Tehnoredactare: Ștefan DUDU
Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER, Veronica CHEDEA, Mariana ROPOTĂ, Anca GHEORGHE,
Cristina TABUC, Ioan SURDU
Tehnoredactare: Ștefan DUDU
Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER, Veronica CHEDEA, Mariana ROPOTĂ, Anca GHEORGHE,
Cristina TABUC, Ioan SURDU
I. Definiții, terminologie și simboluri 1-6
II. Introducere 7-8
III. Valoarea nutritivă a cărnii de porc 9-14 IV. Subproduse neconvenţionale -
resurse de grăsimi nesaturate 15-18 V. Cerinţe nutriţionale pentru
porcii la îngrăşat 19-22
VI. Recomandări generale de bune
practici pentru hrană şi apă 23-24 VII. Interrelaţia nutriţie - bunăstare 25-26 VIII. Soluţii nutriţionale particularizate 27-49
VIII.1 Turtele de camelină 27-32
VIII.2 Turtele de seminţe de struguri 33-40 VIII.3 Criza de înțărcare la purcei 41-49
BIBLIOGRAFIE 50-52
Aditiv furajer – ingrediente nutritive care intră în structura nutrețurilor combinate în vederea măririi valorii nutritive, a valorificării componenților hranei, a gradului de consumabilitate, a performanțelor de producție, a calității produselor animaliere, a menținerii sănătății animalelor și profilaxiei în combaterea unor boli, a stimulării ritmului de creștere și a producției, a reducerii cantității substanțelor eliminate prin dejecții în vederea protecției mediului și a îmbunătățirii condițiilor de mediu.
Crescător – orice persoană fizică sau juridică responsabilă temporar sau permenent cu îngrijirea animalelor, în temeiul unui contract sau în temeiul legii.
Furajele includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteză care, folosite în hrana animalelor, asigură funcționarea normală a organismului și realizarea producției scontate.
Norma de hrană – cantitatea de substanțe nutritive care trebuie administrată unui animal timp de 24 de ore, atât pentru întreținerea funcțiilor vitale, cât și pentru realizarea unei producții planificate.
Nutrient – substanță ce poate fi asimilată direct și în întregime. Poate exista ca atare, dar cel mai adesea, în urma proceselor de digestie.
Nutriția – reprezintă ansamblul schimburilor ce se stabilesc între organism și mediul în care acesta trăiește, schimburi ce urmăresc furnizarea de energie și substanțe necesare menținerii structurii țesuturilorși bunei funcționări a organismului.
Nutrețuri combinate – amestecuri de nutrețuri de origine vegetală, animală, microorganică, minerală, precum și de aditivi furajeri cu acțiune specifică, care sunt astfel dozate încât să asigure cerințele nutritive pe specii, categorii de vârstă și producție.
Producție animală – cantitatea de produse animaliere obținută, într-un anumit interval de timp definit sau pe durata ciclului de producție, de la un animal domestic crescut în condiții de fermă.
Rație – cantitatea de nutrețuri obținută prin optimizare, care acoperă integral cerințele normei de hrană ce trebuie administrată unui animal timp de 24 de ore, atât pentru întreținerea funcțiilor vitale, cât și pentru realizarea unei producții scontate.
Substanțele toxice interzise pentru furajarea animalelor – substanțe care nu satisfac nevoile alimentare ale animalelor, prezența lor în nutrețuri periclitează sănătatea și productivitatea animalelor, respectiv sănătatea consumatorilor de alimente de origine animală.
NC – Nutreț combinat PB – Proteină brută
PBD – proteina bruta digestibila;
AG – Acizi grași
AG n-3 – Acizi grași din familia omega 3 AG n-6 – Acizi grași din familia omega 6 EM – Energie metabolizabilă.
NTG – Număr total de germeni E. Coli – Escherichia coli NTF – Număr total de fungi
.
Cercetările moderne și managementul fermei sugerează faptul că programele de hrănire actuale trebuie modificate în sensul optimizării nutriției prin adaptarea la noile condiții și obiective. O componentă cheie a furajării moderne o constituie astfel, eliminarea decalajului dintre cantitate și calitate, ceea ce presupune ca prin hrană să se asigure maximizarea potențialului genetic al animalului la care se adaugă obținerea de produse cu calitate îmbunătățită. În egală măsură, trebuie să existe o concordanță între nutriție, sănătate și bunăstare. Multă vreme în formularea dietei pentru suine s-a avut în vedere acoperirea cerințelor nutriționale de energie și proteină în scopul optimizării performanțelor de creștere, obținerii unui procent ridicat de carne în carcasă și asigurarea necesarului de minerale și vitamine pentru eliminarea simptomelor de deficiență.
Disponibilul de hrană pentru om și animale este
suficient
?
În timp, la aceste aspecte s-a adăugat necesitatea îmbunătățirii calității cărnii și asigurarea standardelor de bunăstare la animale pentru a răspunde astfel cerințelor consumatorului din ce în ce mai bine informat cu privire la aspectele legate de interrelația între hrană, sănătate, bunăstare.
CERERE URIAȘĂ DE HRANĂ POPULAȚIA
LUMII ÎN CREȘTERE
Soluţii nutriţionale
Valorificarea superioară a resurselor existente.
Noi resurse furajere de tipul subproduselor.
Hrană cu impact pozitiv asupra cantității și calității.Carnea de porc este unul dintre alimentele cele mai consumate, în ciuda efectelor „presupus”
dăunătoare. Dincolo de aspectele legate de preferințe culinare și/sau calități gustative, carnea de porc se caracterizează prin conținut ridicat de proteină, energie, vitamine și minerale. În ultimii ani, s-au obținut hibrizi cu un conținut redus de grăsime care au stopat oarecum opiniile conform cărora acest tip de carne conține cantitate mare de grăsime saturată care influențează negativ sănătatea consumatorului. Depășirea sintagmei
“Nu Lipidelor” nu a rezolvat total problema calității cărnii de porc. Astfel, la eforturile geneticienilor de a modifica potențialul de sinteză a cărnii au început să se adauge cele ale nutriționiștilor pentru ameliorarea structurii lipidelor. În fapt, nutriția reprezintă factorul principal implicat în ameliorarea structurii lipidelor din carne.
Ca urmare, s-a statutat faptul că prin hrană putem modifica calitatea lipidelor. Lipidele nu trebuie subestimate deoarece sunt surse de energie, acizi grași esențiali, vitamine liposolubile și pigmenți, ceea ce le conferă un rol nutrițional important.
Carcase Mangalita - Turda
Componenți cheie în structura lipidelor.
Valoarea biologică a lipidelor este dată de prezenţa în structura lor a AG polinesaturaţi care trebuie să fie aduşi prin alimentaţie.
Lipsa AG polinesaturaţi din dietă provoacă tulburări metabolice.www.wikipedia.com
Aşadar, elementele cheie ale lipidelor sunt acizii grași. Nutriţioniştii și-au focalizat cercetările asupra tipurilor de AG polinesaturaţi și echilibrului în dietă între AG polinesaturaţi n-3 de tipul acidului alfa linolenic (18:3n-3) și AG polinesaturaţi n-6, respectiv acid linoleic (18:2n- 6). Raportul dintre AG polinesaturaţi n-6:n-3 este considerat un factor de risc pentru maladii, în special prin formarea cheagurilor de sânge ce pot conduce la stop cardiac (Enser, 2000). Se recomandă ca acest raport să fie mai mic de 4.
Acizii grași sunt implicați în numeroase aspecte tehnologice ale calității cărnii. Componentele calității tehnologice a cărnii sunt: soliditatea (fermitatea), pragul de viața (oxidarea și pigmentarea lipidelor), gustul și mirosul (Wood şi col., 2004).
Un conţinut ridicat al AG polinesaturaţi, pe lângă aspectele pozitive legate de implicaţiile asupra sănătăţii, ca nutrienţi esenţiali care pot modula favorabil stări de boală, creşte riscul de degradare oxidativă a lipidelor. O cale de diminuare/contracarare a efectelor nocive ale acestui proces în organism îl constituie folosirea de resurse cu conținut ridicat în antioxidanţi naturali de tipul polifenolilor, vitamina E etc., sau adaosul unui extract de plante bogat în polifenoli.
În INCDBNA – Baloteşti au fost elaborate, testate și validate soluții nutriţionale care au adus un plus de cunoştinţe ştiinţifice cu impact pozitiv social, economic şi de mediu.
O soluţie viabilă la problema calităţii produselor de origine
animală.
Soluțiile alternative trebuie să aibă caracteristici nutriționale care să permită un PLUS DE VALOARE PRODUSELOR!!!!
Nutriţia este elementul cheie pentru orice strategie de reducere a bolilor la nivel global.
Foamea, malnutriţia, obezitatea şi hrana nesigură sunt cauze principale ale bolilor, astfel că cea mai bună nutriţie se traduce în îmbunătătirea considerabilă a sănătaţii noastre (WHO, 2002).
Într-o lume care se schimbă rapid întrebarea care se pune este cum putem implementa un sistem durabil de producere a hranei în condiţii de siguranţă şi securitate alimentară pentru a nu periclita civilizaţia. Hrana este consideraţă “veriga slabă”
a civilizaţiei cu atât mai
mult cu cât schimbările
climatice ameninţă
securitatea alimentară
(Brown, 2011).
Camelina
Camelina (Camelina sativa) poate fi considerată un ingredient low–input necesitând cantităţi mici de apă şi fertilizare redusă faţă de alte specii de oleaginoase. Prin valoarea sa nutriţională, camelina reprezintă o oportunitate pentru cercetările nutriţionale şi de tehnologie a hrănirii. Principala caracteristică ce dă un plus de valoare acestui ingredient este reprezentată de conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut în ulei de 35-38%, din care la un nivel destul de ridicat se găseşte AG linolenic (38-40%).
În ultimii ani, cercetările asupra acestei resurse vegetale au luat amploare ca urmare a conţinutului în lipide şi a structurii acestora dar, şi ca urmare a utilizării uleiului extras ca biodisel pentru avioane. Turtele rămase după extracţia uleiului pot fi dirijate către alimentaţia animalelor. Alături de conţinutul ridicat în AG benefici sănătăţii (linolenic, DHA) se remarcă conţinutul ridicat în antioxidanţi naturali ai uleiului de camelină, cum ar fi tocoferolii, ceea ce determină o stabilitate crescută a uleiului şi o rezistenţă mărită la oxidare
.
Turtele de camelină:
Obținute după extragerea uleiului din semințe.Principala caracteristică ce dă un plus de valoare acestui subprodus - conţinutul ridicat în grăsime (11,03%) şi structura AG din lipide (89% AG nesaturaţi d.c. 61,38% AG polinesaturaţi d.c.
33,23% AG n-3).
Conţinutul în proteină este ridicat (39,61%), precum şi valoarea biologică a acesteia (nivelul de lizină - 2,02 % şi metionină - 0,94%).
Subprodus bogat în antioxidanți naturali (tocoferoli).Turte din seminţe de struguri:
Obținute din seminţele de struguri prin presare la rece după extragerea uleiului.
Cantități importante de subproduse (turte din seminţe de struguri) sunt disponibile pentru a fi utilizate în hrana animalelor.
Conţin un nivel ridicat de acizi graşi nesaturaţi (84,66%) din care AG polinesaturaţi 65%, cu predominanța AG n-6 (62,71%), iar AG n-3 2,39%.
Conținut proteic 10,64%, iar în grăsime 5,97%.
Subprodus bogat în antioxidanți naturali (5-8%).0 10 20 30 40 50 60 70
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic Turte de camelina- compoziţia în AG
esenţiali
0 10 20 30 40 50 60 70
AGP AG n-6 AG n-3
AG
linolenic AG linoleic
Turte de semințe de struguri - compoziţia în AG esenţiali
Un aspect important, de care trebuie să se ţină seama în orice strategie de formulare a reţetelor de nutreţ combinat, îl constituie asigurarea cerinţelor nutriţionale la un nivel care să permită atingerea de performanţe permise de potenţialul genetic, un optim economic, o stare bună de sănătate şi calitate superioară a produselor.
Confortul nutriţional este o garanţie pentru o bună stare de sănătate şi implicit pentru bunăstare
.
În consecinţă, recomandările nutriţionale trebuie să ţină seama de nevoile lor comportamentale şi de satisfacerea cerinţelor fiziologice, iar respectarea acestora duce implicit la evitarea tulburărilor metabolice şi nutriţionale.
Categoria EM PB Lizină Met. + Cis.
kcal/kg % % %
Purcei după înţărcare - 15 kg
3300 18,3 1,15 0,70
Tineret porcin
15-30 kg 3250 17,3 0,95 0,57
Porci creştere - îngrăşare (30- 50 kg)
3100 15,5 0,80 0,48
Porci îngrăşare
(50-80 kg) 3100 14,5 0,70 0,42 Porci finisare
(80-110 kg) 3100 13,5 0,60 0,36 Conţinutul minim al NC în energie, proteină
brută şi aminoacizi esenţiali
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme INCDBNA Baloteşti
Conţinutul minim al NC în macroelemente
Categoria Ca P total Na
% % %
Purcei după înţărcare - 15 kg
0,80 0,60 0,10
Tineret porcin
15-30 kg 0,80 0,60 0,10
Porci creştere - îngrăşare (30- 50 kg)
0,70 0,55 0,12
Porci îngrăşare
(50-80 kg) 0,60 0,50 0,12
Porci finisare
(80-110 kg) 0,60 0,45 0,12
Categoria Vit. A Vit. D3 Vit. E U.I./kg U.I./kg mg/kg Purcei după
înţărcare - 15 kg
2.500 250 16
Tineret porcin
15-30 kg 2.500 250 16
Porci creştere - îngrăşare
(30-50 kg) 1.500 200 11
Porci îngrăşare
(50-80 kg) 1.500 200 11
Porci finisare
(80-110 kg) 1.500 200 11
Conţinutul minim al NC în vitamine
i
În cazul hibrizilor proveniţi din import vor fi respectate normele de hrană caracteristice hibridului respectiv, specificate în ghidul de creştere şi întreţinere al acestora.
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme INCDBNA Baloteşti
Surse: Legea Zootehniei, 2002; ANSVSA, 2005; Norme INCDBNA Baloteşti
(Surse: Ordinul ANSVSA, 2005; Legea Zootehniei, 2002; Animal Welfare – Pigs-Code of Welfare 2010):
Animalelor trebuie să li se asigure hrană care sa satisfacă cerinţele nutriţionale diferenţiate pe categorii de vârstă şi greutate.
Recomandările nutriţionale trebuie să ţină seama de nevoile lor comportamentale şi de satisfacerea cerinţelor fiziologice, iar respectarea acestora duce implicit la evitarea tulburărilor metabolice şi nutriţionale.
Accesul la hrana trebuie să se facă uşor.
Hrana trebuie să fie în cantitate suficientă pentru a atinge un nivel optim de performanţă.
Administrarea hranei trebuie să se facă cu regularitate, respectându-se anumite intervale de timp.
Hrana trebuie să fie administrată cel puţin într-un tain pe zi.
La purceii sugari, purceii înţărcaţi şi porci la îngrăşat este indicat accesul liber la hrană.
Animalele întreţinute într-o boxa colectivă se selectează în funcţie de greutatea corporală.
Periodic vor fi prelevate probe de furaje pentru analize de laborator, iar în caz de morbiditate–
mortalitate, se fac prelevări de furaje incriminate.
Este interzisă administrarea în hrana porcilor a apelor grase (lături) provenite de la unităţi de alimentaţie publică.
Totodată este interzisă utilizarea în hrană a făinurilor proteice (cu excepţia făinii de peşte).
Bunăstarea = starea animalului în relaţie cu mediul său înconjurător (Broom, 2003)
În ultimii ani, producţia animală a crescut ca eficienţă acest fapt fiind privit ca o poveste de succes. Dezvoltarea sectorului de creştere animală a avut însă preţul ei, preţ ce a fost plătit în special de animale.
Bunăstarea animalelor este un domeniu complex care poate fi afectat de numeroși factori care includ atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.
Datorită acestui fapt, s-au stabilit de comun acord de către consumatori, oamenii de știință, legiuitori și fermieri 4 principii generale ale bunăstării animalelor:
adăpost corespunzător, hrănire bună,
stare de sănătate bună,
comportament corespunzator (Kjaernes și Keeling, 2004, Keeling şi Veissier, 2005).
Nutriția - element cheie pentru orice strategie de reducere a bolilor
Sursa poză: www.google.ro
VIII.1. Turtele de camelină
sunt subproduse puţin costisitoare de la industria uleiului, cu potenţial valoros pentru hrana porcilor.Într-un procent de 12% în hrana porcilor la îngrăşat, turtele de camelină:
permit obţinerea de performanţe bioproductive similare celor obţinute în cazul utilizării resurselor clasice.
0 20 40 60 80 100 120
G inițială G finală
Evoluția greutății corporale (kg) Hrană bazată pe turte de camelină comparativ cu şrot de floarea soarelui
Șrot fl. soarelui Turte camelină
0 0,2 0,4 0,6 0,8
Șrot fl. soarelui Turte camelină Spor mediu zilnic (kg)
Hrană bazată pe turte de camelină comparativ cu şrot de floarea soarelui
Turtele de camelină
asigură un % de țesut muscular de 60,5% (Clasa E) față de 57% în cazul șrotului de fl. soarelui.E
Efectele turtelor de camelină asupra compoziției tisulare în acizi grași esențiali
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4
Longissimus dorsi Țesut hepatic
Acizi grași linolenic la nivel muscular și hepatic
< de 1,36 ori
0 10 20 30 40 50
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic Compoziția în acizi grași esențiali în m.
Longissimus dorsi – Turte camelină vs. şrot floarea soarelui
șrot fl. Soarelui Turte de camelină
0 5 10 15 20 25 30 35 40
AGP AG n-6 AG n-3 n-6/n-3 linolenic linoleic Compoziția în acizi grași esențiali în țesutul
hepatic – Turte camelină vs. şrot floarea soarelui
șrot fl. Soarelui Turte de camelină
>1,94 ori
Predispoziţia ţesutului hepatic la procesele oxidative
Specificație
Ţesut hepatic
*
Şrot de floarea soarelui
Turte de camelină
Vitamina A (µg/g ficat) 160,73 166,72
Vitamina E (µg /g ficat) 14,45 14,02 Superoxid dismutază
(U/mg proteine/min) 12,15 12,72 Index de
peroxidabilitate 69,76 72,15
Malondialdehide
(µg/g ficat) 0,47 0,51
*Analize efectuate la INRA Franța de dr. ing. Nicoleta Lefter (Lab. Nutriţie Animală, INCDBNA Baloteşti).
Adaosul a 12% turte de camelină în rețeta porcilor Topigs, aflaţi în faza de îngrăşare- finisare nu a condus la modificarea semnificativă (P>0,05) a nivelelor vitaminelor A şi E din țesutul hepatic şi a concentraţiei enzimelor antioxidante superoxid dismutază.
Valorile obţinute pentru concentraţia de malondialdehică hepatică la lotul cu turte de camelină se încadrează în limitele normale de acceptabilitate pentru consumatorul uman (0,5 – 1,0 μg MDA/g ţesut, Haak şi col. 2006;
Gatellier şi col., 2010).
Compoziția în acizi grași polinesaturați, în special n-3, precum și în antioxidanți de tipul vitaminei E în turtele de camelină permit ameliorarea structurii lipidice a cărnii de porc, dar și o bună stare de sănătate a animalelor.
Turtele de camelină nu afectează performanţele bioproductive ale animalelor.
VIII.2. Turtele de seminţe de struguri
Subprodusele de la industria uleiului, respectiv turtele de semințe de struguri, sunt o resursă potențială pentru hrana animalelor ce ar putea contribui la creșterea disponibilului de hrană pentru animale, în condițiile valorificării superioare a acestora. Ca resurse de hrană, aceste subproduse sunt de interes economic, dar și social. În plus, în rețete optimizate nutrițional pot aduce un plus de valoare produsului finit. Sub aspect nutriţional, pe lângă binecunoscutele substanțe biologic active respectiv polifenolii cu puternice proprietăţi antioxidante, aceste subproduse conţin şi ulei rezidual (6,42 %), a cărui compoziţie chimică este foarte interesantă. Astfel, conținutul în acizi grași nesaturați este foarte ridicat (~85%), cu o pondere importantă a acizilor grași polinesaturați (65%), în special din familia n-6 (~62%).
Numeroase studii au evidențiat efectul antioxidant al extractelor din struguri datorită conținutului ridicat în polifenoli (Goni şi col., 2007; Brenes şi col., 2008; Chedea şi col, 2010).
Forma spectrală a compușilor polifenolici în turtele de semințe de struguri
271 nm
Este ştiut faptul că flavonoidele au o activitate antioxidantă superioară de 50 de ori vitaminei E şi de 20 de ori vitaminei C.
Efectele turtelor de semințe de struguri asupra performanțelor bioproductive
Spectre în plasma de porc
0 20 40 60 80 100 120
G inițială G finală Evoluția greutății corporale (Kg)
Martor Turte struguri
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
Martor Turte struguri
Spor mediu zilnic (kg)
Un nivel de includere de 5%
în structura rețetelor de nutreț combinat conduce la obținerea de performanțe similare.
~278 nm
~278 nm
Structura polifenolilor din extractul apos de seminţe de struguri suferă modificări prin metabolizare astfel că maximul de absorbţie se modifică crescând de la 271 nm la 278 nm.
Polifenolii din clasa catechinelor se absorb la 280 nm. Spectrul arată că polifenolii din clasa catechinelor au fost absorbiți și prezenți în plasma porcilor hrăniți cu dietă pe bază de turte de semințe de struguri.
Compoziția mușchiului Longissimus dorsi în AG esențiali prin folosirea turtelor din semințe de struguri
0,00 2,00 4,00 6,00 8,00 10,00 12,00 14,00
AGP AG n-6 AG n-3 AG linolenic linoleic Compozitia în AG esențiali
Martor Turte de semințe struguri
> 2,25%
> 5,22%
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80
AG n-3 AG linolenic
Compoziția în AG n-3 și linolenic
Martor Turte de semințe struguri
> 1,4%
> 12%
Acizii grași polinesaturați s-au încorporat într-o pondere de 2,25% mai mare în cazul mușchiului provenit de la animale cu dietă pe bază de turte de semințe de struguri. Aceeași tendință s-a constatat în cazul AG linoleic, care s-a sintetizat mai pronunțat (mai mult cu 5,22%) în cazul adaosului de turte în hrana animalelor. Chiar dacă nivelul acidului gras α-linolenic a fost mai scăzut în turte față de AG linoleic, la nivelul țesutului muscular sinteza AG α-linolenic a fost mai accentuată cu 12% pe fondul includerii turtelor de semințe de struguri în dietă. O explicație posibilă a creșterii nivelului AG esențiali în mușchi constă în faptul că turtele conțin la un nivel foarte ridicat principi activi de tipul polifenolilor care potențează efectele AG asupra compoziției mușchiului. Rezultatele noastre sunt întărite de teoria, în general acceptată, conform căreia variația în AG este datorată hranei, dar și de prezența substanțelor cu
După fabricarea vinului rămân tone de semințe, uleiul extras din acestea constituind un produs secundar al industriei vinului. O mare parte din deșeurile de la industria vinului, respectiv tescovina, inclusiv semințele se aruncau, constituind astfel o sursă de poluare. Turtele de semințe de struguri sunt subproduse de la industria uleiului, cu un potențial nutrițional valoros dat de conținutul în acizi grași, dar, mai ales, în polifenoli.
Un nivel de includere de 5% în hrana porcilor în finisare nu afectează performanțele bioproductive, iar calitatea cărnii este îmbunătățită. Valorificarea superioară a acestor subproduse va contribui la creșterea disponibilului de hrană.
Răspunsul organismului animal la nivelul ridicat de AG polinesaturați combinat cu proprietățile antioxidante s-a reflectat în calitatea cărnii și starea de sănătate.
VIII.3. Criza de înțărcare la purcei
Efectul nivelului proteic asupra unor parametri serici, compoziției fecalelor și performanțelor la purcei în criza de înțărcare
Perioada imediat următoare înțărcării purceilor constituie permanent un subiect de dezbateri în lumea științifică. Există puține informaţii ştiinţifice cu privire la interrelațiile între nivelul proteic și al AA esențiali, frecvența enteritelor și modificările plasmatice ale unor parametrii serici.
Schimbarea bruscă a alimentației, dezvoltarea incompletă a echipamentului enzimatic care să le permită purceilor digestia componenților nutriționali din hrană și dezechilibrul între nutrienţi, provoacă stresul nutrițional care asociat cu cel social și de mediu generează creșterea fluxului de radicali liberi în corpul animalului și implicit stări morbide.
Efectele imediate produse în situațiile sus menționate constau în creșterea fermentației proteinei nedigerate la nivelul tractusului gastro- intestinal, ceea ce duce la apariția stării de boală, fecale apoase (Wellock și col., 2008) asociată cu diminuarea performanțelor de creștere.
Efectul restricției proteice asociat cu menținerea/restricția nivelului AA limitativi asupra unor indicatori serici la purcei după înțărcare (D-1 and D-7, µg/dL) ).
Dinamica modificărilor anumitor indicatori serici la purcei TOPIGS pre- și post înțărcare (D-0, D-01, D-1, D7, µg/dL).
Timp* Cortizol Vitamina E Seleniu Cupru
D-0 1.71 252.50 10.67 132.85
D-01 2.17 250.00 11.40 140.03
D-1 1.86 190.00 11.64 169.95
D-7 1.69 176.50 12.65 179.45
*prelevarea probelor de sânge:
D-0 = în maternitate înainte ca purceii să fie separați de scroafele mame; D-01 = în maternitate după ce purceii au fost separați de scroafele mame; D-1 = o zi după separare de scroafele mame, după transfer în creșă; D-7 = 7 zile după înțărcare.
Diferiți factori de stres (sociali, de mediu sau nutriționali) pot afecta, în mod diferit, anumiți parametri serici cunoscuți ca având efecte pozitive asupra stării de sănătate a purceilor în perioada critică de dezvoltare a acestora. Schimbarea mediului și separarea de scroafele mame determină creșterea nivelului cortizolului, Cu și Se, în timp ce vitamina E înregistrează un declin nesemnificativ.
0 100 200 300
D-1 Control
D-1 Dieta 1
D1 Dieta 2
D-2 Control
D2 Dieta 1
D-2 Dieta 2 Modificări ale unor parametri serici în diferite
etape tehnologice ale înțărcării
Vitamina E Seleniu Cupru
*prelevarea probelor de sânge:
D-0 = în maternitate înainte ca purceii să fie separați de scroafele mame; D-01 = în maternitate după ce purceii au fost separați de scroafele mame; D-1 = o zi după separare de scroafele mame, după transfer în creșă; D-7 = 7 zile după înțărcare.
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3
D-1 Control
D-1 Dieta 1
D1 Dieta 2
D-2 Control
D2 Dieta 1
D-2 Dieta 2 Concentrațe plasmatică cortizol
Faptul că nivelul AA a fost menținut la nivelul cerințelor, în pofida reducerii nivelului proteic, a permis organismului animal să își autoregleze mecanismele de apărare contra stresului oxidativ, permițând creșterea biodisponibilității Se, Cu, Zn. Din contră, restricția nutrițională proteică asociată cu cea aminoacidică a afectat concentrația Cu, Zn fapt ce ne poate conduce la ideea că sub un anumit prag de restricționare a AA esențiali, organismul nu dispune de mijloace suficiente de autoreglare pe fondul deficientelor nutriționale. Vitamina E a înregistrat un declin semnificativ indiferent de tratamentul aplicat, iar cortizolul a atins valori similare celor din maternitate la 7 zile de la înțărcare. Perioada post înțărcare nu a fost caracterizată prin probleme majore de sănătate.
0 0,5 1 1,5 2 2,5
0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
0 5 10 15 20 25
Scor fecal(mark 1 to 4)
lg UFC /g
NTG, E. coli, Salmonella, NTF și scor fecal)
NTG E coli Salmonella NTF Scor fecal
Valorile înregistrate pentru bacterii și fungi au fost în limite normale. Numărul total de germeni aerobi mezofili (TNG) și dintre aceștia bacteriile patogene Escherichia coli și Salmonella nu au fost afectate semnificativ de tratamentul aplicat. Între fungii identificați în probele de fecale prelevate, predominante au fost coloniile de Aspergillus niger, Mucor, Rhizopus și yeast.
Cu mici excepții, atât scorul de consistență fecale, cât și incidența diareii nu ne-au dat indicii că purceii au tulburări grave.
Pe fondul reducerii nivelului proteic fără ca AA să fie restricţionați frecvența enteritelor s-a redus de 1,37 ori, iar restricția proteică și AA a dus la creșterea frecvenței enteritelor de 1,27 ori.
1,00 11,00 21,00 31,00 41,00 51,00 61,00 71,00 81,00
C C Diet 1 Diet 1 Diet 2 Diet 2
Incidenta diaree
Frecventa enterita Zile cu diaree medie = 26.19
medie = 19.05
medie = 33.33
0 20 40 60 80 100 120
Dieta 1 Dieta 2 M
Cost/Kg spor
Cost/ Kg proteină ingerată
Cost /kg proteina ingerata Cost/kg spor
Prin respectarea conceptului de proteină ideală în cazul Dietei 1 se reduc costurile, atât pe kg spor (<3,44% faţă de lotul martor), cât şi pe Kg proteină ingerată (<3,23% faţă de lotul M), în timp ce diminuarea nivelului proteic şi în aminoacizi esenţiali în Dieta 2 conduce la o creştere cu 10,7% a costului/Kg spor faţă de lotul M, însoţit de o diminuare cu 9,68% a costului pe Kg proteină ingerată faţă de lotul M.
O dietă prin care nivelul AA este menținut la nivelul cerințelor, în pofida restricției proteice nu numai că diminuează costurile, dar nu are efecte negative asupra stării de sănătate sau performanțelor de creștere ale purceilor.
1. Animal Welfare –Pigs-Code of Welfare. 2010.
2. Brenes, A., Viveros, A., Goni I., Centeno C., Sayago-Ayerdy S. G., Arija, I., & Saura-Calixto, F.
2008. Effect of Grape Pomace Concentrate and Vitamin E on Digestibility of Polyphenols and Antioxidant Activity in Chickens. Poultry Science.
87, 307–316.
3. Broom D M. 2008. Welfare assessment and relevant ethical decisions: key concepts. Annu.
Rev. Biomed. Sci., 10, T79-T90.
4. Brown Lester. 2011. Planul B 4.0. Mobilizarea generală pentru salvarea civilizaţiei. Editura Expert. Bucuresti.
5. Chedea, V. S., Braicu, and C., Socaciu, C. 2010.
Antioxidant/prooxidant activity of a polyphenolic grape seed extract. Food Chemistry. 12, 132–139.
6. EU-Welfare legislation on pigs. 2010.
7. Enser, M., Richardson, R. I., Wood, J. D., Gill, B.
P., & Sheard, P. R. 2000. Feeding linseed to increase the n 3 PUFA of pork: fatty acid composition of muscle, adipose tissue, liver and sausages. Meat Science, 55, 201–212.
8. Gatellier Ph., A. Kondjoyan, S. Portanguen, V.
Santé-Lhoutellier. 2010. Effect of cooking on protein oxidation in n-3 polyunsaturated fatty acids enriched beef. Implication on nutritional quality. Meat Science, vol. 85, p. 645–650.
9. Goni, I., Brenes, A., Centeno, C., Viveros, A., Saura-Calixto, F., Rebole´, A., Arija, I., & Esteve, R.
2007. Effect of dietary grape pomace and vitamin E on growth performance, nutrient digestibility and susceptibility to meat lipid oxidation in chickens.
Poultry Science 86, 508–516.
10. Haak L., K. Raes, K. Smet, E. Claeys, H.
Paelinck, S. De Smet. 2006. Effect of dietary antioxidant and fatty acid supply on the oxidative stability of fresh and cooked pork. Meat Science vol.
74 p. 476–486.
11. Keeling, L., Veissier, I. 2005. Developing a monitoring system to assess welfare quality in cattle, pigs and chickens. Ed: Butterworth, A. Science and society improving animal welfare.
12. Kjaernes and Keeling. 2004. Principle and Criteria of Good Animal Welfare.
13. Legea Zootehniei. 2002.
14. Ordinul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor Nr. 75 din 15 august, 2005.
15. Tejerina, D., García-Torres, S., Cabeza de Vaca, M., Vázquez, F.M., Cava R. 2012. Effect of production system on physical–chemical, antioxidant and fatty acids composition of Longissimus dorsi and Serratus ventralis muscles from Iberian pig. Food Chemistry 133, 293–299.
16. Wellock IJ, Fortomaris PD, Houdijk JGM, Kyriazakis I. 2008. Effects of dietary protein supply, weaning age and experimental entertoxigenic Escherichia coli infection on newly weaned pigs:
health. Animal 2, 834-842.
17. Wood J.D. R. I. Richardson, G. R. Nute, A. V.
Fisher, M. M. Campo, E. Kasapidou, P. R. Sheard and M. Enser. 2004. Effects of fatty acids on meat quality:
A review. Meat Science., vol. 66, p. 21-32.
18. World Health Organisation. 2002. World Health Organization. 2002. World Health Report 2002:
Reducing Risks, Promoting Healthy Life. Geneva:
World Health Organization
Baloteşti
