• Nu S-Au Găsit Rezultate

Criteriu de clasificare: proprietatea comunã în funcþie de care se realizeazã clasificarea

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Share "Criteriu de clasificare: proprietatea comunã în funcþie de care se realizeazã clasificarea"

Copied!
20
0
0

Text complet

(1)

I. Enun}urI 1. M|rIMI fIzIcE

BREVIAR

Clasificare: distribuirea corpurilor dintr-o mulþime în grupe, pe baza unei proprietãþi comune.

Criteriu de clasificare: proprietatea comunã în funcþie de care se realizeazã clasificarea.

Criteriu de ordonare: proprietatea care permite ordonarea exactã a corpurilor dintr-o mulþime.

Mãrimea fizicã: un concept (noþiune) care se asociazã unei pro- prietãþi fizice mãsurabile.

a mãsura o mãrime fizicã înseamnã a o compara cu o altã mãrime fizicã de acelaºi fel, aleasã prin convenþie ca unitate de mãsurã.

o mãrime fizicã se exprimã sub forma:

Mãrimea fizicã = valoarea numericã × unitatea de mãsurã Valoarea unitãþii de mãsurã

Valoarea medie a unei mãrimi fizice este egalã cu media aritmeticã a valorilor obþinute la cele n mãsurãtori:

n x x

x x + + + n

= 1 2 ....

, i = 1, 2,…, n.

CAPITOLUL 1

MECANICã

(2)

10 capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

A. Probleme pentru însuºirea cunoºtin]elor de bazã

1.1. andra primeºte de ziua ei un joc ce conþine figuri geometrice.

care este criteriul dupã care poate ea sã le clasifice?

1.2. Pe masa ta de lucru se aflã urmãtoarele corpuri: un stilou, un penar, manualul de fizicã, un glob geografic, o revistã, o sferã din sticlã, un minicalculator, creioane colorate, o mensurã ºi o riglã.

realizeazã clasificarea în funcþie de un anumite criterii.

1.3. Dupã ce criterii poþi clasifica jucãriile fratelui tãu mai mic? 1.4. care este criteriul dupã care poþi ordona mingile pe care le foloseºti la orele de educaþie fizicã?

1.5. identificã proprietatea fizicã mãsurabilã care a stat la baza or- donãrii urmãtoare: ºoarece, pisicã vulpe, lup, urs, elefant, balenã.

1.6. ordoneazã crescãtor urmãtoarele unitãþi de mãsurã: hectarul;

m2; pogonul, dm2; arul, cm2.

1.7. ordoneazã în funcþie de precizia pe care o au urmãtoarele instrumente de mãsurã: micrometru, riglã, ºubler, ruletã.

1.8. Gãseºte un criteriu pentru a clasifica urmãtoarele figuri geometrice:

1.9. ordoneazã crescãtor, în funcþie de criteriul stabilit de tine, urmãtoarele parcele de teren agricol:

Fig. 1.8

a b c d e f g h

(3)

1. MãriMi FiZice 11

1.10. eºti proprietarul unei livezi de meri care are forma din figura 1.10.

calculeazã:

a) aria livezii;

b) lungimea gardului cu care trebuie s-o împrejmuieºti.

1.11. exprimã urmãtoarele lungimi în S.i.:

a) L = 0, 0042 Mm; b) L = 4500 mm; c) L = 82 hm;

d) L = 0,5 km; e) L = 0,95 dam; f) L = 750 000 µm;

g) L = 5 cm; h) L = 85 dm; i) L = 625 000 000 nm;

j) L = 4 Gm; k) L = 0,0052 Tm.

1.12. exprimã urmãtoarele arii în S.i.:

a) A = 450 cm2; b) A = 7200 dm2; c) A = 25 ari;

d) A = 0,006 dam2 ; e) A = 925 000 mm2; f) a = 0,85 ha;

g) A = 3 245 000 mm2; h) A = 0,3 hm2; i) A = 2,5 km2; j) A = 0,07 Mm2.

1.13. exprimã urmãtoarele volume în S.i.:

a) V = 25 l; b) V = 250 dm3; c) V= 8200 cm3; d) V = 51 dam3; e) V = 15 400 000 mm3; f) V = 4520 hl; g) V = 0,00075 km3; h) V = 6500 dl; i) V = 0,8 hm3; j) V = 105 000 000 mm3 . 1.14. exprimã urmãtoarele durate în S.i.:

a) t = 4200 ms; b) t = 95000 ms; c) t = 1,5 h; d) t = 25 min;

Fig. 1.9

200 dm

30 m

3000 cm

30 m

400 dm

300 dm

5000 cm

20 m

5 dam

200 dm

2 hm 45 hm

15 dam

10 dam 25 dam

Fig. 1.10

(4)

12 capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

e) t = 1 h 35 min; f) t = 1 zi 7 h 15 min; g) t = 1 750 000 ns;

h) t = 2 850 000 000 ps; i) t = 100 min 50 s; j) t = 1 sãptãmânã.

1.15. un teren de joacã are for ma din figura 1.15.

calculeazã:

a) perimetrul terenului;

b) aria suprafeþei.

1.16. Dintr-o bucatã de tablã de formã pãtraticã cu latura = 60 cm s-a decupat un cerc cu diametrul d = 2 dm. calculeazã aria su prafeþei rãmase.

1.17. andra are ca temã pentru acasã sã determine lungimea bi roului ei. ea merge la ºcoalã pre zentând urmãtoarele valori:

L1 = 110 cm; L2 = 109 cm; L3 = 119 cm; L4 = 110,5 cm; L5 = 109,8 cm; L6 = 109,5 cm. are andra tema completã? care este lungimea biroului?

1.18. David, elev în clasa a Vi-a, îºi propune sã afle aria curþii sale.

Face mãsurãtorile ºi calculeazã aria curþii ca fiind A = 300 m2, apoi reprezintã forma suprafeþei la scara 1 : 5000 (figura 1.18). Tu ce pã rere ai? are suprafaþa repre-

zentatã la scara respectivã aria calculatã de David?

1.19. câte cuburi cu latura 1 = 4 cm pot încãpea într-o cutie cu dimensiunile L = 32 cm,  = 20 cm, h = 12 cm?

200 dm 25 m 12 m

8 m

50 m

8000 cm Fig. 1.15

35 mm

10 mm 10 mm 20 mm

Fig. 1.18

(5)

1. MÃriMi Fizice 13

1.20. care este aria suprafeþei din figura 1.20 reprezentatã la scara 1: 10 000?

B. Teste Testul 1

1. Stabileºte care dintre afirmaþiile urmãtoare sunt adevãrate (A) ºi care sunt false (F). reformuleazã afirmaþiile false pentru a deveni adevãrate.

a) Gustul nu poate constitui criteriu de clasificare.

b) Mãsurarea unei mãrimi fizice presupune compararea acesteia cu o altã mãrime fizicã aleasã prin convenþie ca unitate de mãsurã.

c) creioanele elevilor dintr-o clasã pot fi ordonate în funcþie de întinderea lor unidimensionalã.

d) Mensura este un instrument de mãsurã pentru durate foarte mici.

e) Valoarea adevãratã a unei mãrimi fizice poate fi gãsitã prin mãsurare.

f) Mãrimile fizice sunt noþiuni care se asociazã proprietãþilor fizice mãsurabile.

g) Valoarea unei mãrimi fizice poate fi aflatã numai prin mãsurare directã.

h) Uneori pentru exprimarea valorilor unor mãrimi fizice se uti- lizeazã mutiplii ºi submultiplii unitãþilor de mãsurã.

2. Propune o metodã pentru determinarea volumului golurilor din- tr-un burete de formã paralelipipedicã. Precizeazã materialele de care ai nevoie. care ar trebui sã fie rubricile tabelului de rezultate? 3. Aria unui teren agricol de formã dreptunghiularã este A = 72 ari. calculeazã lungimea ºi lãþimea terenului, dacã între acestea existã relaþia L = 2.

1 cm 2,5 cm

1 cm

Fig. 1.20

(6)

14 capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

4. exprimã valorile mãrimilor fizice în S.i:

a) L = 0,00075 Mm; b) L = 85 mm; c) A = 7400 cm2; d) A = 0,0008 hm2; e) V = 3200 cm3; f) V = 400 dm3; g) m = 9500 mg; h) V = 25 l; i) A = 0,25 ha.

5. la mãsurarea lungimii unui creion au fost gãsite urmãtoarele valori: L1 = 16,8 cm, L2 = 16,7 cm, L3 = 17,8 cm, L4 = 16,9 cm, L5 = 16,75 cm.

a) care este eroarea medie cu care a fost determinatã lungimea creionului?

b) care este valoarea adevãratã a lungimii creionului? Testul 2

1. Stabileºte care dintre afirmaþiile urmãtoare sunt adevãrate (a) ºi care sunt false (F). reformuleazã afirmaþiile false pentru a de- veni adevãrate.

a) numai mãrimile fizice constituie criterii de clasificare.

b) corpurile dintr-o mulþime nu pot fi ordonate în funcþie de lungime.

c) Mãrimea fizicã este o noþiune care se asociazã unei proprietãþi fizice.

d) eroarea de mãsurã reprezintã abaterea valorii mãsurate de la valoarea medie a mãrimii fizice de mãsurat.

e) arul este unitatea de mãsurã pentru arie.

f) Valoarea unei mãrimi fizice reprezintã valoarea numericã a acesteia.

g) Prin determinarea unei mãrimi fizice se gãseºte valoarea ei realã.

h) clepsidra este un instrument de mãsurã pentru intervale mici de timp.

2. identificã criteriul de ordonare dupã care sunt aºezaþi elevii la ora de educaþie fizicã.

3. lungimea gardului ce împrejmuieºte o grãdinã de zarzavat de formã dreptunghiularã este p = 96 m. calculeazã cât este aria acestei grãdini dacã lãþimea ei este  = 16 m.

(7)

1. MãriMi FiZice 15

4. exprimã rezultatul urmãtoarelor operaþii în S.i.:

a) 45 dam + 0,55 km; b) 56 000 mm + 3400 cm;

c) 625 cm2 + 37 500 mm2; d) 65 000 ms + 45 000 000 ms;

e) 400 cm3 + 0,8 dm3; f) 850 hm + 0,025 Mm.

5. rezultatele obþinute la mãsurarea volumului unui corp sunt date în tabelul urmãtor. Determinã care este volumul corpului.

Nr. mãs. 1 2 3 4 5

V(cm3) 16,5 16,8 16,6 18,1 16,4

C. Probleme pentru concursuri ºi olimpiade 1.1. Determinã care este volumul unui vas de formã cubicã, cu pereþi subþiri, ce are perimetrul bazei p = 80 cm.

1.2. care trebuie sã fie înãlþimea minimã a unui vas cu pereþii subþiri, a cãrui arie a bazei este S = 200 cm2 , pentru a putea turna în el un volum de apã V = 3 l?

1.3. Dispui de douã clepsidre, una care mãsoarã 3 minute ºi alta care mãsoarã 7 minute. cum poþi cronometra un interval de timp de 11 minute?

1.4. o plantã creºte în prima zi cu jumãtate din înãlþimea sa, în a doua zi cu o treime din înãlþimea avutã în ziua precedentã, în a treia zi cu un sfert din înãlþimea avutã în a doua zi ºi aºa mai departe.

Dupã câte zile înãlþimea plantei devine de 50 de ori mai mare? 1.5. cum ai putea sã determini volumul unei monede de 1000 lei (dispui de mai multe monede) cu ajutorul unui pahar cu apã (negradat), o pipetã gradatã, un ac cu gãmãlie ºi un carton?

(8)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

16

2. MI{carE. rEpaus

BREVIAR

Corp de referinþã: corpul în raport cu care se determinã poziþia altui corp.

Sistem de referinþã (S.r.): ansamblul format din corp de referinþã, instrument pentru mãsurarea distanþei ºi instrument pentru mãsu- rarea intervalelor de timp.

Traiectorie: mulþimea punctelor care constituie poziþiile succesive ale mobilului faþã de S.r.

Viteza medie: mãrimea fizicã definitã prin raportul dintre distanþa parcursã de mobil ºi durata necesarã acestei deplasãri:

[ ]

S.I.

, m

s

v d v

= t = .

Miºcarea rectilinie uniformã: miºcarea în care mobilul se depla- seazã cu aceeaºi vitezã pe o traiectorie rectilinie.

Legea miºcãri rectilinii uniforme:x=x0 ±v

(

tt0

)

.

A. Probleme pentru însuºirea cunoºtinþelor de bazã

2.1. ce element al miºcãrii trebuie precizat pentru a putea stabili dacã un corp este în stare de miºcare sau de repaus?

2.2. Stabileºte un corp de referinþã faþã de care stiloul, în timp ce se scrie cu el, sã fie în repaus?

2.3. Descrie forma traiectoriei pedalei unei biciclete (aflatã în miºcare uniformã) faþã de sol ºi faþã de biciclist.

(9)

2. Miªcare. rePauS 17

2.4. De ce se spune cã miºcarea ºi repausul sunt relative?

2.5. un automobil a plecat la ora 10 ºi 30 de minute de la kilo- metrul 15, a staþionat 20 de minute la kilometrul 30 ºi a ajuns la kilometrul 60 la ora 11 ºi 25 de minute. care este distanþa parcursã de auto mobil ºi durata miºcãrii acestuia?

2.6. un biciclist a plecat de la kilometrul 10 la ora 23 ºi 30 de minute, a staþionat 10 minute la kilometrul 25, dupã care ajunge la kilometrul 35 la ora 0 ºi 15 minute ºi apoi se întoarce imediat ºi ajunge la kilometrul 25 la ora 0 ºi 40 de minute. calculeazã:

a) distanþa parcursã de biciclist;

b) durata miºcãrii;

c) distanþa parcursã ºi durata miºcãrii la întoarcere.

2.7. Doi copii aleargã pe un drum rectiliniu cu vitezele constante v1 = 18 km/h ºi v2 = 6 m/s. care dintre ei are viteza mai mare? 2.8. un motociclist pleacã la ora 14 ºi 45 de minute de la kilometrul 26 ºi ajunge la kilometrul 62 la ora 15 ºi 15 minute. calculeazã viteza medie a motociclistului.

2.9. David merge cu o tricicletã, timp de 5 minute, cu viteza con- stantã v = 10,8 km/h. calculeazã distanþa parcursã de David.

2.10. În cât timp va parcurge un melc o distanþã d = 10 m, dacã viteza lui este v = 2 cm/s?

2.11. Într-un parc, andrei merge cu bicicleta cu viteza constantã v = 4 m/s astfel: spre nord un timp t1 = 1 min, spre vest un timp t2 = 2 min, spre sud un timp t3 = 2 min, spre est un timp t4 = 1 min, apoi din nou spre nord un timp t5 = 1 min.

a) Deseneazã traiectoria miºcãrii lui andrei.

(10)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

18

b) calculeazã distanþa parcursã ºi durata miºcãrii.

c) Determinã distanþa dintre punctul de plecare ºi cel de sosire.

2.12. un mobil parcurge distanþa dintre douã localitãþi în douã etape: în prima etapã parcurge distanþa d1 = 40 km cu viteza v1 = 50 km/h, iar în etapa a doua parcurge distanþa d2 = 60 km cu viteza v2 = 80 km/h. calculeazã viteza medie a mobilului.

2.13. Distanþa d dintre douã localitãþi a fost parcursã de un au- tomobil cu o vitezã medie v =65km/h. Pe o porþiune a rulat cu viteza v1 = 54 km/h un timp t1 = 30 min, iar pe o altã porþiune a avut viteza v2 = 90 km/h. calculeazã:

a) distanþa dintre cele douã localitãþi;

b) timpul cât a rulat cu viteza v2.

2.14. Miºcarea unui mobil este descrisã în tabelul de variaþie urmãtor:

a) Traseazã graficul miºcãrii mecanice.

b) Scrie legea de miºcare.

t(s) 0 1 2 3 4 5 6

x(m) 10 15 20 25 30 35 40

a) Traseazã graficul miºcãrii mecanice.

b) Scrie legea de miºcare.

2.15. Miºcarea unui mobil este descrisã în tabelul de variaþie urmãtor:

t(s) 2 3 4 5 6 7 8

x(m) 0 4 8 12 16 20 24

(11)

2. Miªcare. rePauS 19

t(s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

x1(m) 60 56 52 48 44 40 36 32 28 24 20 16 x2(m) 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 a) Traseazã graficele miºcãrilor celor douã mobile pe acelaºi sistem de axe xOt.

b) Scrie legile de miºcare corespunzãtoare.

c) Precizeazã ce eveniment reprezintã punctul de intersecþie al celor douã grafice ºi determinã poziþia ºi momentul acestuia.

2.17. legea miºcãrii rectilinii uniforme a unui mobil este ur mã- toa rea: x = – 4 + 2 t (m).

a) Precizeazã semnificaþia fizicã a coeficienþilor numerici din ecuaþie.

b) reprezintã grafic legea de miºcare.

2.18. Graficul miºcãrii unui mobil este reprezentat în figura 2.18.

2.16. Douã mobile se deplaseazã pe aceeaºi ºosea. Miºcãrile lor sunt descrise în tabelul de variaþie urmãtor:

20 a) În ce interval de timp mobilul:

1) se aflã în repaus;

2) se îndepãrteazã de S.r.;

3) se apropie de S.r.

100

25

5 10

x(m)

t(s) Fig. 2.18

(12)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

20

b) În câte etape se desfãºoarã miºcarea mobilului ºi care sunt vite- zele corespunzãtoare acestora.

c) care este poziþia mobilului la momentul t = 15 s faþã de S.r.? 2.19. Scrie legile de miºcare corespunzãtoare graficelor re pre zen- tate în figura 2.19.

25 60

20 x(m)

t (s) 2 10

x(m)

t(s) Fig. 2.19

2.20. un tren pleacã din gara A la ora 23 ºi 45 de minute ºi ajunge în gara B la ora 1 ºi 15 minute. Presupunând cã viteza trenului a fost constantã v = 25 m/s, aflã care este distanþa strãbãtutã de tren.

2.21. un tren de lungime l1 = 400 m traverseazã un pod de lungime l2 = 300 m cu viteza constantã v = 36 km/h.

a) care este distanþa parcursã de tren din momentul în care loco- motiva intrã pe pod pânã când ultimul vagon pãrãseºte podul? b) cât timp dureazã traversarea podului?

2.22. David ºi andrei iau startul din acelaºi loc, în acelaºi moment, cu vitezele v1 = 6 m/s ºi v2 = 8 m/s .

a) care este viteza lui andrei faþã de David?

b) Dupã cât timp, distanþa dintre cei doi copii este d = 42 m? 2.23. ªoricelul Jerry se aflã la distanþa d1 = 5 m de gaura salva- toare. Motanul Tom, aflat în acel moment la distanþa d2 = 3 m de ºoricel, îl vede ºi aleargã sã-l prindã cu viteza constantã v2 = 4 m/s.

(13)

2. MIªCARE. REPAUS 21

Considerând cã motanul, ºoricelul ºi gaura sunt pe aceeaºi dreaptã, determinã cu ce vitezã minimã v1 trebuie sã alerge Jerry pentru a scãpa din ghearele lui Tom?

2.24. Doi colegi, Paul ºi Dan, pleacã în acelaºi timp din Alexandria spre Roºiori, primul pe jos cu viteza v1 = 6 km/h, iar al doilea cu bicicleta cu viteza v2 = 20 km/h. Paul merge pe jos un timp t1, apoi cu un automobil ce se deplaseazã cu viteza v3 = 20 m/s un timp t2. ªtiind cã ei ajung la destinaþie simultan, dupã un timp t =105 min de la plecare, calculeazã:

a) distanþa dintre cele douã oraºe;

b) cât timp a mers Paul pe jos.

2.25. Din punctele A ºi B, situate la distanþa d = 120 km pe un drum rectiliniu, pleacã unul spre celãlalt, la acelaºi moment douã mobile cu vitezele v1 = 40 km/h, respectiv v2 = 20 km/h.

a) Scrie legile de miºcare pentru cele douã mobile luând ca reper punctul A, din care pleacã mobilul cu viteza v1.

b) Dupã cât timp se vor întâlni cele douã mobile?

c) Reprezintã grafic, pe acelaºi sistem de axe xOt, miºcarea mo- bilelor.

2.26. Legile de miºcare uniformã a douã mobile sunt urmãtoarele:

x1 = 5(t – 2) (m), respectiv x2 = 80 – 4 t (m). Miºcarea mobilelor are loc pe aceeaºi traiectorie rectilinie.

a) Reprezintã grafic miºcarea celor douã mobile pe acelaºi sistem de axe xOt.

b) Care este locul ºi momentul întâlnirii?

c) Care sunt distanþele parcurse de cele douã mobile pânã la întâlnire?

2.27. Un biciclist parcurge distanþa d = 15 km, dintre douã localitãþi, dus-întors într-un timp t = 72 min 55 s. La ducere viteza lui a fost

(14)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

22

v1 = 8 m/s, iar la întoarcere v2. atât la ducere, cât ºi la întoarcere miºcarea a fost uniformã.

a) care a fost timpul la ducere? b) care a fost viteza v2 la întoarcere?

2.28. o furnicã pleacã de la muºuroi cu viteza constantã v1 = 10 cm/s. Gãseºte un grãunte ºi se întoarce pe acelaºi drum cu viteza constantã v2 = 5 cm/s. Dacã întoarcerea la muºuroi a avut loc dupã t = 1 min, calculeazã distanþa dintre acesta ºi locul în care a gãsit grãuntele.

2.29. o Dacia Solenza pleacã la ora 8.30 din alexandria. Dupã ce a parcurs distanþa d1 = 18 km cu viteza constantã v1 = 54 km/h, staþioneazã un timp t2 = 15 min, apoi se deplaseazã cu viteza v2 ºi ajunge la Bucureºti la ora 9.50. Distanþa alexandria-Bucureºti este d = 85,5 km.

a) cu ce vitezã v2 a parcurs a doua etapã a drumului? b) care este viteza medie?

c) reprezintã grafic miºcarea automobilului între cele douã lo- calitãþi.

2.30. Din alexandria spre craiova pleacã la ora 8.00 un automobil Matiz cu viteza constantã v1 = 72 km/h, iar din roºiori spre craiova pleacã o Dacia Solenza cu viteza v2 = 60 km/h la ora 8.10. Distanþa dintre alexandria ºi roºiori este d0 = 34 km.

a) Determinã când ºi unde se întâlnesc cele douã automobile.

b) care sunt distanþele parcurse de automobile?

c) reprezintã grafic miºcarea automobilelor pe acelaºi sistem de axe de coordonate.

(15)

2. Miªcare. rePauS 23

B. Teste Testul 1

1. Stabileºte care dintre afirmaþiile urmãtoare sunt adevãrate (a) ºi care sunt false (F). reformuleazã afirmaþiile false pentru a deveni adevãrate.

a) Pentru localizarea spaþialã ºi temporalã a unui mobil este nece- sarã stabilirea unui sistem de referinþã.

b) un corp nu poate fi simultan atât în stare de miºcare cât ºi în stare de repaus.

c) Forma traiectoriei unui mobil nu depinde de alegerea sistemului de referinþã.

d) un corp este în miºcare uniformã faþã de un S.r. dacã distanþa dintre el ºi S.r. ales se modificã cu aceeaºi valoare în intervale egale de timp.

e) Viteza medie este definitã prin relaþia v t d

=∆ , unde d este distanþa parcursã, iar ∆t este durata miºcãrii.

f) Mobilul este un model folosit pentru a reprezenta un corp în miºcare, care are dimensiunile ºi masa mici.

g) Viteza momentanã este întotdeauna diferitã de viteza medie.

h) Miºcarea în care viteza se modificã cu aceeaºi valoare în fiecare secundã este numitã miºcare uniform variatã.

2. un automobil se aflã la ora 10.20 la kilometrul 20, iar la ora 11.10 la kilometrul 65 pe o ºosea rectilinie. care este viteza medie a automobilului?

3. un mobil se deplaseazã un timp t = 25 min cu o vitezã constantã v = 30 m/s. ce distanþã a parcurs mobilul?

4. Graficul miºcãrii unei broaºte þestoase este prezentat în figura T1.4.

a) Determinã viteza cu care se miºcã broasca þestoasã.

(16)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

24

b) care este poziþia ei dupã 20 s de la începerea miºcãrii?

5. Din douã localitãþi A ºi B situate pe o ºosea rectilinie, pleacã simul- tan, unul spre celãlalt, douã automo- bile cu vitezele v1= 12 m/s, respectiv v2 = 72 km/h. când automobilele se

întâlnesc, primul parcursese distanþa d1 = 12,96 km. Determinã dupã cât timp se întâlnesc ºi care este distanþa dintre localitãþi.

Testul 2

1. Stabileºte care dintre afirmaþiile urmãtoare sunt adevãrate (a) ºi care sunt false (F). reformuleazã afirmaþiile false pentru a deveni adevãrate.

a) Poziþia unui corp o putem determina numai în raport de un corp de referinþã.

b) Miºcarea unui mobil este uniformã dacã acesta parcurge distanþe egale în intervale de timp egale.

c) Traiectoria descrisã de un punct de pe elicea unui avion faþã de pilot este un cerc.

d) când mobilul este în repaus, graficul miºcãrii este o dreaptã verticalã paralelã cu axa distanþei.

e) Viteza unui mobil nu depinde de alegerea sistemului de referinþã.

f) ecuaþia x = vt reprezintã legea de miºcare uni- formã a unui mobil care pleacã din S.r. ales.

g) Starea de repaus depinde de alegerea S.r.

h) Mobilul a cãrui vitezã se modificã în timp con form graficului din figura T2.1 se aflã într-o miºcare uniformã.

2. Viteza medie a unui melc este v = 5 mm/s.

ce distanþã va parcurge el în timpul t = 50 min?

t v

O

Fig. T2. 1 x(m)

O Fig. T1. 4 t(s)

(17)

2. Miªcare. rePauS 25

3. la ora 7.50 pleacã, de la kilometrul 15, pe o ºosea rectilinie un automobil cu viteza constantã v = 50 km/h. care este borna kilometricã în dreptul cãreia va fi automobilul la ora 9.20? 4. Miºcarea unui mobil care se

apropie de S.r. este des cri sã de graficul din figura T2.4.

a) care este viteza medie a mo bilului?

b) Scrie legea de miºcare în intervalul [5 s; 10 s].

c) În care interval de timp vite za mobilului a fost mai mare?

5. Distanþa d = 60 km dintre douã localitãþi A ºi B este parcursã de un biciclist într-un timpt1 = 3 h, iar de un automobilist într-un timp t2 = 40 min. ªtiind cã automobilistul a plecat din localitatea A dupã un timp t0 = 2 h de la plecarea biciclistului, în acelaºi sens cu acesta, calculeazã:

a) vitezele celor doi, considerând miºcãrile lor uniforme ºi rectilinii;

b) dupã cât timp de la plecarea automobilistului se întâlnesc cei doi;

c) distanþa faþã de localitatea B, la care are loc întâlnirea.

C. Probleme pentru concursuri ºi olimpiade 2.1. În diagrama din figura 2.1. este

reprezentatã dependenþa vite zei unui mobil, în funcþie de timp.

a) care este distanþa parcursã de mobil ºi viteza medie a acestuia? b) Traseazã graficul miºcãrii me- canice a acestuia.

60

O x(m)

t(s) 40

2 5 10

Fig. T2. 4

v(m/s)

O 20

5 t(s)

10

10 15 20 Fig. 2.1

(18)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

26

2.2. Din douã localitãþi A ºi B pleacã simultan, rectiliniu uniform, unul spre celãlalt, doi bicicliºti. Primul ajunge în localitatea B dupã un timp t1 = 16 min de la întâlnire, iar al doilea, care se miºcã cu viteza v2 = 3 m/s ajunge în localitatea A dupã un timp t2 = 25 min de la întâlnirea lor. calculeazã :

a) timpul dupã care se întâlnesc bicicliºtii;

b) viteza primului biciclist;

c) distanþa dintre localitãþile A ºi B.

2.3. Douã avioane se deplaseazã rectiliniu uniform la aceeaºi înãlþime cu vitezele egale v1 = v2 = v = 720 km/h. Determinã distanþa iniþialã dintre avioane dacã un semnal sonor emis de un avion este recepþionat, dupã ce a fost reflectat de celãlalt avion, dupã t0 = 85 s. Viteza sunetului în aer este c = 340 m/s. Presupunem cã traiectoriile avioanelor sunt paralele foarte apropiate.

2.4. Din Bucureºti pleacã spre roºiori douã trenuri accelerate A ºi B cu viteze egale ºi constante v = 30 m/s, la momente diferite.

Din roºiori vine spre Bucureºti un alt tren C cu viteza constantã v′= 72 km/h, care întâlneºte cele douã trenuri la un interval de timp

∆t2 = 15 min unul de altul. care este intervalul de timp ∆t1 dintre cele douã trenuri care pleacã din Bucureºti?

2.5. David ºi Valentin pleacã simultan din localitatea A, primul cu bicicleta cu viteza v1 = 18 km/h, iar celãlalt pe jos cu viteza v2 = 1,25 m/s. când David ajunge în localitatea B lasã bicicleta pentru Valentin ºi merge mai departe pe jos cu viteza v2. Va lentin ajunge în localitatea B ºi îºi continuã drumul cu bicicleta cu viteza v1. Distanþa dintre localitãþile A ºi B este d1 = 18 km. Determinã:

a) distanþa parcursã de Valentin pânã în momentul în care David ajunge în localitatea B;

b) cât timp a stat bicicleta nefolositã;

c) dupã cât timp se întâlnesc din nou;

d) distanþa parcursã de fiecare dintre cei doi copii.

(19)

2. Miªcare. rePauS 27

2.6. Patru furnicuþe se aflã la baza unui fir subþire de ciocolatã, inextensibil, cu lungimea l = 40 cm, atârnat de tavan. ele încep sã mãnânce simultan firul. Fiecare furnicuþã ar mânca singurã firul cu viteza v0 = 2 cm/min. la intervale de timp egale t = 1 min, câte o fur- nicuþã începe sã urce uniform spre tavan (fãrã sã mãnânce) cu vi teza v = 10 cm/min, celelalte continuând sã mãnânce. Dupã ce intervale de timp, t1, t2, t3, t4 din momentul iniþial ajung furnicuþele la tavan?

(prof. lucian oprea, constanþa; prof. Vasile Pop, Baia Mare;

o.n.F. 1999, Breaza) 2.7. un ciclist se deplaseazã cu viteza constantã v1 = 10 m/s pe timp de noapte pe o ºosea rectilinie. Din sens opus, un liliac zboarã pa ralel cu ºoseaua cu viteza constantã v2 = 15 m/s. Pentru orien ta rea sa, liliacul emite un semnal ultrasonor, care este reflectat de bi ci cletã ºi pe care acesta îl recepþioneazã dupã un timp t = 2 s de la emi tere.

Viteza semnalului emis de liliac este c = 340 m/s. cal cu leazã:

a) distanþa parcursã de liliac ºi de bicicletã în timpul t;

b) distanþa dintre liliac si bicicletã, în momentul emiteri semna- lului;

c) distanþa dintre liliac ºi bicicletã, în momentul recepþionãrii semnalului reflectat de bicicletã;

d) dupã cât timp de la emiterea semnalului, liliacul trebuie sã-ºi schimbe direcþia de zbor, pentru a nu se ciocni de bicicletã.

2.8. Pe un drum drept aleargã un atlet însoþit de antrenorul sãu, care merge pe bicicletã înaintea acestuia. atletul ºi antrenorul se deplaseazã cu viteze constante; viteza atletului are valoarea v1 = 6,4 m/s. la un moment dat, antrenorul emite un strigãt scurt.

Sunetul se reflectã pe un perete care se aflã în momentul în care acesta a fost emis, la o distanþã D în faþa antrenorului, perpendicu- lar pe direcþia drumului. antrenorul aude ecoul dupã ce parcurge o distanþã care reprezintã f = 5 % din distanþa D. atletul aude strigãtul dupã intervalul de timp t1 = 0,34 s ºi ecoul dupã intervalul t2 = 0,84 s de la emiterea sunetului. Determinã:

(20)

capitolul 1. Mecanicã – i. enunþuri

28

a) valoarea v2 a vitezei de deplasare a antrenorului;

b) distanþa d dintre antrenor ºi atlet, în momentul emiterii strigã tului;

c) distanþa D dintre antrenor ºi perete, în momentul emiterii stri- gãtului.

Viteza sunetului în aer este c = 340 m/s.

(prof. Florin Mãceºanu, alexandria; prof. andrei Petrescu, Bucureºti; prof. levente Vadasz, Bucureºti;

o.n.F. 2001, Slatina) 2.9. un vapor a mers pe un râu în amonte ºi aval, parcurgând 375 km în 13 ore. Mergând în amonte, în fiecare perioadã de 4 ore a parcurs 100 km, în timp ce mergând în aval, în fiecare perioadã de 2 ore a parcurs 70 km. Determinã:

a) câte ore a mers în amonte ºi câte ore a mers în aval;

b) care ar fi fost viteza vaporului dacã ar fi mers pe apã stãtãtoare.

2.10. o barcã legatã la chei în portul orºova se dezleagã ºi este luatã de curentul apei a cãrui vitezã este v0 = 3,6 km/h. la ora 15.00, constatându-se lipsa bãrcii, porneºte dupã ea o ºalupã a cãrei vitezã faþã de apã este v = 2 m/s. Dupã ce ºalupa ajunge din urmã barca, o remorcheazã ºi se întoarce cu ea în port, unde ajunge la ora 17.00. Determinã:

a) ora la care a fost luatã barca de curentul apei;

b) distanþa parcursã de barcã pânã când a fost ajunsã din urmã de ºalupã.

Referințe

DOCUMENTE SIMILARE

Eu merg, lumea se urneşte şi ea.” 2 Există, în această frază, ca în multe altele din roman, o cheie alegorică de interpretare a textului, prin instituirea unei

Specializarea: Limbă şi literatură italiană - modernă / română / comparată Lista candidaţilor. admişi cu taxă - ordonaţi după media

a) Să se scrie matricea operatorului în perechea de baze canonice (B, B'). a) Matricea operatorului este formată, pe coloane, din coordonatele imaginilor prin T ale vectorilor

ƒ cel puțin 3 referenți oficiali, din țară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puțin 2 îşi

- După plecarea din presă am rămas ceva ani în zona publishing-ului, dar de carte. Am intrat într-o lume care mi-a plăcut și-mi place, cartea este cel mai frumos lucru

Va fi urmărit și felul în care apar în cadrul programei școlare diverse probleme (de extrem sau cu inegalități) din algebră, geometrie și analiză matematică care pot fi

(6)În cazul în care membrii CNATDCU din cadrul unei comisii de evaluare a unei teze de doctorat constată nerespectarea standardelor de etică profesională,

Procesarea unei imagini se realizează prin intermediul algoritmului ASIFT, din cadrul bibliotecii OpenIMAJ, a cărei funcţionalitate este explicată în unul din capitolele de mai