bucure ti
Ha deu, B. P.(1978 ),Originile Craiovei,Edit. Scrisul Românesc, Craiova
Iorga, N.(1925),Ora ele oltene i mai ales Craiova, Arhivele Olteniei, nr. 20, Craiova Panaitescu, P.(1990),Istoria românilor,Edit. Didactic i Pedagogic , Bucure ti Nicol escu-Plop or, C.S. (1925), Însemn ri din trecutul Craiovei, Arhivele Craiovei,
Craiova
Rezeanu, P.(1995), Muzeul de Art Craiova,Edit. Scrisul Românesc, Craiova
Rezeanu, P. (1999), Studii i cercet ri de istorie i istoria artei, Edit. Helios, Craiova Rezeanu, P.( 2006),Craiova. Amintirile ora ului,Edit. Alma, Craiova
Voitec, Mira (1970), Rena tere, clasicism, baroc i rococo în arhitectura universal ,Edit. Didactic i Pedagogic , Bucure ti
***(1977),Istoria Craiovei,Edit. Scrisul Românesc, Craiova
ARHITECTUR , PORT I OBICEIURI POPULARE ÎN COMUNA GHERCE TI, JUDE UL DOLJ
ARCHITECTURE, COSTUMES, AND POPULAR HABITS IN GHERCE TI COMMUNE, DOLJ COUNTY
Daniel SIMULESCU Rezumat: Bog ia arhitecturii, portului, tradi iile i obiceiurile populare române ti, se fac pierdute odat cu trecerea anilor. Cândva, o comun în care specificul pur românesc era bine întip rit în via a de zi cu zi a localnicilor, comuna Gherce ti mai p streaz doar r e ale satului tradi ional românesc. Ast zi, se mai g sesc doar câteva zeci de case construite în stil tradi ional, multe dintre ele fiind într-un stadiu avansat de degradare sau chiar p site, iar altele urmând s lase locul liber unor vile moderne. În ceea ce prive te portul popular, acesta a fost înlocuit cu haine moderne, de fabric , realizate din fibre sintetice, deseori de o calitate îndoielnic . Cei mai b trâni p streaz cu drag, în cuferele de zestre ubrezite, elemente ale portului popular, pe care le transmit genera iilor posterioare. Astfel, ast zi mai sunt v zute cojoace, i ari, z velci, c i, ii, opinci, realizate manual cu mare m iestrie i migal în cas , ce se g sesc într-o stare foarte bun . De asemenea, tradi iile de s rb tori i cele cu diferite ocazii i- au pierdut din importan , interesul în rândul tinerilor în vederea însu irii i transmiterii mai departe a acestora, fiind din ce în ce mai redus.
Cuvinte cheie:arhitectur , obiceiuri populare, port tradi ional, comuna Gherce ti
Abstract: The Romanian architecture, costumes, popular traditions, and habits have a long and rich history. Once, a commune in which the genuine Romanian specificity was part of the inhabitants’ every day life, Gherce ti presently preserves only reminders of the traditional village.
There are only several tens of houses built in a traditional style, many of them badly damaged or even uninhabited, apparently “ready” to set the place free for modern households. With regard to popular costumes, they were replaced by modern manufactured clothes, made of synthetic fibers, and, most often, of doubtful quality. The eldest still preserve elements of the popular costumes in old chests and they are proud to offer them to the next generations. Thus, we may still find hand- made traditional cojoace, i ari, z velci, c i, ii, opinci, which illustrate the people’s craftsmanship and they are in good state of preservation. At the same time, holiday traditions reduced their importance, the youth’s interest in acquiring and further transmitting them gradually decreasing.
Key words:architecture, popular habits, traditional costumes, Gherce ti commune Introducere
Îmbog irea i p strarea identit ii na ionale au reprezentat mereu factori de laud i mândrie a fiec rei na iuni în parte. Un exemplu viu sunt S.U.A. care, tocmai prin faptul c etniile ajunse pe aceste t râmuri ale tuturor posibilit ilor î i p streaz identitatea na ional , au dus la spândirea în toat lumea a sintagmei „melting pot”. Aici, în mai toate marile ora e, sunt întâlnite cartiere dominate de anumite etnii: cartierul chinez, cartierul japonez, cartierul mexican, cartierul italian etc. Poporul român i-a construit în timp îndelungat o bogat identitate na ional , folclorul plin de tradi ii, valori, obiceiuri, elemente de arhitectur i port popular, fascinând numero i oameni din afara grani elor rii noastre.
Cu trecerea timpului, aceste valori i tradi ii populare române ti care s-au p strat sute de ani, sunt uitate pe zi ce trece i îndep rtate din cotidianul sumbru în care ne cufund m. Acest
bog ie popular , r mas mo tenire din vechi vremuri i foarte apreciat de c tre vizitatorii rii noastre, î i pierde interesul în rândul tinerilor.
a se întâmpl i în comuna Gherce ti, situat la 8 km în nord-estul municipiului Craiova. Apropierea de cel mai mare ora al Olteniei, a f cut ca influen a modern s se resimt
i în aceast comun , iar tradi ionalul s fie substituit aproape în totalitate de c tre nou.
Arhitectur
Înc de la jum tatea secolui al XIX-lea (comuna a fost înfiin at prin legea administrativ din 31 martie 1864), locuitorii din acea vreme î i construiau singuri locuin ele sau cu ajutorul dulgherilor, num rul acestora fiind foarte mic (3-4 oameni care se pricepeau la cioplirea lemnului sau me teri zidari –Foto 1).
Locuin ele se construiau din bârne cioplite cu securea i barda pe toate p ile. Acestea se ezau una peste alta pentru a forma pere ii, iar la col uri se încleiau prin scobituri sau cus turi i formau baza sau talpa casei; dup care se a ezau u ile i ferestrele, se în au pere ii pân la 2- 2,5m i apoi venea acoperi ul. Dup terminarea construc iei se f cea temelia zidit sub talp cu mid . Apoi se c ra p mânt în cas pentru în area podelei. Zidurile desp itoare interioare se f ceau din lemn sau c mid , iar zidul desp itor unde se f cea soba se construia numai din
mid (Badea, Ghenovici, 1974).
Foto 1 Cas tradi ional în satul Ungureni (comuna Gherce ti)
Casele erau tencuite atât pe interior cât i pe exterior cu mortar f cut din p mânt galben amestecat cu var sau nisip cu var i apoi v ruite. Paturile erau lungi, f cute din scânduri i acoperite cu a ternuturi lucrate din cânep i din lân , cu rogojin , care se mai g sea i pe pardoseal . Camerele aveau sobe de teracot , pe jos pardoseli din scândur sau parchet i erau luminate cu lampa cu gaz i mai târziu electric.
Camerele erau frumos mobilate, fiecare gospodar având pe jos covoare sau pre uri. La cap tul patului se afla de obicei o lad de zestre, adus de c tre femeie, ca zestre, la m ritat. Pe aceast lad stau velin e, c tâie, îmbr minte, oluri. În lad se g seau c i, haine, ale rin ilor i copiilor, pe care le îmbracau în zilele de s rb tori. Pe pere i se mai atârnau uneori i desenate, fotografii, o oglind , icoane cu candele i calendarul, iar la fereastr se puneau pahare, ce ti, plante i prosoape cusute de mân .
Familiile mai înst rite aveau la case i pivni , unde ineau putina cu mur turi, varz ,
În ceea ce prive te casele tradi ionale din comun , multe dintre acestea au disp rut de-a lungul timpul, fie au c zut în paragin din cauza vârstei, fie au fost demolate de proprietari, în locul lor r rind vile moderne (Foto 2).
Foto 2 Antitez între construc ie tradi ional i modern (sat Ungureni) Portul popular
În ierarhia valorilor artei populare române ti, portul ocup un loc important prin des vâr irea estetic a pieselor sale componente i diversificarea stilistic zonal grefat pe fondul unitar al artei populare române ti. Valoarea artistic a portului, unanim recunoscut , este rezultatul unei sinteze desf urat treptat, epoc de epoc , mijlocit de o multitudine de factori par ial releva i de cercetarea tiin ific (Barbu-Iura cu, 2008).
În secolul trecut, oamenii purtau haine tradi ionale, majoritatea fiind confec ionate în cas . Astfel, b rba ii în timpul iernii purtau c ciuli din piele de miel c ptu ite, negre i cu captu eal alb . Acestea aveau form cilindric sau conic , unii purtându-le cu mo , iar al ii cu fundul drept. Mai rar î i f ceau din piele de astrahan, de obicei cei mai avu i. Vara purtau p rie de pâsl , postav negru din paie sau sorg, iar de s rb tori purtau p rii bleumarin sau negre catifelate, din fetru.
ma ile b rba ilor erau din bumbac i esute în r zboi fiind purtate de obicei iarna. Erau largi i lungi în poale, pân aproape de genunchi, lipsite de flori i es turi, în afar de cele ale fl ilor sau însur eilor ce se împodobeau cu gulere, piep i i mânecu e cu râuri, mai ales în zilele de s rb tori. De la mijloc în jos purtau izmene din bumbac esute în cas din pânz , ce în sus se legau cu brâni or, iar jos cu br cinar. La mijloc, b rba ii se încingeau cu bete sau brâu din lân (Foto 3).
Iarna purtau cojoace, duman, haine i pantaloni de dimie (stof de lân esut la r zboi).
Vara, purtau pantaloni albi esu i în cas , iar cei mai în vârst izmene largi, c i largi peste care se încingeau cu brâu, bete. În picioare purtau cizme i bocanci sau opinci în timpul iernii i sandale din curele vara.
Cojocul era f cut din piele de oaie, cu lân la interior i modele din piele colorat . Se mai cea de-asemenea i ub din stof de dimie sau din piele de oaie. Se mai purtau i cojoc sau pieptar, cojocel de piele scurt i f mâneci, deseori împodobit cu flori, cusute cu ibriuri.
Femeile purtau o cârp din borangic lung de 2 m i lat de 40-50 cm (maram ). Aceasta se a eza pe cap, iar partea mai lung se atârna pe spate, în timp ce cealalt parte se d dea în jurul gâtului (Foto 4).
Foto 3 Costum popular b rb tesc (surs : Enache, 1982)
Foto 4 Costum popular femeiesc (surs : Enache, 1982)
Fetele tinere î i purtau podoaba capilar în coade împletite în fa sau în spate cu panglici colorate, mai ales ro ii. La s rb tori se îmbr cau cu ii, c i cu boboci cu alti i pe deasupra fusta z velc din catifea, de obicei neagr , cusut cu boboci, i un pieptar tot din catifea ornat cu boboci colora i i m rgele (Foto 5) i se înc au cu pantofi i ciorapi. În urechi purtau cercei de aur, mari, cu dou rânduri, cu medalion sau coco ei. La gât cele mai înst rite purtau s lbi de aur sau m rgele de diferite culori i râuri (Enache, Ple a, 1982).
Vara i iarna, femeile purtau z velci, ii esute în cas , ornate cu flori (de obicei boboci de trandafiri de diferite culori - Foto 6). Z velcile de s rb tori erau ornate frumos cu fir de beteal , borangic i fluturi, unele din ele costând foarte mult.
Scurteica era o hain indispensabil femeii, ce figura în foaia de zestre. Era o hain lung pân sub genunchi, c ptu it cu guler din blan de vulpe de sus pân jos. Pe cap purtau o basma sau col de catifea i basma sau broboad iarna.
