PEUCE, S.N. XV, 2017, p. 175 - 278
AŞEZAREA DIN PERIOADA TIMPURIE A EPOCII FIERULUI DE LA NICULIŢEL–CORNET, JUD. TULCEA.
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN ANUL 2000
Sorin-Cristian Ailincăi, Florin Topoleanu*, Florian Mihail*, Mihai Constantinescu*, Simina Rafailă-Stanc**, Oliver Livanov***
Dedicăm acest articol memoriei lui Gavrilă Simion
Abstract: The paper presents the Early Iron Age discoveries resulted in the archaeological excavations carried out in the year 2000 at the Niculiţel–Cornet site. During this campaign, 126 archaeological complexes were researched (most of them being deposit pits) and a considerably large quantity of pottery, clay objects, a bronze bracelet, animal and stone hard materials were discovered, which are here analyzed. Lacking the proper objects that could give us a more precise chronology, the settlement from Niculiţel–Cornet can be largely dated between the 10th-9th c. BC. Until now we have only one carbon dating extracted from the Cas-7 complex, which indicates a dating of 2730± 35 BP.
Rezumat: Articolul prezintă descoperirile hallstattiene timpurii rezultate în urma campaniei arheologice întreprinse în anul 2000 în situl de la Niculiţel–Cornet. Cu această ocazie au fost cercetate 126 de complexe arheologice (în cea mai mare parte gropi) şi a fost descoperită o cantitate destul de mare de ceramică, dar şi obiecte din lut, o brăţară din bronz, materii dure animale sau piatră, care sunt analizate cu această ocazie. În lipsa unor obiecte care să se preteze la o cronologie mai restrânsă, aşezarea de la Niculiţel–Cornet poate fi datată în linii mari în intervalul sec. X–IX a.Chr. Până în prezent deţinem doar o analiză 14C, din complexul Cas-7, care indică o datare de 2730± 35 BP.
Keywords: Romania, Dobrogea, Early Iron Age, Babadag culture, Niculiţel.
Cuvinte cheie: România, Dobrogea, perioada timpurie a epocii fierului, cultura Babadag, Niculiţel.
INTRODUCERE
Situl de la Niculiţel–Cornet a fost cercetat cu ocazia unor săpături arheologice preventive întreprinse în anii 19881 şi 2000, fiind scoase la iveală numeroase vestigii ce datau mai ales din perioda timpurie a epocii fierului, dar şi din alte epoci istorice.
Articolul de faţă are ca scop prezentarea şi analiza datelor referitoare la locuirea hallstattiană obţinute în urma cercetărilor efectuate în vara anului 2000. Investigaţiile din acest an au avut o amploare asemănătoare cu cele din anul 1988 şi s-au desfăşurat
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Progresului, 32, 820009, Tulcea, România.
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Bucureşti, România.
Universitatea „Alexandru I. Cuza”, Facultatea de Biologie, Iaşi.
Prospecţiuni SA, Bucureşti, România.
1 Jugănaru, Topleanu 1994; Topoleanu, Jugănaru 1995; Ailincăi et alii 2016.
sub coordonarea arheologilor Florin Topoleanu (iunie-iulie) şi Gavrilă Simion (august- septembrie).
DESCRIEREA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE
Contractul încheiat cu firma ce executa lucrările pentru instalarea conductei de gaz metan preciza cercetarea suprafeţelor aflate până la 9 m în stânga şi în dreapta acesteia. Iniţial s-a executat o descărcare de sarcină arheologică a zonei sudice prin 13 secţiuni numerotate de la 1–132 şi patru casete paralele cu traseul conductei. Zona de N era mai puţin accesibilă săpăturilor arheologice din cauza cantităţilor imense de pământ excavate. Din acest motiv, secţiunile au fost trasate de data aceasta perpendicular în spaţiile lăsate libere şi au fost numerotate cu litere de la A la L. Datorită cercetării concomitente a mai multor secţiuni, pentru a evita eventualele confuzii, autorii cercetării au preferat numerotarea separată a complexelor din fiecare secţiune.
Secţiunea 1 (S 1) (Fig. 1) a avut ca scop sondarea zonei pentru a observa concentraţia complexelor arheologice. Aceasta avea dimensiunile de 20 × 1,5 m (30 mp), pe suprafaţa sa fiind descoperite câteva fragmente ceramice atipice, care însă nu pot fi puse în legătură cu niciun complex arheologic.
Casetele 1-4 (Cas. 1-4) au fost trasate în continuarea S 1. Acestea au fost numerotate de la 1 la 4, fiecare din ele fiind compuse din patru casete mai mici cu dimensiunile de 2 × 2 m notate cu litere de la A la D. Pe suprafaţa cercetată (64 mp) au fost identificate mai multe complexe arheologice din prima epocă a fierului, după cum urmează:
cx. Cas-1 – a fost cercetată parţial în Cas. 1-A, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,40 m.
Pereţii săi au fost săpaţi aproape vertical până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 1/1).
Complexul conţinea puţine fragmente ceramice, din care am putut înregistra doar o strachină şi un vas de bucătărie (Pl. 1/2-3).
cx. Cas-2 – a fost cercetată parţial în Cas. 1-B, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,70 m.
Pereţii sunt uşor arcuiţi spre exterior, iar adâncimea este de 0,40 m (Pl. 1/4). De aici provin mai multe fragmente de străchini şi vase bitronconice (Pl. 1/5-12).
cx. Cas-3 – cercetată parţial în Cas. 1-C, avea pereţii verticali până la adâncimea de 1,05 m (Pl.
1/13). Din umplutura sa provine doar un fragment de ceaşcă (Pl. 1/14).
cx. Cas-4 – avea dimensiuni mai reduse decât precedenta, forma sa era probabil ovală, iar pereţii au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 1/15). De aici provin un topor din piatră cu gaură transversală pentru fixarea cozii (Pl. 1/16), precum şi mai multe fragmente ceramice (Pl. 1/17-27).
2 Spre deosebire de cele efectuate în 1988, care au fost numerotate cu cifre romane, de la I-VI.
Fig. 1. Planul cercetărilor arheologice de la Niculiţel–Cornet (1988, 2000) / The plan of the excavations from Niculiţel–Cornet (1988, 2000).
cx. Cas-5 – a fost cercetată integral în Cas. 4-B. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,05 × 80 m, pereţii fiind săpaţi vertical până la adâncimea de 0,50 m (Pl. 2/13). În interiorul său au fost descoperite fragmente ceramice de la vase bitronconice (Pl.
2/15, 18, 20-21), un vas de bucătărie (Pl. 2/14) şi trei ceşti (Pl. 2/16-17, 19).
cx. Cas-6 – a fost cercetată parţial în Cas. 4-B, forma sa fiind imposibil de reconstituit.
Pereţii au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,70 m (Pl. 2/26).
Din acest complex provin fragmente de la trei vase bitronconice (Pl. 2/22-24) şi o ceaşcă (Pl. 2/25).
cx. Cas-7 – a fost cercetată parţial în Cas. 4-C (Pl. 3/9), avea o formă neregulată în plan şi părea tronconică în profil. Adâncimea de la nivelul antic de călcare era de 0,70 m, diametrul pe direcţia E-V de 1,80 m, iar pe direcţia N-S de 1,60 m. Pe fundul gropii au fost descoperite resturi osteologice umane, aflate parţial în conexiune anatomică, de la trei indivizi3. În extremitatea nordică a complexului, osemintele erau acoperite de un strat de fragmente ceramice (Pl. 3/10-16) şi cenuşă.
Secţiunea 2 (S 2) a fost trasată pe direcţia SE-NV, avea dimensiunile de 30 × 3 m, iar suprafaţa sa (90 mp) a fost împărţită în carouri de 2 × 3 m, numerotarea lor făcându-se de la SE. Această împărţire a perimetrului cercetat este valabilă pentru toate secţiunile până la inclusiv S 13.
cx. S 2-1 – a fost cercetată integral în c. 4-5. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 2 × 1,60 m, pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la o adâncime de 0,80 m.
Din acest complex provin fragmente de la două ceşti (Pl. 4/4, 6) şi o strachină (Pl. 4/5).
cx. S 2-2 – cercetată integral în c. 6-7, avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,10 × 1,45 m.
Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,85 m (Pl.
4/7). În interiorul complexului au fost descoperite fragmente de la trei vase de bucătărie (Pl. 4/9-11).
cx. S 2-3 – a fost cercetată în totalitate în c. 7-8. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,20 × 1,30 m. Pereţii sunt înclinaţi oblic spre exterior, iar adâncimea este de 0,65 m (Pl. 4/12). Din pământul de umplutură provin o ceaşcă aproape întreagă (Pl. 4/14), un fragment de vas bitronconic (Pl. 4/15) şi unul de la o strachină (Pl. 4/16).
cx. S 2-4 – avea probabil o formă ovală şi a fost cercetată parţial în c. 8-9. Pereţii săi sunt înclinaţi uşor spre interior, până la adâncimea maximă de 0,85 m (Pl. 5/1). Complexul conţinea mai multe fragmente ceramice din care am putut identifica două vase bitronconice (Pl. 5/2, 4) şi un vas de bucătărie (Pl. 5/3).
cx. S 2-5 – a fost cercetată în c. 8-9, S 2-3, avea o formă ovală, cu dimensiunile de 2,70 × 2,10 m.
Pereţii au fost săpaţi neregulat până la adâncimea de 1,40 m (Pl. 5/5). De aici provin mai multe fragmente ceramice de la o ceaşcă (Pl. 5/8), un vas de bucătărie (Pl. 5/9), un vas bitronconic (Pl. 5/7) şi o cană (Pl. 5/6).
cx. S 2-6 – surprinsă parţial în profilul estic, în c. 13-14, avea probabil o formă ovală. Pereţii au fost săpaţi oblic spre interior, până la o adâncime de 0,45 m (Pl. 5/10). Complexul conţinea fragmente ceramice ce proveneau de la străchini (Pl. 5/11-13), vase de bucătărie (Pl. 5/15) şi un vas bitronconic (Pl. 5/14).
Secţiunea 3 (S 3) (Fig. 1) – a fost trasată paralel cu S 2, fiind separată de aceasta de un martor stratigrafic gros de 0,50 m, împărţirea suprafeţei în carouri şi numerotarea acestora fiind similară. În profilul vestic, în c. 1-4, au fost identificate şi cercetate parţial cinci gropi, după cum urmează:
3 Constantinescu, Miriţoiu 2008.
cx. S 3-1 – cercetată doar în mică parte, avea pereţii săpaţi relativ vertical până la o adâncime de 0,70 m. Conţinea doar puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S 3-2 – avea probabil o formă ovală în plan, pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 1,10 m (Pl. 5/16). Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, din care am putut identifica o strachină (Pl. 5/18) şi un vas bitronconic (Pl. 5/17).
cx. S 3-3 – avea în plan probabil o formă ovală, pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,85 m (Pl. 6/1). Din această groapă am putut înregistra o lamă din silex (Pl. 6/3), două fragmente de străchini (Pl. 6/2, 5) şi unul de vas de bucătărie (Pl. 6/4).
cx. S 3-4 – forma sa este greu de presupus, pereţii fiind săpaţi oblic spre exterior până la o adâncime de 1,10 m (Pl. 6/6). De aici am putut înregistra un fragment de topor (Pl.
6/7), o strachină (Pl. 6/9) şi o ceaşcă (Pl. 6/8).
cx. S 3-5 – a fost tăiată de gr. 4, forma sa în plan fiind greu de reconstituit. Pereţii par a fi fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de cca. 1,10 m (Pl. 6/6). Din pământul de umplutură am înregistrat o ceaşcă (Pl. 6/13), două fragmente ce aparţin probabil unui singur vas bitronconic (Pl. 6/11-12) şi o strachină (Pl. 6/10).
cx. S 3-6 – a fost cercetată integral în c. 7, avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,35 × 1,05 m, pereţii fiind săpaţi neregulat până la 0,55 m (Pl. 6/14). Conţinea fragmente de la patru străchini (Pl. 6/15, 17-19) şi un vas bitronconic (Pl. 6/16).
cx. S 3-7 – a fost cercetată integral în c. 8-9 şi avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 2,70 m, fiind tăiată de gr. 5/S II. Pereţii săi erau săpaţi aproximativ vertical până la o adâncime de cca. 1 m (Pl. 7/1). Complexul conţinea o cantitate mare de ceramică din care am putut identifica ceşti (Pl. 7/5, 7, 17, 19-20), vase bitronconice (Pl. 7/8, 10, 13, 21-23), străchini (Pl. 7/2-4, 6, 14, 16) şi vase de bucătărie (Pl. 7/11-12). Tot din acest complex provine şi un fragment de topor din piatră (Pl. 7/15).
cx. S 3-8 – a fost cercetată parţial în c. 14, avea probabil o formă ovală, iar pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la o adâncime de 0,80 m. Din interiorul său au fost înregistrate fragmente ceramice de la o ceaşcă (Pl. 6/26), două strachini (Pl. 6/23-24) şi două vase de bucătărie (Pl. 6/21-22).
Secţiunea 4 (S 4) (Fig. 1) a fost trasată în continuarea S 2 şi avea dimensiunile de 28 × 3 m (84 mp).
cx. S 4-1 – a fost identificată şi cercetată parţial în c. 1. Forma sa este greu de reconstituit, iar pereţii au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de cca. 0,40 m (Pl. 8/1). Din porţiunea cercetată provin numeroase fragmente ceramice de la vase bitronconice (Pl. 8/2, 4-5, 9, 11, 13-14, 18, 22-23), ceşti (Pl. 8/3, 20-21, 25), străchini (Pl. 8/6-8, 12, 15- 17, 19) şi vase de bucătărie (Pl. 8/10, 26). În pământul ce o umplea au fost semnalate numeroase bucăţi de chirpic puternic arse.
cx. S 4-2 – cercetată integral în c. 3, avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,55 × 1,20 m.
Pereţii săi au fost săpaţi vertical până la 0,45 m (Pl. 9/1). Din acest complex provin trei fragmente de străchini (Pl. 9/2, 4-5), o ceaşcă (Pl. 9/3) şi o parte a unui vas de bucătărie (Pl. 9/6).
cx. S 4-3 – a fost cercetată integral în S IV-V, avea o formă ovală alungită cu dimensiunile de 3,20 × 2 m. Dimensiunile sale mari sunt argumente pentru a o considera o locuinţă de tip bordei. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de cca.
0,50 m (Pl. 9/7). În umplutura acestui complex a fost descoperită o cantitate mare de ceramică (Pl. 9/8-20), oase şi bucăţi de chirpici.
cx. S 4-4 – a fost cercetată parţial în c. 9-11, avea probabil o formă ovală, iar pereţii au fost săpaţi neregulat până la o adâncime de cca. 0,70 m (Pl. 10/1). Din umplutura acestei gropi am putut înregistra fragmente de ceşti (Pl. 10/4, 9), vase bitronconice (Pl. 10/7- 8) şi străchini (Pl. 10/2-6).
cx. S 4-5 – cercetată integral pe suprafaţa S IV-V, c. 10-11, avea o formă ovală în plan cu dimensiunile de 1,70 × 1,30 m. Pereţii săi au fost săpaţi neuniform până la adâncimea de 0,70 m (Pl. 10/10). Conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S 4-6 – a fost cercetată parţial în c. 13-14, pereţii săi au fost săpaţi aproximativ vertical până la adâncimea de 0,55 m (Pl. 10/11). Groapa conţinea un bogat material ceramic, din care am putut identifica ceşti (Pl. 10/16-17, 21, 23), vase bitronconice (Pl. 10/18, 22), străchini (Pl. 10/12-13) şi un vas de bucătărie (Pl. 10/14). Acestora li se adaugă un frecător/percutor (Pl. 10/19).
Secţiunea 5 (S 5) (Fig. 1) a fost trasată în continuarea S 3 şi avea dimensiunile de 25 × 3 m (75 mp).
cx. S 5-1 – a fost cercetată parţial în c. 1, forma sa fiind imposibil de reconstituit. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,75 m. În pământul de umplutură de culoare neagră s-a putut observa o lentilă de depunere de culoare gălbuie (Pl. 11/1). Din complex provin trei fragmente de ceşti (Pl. 11/2-3, 5) şi două de străchini (Pl. 11/4, 6).
cx. S 5-2 – a fost cercetată integral în c. 2-3. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,30 × 1,10 m. Profilul său avea formă trapezoidală cu baza mare în jos, iar adâncimea era de 0,40 m (Pl. 11/7). Din acest complex au fost înregistrate patru fragmente de străchini (Pl. 11/8-11).
cx. S 5-3 – cercetată aproape integral în c. 3-4, avea o formă ovală, iar pereţii săi au fost săpaţi neuniform până la o adâncime de 0,90 m. În partea inferioară a fost observată o lentilă de cenuşă în care se aflau multe fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici (Pl.
11/12). Complexul conţinea o cantitate mare de ceramică (Pl. 11/13-19; 12/1-16; 13/1-9;
1-2, 4-8) şi un frecător din piatră (Pl. 14/3).
cx. S 5-4 – avea probabil o formă ovală şi a fost cercetată parţial în c. 3-4. Pereţii ai fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,85 m, iar fundul este rotunjit (Pl. 15/1). Din acest complex am înregistrat un fragment de ceaşcă (Pl. 15/2), unul de vas bitronconic (Pl. 15/7) şi patru de străchini (Pl. 15/3-6).
cx. S 5-5 – avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 1,20 m. Groapa a fost cercetată exhaustiv în c. 5-6, pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 15/8). Conţinutul era bogat în fragmente ceramice din care am putut identifica ceşti (Pl. 15/9-11), vase bitronconice (Pl. 15/12), străchini (Pl. 15/13-15) şi vase de bucătărie (Pl. 15/16-18).
cx. S 5-6 – cercetată parţial în c. 7-8, avea probabil o formă ovală. Pereţii săi au fost săpaţi neuniform până la o adâncime de aproximativ 1 m. Groapa era umplută cu bucăţi de chirpic amestecate cu cenuşă (Pl. 15/19).
cx. S 5-7 – a fost cercetată aproape în totalitate în c. 9. Aceasta avea o formă aproape circulară cu diametrul de 1,30 m, pereţii fiind săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de
cca. 1,15 m iar fundul era rotunjit (Pl. 15/20). Din acest complex provin două fragmente de străchini (Pl. 15/21-22).
cx. S 5-8 – a fost cercetată integral în c. 10-11, forma sa în plan fiind ovală cu dimensiunile de 1,60 × 1,75 m. În profil aceasta are forma unui trapez cu baza mare în jos, adâncimea sa fiind de 0,70 m (Pl. 15/23). De aici provin un fragment de ceaşcă (Pl. 15/24) şi unul de strachină (Pl. 15/25).
cx. S 5-9 – a fost cercetată parţial în c. 11, forma sa fiind greu de reconstituit; pereţii săi au fost săpaţi oblic spre interior până la o adâncime de 0,40 m. Complexul a fost suprapus parţial de cx. S5-10 (Pl. 16/1) şi conţinea puţine fragmente ceramice, din care am putut înregistra doar un vas de bucătărie (Pl. 16/1).
cx. S 5-10 – cercetată parţial în c. 10-11, tăia cx. S 5-9. Forma este imposibil de reconstituit, pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 16/1). Din interiorul său am putut înregistra două fragmente de străchini (Pl. 16/3-4).
Secţiunea 6 (S 6) (Fig. 1) – a avut iniţial dimensiunile de 36 × 3 m, fiind prelungită ulterior cu încă 2 m, în final totalizând o suprafaţă de 114 mp.
cx. S 6-1 – a fost cercetată parţial în c. 6-7. Avea o formă aproape circulară, cu diametrul pe direcţia N-S de 1,55 m, culoarea pământului ce o umplea era maronie-închisă. În profil, pereţii erau aproape drepţi, adâncimea de la nivelul ei de săpare era de 0,75 m.
Pe fundul gropii au fost descoperite scheletele incomplete a doi indivizi, depuşi în poziţie chircită, pe partea dreaptă, cu mâinile duse spre bărbie (Pl. 16/5). În interiorul gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S 6-2 – a fost cercetată integral în c. 7-8. Aceasta avea o formă aproape circulară cu diametrul de 1,05 m. Pereţii săi au fost săpaţi vertical până la adâncimea de 1,10 m (Pl. 16/9). Din pământul ce o umplea am putut înregistra trei fragmente de la vase de bucătărie (Pl. 16/10-12) şi unul de la o ceaşcă (Pl. 16/13).
cx. S 6-3 – cercetată parţial în c. 7-8, avea probabil o formă ovală şi se prezenta sub forma unei alveolări adânci de 0,30 m (Pl. 16/14). De aici provin două fragmente de străchini (Pl.
16/15-16), două de vase bitronconice (Pl. 16/17-18) şi o fusaiolă (Pl. 16/19).
cx. S 6-4 – avea o formă circulară cu diametrul de 1,10 m, pereţii fiind săpaţi vertical până la o adâncime de cca. 0,80 m (Pl. 17/1). Din acest complex au fost înregistrate două străchini (Pl. 17/3, 5), două ceşti (Pl. 17/4, 6) şi un fragment de vas bitronconic (Pl. 17/2).
cx. S 6-5 – avea dimensiuni mai mari decât cele precedente, fiind cercetată parţial în c. 8-11.
Pereţii verticali au fost săpaţi în două trepte până la adâncimea de 1,20 m (Pl. 17/7).
Din materialul arheologic descoperit în interiorul său am putut identifica două ceşti (Pl. 17/8-9), trei vase de bucătărie (Pl. 17/10, 13, 15), unul bitronconic (Pl. 17/11) şi două străchini (Pl. 17/12, 14).
cx. S 6-6 – a fost cercetată parţial în c. 13-14. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,40 × 1,20 m. Pereţii au fost săpaţi vertical până la adâncimea de 0,50 m (Pl. 17/16).
Conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S 6-7 – a fost cercetată aproape în totalitate în c. 14-15 şi avea probabil o formă ovală.
Pereţii acesteia au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,80 m (Pl.
17/17). Conţinea puţine fragmente ceramice atipice, oase de animale şi fragmente mici de chirpici.
cx. S 6-8 – a fost cercetată integral în c. 15-16, având o formă ovală în plan cu dimensiunile de 2,10 × 1,70 m. Pereţii gropii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 1,10 m (Pl. 17/18). Din pământul ce o umplea am putut înregistra fragmente de la o strachină (Pl. 18/1), un vas de bucătărie (Pl. 18/2), o ceaşcă (Pl. 18/4) şi un vas bitronconic (Pl. 18/3).
cx. S 6-9 – a fost identificată parţial în c. 15-16, forma sa fiind imposibil de reconstituit. Pereţii au fost săpaţi drept până la o adâncime de cca. 0,30 m (Pl. 17/19). În interiorul său am putut identifica fragmente de la un vas bitronconic (Pl. 18/5).
Secţiunea 7 (S 7) (Fig. 1) – a fost trasată paralel cu S 6, având aceleaşi dimensiuni. Pe suprafaţa sa (114 mp) au fost cercetate zece complexe ce pot fi atribuite primei epoci a fierului.
cx. S 7-1 – a fost cercetată integral în c. 4 şi avea o formă circulară în plan cu diametrul de 1,30 m. Pereţii săi au fost săpaţi aproximativ vertical până la adâncimea de 1,20 m (Pl.
18/6). Complexul conţinea numeroase fragmente ceramice ce proveneau de la patru vase bitronconice (Pl. 18/7-9, 11) şi o strachină (Pl. 18/10).
cx. S 7-2 – a fost cercetată parţial în c. 4-5, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,50 m. Pereţii au fost săpaţi neuniform până la o adâncime de 0,80 m (Pl. 19/3). Groapa conţinea puţine fragmente ceramice (Pl. 19/4), oase şi bucăţi de chirpici.
cx. S 7-3 – a fost cercetată aproape integral în c. 5-6. Aceasta avea probabil o formă circulară în plan cu diametrul de 1,50 m. Profilul său are forma unui trapez cu baza mare în jos, adâncimea fiind de cca. 0,80 m (Pl. 18/12). Din interiorul acestui complex provin fragmente de la străchini (Pl. 18/16, 18; 19/2), un vas de bucătărie (Pl. 19/1), un vas bitronconic (Pl. 18/17) şi trei ceşti (Pl. 18/13-15).
cx. S 7-4 – a fost surprinsă şi cercetată integral pe suprafaţa c. 6-7. Aceasta avea o formă aproape circulară cu diametrul de 1,40 m. Pereţii au fost săpaţi aproape vertical până la o adâncime de 1,10 m (Pl. 19/5). Din acest complex provin fragmente de la ceşti (Pl.
18/7, 9), un capac de pixidă (Pl. 18/12), două vase de bucătărie (Pl. 18/13-14), un vas bitronconic (Pl. 18/6) şi două străchini (Pl. 18/8, 11). Un loc aparte îl ocupă un mic topor din piatră (Pl. 18/10).
cx. S 7-5 – avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 1,20 m şi a fost cercetată integral pe suprafaţa c. 8. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre interior până la adâncimea de 1,20 m (Pl. 19/15). Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S 7-6 – a fost cercetată integral în c. 9. Aceasta avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 1,30 m. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 1,20 m (Pl. 19/16). Din acest complex provin două ceşti aproape întregi (Pl. 19/17-18), un fragment de vas bitronconic (Pl. 19/19) şi două străchini (Pl. 19/20-21).
cx. S 7-7 – a fost cercetată aproape integral în c. 9-10. Avea o formă aproximativ circulară în plan şi tronconică în secţiune, adâncimea ei fiind de 1,20 m. Diametrul părţii superioare era de 0,80 m iar cel al părţii inferioare de 1,10 m. Pe fundul gropii se afla un braţ uman aflat în conexiune anatomică, alături de care se afla o piatră de dimensiuni mari (Pl. 20/1). Complexul conţinea puţine resturi ceramice atipice.
cx. S 7-8 – avea o formă neregulată, fiind cercetată în cea mai mare parte în c. 11. Pereţii au fost săpaţi vertical până la adâncimea de 1,20 m (Pl. 20/2). De aici provin fragmente ceramice de la o străchină (Pl. 20/3) şi trei vase de bucătărie (Pl. 20/4-6).
cx. S 7-9 – a fost cercetată integral în c. 13. Groapa avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,30
× 1 m. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la o adâncime de 1 m (Pl.
20/7). De aici provin fragmente de ceaşcă (Pl. 20/8-9) şi altele de la vase de bucătărie (Pl. 20/10, 12) sau bitronconice (Pl. 20/11).
cx. S 7-10 – avea o formă neregulată cu dimensiunile pe diagonală de 2 × 1,60 m. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la o adâncime de 1,40 m (Pl. 20/15). Din interiorul complexul am înregistrat un fragment de topor din piatră (Pl. 20/16) şi două ceşti (Pl.
20/13-14).
Secţiunea 8 (S 8) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 30 × 3 m, iar pe suprafaţa sa (90 mp) au fost cercetate şapte complexe arheologice hallstattiene.
cx. S 8-1 – a fost cercetată integral în c. 4. Avea o formă ovală cu dimensiunile de 0,90 × 0,70 m.
Pereţii au fost săpaţi aproximativ vertical până la adâncimea de 0,50 m (Pl. 20/20).
Din acest complex au fost înregistrate fragmente de la un vas bitronconic (Pl. 20/21), o strachină (Pl. 20/22) şi un vas de bucătărie (Pl. 20/23).
cx. S 8-2 - a fost cercetată parţial în c. 4, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,10 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre interior până la o adâncime de 0,60 m (Pl. 20/14). Conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 8-3 – avea dimensiuni mai mari (1,80 × 1,35 m) şi o formă ovală, fiind cercetată aproape în întregime în c. 4-5. Pereţii săi au fost săpaţi vertical până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 21/1). Conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 8-4 – a fost cercetată parţial în c. 5-6. Aceasta avea probabil o formă ovală, pereţii fiind săpaţi vertical până la adâncimea de 0,30 m (Pl. 21/1). Din complex am putut înregistra fragmente de la două străchini (Pl. 21/4-5), un vas bitronconic (Pl. 21/2) şi o ceaşcă (Pl. 21/3).
cx. S 8-5 – avea o formă ovală, alungită, cu o lăţime maximă de 2,30 m. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre interior până la adâncimea de 0,50 m (Pl. 21/6). Numeroasele bucăţi de chirpici ars descoperite aici, precum şi dimensiunile relativ mari pentru o groapă, reprezintă argumente pentru a încadra acest complex în categoria locuinţelor. Tot de aici provin mai multe fragmente ceramice decorate prin imprimare şi incizie (Pl. 21/7-11).
cx. S 8-6 – are o formă aproximativ circulară, cu diametrul de 0,90 m. Profilul este trapezoidal, iar adâncimea măsoară 0,70 m (Pl. 21/12). Complexul a fost cercetat integral în c. 7-8, de aici provenind un frecător (Pl. 21/18), dar şi o cantitate mare de ceramică (Pl.
21/13-17, 19-22; 22/1-9).
cx. S 8-7 – cercetată integral în c. 10, avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 1,25 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior, colţurile inferioare fiind rotunjite.
Adâncimea de la nivelul de săpare este de 0,90 m (Pl. 22/10). Complexul conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
Secţiunea 9 (S 9) (Fig. 1) – a fost trasată paralel cu S 8, având aceleaşi dimensiuni. În dreptul c.
1-2 a fost deschisă o casetă cu dimensiunile de 33 × 3 m pentru cercetarea integrală a gr. 1, suprafaţa totală a secţiunii fiind de 99 mp.
cx. S 9-1 – prinsă iniţial doar parţial în profilul c. 1-2, a fost ulterior cercetată în totalitate datorită numărului mare de vase întregi descoperite aici. Complexul poate fi considerat o locuinţă de formă ovală cu dimensiunile de 3,20 × 2,55 m. Pereţii au fost săpaţi vertical, până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 24/1). În interiorul său se aflau mai multe vase întregi sau sparte pe loc (Pl. 24/2-10; 25/1-5), o cantitate mare de chirpici cu imprimeuri de nuiele şi oase de animale. În partea de E se afla o suprafaţă puternic arsă ce poate fi considerată vatra acestei locuinţe (Pl. 24/1).
cx. S 9-2 – a fost cercetată parţial, fiind prinsă în profilul c. 4 pe o lungime de 1,90 m. Pereţii săi au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,50 m (Pl. 23/17).
Groapa conţinea puţine fragmente ceramice din care am putut înregistra o toartă de ceaşcă (Pl. 23/19), un vas bitronconic (Pl. 23/20) şi unul de bucătărie (Pl. 23/18).
cx. S 9-3 – cercetată parţial, pe acelaşi aliniament cu precedenta, în c. 6-7, avea pereţii săpaţi neuniform până la adâncimea de 0,80 m (Pl. 25/6). În umplutura sa au fost descoperite puţine fragmente ceramice (Pl. 25/7-9).
cx. S 9-5 – a fost cercetată parţial în c. 13-14, avea probabil o formă ovală, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,90 m. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 25/10). Complexul conţinea multe fragmente ceramice din care am putut înregistra vase de bucătărie (Pl. 25/14), vase bitronconice (Pl. 25/11; 26/1-2) şi străchini (Pl. 25/12-13; 26/3).
cx. S 9-6 – avea o formă aproape circulară cu diametrul de 1,05 m, fiind cercetată integral în c.
14-15. Profilul este trapezoidal, iar adâncimea ajunge la 0,70 m (Pl. 26/4). Conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 9-7 – cercetată integral în c. 15, avea o formă circulară cu diametrul de 0,90 m. Profilul are forma unui trapez cu baza mare în jos, iar adâncimea ajunge la 0,60 m (Pl. 26/5).
Conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
Secţiunea 10 (S 10) (Fig. 1) – a fost trasată în continuarea S 8 şi avea dimensiunile de 30 × 3 m (90 mp). În primele trei carouri ale S 10 şi 11 am identificat traseul S VI/1988.
cx. S 10-1 – reprezintă partea necercetată a gr. 67/S VI/1988, al cărei inventar (Pl. 26/6) se întregeşte cu o fusaiolă (Pl. 26/9), un fragment de strachină (Pl. 26/7) şi unul de la o ceaşcă (Pl. 26/8).
cx. S 10-2 – a fost cercetată parţial în c. 3-5, fiind prinsă în profil pe o lungime de 5,40 m. Pereţii săi au fost săpaţi vertical în trepte, forma sa în plan e posibil să fi fost rectangulară (Pl. 26/10). În interiorul său au fost descoperite numeroase bucăţi de chirpici cu imprimeuri de nuiele, care reprezintă în opinia noastră urmele suprastructurii. Tot aici a fost înregistrată o cantitate mare de ceramică (Pl. 26/11-23).
cx. S 10-3 – a fost cercetată integral în c. 7. Aceasta avea o formă aproape circulară cu diametrul de 1,70 m. Pereţii au fost săpaţi neregulat până la adâncimea de 1 m (Pl. 27/1). De aici
provin fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 27/2, 6, 8), vase bitronconice (Pl. 27/4, 7), o strachină (Pl. 27/5) şi un vas de bucătărie (Pl. 27/3).
Secţiunea 11 (S 11) – a fost trasată paralel cu S 10, în continuarea S 11, dimensiunile sale fiind de 30 × 3 m (90 mp).
cx. S 11-1 – a fost cercetată parţial în c. 1-2, forma sa fiind greu de reconstituit. Pereţii săi au fost săpaţi aproximativ vertical până la adâncimea de 0,90 m. Complexul conţinea numeroase bucăţi de chirpici cu imprimeuri de nuiele, fapt care coroborat cu dimensiunile mai mari pot fi argumente pentru a-l considera o locuinţă (Pl. 27/9). Tot de aici am putut înregistra fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 27/10, 12-13, 16, 23), străchini (Pl. 27/11, 14, 17, 19-20), vase de bucătărie (Pl. 27/21-22, 24) şi bitronconice (Pl. 27/18, 25-26).
cx. S 11-2 – avea probabil o formă circulară cu diametrul de 1,75 m, pereţii săi fiind săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,60 m. Groapa era tăiată de gr. 2 (Pl. 28/1) şi conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 11-3 – avea o formă circulară cu diametrul de 1,45 m, pereţii săi fiind săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,65 m (Pl. 28/1). Complexul conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 11-4 – a fost cercetată integral în c. 5-6 şi avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,30 × 1,90 m. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,70 m (Pl. 28/2).
Complexul conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 11-5 – a fost cercetată parţial în c. 6-7 şi avea probabil o formă ovală cu dimensiunile de 2,45 × 1,30 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,65 m (Pl. 28/3). Complexul conţinea o cantitate mică de material arheologic atipic.
cx. S 11-6 – a fost cercetată integral în c. 6-7, avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,30 × 1,65 m, o adâncime de cca. 0,50 m şi tăia în mică parte cx. S 11-5 (Pl. 28/3). De aici provin două fragmente de vase bitronconice (Pl. 28/4, 6) şi unul de la un vas grosier (Pl. 28/5).
cx. S 11-7 – a fost cercetată în mare parte în c. 8-9 şi avea probabil o formă circulară cu diametrul de 1,50 m şi adâncimea de cca. 1 m (Pl. 28/7). Din acest complex provin mai multe fragmente de ceşti (Pl. 28/11-14), străchini (Pl. 28/9-10, 15) şi de la un vas bitronconic (Pl. 28/8).
În continuarea S 10-11, pe aceeaşi direcţie şi având aceleaşi dimensiuni au mai fost cercetate S 12-13 (însumând 180 mp) a căror limită atinge marginea platoului. Pe suprafaţa acestora nu a mai fost descoperită decât o groapă ce poate fi atribuită culturii Gumelniţa, fragmente ceramice hallstattiene fiind descoperite doar izolat (Pl. 28/19-20; 29/1-4).
***
Aşa cum am menţionat la începutul descrierii cercetărilor, în partea de N a traseului conductei cercetarea pe suprafeţe mai mari a fost imposibilă din cauza cantităţilor uriaşe de pământ excavat depuse aici. Din acest motiv, secţiunile au fost trasate perpendicular pe direcţia S 1–13. Coordonatorul cercetărilor din acest sector, G.
Simion, a notat suprafeţele cercetate de domnia sa cu litere de la A la L.
Secţiunea A (S A) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 4 × 12 m, un martor stratigrafic lat de 0,40 m separând aceasta suprafaţă (48 mp) în două părţi notate cu A 1 şi A 2. Secţiunea a fost împărţită în 12 carouri cu dimensiunile de 2 × 2 m, numerotarea lor (ca şi în cazurile ce urmează) făcându-se de la SV spre NE.
Pe suprafaţa S A1 am putut identifica parţial traseul S IV/1988, singurul complex ce a fost identificat aici fiind notat cu cx. S A-1 (Pl. 29/5). Aceasta a fost cercetată parţial în c. 1 al S A1, forma sa fiind imposibil de reconstituit. Pereţii însă se pare că au fost săpaţi aproximativ vertical până la o adâncime de aproximativ 0,65 m. De aici au putut fi înregistrate mai multe fragmente de ceşti (Pl. 29/7, 12), vase de bucătărie (Pl. 29/6, 11) şi străchini (Pl. 29/8, 10).
Secţiunea B (S B) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 12 × 2 m, pe suprafaţa sa (24 mp) fiind identificate două gropi hallstattiene.
cx. S B-1 – a fost cercetată parţial în c. 5-6. Aceasta avea probabil o formă ovală, pereţii fiind săpaţi aproape vertical până la adâncimea de 0,70 m (Pl. 30/1). Din acest complex au fost înregistrate mai multe fragmente de vase bitronconice (Pl. 30/2-3) şi străchini (Pl. 30/4-7).
cx. S B-2 – cercetată integral în c. 1, avea o formă circulară cu diametrul de 1,75 m. Pereţii au fost săpaţi în parte vertical sau uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,65 m (Pl. 30/8).
Din materialul arheologic descoperit aici am putut înregistra fragmente de la două vase de bucătărie (Pl. 30/89, 11), un vas bitronconic (Pl. 30/812) şi o ceaşcă (Pl. 30/10).
Secţiunea C (S C) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 4 × 12 m (48 mp), un martor stratigrafic separând suprafaţa în două zone notate cu S C 1 şi S C 2. Cercetările au identificat o concentraţie mare de complexe arheologice.
cx. S C-1 – cercetată integral în c. 4-5, avea o formă ovală cu dimensiunile de 3,40 × 2,10 m, iar pereţii săi au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,80 m (Pl.
30/13). Complexul, care ar putea reprezenta urmele unui bordei, conţinea o cantitate mare de material arheologic (Pl. 30/14-21; 31/1-16; 32/1-12).
cx. S C-2 – a fost cercetată parţial în S C 1, c. 2-3, fiind prinsă în profil pe o lungime de 2,10 m.
Forma sa este greu de reconstituit, pereţii fiind săpaţi neregulat până la o adâncime de 1,20 m (Pl. 33/1). Complexul conţinea un frecător (Pl. 33/11) dar şi fragmente ceramice, dintre care am putut identifica fragmente de ceaşcă (Pl. 33/3, 5-6, 8-9, 12), un vas bitronconic (Pl. 33/2), străchini (Pl. 33/7, 13), un capac de pixidă (Pl. 33/4) şi un vas de bucătărie (Pl. 33/10).
cx. S C-3 – a fost cercetată aproape integral în S A 1, c. 2. Aceasta avea probabil o formă circulară în plan, cu diametrul de 1,70 m. Pereţii săi au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 33/14). Groapa conţinea fragmente ceramice atipice.
cx. S C-4 – a fost cercetată parţial în S A 1, c. 1. Forma sa este greu de presupus, pereţii fiind săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,80 m (Pl. 33/15). De aici au fost recuperate fragmente ceramice ce proveneau de la străchini (Pl. 33/18-22), o ceaşcă (Pl. 33/17) şi vase bitronconice (Pl. 33/16, 23).
cx. S C-5 – cercetată integral în S C 2, c. 6, avea o formă circulară cu diametrul de 1,35 m.
Pereţii săi au fost săpaţi oblic până la adâncimea de 0,55 m (Pl. 34/1). Din acest
complex am putut identifica fragmente de la două vase bitronconice (Pl. 34/2, 6), unul de bucătărie (Pl. 34/5) şi două ceşti (Pl. 34/3-4).
cx. S C-6 – a fost cercetată parţial în S C 2, c. 2-3. Aceasta avea probabil o formă aproape circulară, cu dimensiunile de 1,90 × 1,80 m, pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la 1 m, partea inferioară fiind rotunjită (Pl. 34/9). Complexul conţinea o cantitate mare de ceramică (Pl. 34/7-8, 10-12; 35/1-12).
cx. S C-7 – cercetată parţial în S C 2 c. 1-2, avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,60 × 1,40 m.
Pereţii au fost săpaţi aproape vertical în partea superioară, lărgindu-se spre bază.
Adâncimea gropii este de 1,10 m (Pl. 36/1). Complexul conţinea o cantitate mare de ceramică, din care am putut înregistra vase bitronconice (Pl. 36/2, 7-8), ceşti (Pl. 36/3- 5), străchini (Pl. 36/6, 12-14, 16-17), un fragment de capac de pixidă (Pl. 36/11) şi vase de bucătărie (Pl. 36/9-10, 15).
Secţiunea D (S D) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 2 × 12 m (24 mp), pe suprafaţa sa fiind cercetate trei complexe de locuire hallstattiene.
cx. S D-1 – a fost primul complex identificat pe suprafaţa acestei secţiuni, ocupând parţial c. 3 şi în totalitate c. 1-2. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre interior până la o adâncime de 0,60 m (Pl. 37/1). Din interiorul amenajării provin numeroase fragmente de lut ars cu imprimeuri de nuiele, ceea ce coroborat cu dimensiunile probabil mari ne facem să credem că a fost cercetată o parte a unei locuinţe de tip bordei a cărei podea era pe alocuri lutuită. Din acest complex au putut fi identificate mai multe fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 37/3, 12), vase bitronconice (Pl. 37/6-7, 9, 11, 13, 15), străchini (Pl. 37/2, 5, 8) şi vase grosiere (Pl. 37/4, 15).
cx. S D-2 – a apărut în plan după demontarea podelei locuinţei descrise mai sus; aceasta a fost cercetată parţial şi avea probabil o formă ovală. Pereţii au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,80 m de la nivelul podelei care o astupa (Pl. 37/1).
Fragmentele ceramice descoperite aici provin de la vase bitronconice (Pl. 38/1-3, 5, 7- 8), vase grosiere (Pl. 38/4, 9) şi o strachină (Pl. 38/6).
cx. S D-3 – a fost cercetată parţial în c. 3-4. Aceasta avea probabil o formă circulară cu diametrul de 2,30 m, pereţii fiind săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de cca.
0,90 m (Pl. 38/10). Fragmentele ceramice descoperite aici provin de la străchini (Pl.
38/11, 15), vase bitronconice (Pl. 38/16-17) şi ceşti (Pl. 38/14, 18).
Secţiunea E (S E) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 4 × 12 m (48 mp), un martor stratigrafic separa suprafaţa în două zone notate cu E 1 şi E 2. În acest perimetru au fost cercetate parţial cinci complexe hallstattiene.
cx. S E-1 – a fost cercetată parţial în c. 1 al S E 1-2 şi reprezintă probabil doar o mică parte dintr-o amenajare de dimensiuni mari, probabil o locuinţă. În profilul obţinut, se poate observa că pereţii au fost săpaţi vertical până la o adâncime de 0,70 m (Pl. 39/1). Această presupunere este susţinută şi de numeroasele bucăţi de chirpici cu imprimeuri de nuiele descoperite aici, alături de numeroase fragmente ceramice (Pl. 39/2-27).
cx. S E-2 – a fost cercetată parţial în S E 1, c. 2-3. Aceasta avea probabil o formă ovală, pereţii săi fiind săpaţi uşor oblic spre exterior, până la o adâncime de 0,60 m (Pl. 40/1). Din
acest complex am putut înregistra fragmente ceramice de la străchini (Pl. 40/5-6), vase bitronconice (Pl. 40/2, 4) şi o ceaşcă (Pl. 40/3).
cx. S E-3 – cercetată parţial în S E 1, c. 5-6, forma sa este greu de reconstituit, iar pereţii au fost săpaţi aproape vertical până la o adâncime de 0,80 m (Pl. 40/7). De aici provin mai multe fragmente ceramice de la o ceaşcă (Pl. 40/11), trei vase bitronconice (Pl. 40/9, 13-14), două străchini (Pl. 40/8, 12) şi un vas grosier (Pl. 40/10).
cx. S E-4 – a fost săpată parţial în S E 2, c. 2-3, forma ei în plan fiind imposibil de reconstituit.
Profilul obţinut are forma unui trapez cu baza mare în jos, iar adâncimea era de 0,70 m (Pl. 40/15). De aici provin mai multe fragmente ceramice de la un vas bitronconic (Pl. 40/17), două ceşti (Pl. 40/22-23) şi cinci străchini (Pl. 40/16, 18-21).
cx. S E-5 – cercetată doar parţial în c. 6 al S E 2, avea pereţii săpaţi oblic spre exterior până la o adâncime de 1,25 m (Pl. 40/24). Complexul conţinea puţin material arheologic atipic.
Secţiunea F (S F) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 12 × 2 m, pe suprafaţa sa (24 mp), fiind cercetate parţial trei amenajări de locuit hallstattiene.
cx. S F-1 – a fost cercetată parţial în c. 1, forma sa este greu de reconstituit. În profilul obţinut se poate observa că pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la o adâncime de cca. 1 m (Pl. 41/1). În umplutura acestei gropi a fost descoperit un fragment de corn de cerb, fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 41/3-4), un vas bitronconic (Pl. 41/5) şi unul de bucătărie (Pl. 41/6).
cx. S F-2 – a fost prinsă în profil pe o lungime de 1,40 m şi avea probabil o formă rotundă sau ovală. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,50 m (Pl.
41/7). Din acest complex provin fragmente ceramice de la un vas de bucătărie (Pl.
41/9), o ceaşcă (Pl. 41/11), un vas bitronconic de mici dimensiuni (Pl. 41/8) şi două străchini (Pl. 41/10, 12).
cx. S F-3 – a fost cercetată parţial în c. 5-6, avea pereţii săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de cca. 0,70 m. Deşi forma şi dimensiunile reale sunt imposibil de reconstituit, cantitatea mare de chirpici descoperită aici poate fi un argument pentru a considera acest complex o locuinţă (Pl. 41/13). Din acest complex provin şi un număr mare de fragmente ceramice (Pl. 41/17-22; 42/1-2, 5-16), un mâner din os (Pl.
41/16), un frecător/percutor şi un topor din piatră (Pl. 41/14-15), o fusaiolă (Pl. 42/3) şi un colan din bronz (Pl. 41/4).
Secţiunea G (S G) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 12 × 4 m (48 mp), un martor stratigrafic separând suprafaţa în două zone notate cu G 1 şi G 2. În acest perimetru au fost cercetate integral sau parţial nouă complexe hallstattiene.
cx. S G-1 – a fost cercetată parţial în c. 1-2 al S G 2, forma sa fiind imposibil de reconstituit.
Pereţii săpaţi uşor oblic atingeau o adâncime de 0,40 m (Pl. 43/1). Umplutura acestui complex consta în cenuşă amestecată cu numeroase fragmente de chirpic cu imprimeuri de nuiele, probabil resturile suprastructurii unei locuinţe. Din ceramica recoltată de aici am putut înregistra fragmente de la două ceşti (Pl. 43/4, 10), străchini (Pl. 43/3, 5-6, 8, 11) şi un vas bitronconic (Pl. 43/9). Alături de acestea se afla şi un frecător/percutor din piatră (Pl. 43/2).
cx. S G-2 – a fost cercetată integral în c. 3 al S G 1-2. Aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,85 × 1,60 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 1 m, partea inferioară a gropii fiind rotunjită (Pl. 43/19). Din acest complex provin numeroase fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 43/13, 22, 26, 28-29), vase bitronconice (Pl. 43/12, 14, 17, 20, 25, 30) şi străchini (Pl. 43/15-16, 23). Alături de acestea au fost descoperite şi două frecătoare/percutoare din piatră (Pl. 43/18, 24).
cx. S G-3 – avea o formă neregulată şi a fost cercetată în cea mai mare parte în S G 2, c. 3-4.
Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 44/1).
Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice, chirpici şi oase de animale.
cx. S G-4 – cercetată parţial în S G 2, c. 4-5, tăia parţial gr. 3 (Pl. 44/1). Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,90 m. Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice, chirpici şi oase de animale.
cx. S G-5 – se prezenta sub forma unei alveolări adânci de 0,25 m, cercetată parţial în c. 5 al S G 2 (Pl. 44/2). Complexul nu conţinea material arheologic.
cx. S G-6 – cercetată parţial în S G 2, c. 6, se prezenta sub forma unei alveolări adânci de 0,50 m, care nu conţinea material arheologic (Pl. 44/3).
cx. S G-7 – a fost cercetată aproape integral în S G 1, c. 4-5, avea probabil o formă ovală. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 44/4). Din acest complex am putut înregistra fragmente de la o ceaşcă (Pl. 44/5), un vas bitronconic (Pl. 44/7) şi o strachină (Pl. 44/6).
cx. S G-8 – cercetată parţial în S G 1, c. 4, avea probabil o formă ovală în plan. Pereţii săi au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea maximă de 1,20 m (Pl. 44/8). Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
cx. S G-9 – cercetată parţial în S G 1, c. 9, avea probabil o formă ovală în plan, pereţii fiind săpaţi aproape vertical până la adâncimea de cca. 1 m (Pl. 44/9). Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
Secţiunea H (S H) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 12 × 4 m (48 mp). Pe suprafaţa sa au fost cercetate integral două gropi hallstattiene.
cx. S H-1 – avea o formă circulară cu diametrul de 1,60 m şi a fost cercetată în S H 1, c. 3. Pereţii gropii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,45 m (Pl. 44/10).
Din acest complex au fost înregistrate fragmente de la două vase bitronconice (Pl.
44/11, 13-14) şi o strachină (Pl. 44/12).
cx. S H-2 – a fost parţial distrusă de un şanţ modern care a fost prins pe suprafaţa secţiunii.
Complexul avea o formă circulară cu diametrul de 2,30 m. Pereţii săi au fost săpaţi uşor oblic spre interior până la o adâncime de 0,65 m (Pl. 44/15). Din acest complex provin fragmente de la cinci ceşti (Pl. 44/16, 19-20, 22-23), un vas bitronconic (Pl.
44/17) şi două străchini (Pl. 44/18, 21).
Secţiunea I (S I) (Fig. 548/1) – avea dimensiunile de 12 × 4 m (48 mp), un martor stratigrafic separând suprafaţa în două zone notate cu I 1 şi I 2. În acest perimetru au fost cercetate integral sau parţial trei complexe hallstattiene.
cx. S I-1 – a fost cercetată parţial în S I 1 şi S I 2, în c. 1-3, făcând parte dintr-o amenajare (probabil locuinţă) de dimensiuni mari. În profilul obţinut pe martorul stratigrafic se poate observa săparea unor trepte, adâncimea maximă a complexului fiind de 0,60 m.
În cursul cercetării am înregistrat o cantitate mare de cenuşă şi bucăţi de chirpici ce proveneau probabil de la suprastructură (Pl. 45/1). Fragmentele ceramice descoperite aici proveneau de la ceşti (Pl. 45/2-3, 5, 7), vase bitronconice (Pl. 45/8, 10), o strachină Pl. 45/6) şi vase de bucătărie (Pl. 45/9, 11).
cx. S I-3 – a fost cercetată aproape integral în S I 1, 5-6 şi avea probabil o formă circulară cu diametrul de 2,50 m (Pl. 45/12). Pereţii săi au fost săpaţi aproape vertical până la o adâncime de 0,70 m. Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice şi bucăţi de chirpici.
cx. S I-4 – a fost cercetată integral în S I 1, c. 3, având o formă ovală cu dimensiunile de 1,90 × 1,60 m. Pereţii au fost săpaţi aproape vertical până la o adâncime de 0,80 m (Pl.
45/13). Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice.
Secţiunea J (S J) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 10 × 2 m (20 mp), pe suprafaţa sa fiind cercetate parţial cinci complexe arheologice din prima epocă a fierului.
cx. S J-1 – a fost identificată în c. 1, forma sa fiind imposibil de reconstituit. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la o adâncime de 0,80 m (Pl. 45/14). De aici provin câteva fragmente de la vase bitronconice (Pl. 45/17-18), o ceaşcă (Pl. 45/16) şi o strachină (Pl. 45/15).
cx. S J-2 – a fost cercetată parţial în c. 1, forma sa fiind greu de reconstituit. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,60 m (Pl. 46/1). Din interiorul său am putut identifica un fragmente de la un vas de bucătărie (Pl. 46/2) şi de la unul bitronconic (Pl. 46/3).
cx. S J-3 – avea probabil o formă ovală şi a fost cercetată parţial în c. 2-3. În profil se observă că pereţii săi au fost săpaţi neregulat până la o adâncime de 0,90 m (Pl. 46/4). De aici provin mai multe fragmente ceramice de la o ceaşcă (Pl. 46/5), vase bitronconice (Pl.
46/6-8), o strachină (Pl. 46/11) şi vase de bucătărie (Pl. 46/13-14), precum şi un frecător din piatră (Pl. 46/9) şi o greutate din acelaşi material (Pl. 46/10).
cx. S J-4 – cercetată parţial în c. 3-4, a fost prinsă în profil pe o lungime de 2,10 m. Pereţii au fost săpaţi uşor oblic spre exterior până la adâncimea de 0,70 m (Pl. 46/15).
Complexul conţinea puţine fragmente ceramice atipice, chirpici şi oase de animale.
cx. S J-5 – a fost cercetată parţial în c. 5-6, remarcându-se printr-o aglomeraţie de chirpici arşi, ceea ce ne îngăduie să presupunem că acest complex reprezintă probabil o parte a unei locuinţe. Pereţii săi au fost săpaţi aproximativ vertical până la o adâncime de 0,50 m (Pl. 46/16). Dintre numeroasele fragmente ceramice descoperite am putut identifica părţi ale unor ceşti (Pl. 46/19, 22), vase bitronconice (Pl. 46/20, 23, 25-28, 30;
47/2), vase de bucătărie (Pl. 46/24; 47/1) şi străchini (Pl. 46/17-18, 21, 29).
cx. S J-6 – avea probabil o formă ovală şi a fost cercetată doar parţial în c. 3-4. Pereţii săpaţi aproape vertical au fost rotunjiţi în partea inferioară, adâncimea maximă fiind de 0,80 m (Pl. 47/3). Cantitatea de ceramică descoperită aici este impresionantă, fragmentele
provenind de la ceşti (Pl. 47/5, 11, 13-15; 48/4, 6, 8, 10, 13-16), vase bitronconice (Pl.
47/4, 6-10, 12), vase de bucătărie (Pl. 48/5, 7, 9) şi străchini (Pl. 47/16-17; 48/12).
Secţiunea K (S K) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 12 × 4 m (48 mp), un martor stratigrafic separând suprafaţa în două zone notate cu K 1 şi K 2. În acest perimetru au fost cercetate integral sau parţial patru complexe hallstattiene.
cx. S K-1 – a fost cercetată parţial în c. 1, pereţii săi fiind săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de cca. 0,30 m (Pl. 48/17). De aici provin fragmente ceramice de la un vas de bucătărie (Pl. 48/22), unul bitronconic (Pl. 48/21) şi trei străchini (Pl. 48/18-20).
cx. S K-2 – se afla lângă gr. 1, fiind cercetată integral. Complexul avea o formă ovală cu dimensiunile de 0,90 × 0,65 m, pereţii fiind săpaţi oblic spre interior până la adâncimea de 0,25 m (Pl. 49/1). În pământul de umplutură au fost descoperite puţine fragmente ceramice de la două ceşti (Pl. 49/2, 4) şi un vas bitronconic (Pl. 49/3).
cx. S K-3 – a fost cercetată parţial în S K 1, c. 3. Avea o formă alungită, pereţii fiind săpaţi vertical până la adâncimea de 0,40 m (Pl. 49/5). Din umplutura sa provin numeroase fragmente ceramice de la o ceaşcă (Pl. 49/8), un vas bitronconic (Pl. 49/7), şapte străchini (Pl. 49/6, 10-15) şi un vas de bucătărie (Pl. 49/9).
cx. S K-4 – cercetată în c. 4 si 5 ale S K 1-2, aceasta avea o formă aproximativ circulară cu diametrul de 3,40 m. Datorită dimensiunilor mari, cât şi a numeroaselor resturi de suprastructură ce păstrau urme de ardere, putem considera că este vorba despre o locuinţă de tip bordei.
Aceasta era săpată în solul steril până la o adâncime de 0,70 m, cu pereţii relativ drepţi (Pl.
49/16). Pe fundul locuinţei, spre centrul acesteia a fost observat un craniu uman în jurul căruia se aflau mai multe oase ce provin de la 4 indivizi4. Din umplutura sa am putut înregistra fragmente de vase bitronconice (Pl. 49/17-18, 21, 26), o ceaşcă (Pl. 49/24), străchini (Pl. 49/19-20, 25) şi vase de bucătărie (Pl. 49/22-23).
cx. S K-5 – a fost cercetată parţial în c. 5-6 ale S K 1, pereţii săi fiind săpaţi uşor oblic spre interior până la o adâncime de cca. 0,60 m (Pl. 50/1). În partea superioară se afla un strat de cenuşă amestecat cu chirpici ce provenea probabil de la suprastructura unei locuinţe. În pământul de umplutură au fost descoperite numeroase fragmente ceramice ce provin de la ceşti (Pl. 50/7, 9, 11), vase bitronconice (Pl. 50/2, 10, 13), vase de bucătărie (Pl. 50/3, 5) şi străchini (Pl. 50/4, 6, 8, 12).
Secţiunea L (S L) (Fig. 1) – avea dimensiunile de 10 × 2 m (20 mp), pe suprafaţa sa fiind cercetate parţial trei complexe din prima epocă a fierului.
cx. S L-1 – a fost cercetată parţial în c. 2, pereţii au fost săpaţi oblic, neregulat, până la adâncimea de cca. 1 m (Pl. 50/14). Din acest complex provin mai multe fragmente ceramice de la ceşti (Pl. 50/15-17; 51/2), vase bitronconice (Pl. 50/19; 51/3), un vas de bucătărie (Pl. 51/1) şi două străchini (Pl. 50/18; 51/5), cărora li se adaugă şi o fusaiolă (Pl. 51/4).
cx. S L-2 – a fost cercetată parţial în c. 4-5, fiind prinsă în profil pe o lungime de 1,90 m. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 0,70 m, partea inferioară lărgindu-se accentuat (Pl. 51/6). Pe fundul gropii se afla un cap de bovideu, iar în
4 Constantinescu, Miriţoiu 2008; Ailincăi 2008a.
pământul de umplutură au fost descoperite numeroase fragmente ceramice ce proveneau de la ceşti (Pl. 51/11, 14-15), vase bitronconice (Pl. 51/9-10, 12, 17) şi de bucătărie (Pl. 51/7, 16) şi de la un capac (Pl. 51/13).
cx. S L-3 – cercetată parţial în c. 3-5, a fost prinsă în profil pe o lungime de 3,60 m, pereţii fiind săpaţi aproape vertical până la adâncimea de 0,80 m (Pl. 51/18). Complexul conţinea o cantitate mare de cenuşă şi chirpic, partea cercetată fiind probabil o porţiune dintr-o locuinţă. Materialul ceramic descoperit aici este atipic.
DESPRE COMPLEXELE ARHEOLOGICE
Cercetările arheologice de salvare întreprinse în vara anului 2000 au însumat o suprafaţă de 1610 mp. Secţiunile trasate, descrise mai sus au fost trasate de o parte şi de alta a şanţului săpat pentru instalarea conductei de gaz metan. Spre deosebire de cercetările din 1988, secţiunile trasate paralel au înlesnit dezvelirea unor suprafeţe mai compacte care oricum sunt insuficiente pentru a surprinde modul de organizare a sitului. Au fost cercetate 126 de complexe arheologice, trei dintre acestea fiind deja cercetate parţial anterior. Doar 42 de amenajări preistorice (33,33%) au fost săpate integral, procentajul fiind asemătător cu cel din campania 1988.
Formă şi dimensiuni
Toate complexele identificate şi descrise mai sus au fost amenajări adâncite în sol, gropi sau locuinţe. Datorită cercetării parţiale este foarte greu să aproximăm forma multor complexe. Totuşi, în multe cazuri acestea aveau o formă aproximativ circulară (Pl. 7/1; 11/7; 15/8, 20; 16/9; 17/1, 17; 18/6; 19/5, 15-16; 21/12; 22/10; 26/4-5;
28/1, 7; 33/14; 34/1, 9; 36/8; 38/10; 43/19; 44/2, 8, 10; 45/12-13; 46/4; 49/16; 50/14), ovală (Pl. 3/9; 4/3, 7, 12; 5/1, 5, 26; 6/14, 20; 9/1, 7; 10/1, 10; 12/18; 15/1, 19, 23; 16/5, 14; 17/16, 18; 20/1, 7, 15, 20; 30/1, 13; 36/1; 43/1; 44/1, 4; 47/3; 49/5) şi chiar rectangulară (Pl. 26/10).
În privinţa dimensiunilor, cea mai mare parte a complexelor au un diametru maxim cuprins între 1-2 m. Spre deosebire de campania 1988, se poate observa o creştere a numărului amenajărilor cu un diametru mai mare de 2 m sau chiar 3 m (Grafic 1). Multe dintre acestea conţineau şi resturi de pereţi ceea ce indică o creştere a numărului de posibile locuinţe înspre nordul sitului, zona mai apropiată de apă.
Adâncimile la care au fost săpate gropile variază între 0,25 şi 1,40 m, cele mai multe fiind sub 0,80 m (Grafic 2), situaţia fiind oarecum comparabilă cu cea înregistrată în campania din anul 19885.
5 Ailincăi et alii 2016, 246-247.
Grafic 1. Diametrul maxim al complexelor cercetate la Niculiţel–Cornet în campania 2000 / Maximum diameters of structures researched al Niculiţel–Cornet during 2000 campaign.
Grafic 2. Adâncimile complexelor cercetate la Niculiţel–Cornet în campania 2000 / Depths of structures researched al Niculiţel–Cornet during 2000 campaign.
Utilitate
Cercetarea parţială a celor mai multe din complexe îngreunează şi posibilităţile de interpretare a posibilei lor utilităţi. Fără îndoială cele mai multe dintre acestea sunt gropi amenajate cu intenţii diverse, de la gropi de provizii, menajere sau pentru extragerea de pământ galben. O parte dintre acestea au fost folosite şi în scop funerar (Pl. 16/5; 20/1).
Există o serie de amenajări de dimensiuni sensibil mai mari, care probabil reprezintă resturile unor locuinţe de tip bordei. În acest sens amintim cx. S 6-5 (Pl.
17/7), cx. S 9-1 (Pl. 24/1), cx. S 10-2 (Pl. 26/10), cx. S D-1 (Pl. 37/1) sau cx. S I-1 (Pl. 45/1).
Singura locuinţă săpată integral este cx. S 9-1 (Pl. 24/1). Aceasta avea formă ovală şi dimensiuni reduse (3,20 × 2,55 m). În partea de NE a fost identificată o mică vatră, iar
în zona sudică mai multe vase întregi şi întregibile (Fig. 24/2-4, 6-10; 25/1-2). Interesant este că în niciunul din cazuri nu au fost consemnate gropi de par, ceea ce implică o suprastructură destul de rudimentară, la fel ca şi în alte situri ale culturii Babadag6. Complexele S 10-2, S D-1 şi S I-1 indică posibilitatea existenţei unor locuinţe de dimesiuni mai mari, de formă circulară sau rectangulară.
Complexele cu oseminte umane
O parte din complexele arheologice cercetate în campania 2000 conţineau oseminte umane: Cas-7, S 6-1, S 7-7, S K-1. Osemintele aflate în diferinte stadii de reprezentare (schelete întregi în conexiune anatomică, oase izolate, părţi din schelete) proveneau de la 10 indivizi de ambele sexe şi vârste diferite (Tabel 1).
Nu o să insistăm asupra acestor descoperiri care au mai fost analizate şi cu alte ocazii7. Trebuie totuşi să atragem atenţia asupra faptului că aceste descoperiri
„macabre” sunt comune în siturile de la începutul epocii fierului la Dunărea de Jos şi nu numai. Complexele în care au fost descoperite resturile umane nu se concentrează într-o anumită zonă a sitului şi sunt răspândite aleatoriu în toată zona cercetată. Acestea au forme şi dimensiuni diferite. Astfel, complexele Cas-7 şi S K-1 au dimensiuni specifice unor locuinţe, în schimb S 6-1 şi S 7-7 sunt gropi de dimensiuni relativ reduse.
Tabel 1.
Complex Individ Sex Vârstă Stare de reprezentare Observaţii
Cas-7
1 F 25-30 ani conexiune parţială, incomplet
urme cifoză secundară şi scolioză
2 F 14 ani conexiune parţială, incomplet
hiperostoză porotică, cribra orbitalia
3 ? Infans I parţial -
S 6-1 1 M 13-14 ani complet, conexiune anatomică
- 2 F 14 ani complet, conexiune
anatomică
urme de violenţă perimortem
S 7-7 1 ? ? braţ în conexiune
anatomică
-
S K-1 1 ? Infans II - -
2 F 25-30 ani -
3 F ? ? craniu -
4 ? Adult fragment craniu -
6 Ailincăi 2013a; Ailincăi 2013b.
7 Jugănaru, Topoleanu 1995; Ailincăi 2008a; Ailincăi 2008b; Ailincăi 2015.
Aşa cum am mai afirmat şi în alte rânduri8, aceste descoperiri sunt dovada unui rit şi ritual funerar foarte complex şi greu de reconstituit, care implica expunerea şi descompunerea cadavrelor, acestea înregistrând de multe ori şi dovezi de manipulare.
MATERIALUL ARHEOLOGIC
Materialul arheologic rezultat din situl de la Niculiţel–Cornet, campania 2000, însumează 899 de obiecte. Dintre acestea 867 sunt recipiente ceramice (cele mai multe fragmentare), 3 obiecte din silex, 19 din piatră şlefuită, 6 fusaiole, un obiect din os şi unul din bronz. Lotul prezentat şi analizat cu această ocazie este cu mult mai numeros faţă de cel din campania 19889 şi este cel mai important lot de artefacte publicat până în prezent dintr-o aşezare a culturii Babadag10.
Ceramica
O proporţie covârşitoare în cadrul materialului arheologic este reprezentată de ceramică. Această categorie este reprezentată de 868 de exemplare, în cea mai mare parte fragmentare. În reprezentarea grafică am căutat ilustrarea părţilor componente reprezentative pentru fiecare tip ceramic.
Tipuri de vase
Din punct de vedere tipologic, putem observa prezenţa principalelor categorii ceramice specifice olăriei Babadag: A. Vase bitronconice; B. Căni; C. Ceşti; D. Pixide; E.
Străchini; F. Vase de bucătărie; G. Strecurători; J. Capace11.
Categoriile A-B – vasele bitronconice şi cănile sunt asemănătoare ca formă (258 de exemplare), cea de a doua categorie diferind printr-un grad scăzut de simetrie şi prezenţa unei toarte care uneşte buza de cele mai multe ori de umărul vasului. De cele mai multe ori, în absenţa toartei este foarte dificil să atribuim fragmentele ceramice uneia din cele două categorii.
Fragmentele de vase bitronconice arată varietatea acestei categorii, atât din punct de vedere al formelor, cât şi al dimensiunilor. În ciuda stării fragmentare accentuate există şi o serie de recipiente din categoria A care pot fi atribuite tipurilor A1-II.3-2 (Pl. 24/3; 31/1), A1-III.3-1 (Pl. 7/8), A3-III.5-1 (Pl. 5/2, 17; 38/16), A2-IV.2-1 (Pl.
41/18) sau A2-IV.3-2 (Pl. 20/18; 41/8). Singurele căni întregi, descoperite la Niculiţel–
Cornet, sunt de dimensiuni mici şi aparţin tipurilor B1-IV.2-2 (Pl. 9/12) şi B3-IV.3-1 (Pl.
8 Ailincăi 2008a; Ailincăi 2015; Ailincăi 2016.
9 Ailincăi et alii 2016, 248 şi urm.
10 A se vedea şi Sîrbu, Ailincăi, Simion 2008 sau Ailincăi 2013b.
11 În descrierea tipurilor de vase, accesorii şi decor vom folosi tipologia din Ailincăi 2011.
20/17), în vreme ce un alt fragment indică şi exitenţa unor astfel de vase de dimensiuni foarte mari (Pl. 4/15).
Din lotul analizat, în 80 de cazuri au fost înregistrate fragmente din partea superioară, pe baza cărora am putut calcula diametrul gurii. Valorile obţinute indică o frecvenţă crescută a vaselor cu o deschidere cuprinsă între 15-25 cm (Grafic 3).
0 5 10 15 20 25 30
diametrul gurii 4 7 19 24 13 7 4 3
- 10 cm - 15 cm - 20 cm - 25 cm - 30 cm - 35 cm - 40 cm - 45 cm
Grafic 3. Frecvenţa diamentrului gurii la recipientele din categoria A / Frecquency of rim diameter for class A vessels.
O bună parte din aceste recipiente aveau în zona umărului sau a diametrului maxim proeminenţe calotiforme sau conice (tip I – Pl. 2/2, 24; 3/13; 5/4, 7, 14; 6/11; 7/22;
8/2, 11, 21; 9/12; 10/17; 11/13-14, 16, 19; 13/1, 3; 15/12; 19/6; 22/6, 14; 24/3; 29/16, 18;
30/16; 34/2, 6, 11; 36/2; 37/6, 11; 38/5; 39/17; 41/18; 46/8, 23; 48/21; 42/1-2, 11; 45/18; 47/2, 10; 50/13; 51/3, 10); ori cu profil oval dispuse orizontal (tip II – Pl. 18/7) sau vertical (tip III – Pl. 22/13; 38/1; 39/6). Alte exemplare aveau dispuse pe umăr sau pe diametrul maxim benzi aplicate (tip III – Pl. 8/14; 12/1; 26/22; 29/17; 39/8; 46/3, 27; 47/7; 49/7, 17;
51/9), dar şi torţi semicirculare (tip III – Pl. 1/23; 10/16; 12/1, 3; 25/5; 28/1, 19; 29/1; 31/3;
39/15; 42/15; 47/4, 6; 51/17).
Cea mai mare parte dintre aceste recipiente au fost decorate (167 exemplare – 64,73%) cu motive diverse realizate în mai multe tehnici. Cele mai multe recipiente au fost decorate cu motive realizate numai prin imprimare sau combinate cu alte motive, incizate sau puncte (tip I.1 – Pl. 11/13; 37/6; 38/5; 39/6; 42/1; 46/8; tip II.A.1 – Pl. 2/2;
28/8; 34/12; 51/12; tip II.A.2 – 18/4; 25/9; 29/16; tip II.A.4 – Pl. 1/10; 2/18, 23; 3/4, 13, 15;
5/14; 8/4; 16/17; 19/19; 22/6; 26/2; 27/4; 28/6; 38/2; 41/8; 46/3, 23, 26; 39/17; 45/10; 46/28;
47/2; 50/10; tip II.B.1 – Pl. 8/9; 10/17; tip II.B.2 – Pl. 18/5; tip II.B.3 – 2/10; 17/2; 45/17; tip IV – Pl. 10/8; 36/7; 37/9; 46/20, 27; 47/7; tip V – Pl. 1/9; 2/22; tip VI.A – Pl. 2/9; 3/12; 4/15;
9/13; 10/7; 22/14, 16; 26/16; 30/16; 31/3; 33/2; 35/3; 38/17; 39/8, 23; 42/5-6, 30; 43/14; 44/11;
