Traducere din limba englezd ALEXANDRU RACU

\/

POLIT

Traducere din limba englezd ALEXANDRU RACU

^Si

CRINA BOITOR

OE

luxlmx

nultGllY,

GOTSU

lTAlII t

II

IIll

^R

IAl

ItsPERt0Hlts0lt

Jesper Stenberg Johnson este politolog, consultant ^pe probleme de guvernanld gi reforme anticoruplie

in lirile in

curs de dezvoltare. Lucreazd Ia Centrul U4 de Resurse

Anti

Corup!ie al

Institutului

Chr. Michelsen din Bergen, Norvegia.

lililUflSHIlilY

Paul Kelly este pro-decan gi profesor de Teorie politicd la Universitatea de

$tiinle

Economice gi Politice

din

Londra.

Este autorul,

editorul

gi coeditorul a

It cerli.

Principalele sale domenii de interes sunt gAndirea pollticd

britanicd

5i

filosofia politici

contemporand.

l0[ ltAc0]rtBt

Dr. Rod Dacombe este conferenliar

in

Studii politice

in

cadrul Departamentului de Economie Politicd de Ia Colegiul King, Universitatea

din

Londra. Cercetdrile sale se concentreazd

in

^principal pe teoria gi practica _demo- cratice gi pe

relalia dintre

stat gi sectorul nonprofit.

l0ltil tlnilDolt

John Farndon este autorul a numeroase

cdrli

despre istoria

stiinlei

gi a ideilor, ca gi despre probleme contemporane.

Scrie de asemenea, pe larg, despre subiecte

gtiintifice

gi de mediu _{9i a} fost nominalizat de patru ori la

premiul

pentru _Cartea

$tiinlifici

^adresatd

^tinerilor.

Ls.Ho[s0lt

Niall Kishtainy predi

Ia Universitatea de

$tiinle

^Econo-

mice

din

Londra gi este specializat

in

istorie economicd

$i

studii

de dezvoltare. A lucrat pentru Banca MondialS gi Comisia Economici a

Nafiunilor

Unite pentru Africa.

lAtrlEs ttttAllwN

James Meadway este economist senior la New Economics Foundation, un

think-tank britanic

independent. A

fost

consilier pe politicd economicd la Trezoreria Regatului Unit, ocupAndu-se de dezvoitare regionalS, $tiinte ^gi politica de inovafie.

[lIG[PUSGI

Dr. Anca Pusca este conferenliar senior

in

Studii lnterna- lionale Ia Colegiul Goldsmiths, Universitatea din Londra.

Este autoarea volumelor Revolution, D emocrutic Transition ond Disillusionment: ^{The Case} of Romania qiWalter Benjamin:

Aesthetics of Change.

il[nGUS WtH(s

Marcus Weeks a studiat filosofia gi a fost profesor inainte si-gi inceapi cariera de autor. A contribuit la multe

cdrli

din domeniul disciplinelor umaniste ^gi al gtiin(elor popularizate A.S. Hodson este

scriitor

si fost editor la BushWatch.com.

GUPRIlIS

l0 ^ilMOIUGTRT

GA]IIIIRTA

P||IIIIGAA]IIIGA

000LHn.-30 [.Hn.

34

Daci doregti binele, poporulvafibun Confucius

Artarizboiului areoimportanfi vitali pentru stat

Sun

Tzu

Planurilepentru guvernareafirii trebuie impirtigite

doar celor invifali

Mozi

Pini cind filosofii

nu

vor fi regi, cetifile

nu vor scipa

de

nenorociri Platon

Omul

este

prin natura sa un animal social

Aristotel

O

roati nu

se

migci

de

una singuri

Ceanakia

Daci minigtrii rii

^se

bucuri

de

siguranfi

gi

profit, acesta

este

inceputul pribugirii

Han

Fei

Tzu

Guvernarea

este

pasati

de

colo-colo

ca o

minge Cicero

48

49

9()

P||IIIIGA _-

ilIIIIIEUA1A

30 B.[n.-15t5lt.Hn.

54

Eiri dreptate,

ce

altceva sunt guvernele decit maribande

de

tilhari?

Augustin din Hippona Vi s-aporuncit lupta, dar

o

detestafi Mahomed

Poporul refuzi si fie

condus

de

oameni virtuosi Al-Farabi

Niciunomlibernuvafi

incarcerat decit

^pe

baza

legiipimAntului Baronii regelui Ioan Pentru

ca

rizboiul si fie drept

este

nevoie

de o

cauzi dreapti

Toma

dAquino

56

58

62

A

trii socialinseamni

a

trii

in conformitate

cu

legi bune

Giles

al Romei

Biserica ar trebui si

se

dedice imitirii lui Hristos

gi

si renunle la puterea ei seculari

Marsilio din

Padova

Guvernarea previne nedreptatea,

cu

excepfia celei

pe

care

o

comite eainsigi

Ibn Khaldun

Un

conducitor in+elept nu poate

gi

nu trebuie si

se

fini

^de

^cuvint

Niccold Machiavelli

RIIIO]IA1IIAIT

sl _,

15r5-ril0

86 La

inceput, totul aparfinea

tuturor

Francisco

de

Vitoria Suveranitatea este puterea absoluti

gi

perpetui

a

unui stat

Jean

Bodin

Legea

naturali

este

temelia legiiomenegti

Francisco

Sudrez

Politica

este

arta asocierii oamenilor

Johannes

Althusius

94

96

Libertatea

este

H puterea pe care

o

avem asupra noastri

Hugo Grotius

Starea naturali

a

omului

este o

stare

de

rizboi

Thomas

Hobbes

Scopul legii

este

conservarea

gi

extinderea libertifii

John Locke

Cind puterile legislativi

9i

executivi sunt exercitate

de aceeagi

structuri, nu poate exista libertate Montesquieu

Antreprenorii independenf i

sunt bunicetifeni Benjamin Franklin

MH RTUlllUilll]IART

ril0-1$48

u8 A renunfa la libertate inseamni

a

renunta

laafiom

Jean-Jacques Rousseau

rz6 Niciunprincipiugeneral valabil

de

legislafie

nu

poate fi bazat

pe

fericire

Immanuel Kant

lilo Pasiunile indivizilor trebuie controlate Edmund Burke

134

150

154

156

160

164

Drepturile

ce

depind

de

proprietate sunt

cele

mai precare Thomas Paine

Toli oamenii sunt creafi egali Thomas Jefferson

Centrul fericirii oricirei

nafiuni

se

afliinliuntrul ei Johann Gottfried Herder Guvernul nu poate decit si aleagiintre rele Jeremy Bentham

Poporul are dreptul si defini

Ei

si poarte arme

James

Madison

Cele

mai respectabile femei sunt

cele

mai oprimate Mary Wollstonecraft Sclavul igi simte propria existenfi

ca pe

ceva exterior

Georg Hegel

Rizboiul

este

continuarea Politik-ului prin alte mijloace

Claus

von Clausewitz

O

guvernare educati

9i

infeleapti recunoagte necesitifile

de

dezvoltare

ale

societifii

Jos6

Maria Luis Mora

Un stat ^prea extins intru sine in

cele

din urmi decade Sim6n Bolivar

Abolirea sclaviei

_9i

Uniunea

nu

pot coexista

John

C.

Calhoun Tendinfa

de a

ataca familia

^este

^un simptom al haosului social Auguste Comte

r65 r95

ASGrlrSrUlrrA tulAsrl0R

18{8-1Sltl

r72

Socialismul

este

unnou sistem al servitufii Alexis

de

Tocqueville Nu spune

eu,

ci noi

Giuseppe

Mazzini

Principalul pericol al epocii noastre il constituie faptul ci ^prea pufini indriznesc si fie excentrici

John Stuart Mill Nici un

om

nu este suficient

de

bun pentru

a

guverna un alt

^om

firi

consimf imintul aceluia Abraham Lincoln Proprietatea

este

furt

Pierre-Joseph Proudhon Omulprivilegiat este un om

cu

mintea

gi

inima corupte Mihail Bakunin

Cel

mai bun guvern

este

cel care

nu

guverneazi deloc Henry David Thoreau Comunismul

este

dezlegarea enigmei istoriei

Karl Marx

Oamenii care

au

proclamat republica

au

devenit asasinii

libertifii

Alexander Herzen Trebuie si ciutim

o

axicentrali

a

nafiunii noastre Ito Hirobumi

r83

t84

188 174

194

196 Voinfadeputere Friedrich Nietzsche zoo Doar mitul conteazi

Georges Sorel

zoz Trebuie si-i luim ^pe muncitori

aga

cum sunt Eduard Bernstein 2o4 Dispreful formidabilului

nostru vecin

este cel

mai mare pericol pentru AmericaLatini

Jos6

Marti

2oO

Pentru

a

reugi trebuie sdindriznegti

Piotr Kropotkin zoz

Eemeile

fie vor

fi omorite, fie vor primi dreptul

de

vot Emmeline Pankhurst zo8

Este

ridicol si negim

existenfa unei nafiuni evreiegti

Theodor Herzl zro Nimic nu va putea

si salveze

o

nafiune ai cirei muncitori

au

decizut Beatrice

Webb

zu Legislaliaprotectivieste ruginos

de

neadecvati inAmerica

Jane

Addams

zrz Pimintul si fie alplugarilor!

Sun

Iat-Sen

zr+ Individul

este

doar

o

rotiteintr-un mecanism in perpetui migcare

Max Weber

GIllGlIIRTA rDr010Glt10R r$Itl{s{s

22o Nonviolenfa

^este

primul articol al crezului meu Mahatma Gandhi zz6 Politicaincepe acolo

unde

se

afli masele Vladimir Lenin 234 Grevageneralieste

rezultatul unor condifii sociale istoric inevitabile

Rosa

Luxemburg 236 Unimpiciuitor

^este

cel

care hrinegte un crocodil sperind ci

pe el o

si-l minAnceultimul Winston Churchill 238 Concepfiafascistl

a

statului este atotcuprinzitoare Giovanni Gentiie

24o Fermierii instirifi trebuie lipsifi

de

sursele lor

^de

existenfi

Iosif Staiin 242 Dacescopulscuzi

mijloacele,

ce

anume

justifici scopul?

Lev Trolki

246 ii vom uni

^pe

mexicani oferind garanfii liranilor

gi

oamenilor

de

afaceri Emiliano Zapata z+z

R;5lzboiul

este

o

afacere

gangstereasci

Smedley D.

Butler

248 Suveranitateanu

se

di,

^se

ia Mustafa Kemal Ataturk

25o Europa

a

fost lisati firi

uncodmoral

Jos6

Ortega y

Gasset

252 Suntem

4oo de

milioane

de

oameni care cerem libertate

Marcus Garvey

253 India nu poate fi cu adevirat liberi decit daci

este sepa-

rati

de

Imperiul Britanic Manabendra Nath Roy 254 Suveraneste celcare

decide asupra excepfiei Carl Schmitt

258 Comunismul

este

la fel

de

riu

ca

imperialismul Jomo Kenyatta

259 Statultrebuie conceput

ca

un,,educator"

Antonio Gramsci 260 Puterea politici vine

pe

feava pugtii

Mao Zedong

PlllIIIGA PllSIBTilG[

1945-PmrXXr{T z7o Riulsupremeste

guvernarea nelimitati

Friedrich Hayek

276 Guvernareaparlamentari

gi

politica rafionalisti nu aparfin aceluiagi sistem Michael Oakeshott

zz8 Obiectivuljihadului islamic

este

eliminarea guvernirii

unui sistem ne-islamic Abul AIa Maududi

z8o Nimic nu-i poate lua omului libertatea,

cu

exceplia altor oameni

Ayn Rand

282 Orice fapt binecunoscut

gi

stabilit

ca

atare poate finegat

Hannah Arendt 284

Ce

este

o

femeie?

Simone

de

Beauvoir 29o Nici un obiect din naturi

nu

este

doar

o

resursi Arne

Naess

294 Nusuntemimpotriva albilor, suntem impotriva supremafieialbe

Nelson Mandela

296 Numai

cei pe

care nu-i duce capul cred ci politica este un spafiu al colaboririi Gianfranco Miglio

297

in fazainif iali

a

luptei,

oprimafii tind si devini opresori

Paulo Freire

298 Dreptatea

este

prima virtute

^a

instituliilor

sociale John Rawls go4 Colonialismuleste

violenfiin starea

einaturali

Frantz Fanon 3o8 Votulsauglonful

Malcolm X

3ro Trebuie ,,si tiiem capul regelui"

Michel Foucault 3r2 ^Nu existi eliberatori.

Poporul

se

elibereazi singur

Che

Guevara

3r4 Toate lumea trebuie si aibi griji

ca cei

bogafi si fie fericili

Noam Chomsky S16 Nimic

^pe

lume nu este

mai periculos decit ignoranfa sinceri Martin Luther King 322 Perestroikaunegte

socialismul cu democrafia Mihail Gorbaciov

gzg in mod gregit, intelectualii

s-au

luptat

cu

islamul AIi Shariati

324 Caracterul infernal al rizboiului

ne

impinge

spre

incilcarea oricirei limite

MichaelWalzer

gz6 Nici un stat mai extins decit statul minimal nu poate fijustificat

Robert Nozick 328 Nici

^{o lege}

islamici

nu spune siincalci

drepturile femeilor Shirin Ebadi

329 Terorismul sinucigag

este

in primul rind

un rispuns la ocupafia

strlini

Robert

Pape

330 GAIA1OG

35r ]rruquilmr

m m _MI

il GnilDlI0Rrl0R Pll1IIIGI

340 GloSAR

344 llililG[

,L

GNilBIHEffi _ry

800i"HR.-$0 ^n:nn"

U

Pt!rrH=ffiffi

l8 xwYm{&x}rr&$mx

+ ^1 ^.

In Lnlna rncepe Perioada

Primiverii

giToamnei ^gi apar cele,,O Sutd de $coli

de GAndire".

Confucius propune un sistem de guvernare bazat pe valori

tradifionale

Ei administrat de o castd de

clrturari.

Este

intemeiati

Republica romani.

In Grecra, sotrstu, printre care gi Protagoras, sus!in

ci

dreptatea politicd reprezintd impunerea unor valori umane, nu refleclia

dreptS!ii naturale.

GcA7r0t ilB. 600-500t ^nn.

^GGr

5l0trn. ^cGA460LHn.

600tun.

Generalul chinez Sun Tzu scrie

tratatul

Arta ^r dzboiului, pentru

regele Helir din Wu.

Solon creeazi o

constitufie pentru Atena care pune bazele unei cete!i-stat

democratice.

4I0-221t m.

in Perioada Statelor Combatante, cele mai mari ^gapte state chineze se bat pentru

supremalie.

Dupd ani de zile in care a pus sub

semnulintrebirii

politica _9i societatea din Atena, Socrate este

condamnat la moarte.

594t m.

I I

30$t m.

I

ii ^ nceputurile

teoriei

politice

pot

I fi to.rtirrte in Antichitatea

I

cnrrreza $r

ln

cea greaca.

in

ambele

Iocuri

au apdrut gAnditori care au discutat qi au analizat lumea din

jurul

lor

intr-un

mod pe care acum

il numim

filosofie. De

prin

anul 6oo i.Hr.,

unii dintre

ei gi-au

indreptat atenfia

cdtre modui

in

care

organizim societilile.

La inceput, atat

in

China,

cit

9i

in

Grecia, aceste

intrebdri

erau considerate ca fdc6nd parte

din filosofia

morald sau

din

eticd.

Filosofii

examlnau

modul in

care ar

trebui

sd fie

structuratd

societatea nu doar

pentru

a garanta fericirea gi securitatea oamenilor, ci gi

pentru

a Ie da acestora

posibili

tatea sa

triiasc5-o ,yiafi

^bun5".

Gturdirea politici in Ghina

De

prin

anui 7zo i.Hr., China a experi- mentat o perioadd de prosperitate

cunoscute ca Perioada

Primdverii

gi Toamnei,

in condiliile in

care diverse

dinastii

domneau asupra statelor separate

in

mod

relativ

pagnic. Eru-

dilia

era

foarte preluitd in

aceastd perioadd,

fapt reflectat

de

aparilia

aga-numitelor O

Suti

de $coli ^de GAndire. De departe,

filosoful

cel mai

influent

al acestei perioade ^a

fost

Confucius. Acesta a combinat

filosofia

morald gi politicd

in

propu- neriie sale de

cultivare

a

valorilor tradilionale

chineze

intr-un stat

condus de un Iider

virtuos sfatuit

de o castd de

administratorl.

Ulterior, aceasti idee a

fost

dez- voltatd,

intr-o

manierd mai subtile, ^de

citre

^Monzi gi Mencius cu scopul de ^a

preintdmpina coruplia

gi conducerea

despotici.

Dar

conflictul dintre

state s-a

intelit in

^secolul al III-lea i.Hr.,

iar

Perioada

Primdverii

gi Toamnei s-a sfArgit gi a fost

inlocuiti

de Perioada

Statelor Combatante gi de

lupta pentru controlul unui Imperiu

Chinez

unificat.

Aceasta a

fost

atmosfera

in

care gAnditori precum Han Fei Tzu gi $coala

Legalisti

au

suslinut

disciplina ca

principiu

de

cipitAi

al statului,

iar liderul militar

Sun Tzu a apiicat tactica

militard

Ia idei ce priveau _atAt politica externd, cAt gi cea internd. Aceste

filosofii

politice mai autoritare au

oferit stabilitate noului

imperiu, care mai tArziu a revenit Ia o formd de confucianism.

Democrafiagreace

Cam

in

aceeagi perioadd

in

care aveau Ioc

in

China aceste evolu!ii,

civilizalia

greaci inflorea. Asemeni Chinei, Grecia nu era o

singuri

naliune, ci o coleclie de cetali-state separate, cu

diferite

forme de guvernare. Cele mai multe erau conduse de un monarh sau o aristocralie, dar Atena intemeiase

&&wmeffiKe p&&xxxffie ewYeffie ls

::-csoful _chinez

I 1:z: propune ideea :nei caste pur meritocratice :=

::tnistri

selectati

:e baza

virtutii

si abilitelii 10r.

in Politico, Aristotet descrie varii forme

de guvernare ale cetatii-stat gi

afirmi

cI politeia - guvernul

constitutional

-

^este forma cea mai practic5.

Mencius popularizeazd ideile confucianiste

in China.

Dinastia Han adoptd confucianismul

ca filosofie

oficiali

a Chinei.

200i.m.

cErf70-391r.m. 335-323t

^nn.

372-289t

^nn.

in Republico, Platon sus!ine domnia,,regilor

filosofi"

care posedi inlelepciunea gi cunoasterea

necesare pentru a intelege natura unei vieIi bune.

Sfatul dat

lui

Ceandragupta de cdtre Ceanakia contribuie 1a

intemeierea

Imperiului Mauryanin

India.

in contextul incercdrii

de unificare a Chinei, este adoptatl doctrina legalismului, bazatd ^pe

ideile autoritare ^a1e

lui

Shang Yang si Han Fei Tzu.

54-5li.un.

Cicero scrie De republica, o carte compusd dupS modelul Republicii

lui

Platon, dar care sus!1ne

o

formi

de guvernare mai democratici.

GcA380-360trn.

cGA

3r0-283i.m. 300i.nn.

I I

: :::md

de democralie sub o consti-

: -::e introdusd ^de

citre

omul de stat

l:-:n in

59a i.Hr. Cetatea devenise

::::rul cultural

al Greciei gi oferea

- . - spaliu intelectual

in

care

filosofii

: -:eau specula cu

privire

la ce anume

: ::ea ca un stat sd fie ideal, care era

::::ul lui

gi cum anume ar

fi trebuit

,= ::e guvernat. Aici, Platon suslinea : :

=nia

unei elite de ,,filosofi-regi",

in .,=f,

ce elevul sdu

Aristotel

compara :.',-ersele forme posibile de guvernare.

l:::iile

lor vor forma baza

filosofiei ::-::ice

occidentale.

)up5

Aristotel,,,epoca de aur" a

:.-:sofiei clasice greceqti se indrepta

,

::=

sfdrgit

in timp

ce Alexandru cel ''1a:e _se lansa

intr-o

serie de campanii

--:::ite

s5-i

extindi

imperiul

din

1,1=:edonia

in

Africa de Nord gi de-a

-:gul

^{Asiei, tocmai}

^pdni in

Hima- :,-a.

insi in

India acesta a intAmpinat

":::stenta

unei opoziqii organizate.

Subcontinentul indian era compus din diferite state separate, insd apa-

ri!ia

unui teoretician politic inovativ, Ceanakia, a

contribuit

la transforma- rea lui

intr-un

imperiu

unificat

sub conducerea

protectorului

acestui

gin-

ditor, Ceandragupta Maurya. Ceanakia credea

intr-o

abordare pragmaticd a

gdndirii

politice, sus!inAnd disciplina strictd, scopul sdu

fiind

mai degrabi securitatea economicl gi

materiali

a

statului

decAt binele moral al poporului. Realismul sdu ^a

contribuit

la protejarea

Imperiului

Mauryan de atacuri _9i a adus cea mai mare parte din India

intr-un

stat unificat, care a durat mai

mult

de roo de ani.

AscensiuneaRomei

intre timp,

o altd putere se

ridica in

Europa. Republica Romand fusese fondatd, cAndva in

jurul anului

5ro i.Hr.,

in

urma

rdsturndrii unei

monarhii tiranice.

O

formd

de democralie

reprezentativi,

asem6- netoare cu modelul atenian, a

fost

intemeiatd.

Constitulia

Romei s-a dezvoltat

in timp, guvernul fiind

condus de doi consuli, aleEi anual de cdtre cetdfeni, gi de un senat,

format din

reprezentanli, care avea

rolul

de a-i

sfdtui

pe consuli.

in

cadrul acestui sistem, puterea Republicii s-a

intdrit,

aceasta reugind sd ocupe

provincii in

cea mai mare parte a Europei continentale. Cu toate acestea,

in primul

secol i.Hr., rdzboiul

civil

a pus

stdpinire

pe Republici

in condiliile

in

care

diferite facliuni

se Iuptau

pentru

putere.

Iuliu

Cezar a

preluat

puterea

in

+8 i.Hr. gi a devenit

in

mod efectiv

impdrat,

punAnd astfel

capit

Republicii. Roma s-a

reintors

astfel la conducerea monarhicS, dinasticS,

iar

noul Imperiu

Roman avea sd domine Europa

pentru urmitorii

5oo de ani.

DrG[D0nt$il ^BlllElr,

PllPl|NUl

mllBull

s8tru&nu$ [ssx-lmg ^LHR.I

22 &{}X$&r&NX'S

ii:

Un conduc5tor trebuie

si fie

un

junzi,,un

om

suPerior'.

Oamenii care nu sunt perfecli pot

fi schimbali printr-un

exemplu sincer

de bundtate.

Junzi posedd

virtute, fidelitate

^gi

sinceritate,

pe care Ie aratS

in ritualuri

^gi ceremonii.

AEadar,

junzi oferi

un exemPlu

bun

pentru PoPorul sdu.

ong Euzi (,,Maestrul Kong"), care a devenit mai tArziu cunoscut

in

Occident sub numele

latinizat

de Confucius, a

trait intr-un

moment de

turnuri in istoria politici

a Chinei. A

treit

la

finele

Perioadei

Primdverii

^gi Toamnei

din istoria

Chinei

-

ⁱⁿ

jur

de 3oo de ani de prosperitate _9i stabilitate

in

decursul

cirora

au

inflorit

arta,

literatura

gi

in

mod deosebit filosofia.

Aceasti

perioadd a dat nagtere aga-numitelor O Sutd de $coli de Gdndire,

in

cadrul cdrora un numdr mare de idel erau discutate

in

mod liber.

in

cadrul aces-

tui

proces a

apirut

o noud clasd ^de

gdnditori

gi

cirturari.

Cei mai

mulli dintre

ei

trdiau

la

curlile familiilor

nobile,

fiind pre!uili

^{ca sfetnicl.}

Sub

influenla noilor

idei ale acestor

cdrturari, structura

^societS!ii chineze a

fost

zdruncinatd.

Cirtura- rii

erau

numili in funclii

mai degrab5

datorita meritului

decAt

rela[iilor

familiale,

iar

aceastd noud

castl

meritocraticd reprezenta o provocare la adresa conducdtorllor

ereditari

care

inainte

guvernaserd

pebazaa

ceea ce, conform

credinlei

lor, era

un

mandat al Cerului. Asta a provocat o serie de

conflicte in condiliile in

care

diferili

^{suverani se Iuptau}

^pentru

controlul

asupra Chinei.

in timpul

acestei ere,

cunoscutl

ca Perioada Statelor Combatante, a devenit

din

^ce

in

ce mai clar

ci

era necesar un sistem

puternic

de guvernare.

Omulsuperior

Asemeni celor mai

mulli tineri

edu- ca!i,

din

clasa de mijloc, Confucius a

urmat

o carierd de

administrator

gi

in

aceastl calitate gi-a dezvoltat ideile referitoare Ia organizarea

guverndrii.

ObservAnd

in

mod direct

rela!iile

suveranului cu

minigtrii

gi supugii

sii

gi

fiind foarte

congtient de

fragilitatea situaliei politice

de

i'

^i. si: Sun

Tzu2}-3t .

^Mozi32-33

r

^{Han Fei Tzu} 48

r

^Sun Yat-Senztz-zt3

t

,. -:long260-265

.

,':emea

respectivi,

el a purces

,

=-a'corarea

unui

cadru care le-ar

' _:::

suveranilor posibilitatea de

,

: --.-erna

just

pe baza

propriului .

,:=::: de

filosofie

morala.

':zitia

^{morald a}

^lui

^{Confucius era}

'--- :rrdddcinath in

obiceiurile chi- ' 1

-:

^-ar

in centrul

acesteia se

aflau

": *::ie

tradilionale

ale

loialitetii,

"

.' ::-ei

gi respectului. Aceste

valori

' ^' _.

- :ersonificate

de cdtre

junzi:

,,:.:-:rnanul"

_sau,,omul superior",

,

.

=::: virtute

^{urma sd aclioneze ca}

.

-

=:::mplu

pentru

ceiIa11i. Fiecare

-

_{: ,--}

.:u

a1

societilii

avea

si fie

' _--:jat

_{sd aspire 1a}

_{virtulile ]ui}

..

-:

. Conform

viziunii lui

Confucius,

: '

-:a

^{umane nu este} perfect5, dar

: .:: :i schimbati prin

exemplul -

-::

^al

virtulii.

Tot aga, societatea

.. .:: :i transformatd prin

exemplul . ^-

-.

^g'Jvern corect si benevolent.

-:rceptul

^de reciprocitate

-

^ideea

:::.:amentul

just

_Fi generos va

.::npinat

de un rdspuns

just

qi generos

-

subintinde

filosofla

moralS a

lui

Confucius gi reprezinte, de asemenea, piatra de temelie a

gAndirii

sale politice. Pentru ca o societate sd

fie buni,

conducetorul ei trebuie sd fie

intruparea virtutilor

^pe

care dore$te sd je vadd

in

supugii sdi;

drept urmare,

prin loialitate ;i

^res-

pect, poporul va

fi inspirat si imite

acele

vlrtufi. in

^{coleclia sa de}

^invd- ldturi

^{gi maxime,}

^numitd

Analectele, Confucius indeamnd:,,Daci doregti binele, poporul va

fi

bun. Caracterul moral al conducdtorului este vAntul;

caracterul moral ai celor de sub el este iarba. CAnd bate vAntul, iarba se pleaci". Dar

pentru

ca aceasti idee sd funclioneze

in

mod

eficient

era nevoie de o nou5

structuri

social5, de crearea unei

ierarhii

care

linea

cont de noua castd

administrativd

meritocraticd, respectAnd

in

acelagi

timp

puterea

tradi!ionali

^a

familiilor

nobile.

in

propunerea sa referitoare

1a posibilitatea

realizerii

acestui

Confucius credea ci un suveran intelept

gi drept influenleazd in mod pozitiv caracterul supugilor sdi.

Conducdtorul

-e

oferi

un exemplu bun supugilor sdi.

Politica gi ideiie sale sunt diseminate

prin minigtrii

^sdi...

... iar poporul sdu incepe sd-i

imite

bunitatea.

Gonfueius

in

ciuda

rolului

sau

important din cadrul istoriei

chineze, se

$tiu putine

^despre

viafa lui Confucius. Conform tradifiei,

se crede ca s-a nascut

in

55r i.Hr.,

in

Qufu,

in statul

Lu, China.

La

origine,

numele

siu

a

fost

Kong Qiu ^(qi-a dobAndit

titlul

orro.'ific

de',,Kong Fuzi"

mult

mai tArziu),

iar familia

sa era

deopotriva respectata

_$i

instiriti.

Cu toate acestea,

in tinerete, dupi

^{ce a}

murit tatal

sdu, a

lucrat

ca

slujitor pentru

a-qi

lntrefine familia, iar in timpul liber

a

studiat pentru

a deveni

funcfionar public.

A

devenit dregator li curtea dinastiei

Zhou, acolo unde qi-a

dezvoltat ideile

despre

felul in

care ar

trebui

sa

fie guvernat un

stat,

insd sfaturile

sale au

fost

ignorate,

iar

el a

demisionat din pozitia

pe care o ocupa.

Restul vielii

^{gi I-a}

^petrecut calatorind prin Imperiul

Chinez, predAnd

filosofia

^qi

teoria guverndrii

concepute de el.

in

cele

din urma s-aintorsin _Qufu,

unde

a

murit, in anul

+29

i.Hr.

LucraumaJore

Analecte

Doctrina

Cdii de

Mijloc Maresinvdtdturd

(Compilate toate

in

secolul al

XII-lea

de

cdrturari

chinezi.)

24

&&Wre$&X&XS

w o

m

.-r'ooc"o..*T::[1fl::ffiti"J::[:i:,X[:"'

g _ffi ffi'ffi''"; #iitr:'ji,;'+l.:;l#:Ei.?,i'"ih,

Suveranul, potrivit lui Confucius, era superior din fire. Misiunea sa era sd modeleze comportamentul perfect, oferindu{e un bun exemplu supuqilor.

de urmat si o idee clari cu privire

:4,*

la ce anume se agteaptd de la el s-ar

r

^{purta corect,} potrivit lui Confucius ,]i::'tr+

:,!1!+.:r,

jri:..jir.iti.i.-

:,,:,,,

Respect

lucru, Confucius s-a bazat,

din

nou,

foarte muit

pe

valorile tradilionale,

organizAnd societatea dupd modelul

relafillor din

cadrul

familiei.

Pentru Confucius,

bundvoin!a suveranului

gi loialitatea supugilor sdi oglindesc

relalia dintre tatdl iubitor

^gi

fiul

ascultdtor ^(o

relalie

pe care

chinezii

o socotesc de o

importanli supremi).

Confucius

consideri

cd existd cinci

tipuri

de ,,rela!ii statornice":

suveran/supus,

tati/flu,

^so[/so!ie, frate mai

mare/frate

mai mic gi prieten/prieten.

in

aceste

tipuri

de

rela!ii,

el subliniazd nu

numai pozilia fieclrei

persoane

in funclie

de generalie, vArstd _Ei sex, dar gi

faptul ci

ambele

pirli

au

obligalii

gi

ci

responsabilitatea

superiorului fald

de

inferior, in

orice

tip

de relalie, este Ia feI de

importantd

^precum cea a

inferiorului fali

de superior.

Extin-

zAnd aceste

tipuri

de

relafii

asupra societd!ii

in

ansambiul ei,

drepturile

gi responsabilitS!ile reciproce pe care Ie presupun oferd

societilii

coeziune, generAnd o atmosfera de

loialitate

₉₁ respect, manifestate de fiecare

strat

social

fald

de

urmdtorul.

Justificarea guvernirii ereditare

in vArful ierarhiei

confucianiste se

afla

suveranul, care, neindoielnic, mogtenea acest

statut

gi

in

acest sens Confucius

igi

aratd

natura

conserva- toare a

gdndirii

sale politice. Aga cum

familia

reprezenta un model

pentru rela!iile din

societate, respectul

tradi!ional aritat pdrin!ilor

^(mai

ales

talilor)

^se extindea gi asupra strdmoEilor,

iar

acest lucru

justifica principiul ereditelii.

Aga cum un

tate

era considerat capul

familiei, statul trebuia si fie

guvernat

in

mod firesc de o persoanh care intruP a un Patet familias

-

^suveranul.

Cu toate acestea,

in

gAndirea

lui

Confucius,

pozilia

suveranului nu era

incontestabili, iar

un conducdtor nedrept sau nechibzuit merita sd aibd parte de opozilie sau chiar sd

fie inl5turat

de la putere. Dar Confucius a dat dovadd de cel mai mare grad de inova!ie

in privin!a urmdtorului strat

a1 societd!ii, recomandAnd existen!a unei categorii de

invdlali

care sd

fie func!ionari, sfStuitori

^gi adminis-

tratori

ai conducdtorului. Pozi!ia

lor

intermediari intre

suveran gi supugi era crucial5,

intrucAt

ei aveau obliga-

lia

^de-a

fi ioiali

atAt conducdtorului, cdt _9i poporului. Ei aveau un grad mare de responsabilitate, agadar era esenlial ca acegtia sd

fie recrutali din

rAndul candidagilor celor mai capabili gi mai educali, gi ca oricine lucra

in administralia publici

sd

aibi

cel mai

inalt

nivel de moralitate

-

^{sA fie}

^junzi.

Caracterui suveranuluijuca un

rol

crucial

in

sistemul

lui

Confucius,

&&

Guvernarea bund

^este

aceea

in

care

conducdtorul

este

conducitor, funclionarul

este

functionar, tatel

este

tatd, iar fiul

este

fiu.

Gorfucius

ww

cici

acegti

minigtri

urmau sd fie

numili

de

cltre

suveran. Confucius a spus:

.Guvernarea constd

in

dob0ndirea de oameni corespunzdtori. Acegti oameni sunt dobAndili prin insugi caracterul conducdtorului. Acel caracter se cultivd prin urmarea cdii datoriei. $i urmarea acelei

cii

a datoriei se cultivd

prin

prefuirea bunEtd!ii".

Rolul acestor

func!ionari. pubiici

era

predominant

consultativ,

iar

de ia

minigtri

se agtepta nu doar sd

fie pricepuli in

ceea ce prive$te adminis-

tra!ia

gi

structura

societStii chineze, ci

si

aibd gi

cunogtinle

solide

in

materie de istorie,

politicl

_Ei diploma-

!ie. Acestea erau necesare

pentru a{

putea

sfitui

pe suveran

in chestiuni

precum alianlele gi rdzboaiele cu statele vecine. Dar aceastd

noui casti

de funcqionari publici

implinea

5i un

alt

ro1, la

fel

de

important,

aceia de aJ impiedica pe suveran sE devind despotic, deoarece

manifestau loialitate fald

de superiorul lor, dar 5i

benevolenli

fa15 de cei ce Ie erau

inferiori.

Asemeni conducdtorului lor, gi ei

trebuiau

sd

conduci prin for!a

exemplului, inspirAndu-i,

prin virtutea

lor, atat pe suveran, cAt gi pe supuEii sdi.

Qtortanfaritudului

Multe

pdrli din

scrierile

lui

Con- fucius sunt

citite

ca un manual de

eticheti

gi protocol,

detaliind modul in

care trebuie sE se poarte

unjunzi

it diferite situalii,

dar el a

insistat

gi .rsupra

faptului

ce acest comporta- :nent nu trebuie s5

fie

doar o

formd

.ipsitd de

conlinut. Ritualurile

pe care le-a descris nu erau doar

rafina-

:nente sociale, ci slujeau

unui

scop

nult

mai profund, _{si era}

important

ca

participanlii

_sd se comporte Actori chinezi din provincia Shandong lrezintd ^un ritual confucianist, transmi!And :rportanta cump5terii si a respectului -rizitatorilor _moderni, nefamillariza[i .u tradifia lor deosebit de protocolard.

cu sinceritate

pentru

ca

rituaiurile

sd aibd un sens.

Funcfionarii publici

nu

trebuiau

doar sd-gi implineascd

datoriile in

mod

virtuos.

Trebuiau, de asemenea, sd fie

vdzuli

ce aclioneaz5

virtuos. Din

acest motiv, Confucius punea un mare accent pe ceremonii gi

ritualuri.

Acestea aveau gi

rolul

de a

sublinia pozi!iile diferi!ilor

membri

in

cadrul unei societeli,

iar

aprobarea acestui

fapt

de

citre

Confucius

ilus-

treazd

inclinalia

sa conservatoare.

Ceremoniile gi

ritualurile

Ie ofereau oamenilor posibilitatea de a-gi manifesta devotamentul

fale

de cei aflaqi deasupra lor

in

ierarhie gi aprecierea fa15 de cei de sub ei.

Potrivit lui

Confucius, aceste

ritualuri

urmau sd

pitrundl in

intreaga societate, de Ia ceremoniile formale regale gi de stat gi pAnd Ia

interacfiunile

sociale de zi cu zi,

in

care

participan!ii

iEi indeplineau cu

meticulozitate rolurile.

Ideea de a conduce pe

bazi

de exemplu putea avea succes doar atunci cAnd

virtutea

se manifesta, sincer gi onest,

in

acest mod.

Din

acest motiv, Confucius con- sidera cd sinceritatea _$i onestitatea erau

virtulile

cele mai

importante, fiind

depdgite doar de

loiaiitate.

Multe

din

aceste

ritualuri

gi ceremonii igi aveau baza

in ritualurile

religioase,

insi

acest aspect nu era

&&

Omul superior guverneazi oamenii in conformitate

cu natura lor, cu

ceea ce

li

se

potrivegte,

gi de

indatd

ce ei

schimbd

ceea ce este

reu,

el se

opre$te.

Gonfrrcius

ww

important pentru

Confucius. Filoso-

fia

sa morald nu era

fundamentati

pe religie,

iar

sistemul

politic

pe care l-a dedus

din

ea doar recunogtea cd exista

in

societate un Ioc

pentru

religie. De fapt, cu exceplia exprimd-

rii

speranlei cd societatea putea

fi

organizati

gi guvernatd

in conformi-

tate cu Mandatul Cerului,

fapt

care ar

fi

ajutat la unifi.carea statelor care se

luptau

pentru

putere, Confucius s-a

referit

rareori la zei

in

scrierile sale.

Degi credea cu tdrie

in

domnia

unui

suveran ereditar, nu a

simlit

nevoia sd

ojustifice prin dreptul divin.

26 &{}Xrumrxrs

Aceastd respingere

implicitd

a

dreptului divin,

^combinatd cu un sistem de

clasi

bazat mai degrabd ^pe

merit

decAt pe mogtenire, ne

infdli-

geazd partea cea mai radicald a

Iui

Confucius. Degi a

suslinut

o ierarhie

consolidati

de reguli

stricte

de

eti

chetl

gi protocol, astfel incAt fiecare era foarte congtient de locul sdu

in

societate, aceasta nu insemna cd nu trebuia sd existe

mobilitate

socialS.

Cei

inzestrali

^(gi care dddeau

dovadi

de caracter) puteau avansa pAnd Ia cele mai

inalte niveluri

ale guvernu- lui,

indiferent

de originea lor

famili

al5;

iar

cei

aflali in pozilii

^{de putere}

puteau

fi

demigi dacd nu reugeau sd facd dovada

caliti.tilor

necesare,

indiferent

de cAt de nobild era

familia in

care ^se ndscuserd. Acest

principiu

se apiica inclusiv

in

cazul suveranu- Iui. Confucius considera asasinarea

unui

conducdtor despotic ca

fiind

mai degrabd indepdrtarea necesard a

unui tiran

decAt uciderea

unui

conducdtor

legitim.

SusIinea

ci f]exibilitatea

acestei

ierarhii

genera mai

mult

respect autentic

pentru

ea gi

ci,

Ia rAndui lui,

faptul

cu pricina genera consensul

politic -

^{o bazd, necesard}

pentru

un guvern puternic _9i stabil.

Grimtgipedeapsi

Principiile filosofiei

^{morale a}

lui

Confucius se extindeau, de aseme- nea,

in

domeniile legii si pedepsei.

Anterior, sistemul legal se bazase pe coduri de comportament prescrise de religie, insd el a

sustinut

o abordare mai

umanista

menite

si inlocuiasci

Iegile bazate pe autoritatea

divind.

La fel ca

in

cazul

structurii

sale sociale, a propus un sistem bazat ^pe recipro- citate: dacd egti

tratat

cu respect, vei da dovadS de respect. Versiunea sa a Regulii de

Aur

^(,,Ed{e

celorlalli

ce

vrei si !i

^{se facd} !ie") ^{era de}

tip

negativ: ,,Ceea ce nu doreqti

si !i

^se

facd, nu Ie face altora", accentul

fiind mutat

de pe

infracliuni

^{specifice pe} evitarea

comportamentului

^rdu.

Din

nou, acest

lucru

^putea

fi

^{realizat cel} mai bine

prin

exemplu.

in

acest sens, el spunea: ,,CAnd

intAlneqti

pe cineva mai bun ca tine, cautd sd devii egalul

lui.

CAnd

intAlnegti

pe cineva care nu

&e

Cel care

guverneaze prin intermediul virtu{ii

sale este ca Steaua

Polara:rimAne la locul

ei

in timp

ce

toate

ceielalte

stele,

mai pu[in importante,

o

omagiazd.

Gonftrcius

ww

este Ia

fel

de bun ca tine, privegte

in sufletul

tdu si cerceteaze-ie".

in

loc sd

impuni

legi rigide gi pedepse severe, Confucius era de pdrere cd cel mai bun mod de a

trata criminaiitatea

consta

in insuflarea unui

sentiment de rugine

pentru

comportamentui rdu. Degi e posibil ca oamenii sd evite comiterea de crime

dacl

sunt cd15uzi1i de legi gi supugi

prin

pedeaps5, ei nu dobAndesc,

in

acest mod, un sentiment autentic al

bineiui

gi a1 rdului;

in timp

ce, dacd sunt

cilduzili prin

exemplu gi supugi

prin

respect, dezvoltd un sentiment al

ruginii pentru

orice fel de

infracliune

gi

inva!5

sd devind cu

adevirat

buni.

Ideinepopulare

Filosofla moralS gi

politice

a

Iui

Con- fucius

imbina

idei despre

bunitatea

gi sociabiiitatea naturale aIe

fiinlei

umane cu

structurlle

formale rigide ale societeFi chineze

tradilionale.

in

mod deloc surprinzdtor,

dati fiind pozilia

sa de

administrator

al

Curlii,

Confucius a acordat un Ioc

important

in aceastd picturd din timpul dinastiei Song,

impiratul chinez prezideazl examinarea func!ionarilor publici. Examenele au fost introduse in timpul vietii lui Confucius gi erau bazate ^pe ideile sale.

ftc,tiile

r€ligioase au fost asimilate in ::r:::cianism _cAnd a devenit filosofia

:fi:aii

a Chinei. Temple confucianiste,

:

:,:esta din Nanjing, au apdrut pretu- :-:-i:€:ri pe teritoriul !arii.

:r:-: clase meritocratice de

cdrturari.

:

r

:oate acestea, ideiie sale au

fost ---:impinate

^cu suspiciune gi nu au

::-

adoptate

in timpul vielii

sale.

!i:rbrii familiilor

regaie gi nobile

:::-Cucitoare

nu erau

incAntali

:e :rnplicita respingere a

dreptului :-;:n

de a conduce gi se simleau

:--:enin!a!i

de puterea pe care el voia

:! :

acorde

minigtrilor

gi

sfetnicilor

r:.

^Pe

administratori ii

^putea -:.:anta ideea de a avea un

control -a: ^puternic

^{gi deci} posibilitatea :E a-i

line in frdu

pe conducetorii

:': potenlial

_{despotic, insd ei aveau} :

j3ii

_cu

_privire

_{]a ideea cd oamenii}

:,:: fi guvernali prin

puterea _exem-

:L:iui

gi nu erau dispugi se

renunle

..i

xreptul

lor de a exercita puterea

:r:r intermediul

legilor gi al pedepsei.

GAnditorii

politici

gi

filosofii

de

::=' tirziu

au avut gi ei

criticile lor

;

^adresa

confucianismului.

Mozi,

-:: ilosof

chinez ndscut la scurt

timp

:

-:a

^moartea

^iui

Confucius, a fost de

;::rd

cu ideile sale mai moderne :e

neritocrafie

gi conducere bazate :€ puterea exemplului, inse ^a

fost

de

:,i:ere

cd

insistenla Iui

pe

relaliile

&&

Ceea ce

gtii, gtii;

ceea ce

nu gtii, nu gtii.

Aceasta

este

adeverata inlelepciune.

Gonfucius

99

de

familie

avea sd

ducl

Ia nepotism gi favoritism. Cam

in

aceeagi perioadd, gAnditori

militari

^precum Sun Tzu nu aveau

timp

de pierdut cu

filosofia

moralS pe care se baza teoria

politicd

a

lui

Confucius, optAnd

in

schimb

pentru

o abordare mai practicd a problemelor ce

lineau

^{de guvernare,}

susfinind

un sistem

autoritar

sau chiar nemilos

menit si

^garanteze

apdrarea

statului.

Cu toate acestea, elemente aie

confucianismului

au

fost

asimilate de societatea

chinezi in

cele doud secole de dupd moartea sa.

Promovate de Mencius (zzz-zss i.Hr.1, ele au

cipitat

o

anumite popularitate in

secolul al IV-lea i.Hr.

Eilosofia statului

Poate cd

pentru

guvernarea pe

timp

de pace

confucianismul

fusese adecvat, dar

mulli il

^considerau

insuficient

de robust

pentru

ceea ce a

urmat,

anume Perioada Statelor Combatante gi

lupta pentru forma-

rea

unui imperiu

chinez

unificat.

in

aceastd perioadS, un sistem pragmatic _$i

autoritar

de guvernare, cunoscut ca legalism, a

inlocuit

ideile

lui

Confucius gi a

continuat

sd

func-

lioneze ^gi ulterior,

in condiliile in

care

impdratul

igi

afirma

autoritatea asupra

noului

imperiu. insd spre sfAr-

gitul

secolului al ll-lea i.Hr.,

in

China a

revenit

^pacea,

iar confucianismul

a

fost

adoptat ca

filosofie oficiald

a

statului in timpul dinastiei

Han.

De atunci incoace a

continuat

sd domine

structura societelii

chineze,

in

special

prin

practica

recrutirii

ceior mai

inzestra[i cdrturari in

cadrul castei

administrative.

Exa- menele de admitere

in administralia

publicS, introduse

in

6o5 d.Hr., se bazau pe

texte

clasice confucianiste,

iar

aceasti

practici

a

continuat in

secolul XX gi

in timpul formirii

Republicii Chineze.

Confucianismul

nu a

disp5rut in intregime in timpul regimului

comu-

nist din

China gi a

avut

o

influenld subtild

asupra

structurii societa!ii pAni

Ia Revolu!ia Culturald. Astdzi, elemente de gAndire confucianistS, precum cele ce privesc

relafiile

sociale gi conceptul de

loialitate filiald;

r5mAn adAnc inrdddcinate

in

modul de

viali

chinez. Ideile confu- cianiste

sunt din

nou luate

in

serios

in contextul in

care

lara

^{trece de Ia} comunismul maoist la o versiune chinezd a economiei

mixte.

28

ARTA NIUBI|IUIUI _v

ART ll _,v, IMPIIRTA]IIA

UITA1A PT]ITRU STAI

&&$w

YKW g&&e m&e*ffiffi& &w& &.ffiffi.x

itru coluttxr

iDEOLOGIE Realism

CUVANT-CHEIE Diplomafie

gi

rizboi INAINTE

Secolul al

VIII-lea i.Hr.

Tncepe o ,,epoc5 de aur" a

filosofiei chi

neze, care dd nagtere aEa-numi-

telor

O

SutI

de $co1i de GAndire.

Secolul al

Vl-lea i.Hr. Confucius

propune

un

cadru

pentru

socie- tatea

civil5

bazat pe

valori tradilionale.

DUPA

Secolul aI lV-lea

i.Hr. Sfatul

dat

lui

Ceandragupta

Maurya

de cdtre Ceanakia

ajutl

^Ia

inte-

meierea

Imperiului Mauryan in india.

1532 Se publicd Principele

lui Machiavelli,

Ia

cinci

ani

dupi

^{moartea sa.}

1937 Mao Zedong scrie Despre rdzboiul de gherild.

a

finalul

secolului al VI-lea i.Hr China ajunge 1a

capitul

unei perioade de prosperitate pagnicd

-

^Perioada

Primdverii

gi Toamnei -,

in

care filosofia

inflorise.

Mare parte

din

gAndire se concen- trase pe

filosofia

moralS sau eticd,

iar filosofia politicl

dezvoltatd pe baza acesteia se concentrase pe modul corect sub aspect moral

in

care

statui

ar

trebui

s5-qi organizeze afacerile interne. Acest proces a

culminat

cAnd Confucius a integrat

virtuliIe tradilionale intr-o

ierarhie

condusi

de un suveran gi

administratd

de o birocra!ie de

cirturari.

Cu toate acestea, spre sfArgitul Perioadei Primdverii _Ei Toamnei, stabilitatea politice ^a diferitelor state

-.'ezi

si: Ceanakla ++-+7

r

^{Han Fei Tzu} +8

r

^Niccold Machiavelli z+-81

r

^Mao Zedong26o-265

r

^{Che Guevara} 312-313

Rdzboiul

ii

pedepsegte pe cei care

amenin{i

statui sau

ii

fac

riu...

Planificarea, purtarea gi evitarea rdzboiului determind

politica externi...

Arta rizboiului ^{are o} importanfi vitalipentru stat.

'

^{= Chinei s-a} fragilizat, iar pe mdsurd

=

:opulalia

s-a mdrit, au crescut _9i

= -siunile dintre ^ele. Conducdtorli ' ,:elor erau nevoili nu doar sd-gi ges-

'

-:eze propriile afaceri interne, ci si sd

,.

apere de atacurile statelor vecine.

Strategia militari

, aceasti atmosferd, consilierii

'

.-.-tari au devenit la fel de

importanli .: cirocralii

civili, iar strategia

mili-

.:5

a inceput

si

influenteze gAndirea - ::iticd. Cea mai

influentd

lucrare

:=licatd

acestui subiect a fost

Arta

-,:boiului, _care

se crede cd a fost scrisH

de Sun Tzu, un general din armata regelui Wu.

in

paragraful de inceput al

cdrlii

citim: ,,Arta

rizboiului

are o importante vitald pentru stat. Este o chestiune de viald _{9i de} moarte, o cale spre sigurantd sau spre rulnd.

Ca atare, este o teme de cercetare ce nu poate

fi in

nici un chip neglijatd".

Aceastd

afirmalie

marca o

rupture

fald de filosofia

politici

a epocii, iar lucrarea

lui

Sun Tzu a reprezentat, probabil, prima

afirmalie expliciti

a

faptului

cd rdzboiui ^gi spionajul

militar

sunt elemente cruciale ale guverndrii statului. Arta rdzboiului se ocupd de

... la fel cum

criminalii

din cadrul

statului

sunt,

1a rAndul 1or, pedepsifi...

... iar

strategiile militare

oferd un cadru

pentru

organizarea politicd

domestic5...

...

in

scopul

garantirii existenfei

unui

stat

stabil

gi prosper.

O armati de teracoti a fost construitd pentru a strijui mormAntul impdratului Qin Shi Huang, fapt care arata importanla

pe care armata o avea pentru el. Qin ^a treit

la zoo de ani dupd Sun Tzu, dar probabil

cd ia citit scrierile cu atenlie.

aspecteie practice ale protejhrii _9i men!inerii prosperitdlii statulul. Dacd gAnditorii preceden!i s-au concentrat pe structura societetii civile, acest

tratat

se concentreazd pe rela!ii1e interna!iona1e, discutAnd despre admi-

nistralia publici

doar din perspectiva legdturii ei cu planificarea gi purtarea rdzboaielor, sau cu economia

intreline- rii

serviciilor

militare

_{9i de} spionaj.

S-a considerat cd descrierea artei rdzboiului de cdtre Sun Tzu furnizeazd un cadru pentru orice fel de formd de organizare politica. EI oferd o

listi

a ,,principiilor

rizbolului"

care trebuie luate

in

considerare atunci cAnd se

planifici

o campanie. Pe ldngd chestiuni practice, precum vremea gi terenul, Iista include

influen!a

moralS a conducdtoruiui, priceperea gi ca11t5-

liie

generalului, dar si organizarea ^gi disciplina oamenilor. Aceste

principii

ale

rizboiului

implicd o

structura

ierarhicS, condusd de un suveran care primegte

sfaturi

de la generalii