ARTEFACTE DIN MATERII DURE ANIMALE DESCOPERITE ÎN 2014 Corneliu Beldiman Aurel-Daniel Stănică Diana-Maria Sztancs

(1)

PEUCE, S.N. XIII, 2015, p. 107 - 136 ISACCEA–NOVIODUNUM.

ARTEFACTE DIN MATERII DURE ANIMALE DESCOPERITE ÎN 2014

Corneliu Beldiman^ Aurel-Daniel Stănică^

Diana-Maria Sztancs^

Abstract: Isaccea, Tulcea County (Noviodunum) -osseous materials discovered during 2014 archaeological campaign. The archaeological researches carried out in 2014 in various sectors of Isaccea-

“Fortress” site (Noviodunum), Tulcea County (NOV) recovered several osseous materials artefacts. Their study continues the systematic analysis of this type of artefacts discovered at Noviodunum, which started in 2013. Such artefacts already form here a rich collection, gathered during the past six decades of archaeological excavations.

The dispersion of discoveries in various sectors of the site does not allow us to formulate some detailed conclusions. We need to take into account the existence of some workshops where osseous materials artefacts (especially those made of red deer antler) were manufactured during the Roman period and Middle Ages (the 2^nd–3^rd centuries AD; 13^th century). These items were probably used in composite artefacts such as: tools, weapons, clothing accessories, furniture accessories, various wooden artefacts, weapons etc. The raw materials discovered in various stages of manufacture (blanks, unfinished; raw material etc.) are proofs in this respect.

This analysis aims at extensively highlighting the latest discoveries and the related primary data.

The data in the catalogue and tables 1-2 provide all significant information regarding the artefacts, according to the current methodology in the field.

In order to achieve the objectives of the study, optical means of observation were used (optical microscope, zoom ×10 – ×40; digital microscope, zoom ×10 – ×400); complete sets of images at various scales were taken (microscopic including), thus initiating an image data base of artefacts discovered at Noviodunum. The catalogue includes artefacts coded NOV/2014_1 and numbered from 1 to 9, classified from typologically.

Chronological and cultural data related to the studied artefacts were provided by the author of the researches (A. D. Stănică) and were correlated (wherever possible) with the observations regarding the typological and technological specifics. The data are preliminary and can be revised.

Each artefact was studied according to a standard protocol comprising several levels and components in order to register the data in an extensive/exhaustive manner (see the catalogue).

The typological categories that form the assemblage are presented according to Beldiman 2007 Typology List: Weapons: Tools: bone needles (2); Weapons: bone arrowhead (1); Accessories: red deer

 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Istorie, Splaiul Unirii Nr. 176, Sector 4, 040042 București.

 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Str. Progresului Nr. 32, 820009 Tulcea.

 Şcoala Centrală, Str. Icoanei Nr. 3-5, Sector 2, 020451 Bucureşti.

(2)

antler perforated plate (1); Hafts: handle made of red deer antler (1); decorated bone plate (1); belt buckle made of red deer antler (1); Technical pieces – Raw material, waste: red deer antler tine (1); red deer antler tine, distal end (1).

Regarding the raw materials, red deer antler is present in 5 items while bone was used for manufacturing 4 items.

According to the data made available by the authors of the research as well as according to the data obtained during the typological and technological analysis, the chronology of the artefacts is the following: Roman period (2^nd – 3^rd centuries – 4 items); the Middle Ages (13^th century – 5 items).

The processing methods of the raw materials include simple procedures such as: fracture, chopping, scraping, abrasion, sawing, cutting with knives, as well as more complex technological procedures like: perforation, engraving in order to decorate the piece and finishing it etc. Axe, knife and saw were the tools used for this purpose. The manufacture of the artefacts was specialised, involving the existence of some workshops inside or outside the site (trade could be alternative source).

The analysis of the assemblage provides the new typological, technological, cultural and chronological benchmarks for the complex and extensive approach of the cultural manifestations at Noviodunum during the Roman period and the Middle Ages.

Rezumat: Cercetările arheologice din anul 2014 de la Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea au avut caracter preventiv şi s-au desfăşurat în sectorul afectat de lucrările de construire a vitorului sediul al Poliţiei de Frontieră, Sector Isaccea (TPF). Campania arheologică 2014 de la Noviodunum a prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale. În marea lor majoritate, piesele provin din complexe: S1/C11, S1/C12, S2/C3B, S3/C3 – două piese, S13/C15 = gropi databile în sec. al XIII-lea; S6/C3 – două piese = groapă databilă în sec. II-III p.Chr.; o piesă passim. Studiul lor continuă analiza sistematică a acestui gen de materiale (începută în 2013), care formează deja o colecţie bogată, alcătuită pe parcursul a şase decenii de săpături arheologice.

Efectivul total include 9 piese. Scopul analizei de faţă este acela de a introduce în circuitul ştiinţific descoperirile cele mai recente, cu datele primare în formă extensivă. Repertoriul oferă toate aceste date semnificative relative la artefacte, tratate conform reperelor metodologiei actuale a domeniului.

Analiza a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri ×10 – ×40;

microscop digital, măriri ×10 – ×400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, iniţiindu-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit (Fig.

1-20). Catalogul include piesele având indicativul provizoriu NOV/2014, piesele fiind numerotate de la 1 la 9 (exemplu: NOV/2014_1), ordonate pe criterii tipologice. Atribuirile cultural-cronologice ale materialelor studiate preiau încadrările propuse de autorii cercetărilor (epoca romană şi medio-bizantină), corelate, acolo unde a fost posibil, cu observaţiile asupra specificului aspectelor tipologice şi tehnologice.

Ele sunt preliminare, putând comporta unele revizuiri.

Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului de Istorie şi Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion", Tulcea,. Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor; pentru detalii a se vedea catalogul.

Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte:

ace de cusut de os (N = 2); II Arme: vârf de săgeată de os (N = 1); III Accesorii: cataramă de corn de cerb (N

= 1); plăcuţă de os (N = 1); plăcuţă de corn de cerb (N = 1); IV Elemente receptoare: mâner de corn de cerb

(3)

(N = 1); V Diverse: Materii prime – Corn de cerb (N = 1); Deşeuri de corn de cerb (N = 1); efectiv total N = 9. Materiile prime, eboşele, piesele rebutate, deşeurile indică procesarea locală probabilă a MDA în ateliere în care se produceau (şi) artefacte IMDA (os şi corn de cerb). În privinţa materiilor prime, predomină cornul de cerb (5 piese), în timp ce osul este reprezentat prin 4 piese (oase lungi şi plate de mamifere de talie mare).

Potrivit datelor furnizate de autorii cercetărilor, dar şi în urma analizei datelor tipologice şi tehnologice, încadrarea cronologică probabilă se referă la: epoca romană – circa sec. II-III p.Chr. (4 piese: ace de os – 2, închizătoare pentru pungă de piele, cataramă); evul mediu – sec. al XIII-lea (5 piese).

Piesele IMDA studiate furnizează necesare repere tipologice, tehnologice şi cultural-cronologice pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor de la Noviodunum (respectiv, IMDA) din epoca romană şi evul mediu.

Keywords: ancient technology, bone and antler artefacts, decorated artefacts, Isaccea- Noviodunum, Middle Ages, Roman period.

Cuvinte cheie: artefacte decorate, epoca romană, evul mediu, industria materiilor dure animale, Isaccea-Noviodunum, tehnologie antică.

CONTEXTUL

Săpăturile arheologice din anul 2014 de la Isaccea–Cetatea Noviodunum, jud.

Tulcea (NOV) au avut caracter preventiv şi s-au desfăşurat în sectorul afectat de lucrările pentru „Construire sediu sector Poliție de Frontieră Isaccea” (TPF)¹. Investiția construirii viitorului sediu al Poliției de Frontieră, Sector Isaccea a afectat o suprafață de 6000 mp dintr-un teren situat în zona de protecție al sitului arheologic Noviodunum². Cercetarea arheologică s-a realizat în două etape, în funcție de finanțarea asigurată de reprezentantul beneficiarului³. Astfel, în perioada 5 mai - 30 iunie a fost investigată o suprafață de 3000 mp, fiind înregistrat un număr de 164 complexe arheologice. A doua etapă a cercetărilor arheologice preventive s-a desfășurat în perioada 15 – 30 septembrie, fiind investigate, între secțiunile S14-S17, 110 complexe.

1 Topoleanu, Stănică 2013; Topoleanu, Stănică 2014; Topoleanu, Stănică 2015a; Topoleanu, Stănică 2015b (cu bibliografia).

2 Prima delimitare a sitului arheologic Cetatea Noviodunum, realizată de Victor H. Baumann în anul 1997, pe baza datelor avute la dispoziție în acel moment, nu a cuprins și terenul afectat de această investiție. Cercetările de teren realizate în cadrul programului de cercetare Noviodunum 2000, NAP (Noviodunum Archaeological Project) și Noviodunum 2020 au adus noi date și informații, referitoare la potențialul arheologic al unor terenuri situate în vecinătatea sitului delimitat.

3 Având în vedere suprafața mare ce urma a fi cercetată arheologic s-a optat pentru împărțirea acesteia în 18 secțiuni, orientate N-S, despărțite de martori stratigrafici ce aveau o lățime de 1,00 m. Secțiunile au lungimea cuprinsă între 54 m (S 1) și 74 m (S 17).

(4)

În suprafața afectată de proiect (S1-S17), au fost identificate și cercetate 164 complexe, dintre care: 2 – atribuite perioadei getice; 53 – epocii romane; 186 – evului mediu (sec. XIII); 15 – amenajări din perioada Primului Război Mondial și a celui de Al Doilea Război Mondial. La această listă se mai adaugă 15 complexe care nu conțineau materiale arheologice.

Legat de tipurile de complexe investigate se poate preciza că au fost înregistrate 57 de morminte medievale (sec. XII-XIII), 10 locuințe, 90 gropi menajere, 7 cuptoare de olar, 10 vetre de suprafață, toate fiind datate în sec. al XIII-lea, 42 de gropi din perioadă romană, 4 morminte din aceeași perioadă, 1 complex funerar (criptă), 3 cuptoare de olar și gropile de rebuturi, 3 vetre din aceeași perioadă (sec. II-IV), 16 amenajări din Primul Război Mondial - Al Doilea Război Mondial (tranșee, gropi, sobă de companie).

Prezenţa, într-o cantitate apreciabilă, a materialului arheozoologic, descoperit în complexe menajere și locuințe, atestă, indirect, premise favorabile pentru prelucrarea materilor dure animale și confecționarea a diferite obiecte de os și corn. În sprijinul acestei afirmaţii vin mai multe descoperiri de oase şi coarne de animale în curs de prelucrare, din care se confecţionau: mânere, piepteni, piese de harnaşament sau diferite arme. Potrivit datelor preliminare oferite de cercetarea arheologică, se prelucrau oase de mamifere de talie mare, coarne de cerb și de cornute domestice, defense de mistreț.

Materiile prime utilizate erau obţinute fie prin procesarea carcaselor animalelor domestice, fie de la specii vânate: cerb, căprior sau porc mistreţ. Astfel, putem observa interesul egal pentru creşterea animalelor şi practicarea vânătorii, produsele rezultate din aceste activităţi urmând a fi consumate în aceeaşi măsură. Prelucrarea materiilor dure animale este atestată în mod direct de descoperirile unor serii întregi de unelte, arme, obiecte de uz casnic şi chiar a unor obiecte de port şi podoabă.

Artefactele medievale identificate la Noviodunum TPF provin din contexte și complexe datate în sec. al XIII-lea.

Analiza acestui lot permite formularea concluziei preliminare (sau confirmarea unei vechi ipoteze) şi anume funcţionarea la Noviodunum, în sec. al XIII-lea, a unor ateliere în care se prelucrau materii dure animale, în special corn de cerb, care se utiliza la realizarea pieselor de port/podoabă, uneltelor sau accesoriilor pentru arme.

Campania arheologică a prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale. În marea lor majoritate, piesele provin din complexe: S1/C11, S1/C12, S2/C3B, S3/C3 – două piese, S13/C15 = gropi databile în sec.

al XIII-lea; S6/C3 – două piese = groapă databilă în sec. II-III p.Chr.; o piesă passim – a se vedea tabelele nr. 1-2). Studiul lor continuă analiza sistematică a acestui gen de

(5)

materiale (începută în 2013)⁴, care formează deja o colecţie bogată, alcătuită pe parcursul a şase decenii de săpături arheologice.

METODOLOGIE, REPERTORIU

Efectivul total include 9 piese (N tot = 9). Dispersia în diverse sectoare ale sitului (S1, S2, S3, S6, S13) conturează un context care nu permite, cu acest prilej, extragerea unor concluzii detaliate. Funcţionarea în epoca romană (sec. II-III p.Chr.) şi în evul mediu (sec. al XIII-lea) a unor ateliere în care se prelucrau (şi) materii dure animale (mai ales corn de cerb), care se utilizau la realizarea diverselor artefacte, inclusiv compozite (mobilier, obiecte de lemn şi de metal, arme etc.) este de avut în vedere; în acest sens avem ca dovezi materiile prime aflate în diverse stadii de procesare, eboşele, piesele reparate etc. În acelaşi timp, nu se exclude prelucrarea nespecializată a acestor materii prime.

Scopul analizei de faţă este acela de a introduce în circuitul ştiinţific descoperirile cele mai recente, cu datele primare în formă extensivă. Repertoriul de la finalul articolului şi tabelele nr. 1-2 oferă toate aceste date semnificative relative la artefacte, tratate conform reperelor metodologiei actuale a domeniului⁵.

Analiza a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic clasic, măriri ×10 – ×40; microscop optic digital, măriri ×10 – ×400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, iniţiindu-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit (Fig. 1-20).

Catalogul include piesele având indicativul provizoriu NOV/2014, piesele fiind numerotate de la 1 la 9 (exemplu: NOV/2014_1), ordonate pe criterii tipologice.

Atribuirile cultural-cronologice ale materialelor studiate preiau încadrările propuse de autorii cercetărilor (epoca romană şi evul mediu), corelate, acolo unde a fost posibil, cu observaţiile asupra specificului aspectelor tipologice şi tehnologice. Ele sunt preliminare, putând comporta unele revizuiri. Aşa cum se cunoaşte, etapele majore de locuire la Noviodunum se plasează în sec. I–VII și X–XV⁶.

Pentru aspectele generale ale studiului complex al artefactelor din materii dure animale databile în epoca romană, romană târzie, romano-bizantină (sec. I–VII) şi medio-bizantină (sec. X–XII) din Dobrogea a se vedea abordările recente⁷.

4 Beldiman, Sztancs 2013; Beldiman et alii 2013; Beldiman, Sztancs 2014; Beldiman, Sztancs 2015; Beldiman et alii 2014; Sztancs et alii 2014.

5 Beldiman 2007; Sztancs 2011.

6 Topoleanu, Stănică 2013; Topoleanu, Stănică 2014; Topoleanu, Stănică 2015a; Topoleanu, Stănică 2015b; http://www.noviodunum.ro.

7 Beldiman et alii 2011; Beldiman, Sztancs 2007a; Beldiman, Sztancs 2007b; Beldiman, Sztancs 2010;

Beldiman et alii 2010. A se vedea şi Nuţu, Stanc, Paraschiv 2014; Nuţu, Stanc, Stan 2014.

(6)

Descoperirile databile în evul mediu (sec. XIII–XIV) au făcut rareori obiectul unor abordări extensive⁸. Contribuţiile generate de analiza loturilor IMDA de la Noviodunum pot oferi reperele metodologice şi repertorial/tipologice actuale pentru abordarea acestui gen de manifestări ale culturii materiale în spaţiul istro-pontic şi regiunile învecinate.

Piesele sunt inedite şi se păstrează în colecţiile Institutului de Cercetări Eco- Muzeale, Tulcea, Muzeul de Istorie şi Arheologie. Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor – a se vedea repertoriul. Se vizează aspecte precum:

materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia;

morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ ● Tip ● Cod tipologic ● Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) ● Instituţie deţinătoare/Colecţie ● Număr de inventar ● Context ● Apartenenţă culturală ● Fig. ● Materie primă ● Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) ● Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) ● Dimensiuni (mm)

● Bibliografia/Inedit⁹.

TIPOLOGIE, MATERII PRIME, ASPECTE TEHNOLOGICE ŞI ECONOMICE Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007¹⁰: I Unelte: ace de cusut de os (N = 2); II Arme: vârf de săgeată de os (N = 1); III Accesorii: cataramă de corn de cerb (N = 1); plăcuţă de os (N = 1); plăcuţă de corn de cerb (N = 1); IV Elemente receptoare: mâner de corn de cerb (N = 1); V Diverse:

Materii prime – Corn de cerb (N = 1); Deşeuri de corn de cerb (N = 1); efectiv total N = 9.

Materiile prime, eboşele, piesele rebutate, deşeurile indică procesarea locală probabilă a MDA în ateliere în care se produceau (şi) artefacte IMDA (os şi corn de cerb).

În privinţa materiilor prime, predomină cornul de cerb (5 piese), în timp ce osul este reprezentat prin 4 piese (oase lungi şi plate de mamifere de talie mare).

Potrivit datelor furnizate de autorii cercetărilor, dar şi în urma analizei datelor tipologice şi tehnologice, încadrarea cronologică probabilă se referă la: epoca romană – circa sec. II-III p.Chr. (4 piese: ace de os – 2, închizătoare pentru pungă de piele, cataramă); evul mediu – sec. al XIII-lea (5 piese) (tabelele nr. 1-2).

Modalităţile de procesare a materiilor prime includ procedee simple, precum fracturarea, cioplirea, despicarea, raclajul axial, abraziunea, tăierea transversală cu

8 Rusu, Mărginean 2004.

9 Beldiman, Sztancs 2013; Beldiman et alii 2013.

10 Beldiman 2007, 211-234.

(7)

cuţitul sau cu ferăstrăul, dar şi soluţii tehnologice pretenţioase, precum perforarea/multiperforarea, gravarea (realizarea decorului), fasonarea şi finisarea integrale etc. Ca unelte folosite menţionăm toporul sau securea, cuţitul, ferăstrăul.

Fabricarea artefactelor se referă, foarte probabil, la mediul specializat, respectiv la existenţa unor ateliere în cadrul sitului. În acest sens pledează prezenţa unor piese ilustrative, precum eboşele, materiile prime în diverse stadii de transformare, deşeurile şi piesele nefinisate – vezi supra şi Repertoriul. Această concluzie, provizorie, va putea fi confirmată prin extinderea studiului asupra restului artefactelor de la Noviodunum (loturile vechi), inclusiv asupra materialului arheozoologic.

Piesele IMDA studiate furnizează necesare repere tipologice, tehnologice şi cultural-cronologice pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor de la Noviodunum (respectiv, IMDA) din epoca romană şi evul mediu.

CONCLUZII

Descoperirile de artefacte din materii dure animale din situl de la Isaccea- Noviodunum fac de mai mulţi ani obiectul unei analize sistematice. Efectivul total descoperit în 2014 include 9 piese. Articolul de faţă materializează intenţia de a introduce rapid în circuitul ştiinţific datele primare, în formă extensivă, relative la acest lot. Categoriile tipologice sunt relativ variate, de la unelte la arme, accesorii vestimentare, mânere, materii prime, deşeuri. Se iau în considerare indiciile legate de procesarea locală probabilă a MDA în ateliere mixte, în care se produceau (şi) artefacte IMDA (os şi corn de cerb). Au fost definite modalităţile de procesare a materiilor prime pe baza analizei microscopice a urmelor specifice. Încadrarea cronologică probabilă se referă la epoca romană – circa sec. II-III p.Chr. şi evul mediu – sec. al XIII-lea.

REPERTORIU

Fişele artefactelor sunt ordonate pe criterii tipologice. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în structura menţionată supra, Metodologie, repertoriu.

NOV/2014_1

● Ac de cusut de os ● NOV 2014 TPF S6 Caroul 10 Complex 3 -1,00 m Nr. inv. 50498 ● Datare probabilă: epoca romană (sec. II-III p.Chr.) ● Fig. 1-2 Stare de conservare: piesă fragmentară – lipseşte extremitatea distală, fracturată în vechime; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: fragment diafizar de os lung, probabil de vită (Bos taurus).

(8)

Descriere: ac de cusut de os; debitaj cu parametri neprecizabili, dată fiind fasonarea integrală a piesei; a fost probabil realizat prin percuţie directă/despicare, percuţie directă/cioplire, tăiere cu ferăstrăul. Fasonarea este integrală şi a fost realizată prin raclaj axial, aplicat cu lama cuţitului; la partea proximală şi extremitatea proximală se observă urme de abraziune oblică; finisare prin polizare (lustruire) cu o bucată de piele sau de material textil pentru estomparea urmelor de fasonare şi facilitarea utilizării. Secţiuni circulare şi ovale faţetate la partea mezială şi partea distală şi biconvexe asimetrice la partea proximală. Extremitatea proximală este rectilinie. La partea proximală a fost realizată o perforaţie de formă ovală simetrică;

procedeul perforării a recurs la practicarea, pe faţa inferioară (mai puţin bombată), prin rotaţie continuă, a două perforaţii circulare, având pereţi rectilinii şi uşor oblici;

aceste perforaţii sunt plasate în axul piesei, la o distanţă de cca 2 mm una de cealaltă.

S-a procedat apoi la excavarea sectorului dintre perforaţii cu vârful unui cuţit şi regularizarea pereţilor prin cioplire. Urme de utilizare: tocirea, lustruirea intense ale suprafeţelor, mai ales la partea proximală şi la extremitatea proximală, prin manevrare şi contactul cu materialul asamblat prin coasere; este posibil ca fracturarea extremităţii distale să se fi produs în timpul folosirii.

Dimensiuni (mm): L tot 112/108,30; EP 4,62/1,76; PP la perf 4,87/2,15; PM 4,13/3,69; PD 3,62/3,57; CD 3,05/2,98; perf: diam pe FS 5,43/2,13; diam perforaţiilor iniţiale 2,10.

NOV/2014_2

● Ac de cusut de os – Eboşă ● NOV 2014 TPF S13 Caroul 11 Complex 15 Nr. inv. 50496 ● Datare probabilă: epoca romană (sec. II-III p.Chr.) ● Fig. 3-4 Stare de conservare: piesă întreagă; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: fibula de mari dimensiuni.

Descriere: ac de cusut de os – eboşă; debitaj prin percuţie directă/cioplire, percuţie directă/fracturare pentru extragerea segmentului distal al fibulei, a cărui morfologie anatomică se pretează în mod optim la amenajarea unui ac de cusut cu modul de lungime standard (cca 100-120 mm). Fasonarea este parţială şi a fost realizată prin raclaj axial intens, aplicat cu lama cuţitului, ca şi prin percuţie directă/cioplire; pe faţa inferioară fasonarea a fost aplicată pe întreaga lungime a piesei, iar pe faţa superioară pe cca jumătate din lungimea piesei; în rest se conservă suprafaţa cu morfologie anatomică (partea proximală a piesei este anatomică).

Marginile au fost modelate prin raclaj axial şi cioplire pe întreaga lungime.

Extremitatea distală este conservată integral. Secţiunile sunt ovale asimetrice.

(9)

Suprafeţele sunt microfaţetate în urma aplicării raclajului. Eboşă abandonată în cursul operaţiei de fasonare.

Dimensiuni (mm): L tot 118,61; EP 12,17/4,66; PP 8,76/4,50; PM 6,82/5,31; PD 6,67/5,35; CD 4,69/3,59.

Fig. 1. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). NOV/2014_1 / Isaccea-Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress). 2014 excavation campaign. Osseous material artefacts (Roman period – Middle Ages). NOV/2014_1.

(10)

Fig. 2. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). NOV/2014_1. / Isaccea-Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress).

2014 excavation campaign. Osseous material artefacts (Roman period – Middle Ages).

NOV/2014_1.

NOV/2014_3

● Vârf de săgeată de os – Eboşă ● NOV 2014 TPF S2-3 Complex 3B Sud criptă Fără nr. inv. (provizoriu) ● Datare probabilă: evul mediu (sec. al XIII-lea) ● Fig. 5-6 Stare de conservare: piesă fragmentară – lipseşte extremitatea distală, fracturată în vechime; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: fragment diafizar de os lung, probabil de vită – humerus?;

metapod? (Bos taurus).

Descriere: eboşă de vârf de săgeată de os; fasonat aproape integral; păstrează la partea proximală/extremitatea proximală o porţiune a suprafeţei medulare (cavitatea medulară). Secţiuni ovale şi circulare faţetate. Formă generală tronconică alungită.

Extremitatea proximală este concavă asimetrică (de debitaj). La partea proximală se observă două planuri de fractură simetrice. Debitaj realizat probabil prin percuţie

(11)

directă/cioplire, percuţie directă/despicare, percuţie directă/fracturare; urmele debitajului nu se conservă. Fasonare aproape integrală, realizată prin percuţie directă/cioplire şi raclaj axial, generând faţete suprapuse şi juxtapuse pe întreaga suprafaţă exterioară; urmele de cioplire indică aplicarea operaţiei în sensul EP → ED.

Fracturarea la nivelul părţii distale s-a produs probabil în timpul fasonării, determinând abandonul piesei.

Dimensiuni (mm): L tot 141,80/63,80; EP 11,38/7,58; PP 11,68/10,64; PM 11,00/10,95; PD 9,79/9,44; L planuri de fractură 11,27/9,41.

NOV/2014_2.

NOV/2014_4

● Plăcuţă perforată de corn de cerb ● NOV 2014 TPF S6 Caroul 7 Complex 1 Nr. inv. 50499 ● Datare probabilă: epoca romană (sec. II-III P.CHR.) ● Fig. 7-8

Stare de conservare: piesă întreagă; starea de conservare a suprafeţelor este bună; urme de coroziune slabă uniform distribuite pe suprafeţele piesei.

Materie primă: corn de cerb, fragment (compacta) de rază sau de ax.

Descriere: plăcuţă perforată de corn de cerb; probabil închizătoare de pungă de piele?; formă generală pentagonală neregulată (sau rectangulară cu o extremitate

(12)

triunghiulară); fasonare integrală; pe faţa inferioară se păstrează parţial ţesutul spongios. Extremităţile au fost definite în mod convenţional: extremitatea proximală – mai lată; având contur concav asimetric; extremitatea distală mai îngustă, având contur convex asimetric (ambele cu morfologie de debitaj şi fasonare). Secţiunile sunt convex-concave simetrice, faţa superioară este convexă, faţa inferioară concavă.

Extremitatea proximală a fost modelată prin tăiere transversală cu cuţitul sau ferăstrăul, iar extremitatea distală pare brută de debitaj, fiind fracturată pe două planuri. Marginile sunt teşite, modelate prin raclaj axial şi cioplire. Debitajul realizat probabil prin percuţie directă/cioplire, percuţie directă/despicare, percuţie directă fracturare; fasonarea este integrală, realizată prin raclaj axial şi cioplire a suprafeţelor şi marginilor şi prin tăierea transversală a extremităţii proximale. La partea proximală şi partea distală a fost amenajată câte o perforaţie; perforaţia proximală (1) este ovală asimetrică, realizată de pe faţa superioară prin rotaţie alternativă cu vârful cuţitului;

plasată excentric spre marginea dreaptă. La nivelul perforaţiei respective, pe margini au fost practicate două crestături largi pentru ghidarea ligaturii; crestăturile au marginile tocite. Perforaţia distală (2) este subcirculară, plasată excentric spre marginea stângă; realizată de pe faţa superioară prin rotaţie alternativă cu vârful cuţitului; crestăturile de pe marginile de la nivelul ei sunt similare celor de la partea proximală. Urme de utilizare: tocirea marginilor perforaţiilor şi ale crestăturilor prin contactul cu ligatura de închiderea a pungii; închizătoare de pungă de piele.

Dimensiuni (mm): L tot 91,19; EP 21,65/4,57; PP 22,45/4,70; PP la nivelul perf 1 19,54/4,05; PM 20,78/4,58; PD la nivelul perf 2 17,42/2,69; ED 18,21/1,75; perf 1/FS diam ext 8,28/7,70; diam int 7,05/7,22; perf 1/FI diam 7,78/7,20; dist perf 1 – MD 4,78; dist perf 1 – MS 7,70; dist perf 1 – EP 17,06; perf 2/FS diam ext 7,49/7,37; diam int 7,49; perf 2/FI diam 7,49; dist perf 2 – MD 6,52; dist perf 2 – MS 4,44; dist perf 2 – ED 12,61;

crestături: PP/MD L 7,80; ad 1,30; PP/MS L 7,83; ad 0,75; PD/MD L 6,54; ad 0,50;

PD/MS L 7,44; ad 0,65.

NOV/2014_5

● Mâner de cuţit de corn de cerb ● NOV 2014 TPF S3 Complex 3 (7) -0,30 m Nr. inv. 50495 ● Datare probabilă: evul mediu (sec. al XIII-lea) ● Fig. 9-11

Stare de conservare: piesă fragmentară – lipseşte un sector îngust al părţii distale, fracturat în vechime şi un sector al extremităţii proximale, fracturat recent (exfoliere); spongiosa dislocată la extremitatea proximală, probabil la curăţare.

Suprafeţele în stare foarte bună. La partea proximală s-au produs două fisuri dispuse opus simetric pe diametru, cu lungimi de 55 şi 46,25 mm. Tot la partea proximală se observă o urmă de tăiere produsă accidental cu vârful cuţitului foarte bine ascuţit.

(13)

Materie primă: segment proximal-distal de rază de corn de cerb.

Descriere: mâner de cuţit de corn de cerb; fasonat integral. Formă generală tronconică alungită, cu diametrul mai mare la extremitatea proximală şi mai mic la extremitatea distală; secţiunile sunt ovale şi circulare. Striuri transversale şi faţete de raclaj axial acoperă întreaga suprafaţă a piesei. Extremitatea proximală este rectilinie, cu secţiunea ovală asimetrică, bine finisată; decor gravat care constă într-o linie gravată cu vârfului cuţitului, paralelă cu extremitatea proximală, plasată la o distanţă de 2,25-3 mm de aceasta. Extremitatea distală este rectilinie, are secţiunea ovală asimetrică, marginea faţetată; tot aici se observă două urme reziduale de gravare cu lama cuţitului, ca şi o alveolă triunghiulară, similară celor care formează decorul plasat la partea proximală, sugerând intenţia nefinalizată de decorare similară a părţii distale. Debitaj prin percuţie directă/cioplire şi percuţie directă/fracturare sau tăiere transversală cu ferăstrăul pentru extragerea segmentului proximal-distal al razei.

Fasonarea integrală prin racla axial intens cu lama cuţitului; urme specifice păstrate pe întreaga suprafaţă. Decor gravat şi crestat care formează o bandă plasată la 2,50 – 3,35 mm faţă de extremitatea distală; banda este lată de cca 2,80 mm; realizată din două linii paralele gravate, având în interior un motiv în relief în forma „dinţilor de lup”, frecvent întâlnit pe piesele de os şi corn medievale timpurii, inclusiv descoperite la NOV; motiv în zig-zag obţinut prin excavarea (crestarea) a două şiruri de mici suprafeţe triunghiulare echilaterale cu latura de cca 2 mm, având vârfurile opuse şi decalate la distanţe egale pe cele două şiruri. Se remarcă execuţia foarte precisă a decorului. La extremitatea distală s-a amenajat o perforaţie axială de formă ovală asimetrică în plan şi tronconică asimetrică în profil, prin excavarea ţesutului compact şi spongios cu ajutorul vârfului de cuţit sau al unui perforator metalic cu diametru redus; apoi prin rotaţie alternativă. În interiorul perforaţiei nu se observă urme de oxid de fier, ceea ce ar putea indica absenţa etapei de utilizare a mânerului pentru inserţia lamei cuţitului sau utilizarea şi apoi extragerea lamă de cuţit din mâner. Urme de utilizare: tocirea şi lustruirea slabe ale marginilor şi suprafeţelor, acestea au fost (posibil) produse prin manevrare în timpul prelucrării. Alveola triunghiulară de la partea distală, similară celor care formează decorul plasat la partea proximală, sugerează intenţia nefinalizată de decorare similară a părţii distale. Posibil piesă abandonată înainte de a fi terminată, poate din cauza fisurării axiale a părţii distale/meziale.

Dimensiuni (mm): L tot 111,27; EP 23,47/22,66; PP 22,76/21,88; PM 21,80/20,62;

PD 21,17/18,63; ED 19,34/17,66; perf diam 15,02/7,78; ad perf cca 16; decor EP: lăţ bandă 2,25-3; lăţ şanţ gravat 0,3; ad şanţ gravat 0,3; decor ED: lăţ bandă 2,80; ad bandă 0,3-0,5; triunghiuri latura L 2.

(14)

NOV/2014_2.

NOV/2014_6

● Plăcuţă decorativă gravată de os ● NOV 2014 TPF S1 Carourile 10-11 Complex 11 Nr. inv. 50506 ● Datare probabilă: evul mediu (sec. al XIII-lea) ● Fig. 12-13 Stare de conservare: piesă fragmentară – fracturată în vechime la extremitatea distală după gravare; extremitatea proximală a fost modelată prin tăiere transversală, după gravare; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: fragment probabil de os plat (corp costal) (compacta) provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil – vită? (Bos taurus).

(15)

Descriere: plăcuţă decorativă gravată de os; fasonare integrală; pe faţa inferioară se păstrează parţial ţesutul spongios. Extremităţile au fost definite în mod convenţional: extremitatea proximală – mai lată; extremitatea distală mai îngustă.

Secţiunile sunt convex-concave simetrice, faţa superioară este convexă, faţa inferioară concavă. Formă generală rectangulară, cu marginile sinuoase şi extremităţile având contur neregulat – de fracturare. Debitajul realizat probabil prin percuţie directă/cioplire, percuţie directă/despicare, percuţie directă fracturare; fasonarea este integrală, realizată prin raclaj axial; finisare prin lustruire (polizare) cu o bucată de piele sau de material textil pentru obţinerea unei suprafeţe perfect netede în vederea realizării decorului gravat. După gravare extremităţile au fost fracturate, la extremitatea proximală s-a aplicat anterior tăierea transversală cu ajutorul cuţitului;

scopul a fost probabil acela de a obţine o lungime potrivită aplicării/încastrării piesei pe un obiect de lemn, metal etc. ca element decorativ (aplică). Pe faţa superioară s-a realizat decorul geometric complex gravat cu vârful cuţitului, care acoperă întreaga faţă respectivă; este compus din mai multe elemente compozite: A – trei benzi formate din câte patru linii paralele cu traseu sinuos, cu ondulaţii quasisimetrice, creând impresia de benzi suprapuse împletite. Benzile au fost numerotate (1-4) de la stânga la dreapta. Banda 1 formează o buclă semicirculară la partea distală a piesei. Se observă imperfecţiuni de amplasarea a liniilor care compun benzile, în sensul că liniile unei benzi nu continuă pe aceeaşi direcţie atunci când se intersectează cu altă bandă; B – la partea distală s-a gravat o bandă transversală (1) compusă, cu lăţime inegală, având margini dispuse la distanţe variabile (convergente), deşi intenţia iniţială era probabil de a fi paralele; în interior s-au gravat o altă bandă (2), formată din două linii transversale relativ paralele şi două şiruri de triunghiuri crestate formând motivul în

„dinţi de lup” sau zigzag în relief, similar celui de pe mânerul de corn de cerb NOV/2014_5; C – deasupra motivului decorativ B a fost gravat un triunghi dublu haşurat oblic, una din laturile lui fiind formată de linia gravată distală a benzii exterioare (1) a motivului decorativ B; triunghiul haşurat se păstrează parţial şi este plasat spre marginea stângă; decorul se compunea, probabil, iniţial din patru triunghiuri care rezervau în centru un romb. Se remarcă precizia realizării motivului gravat, ceea ce sugerează ca autor un meşter specializat care lucrează într-un atelier.

Urme de utilizare: tocire, lustruire superficiale; plăcuţă decorativă aplicată (încastrată) pe obiecte de lemn sau metalice (aplică).

Dimensiuni (mm): L tot 67,20; EP 17,06/1,53; PM 16,83/1,72; ED 15,65/1,52;

motivul decorativ A: lăţ linii gravate 0,3; ad 0,3; lăţ benzi 3,15-3,90; dist dintre linii 0,85-1,50; motivul decorativ B: banda 1 (exterioară): 3,38-4,86; lăţ banda 2 (interioară) 1,22-1,56; dist dintre linii 0,70-0,96; lăţ linii gravate 0,3; ad 0,3; triunghiuri L laturi 0,5;

motivul decorativ C: L latura păstrată 5,83; L cca 14; L romb central cca 25.

(16)

NOV/2014_3.

2014 excavation campaign. Osseous materials artefacts (Roman period – Middle Ages).

NOV/2014_3.

(17)

Fig. 7. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). NOV/2014_4. / Isaccea-Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress).

NOV/2014_4.

(18)

Fig. 9. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). NOV/2014_5. / Isaccea-Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress).

2014 excavation campaign. Osseous materials artefacts (Roman period – Middle Ages).

NOV/2014_5.

NOV/2014_5.

(19)

NOV/2014_5.

NOV/2014_6.

(20)

NOV/2014_6.

NOV/2014_7

● Cataramă de corn de cerb ● NOV 2014 TPF S3 Complex 3 (11) Nr. inv. 50494 ● Datare probabilă: epoca romană (sec. II-III p.Chr.) ● Fig. 14-16

Stare de conservare: piesă fragmentară – lipseşte partea distală (bucla), fracturată recent; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: corn de cerb, fragment (compacta) de ax de mari dimensiuni.

Descriere: cataramă de corn de cerb (piesă de centură) masivă, modelată grosier, nefinisată. Formă generală trapezoidală, cu marginile concave, extremitatea

(21)

proximală convexă asimetrică şi buclă probabil de formă semicirculară sau rectangulară. Debitajul realizat probabil prin percuţie directă/cioplire, percuţie directă/despicare, percuţie directă fracturare; urmele operaţiilor au fost eliminate prin fasonare. Fasonare prin cioplire şi raclaj pentru înlăturarea parţială reliefului anatomic pe faţa superioară; faţetarea marginilor şi a unor sectoare ale feţei superioare; înlăturarea parţială a ţesutului spongios pe faţa inferioară prin aceleaşi operaţii. Dispozitivele de fixare pe cureaua de piele: A – la partea proximală s-a practicat o perforaţie (fantă) de formă rectangulară, dispusă transversal excentric spre marginea stângă, cu extremităţile concave semicirculare asimetrice şi cu margini de contur sinuos, faţetate. Perforaţia s-a realizat prin procedeul multiperforării cu sfredelul de pe faţa inferioară prin rotaţie continuă şi al excavării;

la extremităţi s-au practicat două perforaţii, iar în spaţiul dintre ele alte două perforaţii, la distanţe egale; toate perforaţiile au formă cilindrică şi prezintă striuri elicoidale specifice; marginile fantei au fost regularizate prin cioplire şi raclaj; fanta are margini oblice, mai dezvoltate pe faţa inferioară; perforaţia A avea rolul de a permite fixarea capătului curelei (cu lăţimea de cca 23 mm), care se petrecea prin fantă, se îndoia şi se nituia sau se cosea; B – fantă similară perforaţiei/fantei A, din punct de vedere morfologic şi tehnic (de realizare) dispusă axial pe centrul părţii distale; avea rolul de a permite montarea axială a limbii metalice a cataramei; C – perforaţie transversală realizată pe centrul grosimii piesei, pe faţa superioară, la partea distală, cu rolul de inserţie a tijei (ştiftului) de fixare a limbii cataramei (probabil metalice); a fost realizată cu sfredelul în sensul MD → MS; secţiune circulară, formă ovală asimetrică în plan; tija se introducea dinspre marginea dreaptă; D – buclă probabil semicirculară sau rectangulară cu colţurile rotunjite (fracturată recent), realizată prin cioplire (ajurare); margini faţetate; s-a excavat de pe faţa inferioară, unde este amplă, apoi pe faţa superioară. Urme de utilizare:

tocirea, lustruirea superficială a feţei superioare şi a marginii stângi; probabil a fost fixată pe curea spre stânga, cu marginea stângă în sus; probabil lărgirea perforaţiei transversale (C) prin mişcarea tijei metalice de fixare a limbii.

Dimensiuni (mm): L tot 140/110,57; EP 32,02/6,12; PP la nivelul perf 33,61/9,75;

PM 31,86/11,74; PD (baza buclei, la nivelul fracturii) 41,64/11,84; perf A: FS: L ext 25,14;

L int 21,40; lăţ max ext 5,95; lăţ max int 5,30; diam perf cca 4,60; FI: L ext 22,70; L int 21,00; lăţ max ext 5,50; lăţ max int –; dist perf – MD 6,48; dist perf – MS 4,38; dist perf – EP 18,50; perf B: diam 5,70; extremitatea spre MD 7,90/4,98; extremitatea spre MS 7,83/4,10; perf C: L 14,27; lăţ 5,45; diam perf cca 5; L ştift cca 25-30; bucla (D): gros 7,72- 8,49; lăţ 6,35-8,53; L cca 30; L limbă ca 45.

(22)

NOV/2014_7.

NOV/2014_8

● Corn de cerb – Materie primă ● NOV 2014 TPF S1 Carourile 10-11 Complex 12 Fără nr. inv. (provizoriu) ● Datare probabilă: evul mediu (sec. al XIII-lea) ● Fig. 17-18

(23)

Stare de conservare: piesă fragmentară – lipseşte extremitatea distală a razei 1, detaşată/fracturată în vechime; lipseşte un sector al razei 1 la partea proximală, fracturat recent; lipseşte un sector al rozetei (cca 2/3), fracturat recent (la descoperire);

starea de conservare a suprafeţelor este mediocră (coroziune); urme de coroziune slabă uniform distribuite pe suprafeţele piesei.

NOV/2014_7.

Materie primă: corn de cerb, ax drept, exemplar adult de talie mare; ax lepădat;

fragment bazal de ax cu medalion, rozetă, raza 1 şi baza razei 2.

Descriere: materie primă constituită de baza axului şi raza 1, detaşat prin percuţie directă/cioplire; extremitatea distală a razei 1 detaşată prin acelaşi procedeu tehnic, aplicat pe faţa anterioară; urme de impact se conservă şi pe faţa posterioară şi pe cea laterală; detaşare prin fracturare; Urme de percuţie directă/cioplire, percuţie directă/fracturare la nivelul rozetei, detaşându-se cca 2/3 ale circumferinţei; percuţie directă/cioplire la nivelul bazei razei 2 pentru detaşare prin fracturare; pe ax se observă urme de cioplire pe faţa mediană şi pe faţa posterioară, oblice, ample,

(24)

produse cu lama toporului în sensul ED → EP; planurile multiple de fractură indică aplicarea operaţiilor de detaşare pe axul hidratat (relativ proaspăt) sau înmuiat special pentru procesare. Materie primă pentru confecţionarea unui mâner, a plăcuţelor etc.

Dimensiuni (mm): L tot 330; baza ax diam 88,20; R1: baza 53,86/34,10; PM 38,12/32,06; PD 19,33/16,43.

NOV/2014_8.

NOV/2014_9

● Corn de cerb – Deşeu ● NOV 2014 TPF Passim Fără nr. inv. (provizoriu)

● Datare probabilă: evul mediu (sec. al XIII-lea) ● Fig. 19-20

Stare de conservare: piesă întreagă; starea de conservare a suprafeţelor este foarte bună.

Materie primă: corn de cerb, rază, segment distal.

(25)

Descriere: deşeu de prelucrare constituit de segmentul distal al unei raze de corn de cerb, detaşat prin percuţie directă/cioplire aplicată pe faţa laterală/faţa mediană pe cca 1/3 din diametru şi percuţie directă/fracturare; o urmă reziduală de impact, transversală, produsă în vechime se conservă pe partea mezială – faţa laterală/faţa mediană; o altă urmă de impact, oblică, produsă recent, pe faţa anterioară.

Dimensiuni (mm): L tot 120,24; EP 20,14/15,83; PM 16,61/15,38; ED 5,24/5,13;

suprafaţa cioplită 18/15,25.

NOV/2014_8.

LISTA ABREVIERILOR

Ad. – Adâncimea; C – Caroul; CD – Calibrul distal; Diam – diametrul; Dist – Distanţa; ED – Extremitatea distală; EP – Extremitatea proximală; Ext – Exterior; FI – Faţa inferioară; FS – Faţa superioară; Gros – Grosimea; IMDA – Industria materiilor dure animale; Int – Interior; Inv. – Inventar; L – Lungimea; L tot – Lungimea totală;

Lăţ – Lăţimea; Max – Maxim; MD – Marginea stângă; MD – Marginea dreaptă; N – Număr; N tot – Număr total; NOV – Noviodunum; PD – Partea distală; Perf –

(26)

Perforaţie; PM – Partea mezială; PP – Partea proximală; R – Rază (de corn de cerb); S – Secţiunea; TFP – Teren Poliţia de Frontieră; UCDC – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti

NOV/2014_9.

(27)

Tabel nr. 1. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). Repertoriu – tipologie, datare, context. / Table 1 Isaccea- Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress). 2014 excavation campaign. Osseous materials artefacts (Roman period – Middle Ages). Repertory – typology, datation, context.

Indicativ/Tip Epocă/Datare/Cultură Context NOV 2014_1

Ac de cusut de os

Epoca romană (sec. II-III P.Chr.) NOV 2014 TPF S6 Caroul 10 Complex 3 -1,00 m

NOV 2014_2 Ac de cusut de os – Eboşă

Epoca romană (sec. II-III P.Chr.) NOV 2014 TPF S13 Caroul 11 Complex 15

NOV 2014_3

Vârf de săgeată de os – Eboşă

Evul mediu (sec. al XIII-lea) NOV 2014 TPF S2-3 Complex 3B Sud criptă

NOV 2014_4 Plăcuţă perforată de corn de cerb

Epoca romană (sec. II-III P.Chr.) NOV 2014 TPF S6 Caroul 7 Complex 1

NOV 2014_5

Mâner de cuţit de corn de cerb

Evul mediu (sec. al XIII-lea) NOV 2014 TPF S3 Complex 3 (7) -0,30 m

NOV 2014_6 Plăcuţă decorativă gravată de os

Evul mediu (sec. al XIII-lea) NOV 2014 TPF S1 Carourile 10-11 Complex 11

NOV 2014_7 Cataramă de corn de cerb

Epoca romană (sec. II-III P.Chr.) NOV 2014 TPF S3 Complex 3 (11)

NOV 2014_8

Corn de cerb – Materie primă

Evul mediu (sec. al XIII-lea) NOV 2014 TPF S1 Carourile 10-11 Complex 12

NOV 2014_9

Corn de cerb – Deşeu

Evul mediu (sec. al XIII-lea) NOV 2014 TPF Passim

(28)

Tabel nr. 2. Isaccea-Noviodunum, jud. Tulcea. Punct: Cetate. Campania 2014. IMDA (epoca romană – evul mediu). Repartiţia artefactelor pe secţiuni şi complexe. / Table 2 Isaccea- Noviodunum, Tulcea County. Site: Cetate (Fortress). 2014 excavation campaign. Osseous materials artefacts (Roman period – Middle Ages). Distribution of artefacts in excavated sections and arcghaeological complexes.

Secţiune Complex Datare Artefact

S1 C11 Sec. XIII NOV 2014_6

Plăcuţă decorativă gravată de os

C12 NOV 2014_8

Corn de cerb – Materie primă

S2 3B Sec. XIII NOV 2014_3

Vârf de săgeată de os – Eboşă

S3 C3 Sec. XIII NOV 2014_5

Mâner de cuţit de corn de cerb

C3 Sec. II-III NOV 2014_7

Cataramă de corn de cerb

S6 C3 Sec. II-III NOV 2014_1

Ac de cusut de os

C1 Sec. XIII NOV 2014_4

Plăcuţă perforată de corn de cerb

S13 15 Sec. II-III NOV 2014_2

Ac de cusut de os – Eboşă

Passim – Sec. XIII NOV 2014_9

Corn de cerb – Deşeu

(29)

Bibliografie

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2014, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est. Industria materiilor dure animale descoperită în campaniile 2012 şi 2013, CCAR. Campania 2013, 94-97.

Beldiman, C. 2007, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie – Supplementum 2, Bucureşti, 2007.

Beldiman, C., Elefterescu, D., Sztancs, D.-M. 2010, Ostrov-Durostorum. Industria materiilor dure animale, CCAR. Campania 2009, 132-136.

Beldiman, C., Rusu-Bolindeţ, V., Achim, I. A., Sztancs, D.-M. 2011, Aspects of ancient economy at Histria: bone/antler anvils and iron sickles, Angelescu M. V., Achim I., Bâltâc A., Rusu-Bolindeţ V., Bottez V. (éds.), Antiquitas Istro-Pontica.

Mélanges d’archéologie et d’histoire ancienne offerts à Alexandru Suceveanu, Institut d’Archéologie „Vasile Pârvan” de l’Academie Roumaine, Faculté d’Histoire de l’Université de Bucarest, Cluj-Napoca, 421-436.

Beldiman, C., Stănică, Sztancs, D.-M. 2014, Isaccea-Noviodunum. Artefacte din materii dure animale descoperite în 2012 şi 2013, Peuce, S.N. 12, 233-268.

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2007a, Histria. Sectorul Basilica extra muros. Industria materiilor dure animale, CCAR. Campania 2006, 202-205.

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2007b, Capidava. Industria materiilor dure animale, CCAR.

Campania 2006, 108-112.

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2010, Capidava. Industria materiilor dure animale, CCAR.

Campania 2009, 48-50.

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2013, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est. Industria materiilor dure animale descoperită în campaniile 2009- 2012, CCAR. Campania 2012, 74-75.

Beldiman, C., Sztancs, D.-M. 2015, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est. Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014, CCAR. Campania 2014, 210-216.

Beldiman. C., Stănică, A.-D., Sztancs, D.-M. 2013, Noviodunum. Data about the bone and antler artefacts, Annales d’Université Valahia Târgovişte, Section d’Archéologie et d’Histoire 15, 1, 37-53.

(30)

Nuţu, G., Stanc, S. M., Paraschiv, D. 2014, Niculiţel. A Roman Rural Settlement in North- East Moesia Inferior. Archaeological & Archaeozoological Research, Archaeologica et Anthropologica II, Parthenon Verlag, Kaiserslautern und Mehlingen.

Nuţu, G., Stanc, S., Stan, D. A. 2014, Carved Bone and Antler from Northern Dobruja in Archaelogical and Archaeozoological Context, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

Rusu, A. A., Mărginean, Fl. 2004, Prelucrarea osului şi cornului în Transilvania medievală (Început de abordare tematică), Arheologia Medievală 5, 113-158.

Sztancs, D.-M. 2011, Industria materiilor dure animale în neo-eneoliticul din Transilvania.

Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. Baze de date, teză de doctorat, Universitatea „Lucian Blaga" Sibiu, 2011 (nepublicată).

Sztancs, D.-M., Beldiman, C., Stănică, A.-D. 2014, Artefacte din materii dure animale descoperite la Noviodunum, Comunicare prezentată la Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice „Arheologia Mileniului I p.Chr.”, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 28-30 august 2014.

Topoleanu, F. Stănică, A.-D. 2013, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est, CCAR. Campania 2012, 70-74.

Topoleanu, F., Stănică, A.-D. 2014, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est, CCAR. Campania 2013, 91-94.

Topoleanu, F., Stănică, A.-D. 2015a, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Sector: Sud-Est, CCAR. Campania 2014, 93-95.

Topoleanu, F., Stănică, A.-D. 2015b, Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum], Punct: Cetate, Punct: Pontonul Vechi, TPF - Teren Poliția de Frontieră, CCAR. Campania 2014, 206-210.