ANULI, NR. I CRAIOVA

0e0llenlo

REyrsTA STUDINTI0R GA0Grur D[ rA

IINNMRSITATEA DN CRAIOVA

ANULI, NR. I CRAIOVA

200s

REVISTA STUDENğILOR GEOGRAFI DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Num ^ă r special dedicat centenarului na ^ú terii Prof. univ. dr. doc. N. Al. R ^ă dulescu.

ANUL I, NR. 1

EDITURA UNIVERSITARIA 2005

COORDONATOR

Conf. univ. dr. Costela Iordache

CONSILIUL ùTIINğIFIC Conf. univ. dr. Viorica Tomescu Conf. univ. dr. Vasile Pleniceanu Conf. univ. dr. Costela Iordache

Asist. univ. drd. Alina VlăduĠ

MEMBRII FONDATORI

Sorin Avram IonuĠ Băloi

Andreea Caracudă Corina Maria Chelu Elisabeta Ciocan Nicuúor Dimieru

Radu IdiĠoiu Delia Ionescu

Oana Ionuú LaurenĠiu Nica

Mihaela Licurici Andreea Ristea Georgiana Trancă

COLEGIUL DE REDACğIE Redactor-úef: Mihaela Licurici Redactor-úef adj.: Sorin Avram

Secretar general de redacĠie: Andreea Caracudă, Andreea Ristea

Lucrările au fost susĠinute la Sesiunea anuală de comunicăriútiinĠifice a studenĠilor, Craiova – 2005

ISSN 1584-9023

1 CUPRINS CONTENTS

Licurici Mihaela, Avram Sorin – Prof. univ. dr. doc. N. Al. Rădulescu / Professor sc. d.

N. Al. Rădulescu (1905 - 1989) ……….... 2 Ionescu Delia – RepartiĠia geografică a celor mai ridicate temperaturi maxime zilnice

înregistrate în Oltenia în vara anului 2002 / Geographic distribution of the highest maximum air-temperatures in Oltenia in the summer of 2002 ...

5 Dimieru Nicuúor – TendinĠe de evoluĠie a temperaturii medii anuale în România / Les

tendances d’évolution de la temperature moyenne annuelle en Roumanie ………... 11 Ionuú Oana – Vara 2003 în Oltenia úi impactul s΁u direct asupra activităĠilor socio-

economice /L’été 2003 en Oltenie et son impact direct sur les activités socio- économiques...

18 Trancă Georgiana – ReconstrucĠia ecologică forestieră pe terenurile nisipoase în

perimetrul oraúului Dăbuleni / Ecologic forestry reconstruction on the sandy soils in the Dăbuleni village perimeter………...

26 Avram Sorin – Dezvoltarea istorico- urbanistică a oraúului Monza – Italia / The

historical and urban development of the city of Monza – Italy………

33 Ciocan Elisabeta – Modul de utilizare a terenurilor în localitatea Fărcaú. Modificări

antropice recente / La manière d’utiliser les terrains dans la commune Farcaú. Les modifications anthropiques récentes ………

39 Licurici Mihaela – Municipiul Craiova: transportul rutier de călători în contextul

dezvoltării durabile / Craiova: passenger mass transit within the soustainable development framework ………

49 VlăduĠ Alina – Programul Socrates/Erasmus / Socrates/Erasmus exchange programme.... 56 Popescu Liliana – Sesiunea anuală de referate úi comunicăriútiinĠifice studenĠeúti, ediĠia

a XII-a, Craiova / The annual meeting for students’ scientific papers, 10^th edition, Craiova ………..

57 VlăduĠ Alina – Tabăra de ecologizare Buúteni / Buúteni ecologization camp ... 59 Andreea Caracudă, Andreea Ristea, LaurenĠiu Nica – Practica de teren a studenĠilor

din anul I / The first year students’ field training………... 61 Băloi IonuĠ, Chelu Corina Maria, IdiĠoiu Radu – AplicaĠia practică a anului II în Delta

Dunării / The second year students’ field training within the Danube Delta ………... 66

2

PROF. UNIV. DR. DOC. N. AL. RĂDULESCU PROFESSOR SC. D. N. AL. RĂDULESCU

(1905 - 1989)

Personalitate marcantă a úcolii geografice româneúti, prof. univ. dr. doc. N. Al. Rădulescu s-a născut în anul 1905, în localitatea Budeúti, din judeĠul Vrancea. Urmează cursurile úcolii din satul natal, apoi liceul “Unirea” din Focúani, pe care îl absolvă în anul 1924. Se înscrie la Universitatea Bucureúti, Facultatea de Litere úi Filosofie, secĠia Geografie, finalizându-úi studiile universitare în 1927, cu lucrarea de licenĠă intitulată “Valea Râmnei”. În anul 1929 a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar din Bucureúti.

Pentru scurt timp funcĠionează ca profesor la Odobeútiúi ca asistent la Institutul de Geografie al UniversităĠii din CernăuĠi. Revine în Vrancea, la Focúani, ca profesor titular “în învăĠământul secundar al băieĠilor”.

Între anii 1934 - 1939 a predat la Liceul de AplicaĠie al Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj; spre sfârúitul perioadei (octombrie 1938) susĠine cursurile de Antropogeografie si Geopolitică de la Universitatea Bucureúti.

Ocupă posturile de conferenĠiar, apoi de profesor la Academia de Înalte Studii Industriale úi Comerciale din Bucureúti, în cadrul căreia deschide o nouă perspectivă de dezvoltare a geografiei economice.

În perioada 1947 – 1952, a fost profesor la Facultatea de Geografie din Bucureúti. Despre profesorul său din acei ani, D. Bugă nota (1999, p.

211): “prezenĠa dânsului…ca úi a altor cadre didactice din generaĠia sa, datorită pregătirii profesionale, competenĠei, Ġinutei academice úi, de ce nu, harului didactic, a reuúit să asigure continuarea tradiĠiei învăĠământului geografic universitar úi să deschidă, în acelaúi timp, căi noi în dezvoltarea acestei discipline care îúi câútigase un prestigiu în lumea útiinĠifică românească úi internaĠională.”

Din considerente politice este înlăturat din învăĠământul superior, în care revine după zece ani de umilinĠe úi nedreptăĠi. La începutul anului universitar 1963 – 1964 îúi reia activitatea universitară în cadrul UniversităĠii din Craiova.În calitate de úef de catedră úi decan (1964 - 1966) al FacultăĠii de Istorie – Geografie, dar úi de prorector (1965 - 1974) al UniversităĠii, a avut o contribuĠie remarcabilă la organizarea úi coordonarea vieĠii academice craiovene.

Noteworthy personality of the Romanian Geographic School, Professor Sc. D. N. Al.

Rădulescu was born in 1905, at Budeúti, a settlement located within the Vrancea department. He attended the elementary school in his native village, then the

“Unirea” highschool at Focúani, leaving school in 1924. He applied for the University of Bucharest, the Faculty of Letters and Philosophy, the Geography Section and he graduated in 1927, with the sustenance of his master’s degree thesis named

“Valea Râmnei” (“The Râmna Valley”).The year 1929 marks N. Al. Rădulescu’s graduation from the Pedagogic Academic Seminary of Bucharest.

For a short while, he worked as a teacher at Odobeúti and as a teaching assistant at the Geographic Institute of the University of CernăuĠi.

Later on, he returned to Vrancea, at Focúani, to be a titular professor within “the secondary education for boys”.

Between 1934 and 1939, he was a teacher at the Application Highschool of the Pedagogic Academic Seminary of Cluj; towards the end of this period (October 1938) he sustains the lectures on Anthropogeography and Geopolitics at the University of Bucharest.

N. Al. Rădulescu obtains the title of lecturer, and later on of professor, at the Academy of High Industrial and Commercial Studies of Bucharest, his work opening a new perspective in the development of the economic geography.

Between 1947 and 1952, he was a professor at the Faculty of Geography in Bucharest. D Bugă wrote about his mentor (1999, p. 211): “his presence… as well as that of other professors belonging to the same generation, owing to their professional preparedness, competence, academic conduct and, why not, the didactic gift, succeeded in preserving the tradition of the academic geographic education and in opening new paths for the development of this discipline that had already gained prestige in the Romanian and international scientific world”.

Political reasons determined N.Al.Radulescu’s dismission from the superior education, his return being possible only after ten years of injustice and humiliations. At the beginning of the academic year 1963-1964, N.Al.Radulescu returns to his university activity at the University of Craiova.

As a chief of department (1964 - 1966) at the

3 În prodigioasa sa carieră didactică universiatră a susĠinut numeroase cursuri, printre care menĠionăm: “Istoria geografiei úi adescoperirior geografice”, “Geopolitica”, “Antropogeografie”,

“Geografie economica generală”, “Geografie economică a României”, “Hidrologie”, “Regionare fizico-geografică”, “Geografia turismului” etc.

A avut o activitate publicistică vastă úi de pionierat. În acest sens, amintim revista “Milcovia”

(1930 - 1937), apărută la Focúani, sub redacĠia lui N.Al. Rădulescu, în care sunt prezente studii regionale atât din domeniul geografiei fizice, cât úi a celei economice. În perioada clujeană, a fondat

“Revista Geografică Română”, care a apărut în 12 fascicule, între anii 1938 – 1943. Pe lângă articole cu conĠinut fizico úi economico-geografic, se regăsesc úi studii etnografice, lingvistice, note, recenzii ú.a.

În 1937 a văzut lumina tiparului teza sa de doctorat “Vrancea – Geografie fizică úi umană”

distinsă, un an mai târziu, cu premiul Academiei Române.

În marea úi valoroasa listă a studiilor úi lucrărilor publicate de prof. univ. dr. doc. N. Al.

Rădulescu se înscriu:

“Clima Moldovei de Sud” (1930);

“Introducere sumară în geografia economică”

(1941);

“Unitatea úi funcĠiunile pământului úi poporului românesc” (1943 – coautor);

“Geografia economică a României” (1944);

“Zonele de aprovizionare apropiată a câtorva oraúe din sudul României” (1946);

“Asupra geografiei turismului” (1947 – primul articol de acest gen din România);

“Introducere în Antropogeografie” (1947);

“Harta repartiĠiei geografice a categoriilor de folosinĠă a terenurilor, a culturilor agricole úi creúterea animalelor pe întreaga Ġară (sc.

1:200.000)” (1949-1951, coautor);

“Răspândirea alunecărilor de teren în R.P.R.”

(1959);

“Deficitul de umiditate în sol la principalele culturi agricole din R.P.R.” (1960, coautor);

“ConsideraĠiuni geografice asupra fenomenelor de secetă din R.P.România” (1964);

“ContribuĠii geografice la lucrările de amelioraĠii agricole úi de sistematizare a teritoriului R.P.R.” (1964);

“SchiĠa fenologică a R.S.România, în funcĠie de începutul seceratului grâului de toamnă” (1967);

“Aspecte geografice în acĠiunea de protecĠieúi conservare a terenurilor agricole din R.S.România”

(1968);

“Geografia agriculturii României” (1968);

“Folosirea datelor fizico-geografice in cercetările economico-geografice” (1969);

“Caracterul aplicativ al geografiei ca útiinĠă úi obiect de învăĠământ” (1971);

Faculty of History – Geography and as a Vice- President (1965 – 1974) of the University, he had a remarkable contribution to the organisation and the co-ordination of Craiova’s academic life.

During his remarkable didactic career at the university, N.Al.Radulescu sustained an important number of lectures, among the most important ones being: “History of Geography and of Geographic Discoveries”, “Geopolitics”, “Anthropogeography”,

“General Economic Geography”, “Economic Geography of Romania”, “Hydrology”, “Physical- geographic Regionalisation”, “Geography of Tourism” etc.

N.Al.Radulescu had an extensive and innovative publicistic activity. Thus, we mention the “Milcova”

magazine that appeared at Focúani, having professor Rădulescu as editor; the publication presents regional studies both from the physic and economic domains of geography. At Cluj, he set up the “Romanian Geographic Magazine”, which appeared in 12 fascicles, between 1938 and 1943; along with the articles on physic and economic geography, there also appeared various ethnographic or linguistic studies, notes, reviews etc.

In 1937, it was published N.Al. Rădulescu’s doctoral dissertation, named “Vrancea – physic and human geography”; a year later, this paper received the Romanian Academy award.

In the long list of important studies and papers published by professor Rădulescu there are comprised:

“Southern Moldavia’s climate” (1930);

“Brief introduction in the economic geography domain” (1941);

“Unity and functions of the Romanian territory and nation” (1943, joint author);

“Economic geography of Romania” (1944);

“The near provisioning areas of some cities located in Southern Romania” (1946);

“On the geography of tourism” (1947 – the first article of the sort ever published in Romania);

“Introduction in Anthropogeography” (1947);

“Geographic repartition map of the use categories of agricultural fields and cultures and of animal breading at the national level” (1:200.000) (1949 – 1951, joint author);

“Spread of landslides on the territory of the Popular Republic of Romania” (1959);

“Humidity deficit of the soil in relation to the main cultures in the Popular Republic of Romania”

(1960, joint author);

“Geographic appreciations concerning the draught phenomena in the Popular Republic of Romania” (1964);

“Geographic contributions to the land improvement works and systematisation of the Popular Republic of Romania’s territory” (1964);

“Romanian phenologic plan depending on the beginning of winter wheat harvest” (1967);

4 Pe lângă implicarea sa în dezvoltarea geografiei româneútiúi în crearea scolii geografice craiovene, prof. univ. dr. doc. N. Al. Rădulescu a avut o contribuĠie importantă la formarea úi afirmarea unor mari geografi de astăzi.

În semn de preĠuire, dedicăm acest prim număr al revistei noastre memoriei prof. univ. dr. doc. N.

Al. Rădulescu.

“Geographic aspects in the process of protection and conservation of the Socialist Republic of Romania’s agricultural fields” (1968);

“Geography of Romania’s Agriculture” (1968);

“The use of physic-geographic data in the economic-geographic research” (1969);

“The applicative character of geography as a science and as object of study” (1971);

Besides his involvement in the development of the Romanian geography and in the creation of Craiova’s Geography School, professor N. Al.

Rădulescu played a very important role in the process of training important geographers.

As a sign of respect, we dedicate the first number of our magazine to the memory of the Professor Sc.D.

N. Al. Rădulescu..

Licurici Mihaela (Master) Avram Sorin (Anul IV)

REPARTIğIA GEOGRAFICĂ A CELOR MAI RIDICATE TEMPERATURI MAXIME

ZILNICE ÎNREGISTRATE ÎN OLTENIA ÎN VARA ANULUI 2002 GEOGRAPHIC DISTRIBUTION OF THE HIGHEST MAXIMUM AIR-TEMPERATURES IN OLTENIA IN THE SUMMER OF 2002

Delia Ionescu (Master) Abstract:

The maximum air-temperatures usually occur under the influence of tropical or temperate hot spells from continental areas. The hot and dry air from Eastern and Southern Europe reaches the Romanian territory, respective the Oltenia region, warming up increasingly in the absence of winds, air moisture and clouds. Under the circumstances, the temperature values reach extremely high values. The other factors, which influence the increase of the air-temperatures, are the altitude of the relief, relief’s forms, the solar radiation and main air circulation, and also the existence or the absence of the green surface etc. Therefore, the maximum air-temperature of the 2002 summer, recorded in Oltenia was +39.8ºC, value reached by the thermometers of three weather stations: Bechet, Calafat and Caracal.

Key words: daily maximum air-temperature, Oltenia Cuvinte cheie: temperatura maximă zilnică, Oltenia

TENDINğE DE EVOLUğIE A

TEMPERATURII MEDII ANUALE ÎN ROMÂNIA

LES TENDANCES D’ÉVOLUTION DE LA TEMPERATURE MOYENNE ANNUELLE EN

ROUMANIE

Nicuúor Dimieru (Master) Résumé:

La température moyenne annuelle, un paramètre important pour caractériser climatiquement un territoire, connaît une certaine dynamique de ses valeurs, phénomène confirmé par les analyses chimiques. Les causes des oscillations sont dans les mêmes mesures naturelles et anthropiques, l’homme étant suspecté comme principal responsable pour les changements survenus au cours du dernier siècle. Certaines variations de la température moyenne annuelle se sont aussi produites dans d’autres époques historiques, « La petite Époque Glaciaire » étant bien connue. Après 1980 on constate la tendance évidente de réchauffement climatique. Au niveau du pays l’accroissement de la température moyenne annuelle est de 0.4° C pour la période 1981 – 1990. Mais cette croissance n’est pas uniforme;

en plusieurs zones on a enregistré, de plus, 1° C ou davantage. La tendance s’est aussi confirmée pour la période suivante. Les effets de ces changements ne sont pas du tout négligeables et conduisent finalement aux pertes économiques importantes.

Mots-clefs: température moyenne annuelle, Roumanie, tendances Cuvinte cheie: Temperatura medie anuală, România, tendinĠe

VARA 2003 ÎN OLTENIA ùI IMPACTUL SӼU DIRECT ASUPRA ACTIVITĂğILOR

ECONOMICE

L’ETE 2003 EN OLTENIE ET SON IMPACT DIRECT SUR LES ACTIVITES SOCIO-ECONOMIQUES

Ionuú Oana (Anul IV) Abstract:

The summer of 2003 in Oltenia is particular due to the high temperatures and the precipitations deficit according to the Normal (the mean of the years 1991-2002), the data being registered at 17 synoptic stations within Oltenia.

The direct impact of the summer climate on the social-economic activities implies the negative consequences of the water scarcity on the daily life and population’s health (problems related to drinkable water supplying within urban and rural areas, the existence of a source of meningitis epidemics – the Jiu river), on agriculture and energetic industry (the variations of average production of wine and cereals, the low flow of the Danube and the perturbation of economic activities of the Iron Gates I and II hydropower stations). So, it can be said that the precipitations deficit and high temperatures that characterized the summer of 2003 in Oltenia cannot be fully attributed to the global warming, but still, they are an extra notice for the prevention and radicalization of the effects on the ecosystems and economic disequilibrium.

Key words: global warming, precipitations deficit, direct impact, water scarcity, disequilibrium,

ecosystem

Cuvinte cheie: încălzire globală, deficit de precipitaĠii, impact direct, penurie de apă, dezechilibru,

ecosistem.

RECONSTRUCğIA ECOLOGICĂ FORESTIERĂ PE TERENURILE NISIPOASE ÎN

PERIMETRUL ORA ù ULUI D Ă BULENI

ECOLOGIC FORESTRY RECONSTRUCTION ON THE SANDY SOILS IN THE

DĂBULENI VILLAGE PERIMETER

Georgiana Trancă (Master) Abstract:

The southern part of the Oltenia Plain is one of the regions with the most reduced forestry surface in Romania. At the same time, this area is highly exposed to drought and aridity. Our study is aiming at the improvement of sandy soils, in the Dăbuleni Village perimeter, by forest plantation on a total area of 654.98 ha, on lands taken over from the agricultural sector, affected by degradation phenomena in different stages, which have totally or partially lost the production capacity for agricultural use and where silvotechnical works of improvement are necessary. We have to mention that some sandy soil areas have re-entered the stage of sweeping, known as aeolian deflation phenomenon. The goal of our study is to stop the sandy soil degradation processes and to progressively improve them by the direct effect of protective forest vegetation, in our case by curtains of acacias in order to attenuate the climatic adversities, to protect human settlements and cultivated soils, to which we can add the increasing of the wood mass. Our study is associated with the interest shown by the local officials in the Dăbuleni Village and by the persons in charge at the Sadova Local Forest District to update the measures concerning the role of the acacias curtains in order to reduce sands and to encourage the solidification processes of sandy soils, among another measures with an agrotechnic profile.

Key words: sandy soils, forest vegetation, protection curtains

Cuvinte cheie: soluri nisipoase, vegetaĠie forestieră, perdele de protecĠie

DEZVOLTAREA ISTORICO- URBANISTICĂ A ORAùULUI MONZA – ITALIA

THE HISTORICAL AND URBAN DEVELOPMENT OF THE CITY OF MONZA – ITALY

Sorin Avram (Anul IV) Abstract:

Situated in the centre of Lombardy, near Milano, Monza has, ever since the Roman period, justified its remarkable existence by a well-balanced relationship with the places inside the Lombard territory. Over the years the city has known the Roman and Lombard periods, the Spanish and French occupation the result being visible today in the demographic and urban structure. Nevertheless even today there are several unmistakable signs of the local pride and dignity in the welfare of the inhabitants, in the numerous works of art that certify the value and the continuity of the habitation of this settlement, as well as in the original style that marks the urban structure of the city.

Key words: Monza- Italy, urban development, demographic growth Cuvinte cheie: Monza- Italia, dezvoltare urbană, creútere demografică

MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR ÎN LOCALITATEA FĂRCAù.

MODIFICĂRI ANTROPICE RECENTE

LA MANIERE D’UTILISER LES TERRAINS DANS LA COMMUNE FARCAS LES MODIFICATIONS ANTHROPIQUES RECENTES

Elisabeta Ciocan (Anul IV) Résume:

La manière d’utiliser les terrains situés dans l’aire de la localité Fărcaú est influence dans une grande mesure par le relief, le type de sol et le facteur anthropique, celui-ci influençant positivement ou négativement la qualité du sol. En 2004, le fond foncier contenait 4780 hectares, dont 25.3% terrain arable, 16.7% pâturages et prairies, 3.0% vignes et vergers, 49.8% forӋts, 1.4% eaux, 1% chemins, 2%

terrains occupés par les constructions et 0.8% terrain non productif. Les céréales, particulièrement le blé et le maʀs, sont les principales cultures agricoles pratiquées par les habitants de la commune Fărcaú, sur une surface de 1075 hectares. On a pris une série de mesures pour la récupération des terrains affectés de l’érosion, des glissades de terrain et des écroulements, résultat de l’action des agents externes et de la nature lithologique des roches du sous-sol (les intercalations d’argiles et de sable):

effectuer les labours sur les courbes de niveau, terrasser les flancs des collines et les planter avec des vignes et des arbres fruitiers ainsi que des boisages sur les versants ayant la pente accentuée.

Mots cléfs: l’utilisation des terrains, érosion, glissade de terrain Cuvinte cheie: utilizarea terenurilor, eroziune, alunecare de teren

MUNICIPIUL CRAIOVA: TRANSPORTUL RUTIER DE CĂLĂTORI ÎN CONTEXTUL

DEZVOLT Ă RII DURABILE

CRAIOVA: PASSENGER MASS TRANSIT WITHIN THE SOUSTAINABLE DEVELOPMENT FRAMEWORK

Mihaela Licurici (Master) Abstract: Given the conditions of an ever more intense circulation, a scientific analysis of the potential

traffic on a given territory becomes necessary. The local passenger mass traffic is mainly settled on the old lines that functioned before 1898, two main conveyers offering their services in Craiova’s public transportation domain. The present-day system of public transportation is organised on 28 lines, on which The Autonomous Administration of Transportation in Craiova operates. A certain superposition is to be noticed in relation with the 7 lines in the service of the newer private company - S.C. FraĠii Bacriz S.R.L. About 2160 cabs complete the general image of the transportation in this urban area.

Key words: passenger mass transit, vehicular transport, transport service, conveyer, interurban and

suburban transportation, mass transit network

Cuvinte cheie: transport public de călători, transport auto, serviciu de transport, agent de transport,

transport interurban úi suburban, reĠea de transport public

56

PROGRAMUL SOCRATES/ERASMUS

SOCRATES/ERASMUS EXCHANGE PROGRAMME

În ultimii ani, Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie a semnat numeroase contracte de colaborare prin Programul

SOCRATES/ERASMUS cu universităĠi cunoscute din cadrul Uniunii Europene. S-au semnat contracte cu universităĠi din FranĠa – Université de

Bourgogne, Dijon, Université Charles de Gaule, Lille; din Germania –úi Spania – Universidad Autonoma de Madrid, Universidad de Salamanca, Universidad de Zaragoza. MenĠionămúi faptul că în prezent facultatea noastră urmează se semneze o serie de contracte de colaborare cu alte universităĠi din Uniunea Europeană. De asemenea, se doreúte úi extinderea relaĠiilor de colaborare cu universităĠi din spaĠiul balcanic sau cu alte state precum Polonia, Cehia, Slovacia etc.

În urma rezultatelor foarte bune din cursul anilor de studiu, o serie de studenĠi de la

specializarea Geografie au beneficiat de burse de studiu pe durata unui semestru la aceste

universităĠi:

During the last years, the Faculty of History, Philosophy, Geography signed numerous collaboration contracts within the framework of SOCRATES/ERASMUS programme with well/known universities within the European Union.

There were signed contacts with universities from France – Université de Bourgogne, Dijon, Université Charles de Gaule, Lille; from Germania – University of Bielefeld, and Spain – Universidad Autonoma de Madrid, Universidad de Salamanca, Universidad de Zaragoza. We also mention that our faculty is going to sign a series of new contacts with other universities from the European Union. At the same time, we also wish to extend our collaboration relations with certain universities located within the Balkan area or other countries such as Poland, Check Republic, and Slovakia etc.

Due to the excellent results obtained during the academic years, certain Geography students benefited from one semester scholarships at these universities:

- VlăduĠ Alina – Université de Bourgogne;

- Vieru Mihaela – University of Aveiro;

- Truúcă Liliana – Université de Bourgogne;

- DoriĠă Oana – Université de Bourgogne;

- Licurici Mihaela – Université de Bourgogne;

- Bobonete Cristina – University of Bielefeld;

- Radu Raluca – Universidad Autonoma de Madrid;

- ChiriĠă Tania – Universidad Autonoma de Madrid;

- Bărbulescu Mihaela – Université de Bourgogne;

- Mara Cristina – Université de Bourgogne;

- Ionuú Oana – Université de Bourgogne;

- Andrei Anca – Universidad de Salamanca.

Pentru anul academic 2005-2006, s-au declanúat formalităĠile pentru obĠinerea unor astfel de burse pentru 5 studenĠi: Purcea Elena – Université de Bourgogne; Belu Claudia úi Okros Raluca – Universidad de Zaragoza; BădiĠă Amalia úi Florin Melencu – Universidad de Salamanca.

For the academic year 2005-2006, there have already been initiated the necessary formalities for scholarships for a number of five students: Purcea Elena – Université de Bourgogne; Belu Claudia and Okros Raluca – Universidad de Zaragoza; BădiĠă Amalia and Florin Melencu – Universidad de Salamanca.

Asist. univ. drd. Alina VlăduĠ

57

SESIUNEA ANUALĂ DE REFERATE ùI COMUNICĂRI ùTIINğIFICE STUDENğEùTI, EDIğIA A XII-A, CRAIOVA

THE ANNUAL MEETING FOR STUDENTS’ SCIENTIFIC PAPERS, 10^TH EDITION, CRAIOVA

Catedra de Geografie a FacultăĠii de Istorie- Filosofie-Geografie, Universitatea din Craiova, în colaborare cu FundaĠia Cultural-ùtiinĠifică Alexandru Roúu úi Cercul ùtiinĠific StudenĠesc Geo-Oltenia au organizat cea de-a XII-a ediĠie a Sesiunii anuale de referate úi comunicări útiinĠifice studenĠeúti,la 22 aprilie 2005.

În cadrul celor două secĠiuni au fost prezentate 22 de lucrări, după cum urmează:

SecĠiunea 1 – Geografie fizică:Vara 2003 în Oltenia úi impactul său direct asupra activităĠilor social-economice, (Ionuú Oana, anul III), Efectul exploatărilor petroliere asupra calităĠii apelor în extremitatea nordică a judeĠului Dolj (Stanca Andreea, anul IV), ProtecĠia mediului natural úi diversitatea parcurilor naĠionale din SUA (CloĠă Gheorghe, anul II), Complexul carstic TopolniĠa- Epuran – prezentare generală (Curteanu Doria, anul IV), Peútera Ponicova (GhiĠan Aura, anul IV), Parcul Natural PorĠile de Fier (Sîrbu Mariana, anul IV), ProtecĠia resurselor de apă úi a surselor de alimentare în perimetrul zonei Craiova (Bîzdoacă Florina, Ionescu Delia, Master), ReconstrucĠia ecologică úi forestieră pe terenurile nisipoase din perimetrul oraúului Dăbuleni (Trancă Georgiana, Master), Aspecte ale reliefului în bazinul hidrografic piemontan al BlahniĠei (Papuc Alina, anul IV), Stadiul actual de evoluĠie al alunecării de teren de la BucovăĠ – bazinul hidrografic Jiu (Mara Cristina, anul III), Sistemul hidrotehnic IúalniĠa. Măsurători hidrochimice úi hidrobiologice (Băicuúi Mihaela, Moraru Amelia, Master).

SecĠiunea a II-a – Geografie umană úi economică: Modul de utilizare a terenurilor în localitatea Fărcaú. Modificări antropice în ultimul deceniu (Ciocan ELisabeta, anul III), Specificul componentelor antropice ale peisajului din Defileul Dunării (ùtefan Iulia, anul III), Transportul urban de călători în contextul dezvoltării durabile. Studiu de caz: municipiul Craiova (Licurici Mihaela, anul IV), Agenda 21

The Department of Geography of the Faculty of History-Philosophy-Geography from the University of Craiova, in collaboration with the Alexandru Rosu Cultural-Scientific Foundation and Geoforum Student Scientific Center have organized the 12^th edition of the Annual meeting for students’ scientific papers, on April, 22nd, 2005.

The two sections included 22 papers, as following:

Section I – Physical Geography: The 2003 summer in Oltenia and its direct impact on the social- economic activities (Ionus Oana, 3^rd term), The effect of oil exploitation on water quality within the northern extremity of the Dolj county (Stanca Andreea, 4^th term), The protection of natural environment and diversity of national parks in USA (Clota Gheorghe, 2^nd term), Topolnita-Epuran Karstic Complex – general presentation (Curteanu Doria, 4^th term), Ponicova Cave (Ghitan Aura, 4^th term), The Iron Gates National Park (Sirbu Mariana, 4^th term), The protection of water resources and supplying sources within the perimeter of Craiova (Bizdoaca Florina, Ionescu Delia), The ecologic and wood reconstruction on the sandy terrains within the perimeter of Dabuleni (Tranca Georgiana), Aspects of the relief within the Blahnita piedmont hydrographic basin (Papuc Alina, 4^th term), The present evolution stage for the landslide at Bucovat – the Jiu hydrographic basin (Mara Cristina, 3^rd term), Isalnita hydrotechnical system. Hydro-chemical and hydro- biological measurements (Baicusi Mihaela, Moraru Amelia).

Section II – Human and Economic Geography:

Land use in Farcasa settlement. Man-made changes during the last decade (Ciocan Elisabeta, 3^rd term), The peculiarities of the landscape anthropic components within the Danube Gorge (Stefan Iulia, 3^rd term), Urban transport of passengers in the context of sustainable development. Case study: the municipality of Craiova (Licurici Mihaela, 4^thterm), The local 21 Agenda for sustainable towns. Case study: the municipality of Craiova (Vuluta Ana), The

58 locală pentru oraúe durabile. Studiu de caz:

municipiul Craiova (VuluĠă Ana, Master), Masivul Retezat – aspecte ale potenĠialului turistic (Peca Andra, anul II), Riviera croată – un nou pol de atracĠie turistică în bazinul Mării Mediterane (Cotora Daniela, CloĠă Gheorghe, anul II), Politica demografică locală a oraúului Sinaia. Strategii úi alternative (Andrei Anca, anul IV), Bechet – punct de trecere a frontierei româno-bulgare (Celianu Ani, anul II), Dezvoltarea istorico-urbanistică a oraúului Monza-Italia (Avram Sorin, anul III), Craiova – oraú european. Perspectivele dezvoltării durabile (DoriĠă Oana, anul IV), PotenĠialul turistic al zonei Novaci-Rânca (Goagă Ligia, anul IV).

Juriul, format din câte patru studenĠi de la fiecare an de studiu, inclusiv Master, úi patru cadre didactice de la Catedra de Geografie, a notat fiecare lucrare, pentru fiecare secĠiune fiind acordate premii úi menĠiuni pentru cele mai bune lucrări.

Astfel, la SecĠiunea Geografie fizică, au fost premiate lucrările prezentate de Mara Cristina – Premiul I, Papuc Alina – Premiul II, Ionuú Oana – Premiul III, Trancă Georgiana úi CloĠă Gheorghe – MenĠiune, iar la cea de-a doua secĠiune Licurici Mihaela – Premiul I, DoriĠă Oana – Premiul II, Ciocan Elisabeta, Avram Sorin – Premiul III, ùtefan Iulia – MenĠiune.

În vederea acordării premiilor úi menĠiunilor pentru lucrările valoroase, úi mai ales pentru susĠinerea úi stimularea cercetării útiinĠifice studenĠeúti, din fondul UniversităĠii au fost alocate sumele corespunzătoare pentru premii úi menĠiuni.

Retezat Mountains – some aspects of the touristic potential (Peca Andra, 2^nd term), The Croatian Riviera – a new pole for tourist attraction on the Mediterranean Basin (Cotora Daniela, Clota Gheorghe, 2^nd term), The local demographic policy of Sinaia (Andrei Anca, 4^th term), Bechet – point for the Romanian-Bulgarian border crossing (Celianu Ani, 2^nd term), The historical and urban development of the city of Monza (Avram Sorin, 3^rd term), Craiova – European town. The perspectives for sustainable development (Dorita Oana, 4^th term), The touristic potential of Novaci-Ranca area (Goaga Ligia, 4^th term).

The jury, made up of 4 students from every term, including Master and 4 professors of the Department of Geography, has evaluated each and every paper; for each section, awards were given for the best papers.

Thus, for the Physical Geography Section, Mara Cristina was the first to be awarded, followed by Papuc Alina, Ionus Oana, Tranca Georgiana and Clota Gheorghe, while the prize winners for the second section were Licurici Mihaela – First prize, Dorita Oana – Second, Ciocan Elisabeta, Avram Sorin – Third and Stefan Iulia Fourth.

In order to grant the awards for the most elaborated papers and most of all to support and encourage the students’ scientific research, the University allotted money for the prizes.

Prep. univ. drd. Liliana Popescu

59

TABĂRA DE ECOLOGIZARE BUùTENI BUùTENI ECOLOGIZATION CAMP

În cursul anului úcolar, studenĠii de la specializarea Geografie iau parte la numeroase activităĠi úi aplicaĠii practice în teren. Catedra de Geografie a încercat cu succes să extindă aceste activităĠi úi pe perioada verii úi cel mai bun exemplu îl constituie organizarea unei tabere de ecologizare la Buúteni.

Această activitate reprezintă deja o tradiĠie deoarece este al patrulea an consecutiv în care este organizată în colaborare cu Salvamont Buúteni úi Primăria Buúteni.

Activitatea se desfăúoară, în general, la începutul lunii august, timp de o săptămână, úi la aceasta participă un număr de cca. 25 de studenĠi, din toĠi anii de studiu.

De ce s-a ales zona Buúteni? MotivaĠiile sunt multiple. În primul rând este faptul că aceasta reprezintă una dintre zonele cu cel mai mare aflux de turiúti úi, astfel problemele legate de păstrarea curăĠeniei sunt destul de mari. Este o zonă accesibilă úi „aúa-ziúilor” turiúti úi iubitori de munte, care, de fapt, nu preĠuiesc natura úi aruncă la întâmplare resturile menajere.

În cursul anilor în care am desfăúurat această activitate, am încercat să oferim o imagine a adevăratului potenĠial al zonei adevăraĠilor turiúti úi iubitori de munte. Activitatea de ecologizare s-a desfăúurat pe areale bine stabilite, în funcĠie de necesităĠi: Platoul Babele, tronsonul Babele – Vf.

Omu, zona pistei de schi Calinderiu etc. Cele mai severe probleme le pune însă traseul Buúteni – Cascada Urlătoarea datorită numărului mare de persoane care au acces în zonă. Chiar dacă anul trecut nu s-a reuúit ecologizarea zonei în totalitate, sperăm ca anul acesta să găsim un răspuns pozitiv la iniĠiativa noastră úi să putem continua din punctul în care am lăsat zona ne-ecologizată.

Pe lângă această activitate, studenĠii geografi au participat úi la refacerea unor trasee, precum cel spre Urlătoarea. Împreună cu Salvamont Buúteni aceútia au construit o serie de podeĠe acolo unde poteca fusese întreruptă de torenĠi sau au înălĠat poteca în zonele unde apa băltea.

Sperăm ca activitatea noastră să aibă impactul dorit asupra celor care nu respectă natura

During the school year, the students attending Geography take part in numerous activities and field training. The Geography Department successfully tried to extend these activities during summer and the best example is the organization of an ecologization camp at Buúteni.

This activity already represents a tradition as it is the fourth consecutive year it is organized in collaboration with Salvamont Buúteni and the Mayoralty of Buúteni.

This activity generally takes place at the beginning of August, for a week, and there takes part in a number of about 25 students, attending all four years of study.

Why did we choose Buúteni area? There are a lot of motifs. First of all, this area represents one of the areas with the highest number of tourists and, thus, the issues related to cleaning-keeping are quite severe. It is an area accessible to the “so-called”

tourists and mountain-loving persons, who, in fact, do not praise nature and throw waste at random.

During the years we developed this activity, we tried to offer an image of the real potential of the area to the genuine tourists and mountain-loving persons. The ecologization activity took place within well-established areas, according to the necessities:

Babele Plateau, Babele – Omu Peak, the perimeter of Calinderiu ski rink etc. The most severe problems are raised by Buúteni – Urlătoarea Fall range due to the large number of people that can go there. Although last year we did not succeed in totally cleaning the area, we hope that we shall find a positive answer to our initiative this year so that to be able to continue our activity from the spot we stopped.

Beside this activity, the Geography students also took part in rebuilding certain ranges, such as the one to Urlătoarea Fall. Together with Salvamont Buúteni they built a series of footbridges in the places the path had been interrupted by torrents or raised it in the areas with sloppy water.

We hope that our activity will have the necessary impact upon those who do not respect nature also taking into account that are supported by all of the national television stations which broadcast images rendering our activity at the news of maximum audience.

60 Ġinând cont úi de faptul că beneficiem de sprijinul tuturor televiziunilor naĠionale care difuzează la útirile de maximă audienĠă imagini cu activitatea noastră.

În acest fel, ne-ar plăcea să credem că cei care ne văd se vor gândi de două ori înainte de a arunca ceva în alt loc decât la coúul de gunoi.

Thus, we would like to believe that those people who watch us will think twice before throwing something anywhere else but for the waste bins.

Asist. drd. univ. Alina VlăduĠ

61

PRACTICA DE TEREN A STUDENTILOR DIN ANUL I

THE FIRST YEAR STUDENTS’ FIELD TRAINING

Practica de specialitate a studenĠilor din anul I s-a desfaúurat în perioada 13-17 iulie 2005 pe traseul Craiova – Filiaúi - Rovinari - Tg.Jiu – Polovragi – Novaci – Rânca – Măldăreúti –Costeúti – Băbeni – Drăgăúani – Găneasa– Balú – Craiova (Fig.1).

Activitatea a fost coordonată de: conf.

univ. dr. Costela Iordache, asist. univ. drd.

Emil Marinescu, asist. univ. drd. Alina VlăduĠ, prep. univ. ùtefan Negreanu.

Pe lângă obiectivul principal, respectiv punerea în practică a unor cunoútinĠe dobândite pe parcursul orelor de curs úi laborator, s-a urmărit cunoaúterea unui areal cât mai extins din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, care este polarizată de municipiul Craiova.

În prima zi (13 iulie) s-a parcurs traseul Craiova-Tg.Jiu-Polovragi-Rânca, în cadrul căruia s- au urmărit câteva aspecte privind:

x limita dintre Câmpia Olteniei úi Piemontul Getic;

x caracterele geomorfologice ale Culoarului Jiului în zona Podiúului Getic úi a SubcarpaĠilor Gorjului (asimetria văii; zona de subsidenĠă Filiaúiúi de confluenĠă de la sud de Tg.

Jiu);

x caracteristicile fizico úi economico-geografice ale Gruiurilor Jiului, Dl.

Bran, Depresiunilor Tg.Jiu, Câmpu Mare úi Novaci-Polovragi;

x observaĠii asupra exocarstului úi endocarstului (Cheile OlteĠului, Peútera Polovragi);

x localizarea,mărimea, structura úi textura principalelor aúezări rurale;

x potenĠialul demo-economic al oraúelor Filiaúi, Rovinari, Tg.Jiu;

x vizitarea Complexului

Termoenergetic Rovinari (evoluĠia producĠiei de energie electrică, impactul asupra mediului, reconstrucĠia ecologică);

x particularităĠi ale modului de utilizare a terenurilor;

The practical period of the students from the first year took place between the 13-th and the 17-th of July 2005, on the route Craiova – Filiasi – Rovinari – Măldăreúti – Horezu – Costeúti – Băbeni – Drăgăúani – Găneasa – Balú – Craiova (Fig.1).

The activity was coordinated by: conf. univ.

dr. Costela Iordache, Assist. Univ. drd. Emil Marinescu, ssist. Univ. drd. Alina VlăduĠ, prep.

Univ. ùtefan Negreanu.

Besides the main objective, thatis putting in practice some of the information gained during the courses, it was meant to discover a wide area from the Development Region of South – West Oltenia, which is concentrated by the city of Craiova.

On the first day (13-th July), it was covered the route Craiova – Tg.Jiu – Polovragi – Ranca, when it was meant to find out some aspects regarding:

x the geographical limit between the Oltenia Plain and Getic Piedmont;

x the geomorphological

characteristics of the Jiu Couloir in the area of the Getic Plateau and Subcarpatics of Gorj (the asymetry of the valley; the subsidence area of Filiaúi and the confluence area from the southern part of Tg. Jiu);

x the phizical – geographical and economic characteristics of the Jiu Gruiuri, Bran Hills, Tg. Jiu, Campu Mare and Novaci – Polovragi;

x remarks on the shallow and deep karst (OlteĠ Gorges, Polovragi Cave);

x the placement, size, structure and texture of the main rural settlements;

x demographical and economic potential of the towns Filiaúi, rovinari, Tg. Jiu;

x visiting the Rovinari

Thermoenergetic Complex (the evolution of the electric power production, the impact on the environment, ecological reconstruction);

x specific features of the way of using the fields;

x natural and man-made resources of tourism on the above mentioned road (visit to The

62 x resurse naturale úi antropice ale turismului de pe traseul parcurs (vizitarea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” úi Parcul Coloanei fără Sfârúit – opera marelui Brâncuúi (Foto 1, 2) ; Mănăstirea Polovragi; elemente interesante de relief etc.).

Sculptural Ensemble ”Calea Eroilor” and ”Coloana fara sfârúit” Park – work of the great Brancuúi (Photo 1, 2), Polovragi Monastery, interesting elements of relief and so on);

Foto 1 - Masa tăcerii; The Table of Silence Foto 2- Coloana fără Sfârúit; The Endless Column

În a doua zi (14 iulie) s-a urmărit:

x prezentarea zonei care urmează a fi cartată din punct de vedere geomorfologic, realizarea harĠii cu elementele fundamentale úi evidenĠierea elementelor reliefului glaciar úi periglaciar (agenĠi, procese, forme de relief);

parcurgerea traseului Rânca-Drumul Transalpina DN 67C-Vf. Păpuúa (2136 m) (Foto 3) - Vf.

Cioara-Circul glaciar Tidvele-Valea Tidvele-Rânca (observaĠii asupra reliefului criogen situat sub Vf.

Păpuúa, evaluarea impactului suprapăúunatului asupra zonei, prezentarea etajelor de vegetaĠie subalpină úi alpină, cu precizarea limitelor úi a câtorva specii caracteristice);

Foto 3 - Vărful Păpuúa; Păpuúa Peak x organizarea vieĠii pastorale (Stâna de sub Vf. Păpuúa);

x prezentarea sistemului GPS úi obĠinerea coordonatelor geografice úi a altitudinii cu ajutorul GPS Pioneer, Magellan GPS Satellite Navigator;

x prezentarea geologiei Masivului Parâng cu recunoaúterea principalelor categorii de

On the second day (14-th July):

x introduction of the area which is going to be mapped, geomorphologically speaking, designing the map with the main elements and the highlighting of the glacial and periglacial relief elements (agents, processes, landforms)

x the cover of the route Rânca – Transalpina Road DN 67C – Papuúa Peak (2136 m) (Photo 3) – Cioara Peak – Tidvele Glacial Cirque – Tidvele Valley – Rânca (remarks on the cryogene relief, placed under Papuúa Peak, the assessment of the overgrazing impact on the area, the introduction of the Alpine and Subalpine vegetation storeys, with the note on the limits and some characteristic species);

x the structure of the pastoral life (the sheepfold under Papuúa Peak);

x the introduction of the GPS system and finding out the geographical coordinates and altitude using GPS Pioneer and Magellan GPS Satellite Navigator;

x the introduction of the geology of the Parâng Massif with the recognition of the main categories of rocks from the area (Photo 4).

Foto 4 – Muntele Mohoru; Mohoru Mountain

63 roci din zonă (Foto 4).

În a treia zi (15 iulie) s-a parcurs traseul:

Rânca-Pasul Urdele (2145 m) - Vf. Iezer-Vf.

Mohoru (2336m) - ùaua Pleúcoaia - Hornul Lacurilor - Lacul Vidal - Lacul Câlcescu (1950 m) úi retur, realizându-se:

x cartarea reliefului glaciar úi periglaciar din bazinul Mohoru; punerea in evidenĠă úi reprezentarea pe hartă a Complexului Sculptural Borăscu (Vf.Iezer – Vf.Cărbunele) (Fig 2);

x observaĠii asupra reĠelei hidrografice (morfohidrografia lacurilor glaciare (Foto 5, 6), regimul scurgerii apei);

Foto 5 – Lacurile Vidal úi Câlcescu;

Vidal and Câlcescu Lakes

x analiza peisajelor alpine úi subalpine din Căldarea Câlcescu;

x observaĠii asupra morfologiei circului glaciar Câlcescu (Foto 7);

Foto 7 - Circul glaciar Câlcescu;

Câlcescu Glacial Cirque;

x prezentarea nodului

orohidrografic reprezentat de Masivul Parâng (bazinele hidrografice Gilort, LatoriĠa, Lotru úi Jiul de Est);

x determinarea nebulozităĠii, observaĠii asupra genurilor de nori úi determinarea

On the third day (15-th July), we followed the route: Rânca – Urdele Pass (2154 m) – Iezer Peak – Mohoru Peak (2336 m) – Pleúcoaia Saddle – The Glacial Horn of the Lakes – Vidal Lake – Câlcescu Lake (1950 m) and retour, making:

x the mapping of the glacial and periglacial relief from the Mohoru Basin; pointing out and representation on the map of the Sculptural Complex Borăscu (Iezer Peak – Cărbunele Peak) (Fig 2);

x remarks on the hydrographical network (the morphohidrography of the glacial lakes (Photo 5, 6), the regime of the leakage water);

Foto 6 – Lacul Câlcescu;

Câlcescu Lake

x the analysis of Alpine and Subalpine landscapes from the Câlcescu Glacial Cirque (Photo 7);

x remarks on the morphology of the Câlcescu Glacial Cirque;

x presentation of the mountain and hydrographical knot represented by the Parâng Massif (the hydrographical basins Gilort, LatoriĠa, Lotru and Eastern Jiu);

x the establishment of nebulousity (in tenths and eights), remarks on types of clouds and the establishment of the clouds` base using the visual method (at 9 a.m. and 5 p.m.);

The fourth day (16-th July):

x the introduction of Rânca Resort (tendencies of development, impact on the environment); the mapping of the buildings from the resort (Fig 3);

x the introduction of the vegetation storeys from the Parâng Massif and the establishment of some representative species from its flora;

x the orientation on the spot using the maps, the orientation of the map using a B1-69 compass and the establishment of the azimuths using this kind of compass.

On the fifth day (17-th July) we followed the route: Rânca – Novaci – Bumbeúti-PiĠic –

64 înălĠimii bazei norilor prin metoda vizuală (orele 9qqúi 17qq).

În cea de-a patra zi (16 iulie) s-a urmărit:

x prezentarea staĠiunii Rânca (tendinĠe de dezvoltare, impact asupra mediului);

cartarea construcĠiilor din staĠiune (Fig 3);

x prezentarea etajelor de vegetaĠie din Masivul Parâng úi determinarea unor specii reprezentative din flora spontană a acestuia;

x orientarea în teren cu ajutorul hărĠii, orientarea hărĠii cu ajutorul busolei tip B1-69 úi determinarea azimutelor cu această busolă.

În cea de-a cincea zi (17 iulie) s-a parcurs traseul: Rânca – Novaci – Bumbeúti-PiĠic - Măldăreúti – Horezu – Mănăstirea Hurezi – BistriĠa – Mănăstirea BistriĠa – Muzeul TrovanĠilor de la Costeúti – Manăstirea dintr-un Lemn (comuna Frânceúti) – Băbeni – Drăgăúani – Găneasa – Balú – Craiova, realizându-se:

x vizitarea Culelor Greceanu úi Duca de la Măldăreúti(Foto 8);

Foto 8 – Cula Duca;

The Duca fortified tower

x vizitarea oraúului Horezu, a Centrului de ceramică Paloúi(Foto 9) (demonstrare practică a modelării lutului) úi a Mănăstirii Hurezi;

x parcurgerea unei porĠiuni din Valea BistriĠei, vizitarea Mănăstirii BistriĠa;

observaĠii asupra Cheilor BistriĠei úi a carierei de calcar de la Arnota;

x observaĠii asupra reliefului subcarpatic sculptat in depozite sarmaĠiene (anticlinalul Slătioara, trovanĠii din Valea Costeúti);

x prezentarea modului de formare a trovanĠilor, a rocilor din care sunt alcătuiĠi si a vârstei depozitelor (Foto 10);

x caracterizarea oraúelor Băbeni, Drăgăúani úi Balú, punându-se în evidenĠă atât elementele de geografie istorică cât úi perspectivele de dezvoltare .

Măldăreúti – Horezu – Hurezi Monastery – BistriĠa – BistriĠa Monastery – The Museum of Stones from Costeúti – “Dintr-un lemn” Monastery (Frânceúti village) – Băbeni – Drăgăúani – Găneasa – Balú – Craiova;

x visiting Greceanu and Duca fortified towers from Măldăreúti (Photo 8);

visiting Horezu, the Paloúi Centre of Pottery (Photo 9)(a practical demonstration of shaping the clay) and the Hurezi Monastery;

Foto 9 – Centrul de ceramică Paloúi;

The Paloúi Centre of Pottery

x covering a part of BistriĠa`s Valley, visiting the BistriĠa Monastery; remarks on the Gorges of BistriĠa and on the limestone quarry from Arnota;

x remarks on the subcarpatic relief sculpted in sarmatien deposits (The Slătioara Anticline, the stones within Costeúti Valley);

x presentation of the stones` way of moulding, also the rocks they are made of and the age of the deposits (Photo 10);

x the characterization of the towns Băbeni, Dragaúani and Balú, pointing out the historical geography elements and also the prospects of development.

65

Foto 10 – Valea Costeúti – trovanĠi; The Costeúti Valley – stones

Andreea Caracudă(An II ) Andreea Ristea ( An II) LaurenĠiu Nica( An II) – foto

66

APLICAğIA PRACTICĂ A ANULUI II ÎN DELTA DUNĂRII

THE SECOND YEAR STUDENTS’ FIELD TRAINING WITHIN THE DANUBE DELTA

Devenită tradiĠie, deplasarea în Delta Dunării pentru realizarea de aplicaĠii practice, îi mobilizează pe studenĠii anului II ai specializării Geografie a FacultăĠii de Istorie-Filosofie- Geografie a UniversităĠii din Craiova, în fiecare lună iulie, ca un epilog al sesiunii de vară. Timp de o săptămână, studenĠilor úi cadrelor didactice îndrumătoare le este oferit prilejul savurării concrete a spectacolului perpetuu al naturii pe care îl abordează doar teoretic în laboratoare úi sălile de curs.

Desfăúurată în perioada 2. VII. – 8. VII.

2005, aplicaĠia practică a avut ca scop cunoaúterea nedistorsionată a “celui mai nou pământ românesc”

de către studenĠii facultăĠii, dar úi a Ġinuturilor traversate: Câmpia Română, Podiúul Dobrogei de Nord úi completarea informaĠiilor dobândite teoretic.

Transportul celor 65 de studenĠi úi al profesorilor a fost asigurat de autocar până la Tulcea, de vapor până la Sulina úi de cele două úalupe , în interiorul Deltei, tot traseul fiind pigmentat de informaĠiile domnilor profesori îndrumători lect. univ. drd. Cornel Golea úi asist.

univ. drd. IonuĠ Marinescu, iar cazarea a fost asigurată la Tulcea úi Sulina, în taberele úcolare.

Ca de fiecare dată, drumul s-a dovedit a fi la fel de interesant ca úi obiectivul final al aplicaĠiei, nu trebuie decât să Ġii ochii deschiúi pentru a vedea lucruri care merită văzute: culoarele fluviatile úi sistemele de terase ale Oltului, Argeúului, IalomiĠei, capitala (cu oprire pentru vizitarea celui mai mare muzeu de útiinĠe ale naturii din Ġară, Muzeul Antipa), Valea Dunării în zona Hârúova, podiúurile Casimcei úi Babadag.

Punctul de plecare al adevăratei aventuri (concepută în sistem radiar – tabără cu plecări în fiecare zi) a fost oraúul Tulcea (Foto 1), cea mai importantă citadelă a Dobrogei de Nord oraú aproape la fel de vechi ca úi Roma. Situat în apropiere de bifurcarea Dunării, Tulcea reprezintă principalul punct de pregătire pentru a pătrunde în universul Deltei Dunării.

Cea de-a doua zi (3 iulie) a avut ca scop dezvăluirea peisajelor reliefului nord-dobrogean úi a unei civilizaĠii aparte, marcată de multiple influenĠe: Podiúul NiculiĠel, RezervaĠia LuncaviĠa,

Having already become a tradition, going to the Danube Delta for the purpose of practically applying theoretical knowledge, mobilizes 2^nd year Geography students from the History – Philosophy – Geography Faculty from the University of Craiova, each July, like a true epilogue of the summer examination period. For a whole week students and teachers get to have real touch of the perpetual show of the natural world they have been theoretically approaching in laboratories and classes.

Having taken place between the 2^nd and the 8^th of July 2005, the didactical application was meant to give the students the opportunity to know

“the newest piece of Romanian land“ and the territories they were crossing as truly as possible:

The Romanian Plain and The Northern Dobrogea Plateau and to enhance their theoretically acquired knowledge.

The 65 students and their professors travelled by bus to Tulcea, by boat to Sulina and by two motorboats inside The Delta. The whole route was given colour by the information provided by the teacher-guides, professor Cornel Golea and professor IonuĠ Marinescu, while the accommodation was provided by the summer camps in Tulcea and Sulina.

As every time, the journey itself proved to be just as interesting as the final objective of the trip: all you had to do was to keep your eyes wide open for the things worth seeing: the fluvial couloirs and the terrace systems of the Olt, Argeú, and IalomiĠa rivers, the capital city (a visit to the country’s greatest museum “The Antipa Museum”), The Valley of the Danube in The Hârúova area, The Babadag and Casimcea Plateaus

The starting-point of the real adventure (conceived in a radial way – daily departures from the camp) was Tulcea, the most important city of Northern Dobrogea, almost as old as Rome, situated near the point were the Danube splits in its three main branches. Tulcea represents the main point of entering the universe of the Danube Delta.

The second day (the 3^rd of July) brought the revelation of Northern Dobrogea’s unique landscapes and civilization, strewn with multiple influences: The NiculiĠel Plateau, LuncaviĠa

67 Lunca Dunării neamenajată, Depresiunea Nalbant.

Ascensiunea pe cel mai înalt punct al Dobrogei (vârful ğuĠuiatu din Masivul Măcinului) le-a reamintit studenĠilor de traseele montane escaladate. Au fost vizitate localităĠile Isaccea, Măcin, Greci, Babadag (al carui punct de interes l-a reprezentat moscheea – Ali-Gaza-Paúa.

Reservation, the wild Danube meadow, The Nalbant Depression. The ascent to the highest peak of Dobrogea (ğuĠuiatu Peak of The Mãcin Massif) reminded the students of the previous ascensions.

Several localities in the area such as Isaccea, Greci, Babadag (whose main interest was the mosque Geamia Ali-Gaza-Paúa) were visited.

Foto 1- Oraúul Tulcea;

City of Tulcea

În 4 iulie, grupul a pornit să patrundă câteva dintre fascinantele taine ale Deltei Dunării, pe braĠele Tulcea úi Sulina ( Foto 2 ), între oraúele omonime. Acum studenĠii au făcut cunoútinĠă cu elementele protejate de floră úi faună din cadrul RezervaĠiei Biosferei Delta Dunării. Fiind sezon estival, nu poĠi să nu te delectezi cu porĠiunea de litoral a oraúului Sulina.

Cea de-a patra zi a reprezentat punctul culminant al aplicaĠiei, deplasarea prin locurile de o atracĠie molipsitoare pentru fiecare iubitor de natură: canalele interdeltaice, ecosistemele delataice din delta fluvio-maritimă (cu faună úi vegetaĠie având valoare de unicat), localităĠile pe cât de izolate, pe atât de enigmatice:Cardon, Sfiútofca, C.A. Rossetti, Letea (satele, unde singurele căi de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului).

A fost vizitată aria protejată Letea cu rezervaĠia forestieră Hasmacul Mare úi relieful de dune dar úi colonia de pelicani (Foto 3) din Golful Musura.

On the 4^th of July the group began uncovering some of the fascinating secrets of The Danube Delta, exploring The Tulcea and Sulina Branches (Photo 2) between the homonymous towns. The students met with protected elements of flora and fauna from The Danube Delta. Biosphere Reserve. As it was the middle of the summer season, you could but take delight in the Sulina seacoast.

The 4^th day represented the climax of the expedition which meant visiting places of incredible attraction for a nature lover: the canals from within The Delta, the deltaic ecosystems (having unique species of fauna and vegetation), the isolated and enigmatical localities of Cardon, Sfiútofca, C.A. Rossetti, Letea (the villages, to which the only way of access is represented by the canals, seem to have remained untouched by the passage of time).

The protected Letea area with its forestry reservation of Hasmacul Mare and its dunes as well as the pelican colony (Photo 3) of Musura Bay have been visited.

68

Foto 2- Cuúalupa pe canalele Dunării ; With the motorboat on the Delta’s canals

Foto 3 - Colonia de pelicani din golful Musura ; The pelican colony of Musura Bay

În proporĠie de 80%, în condiĠiile naturale, acest teritoriu era domeniul gârlelor, japselor, lacurilor, stufăriúurilor úi zăvoaielor de sălcii care

adăposteau specii de insecte, peúti, păsăriúi mamifere de o mare diversitate (Foto 4,5) totul datorându-se graĠieiúi forĠei naturii.

Ziua următoare a fost rezervată cunoaúterii oraúului Sulina, unul dintre cele mai interesante ale Ġării, datorită amplasamentului úi a condiĠiilor de întemeiere. Dintre obiective, enumerăm: zona cu funcĠiunile portuare úi litorale, cimitirul maritim, farul (Foto 6), punctul de belvedere de pe plajă.

In natural conditions, 80 percent of this territory is made up of streams, low hollows, lakes, reed thickets and willow meadows, home to numberless species of insects, fish, birds and mammals, all owing their incredible diversity (Photo 4, 5) to nature’s grace and force.

The next day was reserved to visiting the town of Sulina, one of the most interesting towns in the country, due to its location and the conditions of its founding. Let’s sum up some of its objectives: the harbor, and the sea coast area, the sailors’ cemetery, the lighthouse (Photo 6) and the sightseeing point on the beach.

69

Foto 4 -Japse ; Low hollows

Penultima zi a reprezentat “piatra de încercare” pentru studenĠi, deoarece, pe drumul de întoarcere spre Tulcea, pe vapor, s-a desfăúurat colocviul de verificare. Domnii profesori au fost mulĠumiĠi de activitatea studenĠilor úi i-au răsplătit cu o seară distractivă în cel mai mare oraú al Dobrogei de Nord. CondiĠiile au favorizat vizitarea amănunĠită a oraúului, a obiectivelor industriale, a Monumentului Eliberăriiúi a falezei.

The penultimate day represented a

“touchstone” for the students, as, on the way back to Tulcea, on the boat, took place the examination. Being satisfied with the students’

results, the professors repaid them with a night out in Northern Dobrogea’s largest town. There were excellent conditions for a detailed sight seeing of the town, of the industrial objectives, of the Liberation Monument and of the seawall.

Foto 5- Biodiversitate; Biodiversity

70 Ziua întoarcerii (8 iulie) a fost marcată de vizitarea unuia dintre cele mai importante obiective turistice ale Ġării, Casa Poporului, cel mai mare edificiu al capitalei (Foto 7). S-a parcurs acelaúi traseu, traversând subunităĠile Câmpiei Române úi observând particularităĠile geomorfologice, tipurile de aúezăriúi modul de utilizare a terenurilor.

O excursie în Deltă va rămâne o amintire de neuitat din toate punctele de vedere. Sunt locuri despre a căror frumuseĠe cel mai bine pot povesti ochii celor care le-au văzut.

Succesul acestei aplicaĠii este cu atât mai tonic, cu cât pe lângă atingerea scopurilor didactice Ġintite, a reprezentat úi o manieră de reconfortare, de relaxare, de revigorare psihică a grupului, după sesiunea de examene recent încheiată

The return day (the 8^th of July) was marked by the visit to one of the country’s most important touristic objectives, Casa Poporului (The People’s House- Photo 7), the most impressive building of the capital. On their way back they travelled through the same geographical units, through the subunits of the Romanian Plain and were able to notice its geomorphologic particularities, its types of settlements and the different ways in which the terrain is used.

A trip to the Delta will forever remain an unforgettable memory from all points of view.

There are places for which the best storyteller is represented by the eyes of the beholder.

The success of such an application was all the more invigorating, as, apart from attaining the didactical aims, it represented a way of strengthening, relaxation and psychical recharge of the group, well deserved after the recently finished summer examinations.

Băloi IonuĠ Cosmin (Anul III ID) Chelu Corina-Maria ( Anul III )

IdiĠoiu Radu (Anul II )

Foto 6 -Vechiul far; The old lighthouse

Foto 7- Casa Poporului; The People’s House