• Nu S-Au Găsit Rezultate

UNEI CALIFICĂRI UNIVERSITARE

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Share "UNEI CALIFICĂRI UNIVERSITARE "

Copied!
44
0
0

Text complet

(1)

S U M A R

Pagina Anexa la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și

sportului nr. 5.703/2011 privind implementarea Cadrului național al calificărilor din învățământul superior ... 3–43

(2)

Art. 1. — (1) Se implementează în sistemul de învățământ superior Cadrul național al calificărilor din învățământul superior (CNCIS).

(2) CNCIS reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învățământul superior și are ca scop asigurarea coerenței calificărilor și a titlurilor obținute în învățământul superior.

(3) CNCIS este parte integrantă a Cadrului național al calificărilor(CNC).

Art. 2. — Metodologia de implementare a Cadrului național al calificărilor din învățământul superior este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. — (1) Se aprobă administrarea Registrului național al calificărilor din învățământul superior (RNCIS) de către Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC).

(2) RNCIS este baza de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de instituțiile de învățământ superior din România, în termeni de cunoștințe, abilități și competențe, conform CNCIS.

(3) Prin RNCIS se identifică, se înregistrează și se asigură actualizarea periodică a calificărilor din învățământul superior.

Art. 4. — (1) ANC elaborează și actualizează periodic metodologiile și instrumentele necesare implementării CNCIS ca parte a CNC. În acest sens, ANC este împuternicită să

gestioneze utilizarea CNCIS și a RNCIS și să le modernizeze prin adăugarea de funcții adecvate acestora, în conformitate cu cerințele societății informaționale.

(2) ANC elaborează, gestionează și actualizează periodic CNCIS și RNCIS, în parteneriat cu instituțiile de învățământ superior și cu partenerii economici și sociali.

(3) Instituțiile de învățământ superior au obligația de a introduce informațiile referitoare la calificările pe care le dezvoltă prin oferta de studii în secțiunea specifică a RNCIS, conform Metodologiei de implementare a Cadrului național al calificărilor din învățământul superior, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 5. — ANC, Direcția generală învățământ superior, echivalarea și recunoașterea studiilor și diplomelor și instituțiile de învățământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 4.430/2009 privind utilizarea Cadrului național al calificărilor din învățământul superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 5 august 2009.

Ministrul educației, cercetării, tineretului si sportului, Daniel Petru Funeriu

București, 18 octombrie 2011.

Nr. 5.703.

*) Ordinul nr. 5.703/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.

O R D I N

privind implementarea Cadrului național al calificărilor din învățământul superior*)

Având în vedere prevederile Acordului tripartit privind cadrul național al calificărilor, semnat la data de 23 februarie 2005, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. m) din Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări,

în temeiul art. 340 și 341 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportuluiemite prezentul ordin.

(3)

ANEXA

METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE A CADRULUI NA܉IONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR

LISTA DE ACRONIME UTILIZATE ÎN METODOLOGIE

ANC Autoritatea Na܊ională pentru Calificări

ARACIS Agen܊ia Română de Asigurare a Calită܊ii în Învă܊ământul Superior CNC Cadrul Na܊ional al Calificărilor

CNCIS Cadrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior

CEC (EQF) 1 Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework) MECTS Ministerul Educa܊iei, Cercetării, Tineretului Ьi Sportului

MMFPS Ministerul Muncii, Familiei ܈i Protec܊iei Sociale

RNCIS Registrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior RNC Registrul Na܊ional al Calificărilor

1 În documentele Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.

(4)

1. INTRODUCERE 1.1. Context

Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona ܈i Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învă܊ământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente ܈i mai deschise la nevoile societă܊ii, capabile să răspundă provocărilor globalizării ܈i necesită܊ii de formare ܈i reformare a for܊ei de muncă europene.

În acest context, în România se implementează Cadrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior (CNCIS), ca instrument unic care stabileЮte structura calificărilor Юi asigură recunoaЮterea naаională, precum Юi compatibilitatea Юi comparabilitatea internaаională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăаământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate Юi relaаionate toate rezultatele învăаării dobândite în cadrul sistemului de învăаământ superior (ciclurile de studii Licenаă, Masterat Юi Doctorat) Юi este asigurată coerenаa calificărilor Юi a titlurilor acordate.

1.2. Misiunea ANC în domeniul calificărilor din învă܊ământul superior În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 556/2011, Autoritatea Na܊ională pentru Calificări îndepline܈te următoarele misiuni:

a) elaborarea Cadrului na܊ional al calificărilor în concordan܊ă cu Cadrul european al calificărilor ܈i gestionarea Registrului na܊ional al calificărilor;

b) monitorizarea, evaluarea ܈i controlul implementării Cadrului na܊ional al calificărilor la nivelul institu܊iilor din sistemul na܊ional de calificări;

c) monitorizarea, evaluarea ܈i controlul sistemului na܊ional de educa܊ie ܈i formare profesională continuă.

1.3. Principiile elaborării ܈i implementării Cadrului Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior

În elaborarea ܈i implementarea CNCIS, ANC adoptă următoarele principii:

(5)

a) Consens Юi incluziune

ANC poartă un dialog permanent cu institu܊iile implicate în sistemul na܊ional al calificărilor: Ministerul Educa܊iei, Cercetării, Tineretului ܈i Sportului, institu܊iile de învă܊ământ superior, agen܊iile de asigurare a calită܊ii învă܊ământului, organiza܊iile studen܊e܈ti, Ministerul Muncii, Familiei ܈i Protec܊iei Sociale (MMFPS), comitele sectoriale, al܊i parteneri sociali (patronate, sindicate), asocia܊ii profesionale, precum ܈i cu alte autorită܊i de reglementare.

ANC consultă toate categoriile de organisme cu privire la:

x armonizarea calificărilor învă܊ământului superior cu cerin܊ele pie܊ei muncii;

x articularea calificărilor din învă܊ământul superior cu celelalte niveluri de calificare;

x compatibilizarea calită܊ii programelor de studii universitare cu cerin܊ele calificărilor profesionale;

x realizarea curriculum-ului universitar pornind de la competen܊ele profesionale cerute de pia܊a muncii.

b) Cercetare Юi previziune

Activită܊ile ANC se bazează pe cercetări teoretice ܈i aplicative care vizează deopotrivă situa܊ia na܊ională ܈i pe cea interna܊ională în domeniul definirii calificărilor ܈i constituirii Cadrului Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior.

Activitatea de cercetare îndepline܈te o funcаie anticipativ-predictivă cu privire la evolu܊ia tendin܊elor calificărilor pe pia܊a muncii. Din această perspectivă, ANC orientează ܈i facilitează demersurile institu܊iilor de învă܊ământ superior, în procesul de elaborare ܈i implementare a unor programe de studii adecvate.

c) Asigurarea calităаii CNCIS

ANC stabile܈te proceduri ܈i instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învă܊ământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum ܈i proceduri ܈i instrumente de monitorizare, evaluare periodică ܈i actualizare a CNCIS. Totodată, ANC asigură consultan܊ă ܈i asisten܊ă tehnică în domeniul său de activitate.

Asigurarea calită܊ii implică mecanisme de evaluare ܈i reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare ܈i actualizare a CNCIS.

(6)

d) Facilitarea schimbării

Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe pia܊a muncii ܈i la structura competen܊elor profesionale necesare exercitării unei activită܊i profesionale. CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor ܈i instrumentelor de dezvoltare a unui învă܊ământ superior centrat pe competen܊e.

e) Colaborare Юi transparenаă internaаională

ANC stabile܈te rela܊ii de colaborare cu institu܊iile similare din alte state europene

܈i se implică în grupurile de lucru transna܊ionale pe tema calificărilor din învă܊ământul superior. De asemenea, ANC realizează coresponden܊a ܈i corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului Na܊ional al Calificărilor (CNC) din România, cât ܈i cu cele ale Cadrului European al Calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării ܈i transparen܊ei, ANC gestionează Registrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior (RNCIS).

Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română ܈i engleză, se asigură transparen܊a la nivel na܊ional ܈i european a calificărilor universitare române܈ti aflate pe pia܊a muncii.

f) Autonomie Юi subsidiaritate

ANC propune MECTS politici, metodologii ܈i proiecte de acte normative privind elaborarea ܈i actualizarea Cadrului Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior ܈i asigură condi܊ii pentru implementarea lor.

ANC respectă autonomia legal recunoscută a institu܊iilor furnizoare de calificări universitare ܈i deleagă acestora func܊ii, roluri ܈i responsabilită܊i în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.

2. CADRUL NA܉IONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS)

Cadrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior este parte integrantă a Cadrului Na܊ional al Calificărilor ܈i reprezintă instrumentul care stabile܈te structura calificărilor din învă܊ământul superior.

2.1. Structura Cadrului Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior Calificările ob܊inute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:

(7)

- studiile universitare de licen܊ă corespund nivelului 6 de calificare din Cadrul European al Calificărilor (CEC);

- studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;

- studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.

CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor trei cicluri stabilite de Legea educa܊iei na܊ionale nr. 1/2011 ܈i de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare: licen܊ă, masterat ܈i doctorat. Corelarea calificărilor ob܊inute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CNC, care ܊in seama de specificită܊ile ܈i coresponden܊ele din învă܊ământul superior românesc.

Fiecare calificare este definită prin rezultatele învă܊ării, exprimate în termeni de cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i competen܊e, aferente nivelului respectiv de studii universitare.

În descrierea calificărilor, se ܊ine seama de faptul că activitatea profesională presupune existen܊a mai multor competen܊e, de diferite grade de complexitate:

competen܊e profesionale ܈i competen܊e transversale.

2.2. Baze conceptuale 2.2.1. Concepte-cheie

Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învă܊ării, cuno܈tin܊e, abilită܊i, competen܊ă.

Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare ܈i de validare, care este ob܊inut atunci când un organism competent stabile܈te că o persoană a ob܊inut rezultate ca urmare a învă܊ării la anumite standarde2. Prin urmare, calificarea înseamnă recunoa܈terea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învă܊ării pentru pia܊a muncii, precum ܈i pentru educa܊ia ܈i formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.

2 „Recomandarea Parlamentului European úi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăĠarea de-a lungul întregii vieĠi”, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 – DefiniĠii, p. 4.

(8)

Rezultatele învă܊ării înseamnă ceea ce recunoa܈te, în܊elege ܈i poate face persoana care înva܊ă, la terminarea procesului de învă܊are. Acestea sunt definite sub formă de cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i competen܊e3.

Prin urmare, rezultatele învă܊ării reprezintă setul de cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i competen܊e pe care o persoană le-a dobândit ܈i este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învă܊are pe un anumit ciclu de ܈colarizare.

Cuno܈tin܊ele reprezintă rezultatul asimilării, prin învă܊are, a unor informa܊ii.

Cuno܈tin܊ele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii ܈i practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar Cadrului European al Calificărilor, cuno܈tin܊ele sunt descrise ca teoretice ܈i/sau faptice4.

Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica ܈i de a utiliza cuno܈tin܊e pentru a duce la îndeplinire sarcini ܈i pentru a rezolva probleme. Similar Cadrului European al Calificărilor, abilită܊ile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive ܈i creative) sau practice (implicând dexteritate manuală ܈i utilizarea de metode, materiale, unelte ܈i instrumente)5.

Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacită܊i de interpretare ܈i rezolvare de probleme.

Competen܊a reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina ܈i utiliza adecvat cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i alte achizi܊ii (valori ܈i atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situa܊ii de muncă sau de învă܊are, precum ܈i pentru dezvoltarea profesională sau personală în condi܊ii de eficacitate ܈i eficien܊ă. Similar Cadrului European al Calificărilor, competen܊a este descrisă din perspectiva responsabilită܊ii ܈i autonomiei6.

2.2.2. Categorii de competen܊e

Competen܊ele se pot clasifica în două categorii:

a) competen܊e profesionale;

b) competen܊e transversale.

3 Ibidem;

4 Ibidem;

5 Ibidem;

6 Ibidem.

(9)

Prin competen܊ă profesională se în܊elege capacitatea dovedită de a selecta, combina ܈i utiliza adecvat cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i alte achizi܊ii (valori ܈i atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situa܊ii de muncă sau de învă܊are, circumscrise profesiei respective, în condi܊ii de eficacitate ܈i eficien܊ă.

Competen܊ele transversale sunt acele capacită܊i care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilită܊i de lucru în echipă, abilită܊i de comunicare orală ܈i scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informa܊iei ܈i comunicării – TIC, rezolvarea de probleme ܈i luarea deciziilor, recunoa܈terea ܈i respectul diversită܊ii ܈i multiculturalită܊ii, autonomia învă܊ării, ini܊iativă ܈i spirit antreprenorial, deschiderea către învă܊area pe tot parcursul vie܊ii, respectarea ܈i dezvoltarea valorilor ܈i eticii profesionale etc.

2.2.3. Rezultatele învă܊ării ܈i descriptorii acestora

a) Competen܊ele profesionale reprezintă ansamblul unitar ܈i dinamic al cuno܈tin܊elor ܈i abilită܊ilor.

Cuno܈tin܊ele se exprimă prin următorii descriptori:

(1) Cunoa܈tere, în܊elegere ܈i utilizare a limbajului specific;

(2) Explicare ܈i interpretare.

Abilită܊ile se exprimă prin următorii descriptori:

(3) Aplicare, transfer ܈i rezolvare de probleme;

(4) Reflec܊ie critică ܈i constructivă;

(5) Creativitate ܈i inovare.

Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licen܊ă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învăаării ܈i se exprimă prin:

x Competenаe profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;

x Competenаe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.

b) Competen܊ele transversale reprezintă achizi܊ii valorice ܈i atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii ܈i se exprimă prin următorii descriptori:

(6) Autonomie ܈i responsabilitate;

(7) Interac܊iune socială;

(10)

(8) Dezvoltare personală ܈i profesională.

2.3. Modelul conceptual – metodologic de descriere a calificărilor din învă܊ământul superior

Modelul conceptual – metodologic reprezintă un cadru de referin܊ă elaborat pentru analiza, descrierea ܈i interpretarea calificărilor din învă܊ământul superior.

Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea Cadrului European al Calificărilor (CEC)7, în principal, cu rezultatele învă܊ării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 ܈i 8.

Structura ܈i con܊inutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spa܊iul european al învă܊ământului superior, precum ܈i elementele de con܊inut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea exper܊ilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ܈.a.).

În acela܈i timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii ܈i tipuri de competen܊e, niveluri de calificare ܈i descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate în paragraful 2.2.

Elementele esen܊iale ale modelului se concretizează în Matricea CNCIS (Figura 1) ܈i în două instrumente complementare: Grila 1 (Anexele 1, 1a, 1b ܈i 1c la prezenta Metodologie) ܈i Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie).

2.3.1. Matricea Cadrului Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învă܊ării exprimate prin cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i competen܊e, precum ܈i descriptorii de nivel pentru calificările din învă܊ământul superior.

Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învă܊ării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competen܊ă ܈i pentru fiecare nivel de calificare:

licen܊ă, masterat ܈i doctorat.

Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competen܊ele profesionale ܈i competen܊ele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competen܊e avându-܈i legitimitatea ܈i importan܊a sa în exercitarea unei profesii. Ele

7 Ibidem.

(11)

formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea ܈i eficien܊a profesională a absolventului unui program de studii.

Competen܊ele profesionale sunt exprimate prin cuno܈tin܊ele ܈i abilită܊ile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.

În matrice, competen܊ele transversale sunt structurate în: competen܊e de rol ܈i competen܊e de dezvoltare personală ܈i profesională. Acestea au în vedere contextul social ܈i de grup al exercitării unei profesii, precum ܈i con܈tientizarea nevoii de formare profesională continuă.

Descriptorii de nivel, introdu܈i în matrice, indică activită܊i, rezultate ܈i performan܊e a܈teptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor

܈i, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau ob܊inere a rezultatelor învă܊ării.

Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învă܊ământul superior ܈i oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală ܈i pe orizontală.

a) Analiza pe verticală indică progresul competen܊elor profesionale de la cunoaЮtere Юi înаelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învă܊ării, până la stadiul creativitate Юi inovare (descriptorul generic 5), dar ܈i competen܊ele transversale (descriptorii generici 6, 7 ܈i 8). În acest fel, competen܊ele profesionale sunt examinate ܈i descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competen܊ele transversale sunt examinate ܈i descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 ܈i 8.

b) Analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele trei cicluri de studii universitare: licen܊ă, masterat ܈i doctorat. În acest caz, descriptorii eviden܊iază dezvoltarea competen܊elor ܈i cre܈terea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând cre܈terea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învă܊ării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.

Perspectiva verticală eviden܊iază faptul că un anumit rezultat al învă܊ării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate ܈i consolidate.

(12)

Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat al învă܊ării, aferent celor trei cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învă܊ării are o autonomie relativă, fiind condi܊ionat de achizi܊iile anterioare, atât pe orizontală, cât ܈i pe verticală.

(13)
(14)

2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competen܊e profesionale ܈i competen܊e transversale

Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere Юi evaluare a unei calificări obаinute printr-un program de licenаă, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii8, denumirea ܈i nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competen܊elor profesionale ܈i transversale, precum ܈i standardele minimale de performan܊ă.

Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupaаiilor posibile pentru calificarea în cauză ܈i a principalelor competenаe profesionale ܈i competenаe transversale. Competen܊ele profesionale ܈i competen܊ele transversale identificate se particularizează în raport de fiecare descriptor de nivel.

Fiecare institu܊ie de învă܊ământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după aceea܈i metodă ca ܈i în cazul Grilei 1, formularul din Anexa 1 bis la prezenta Metodologie, denumită Grila 1s –„Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii”, în care vor men܊iona maximum trei competen܊e: două competen܊e profesionale ܈i o competen܊ă transversală, altele decât cele comune prevăzute în Grila 1.

Pentru nivelul de studii Licen܊ă, Grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât ܈i pentru domeniile de studii. În cazul programului de studii, competen܊ele profesionale înscrise în Grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competen܊ele profesionale sunt cele comune acestuia.

Evaluarea competen܊ei presupune precizarea standardelor minimale de performan܊ă. Evaluarea competen܊elor transversale este, în principal, una calitativă.

Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale ܈i de grup în exercitarea profesiei, precum ܈i a dezvoltării personale ܈i profesionale.

Etapele necesare pentru analiza, descrierea ܈i evaluarea calificării prin completarea Grilei 1 sunt prezentate în Capitolul 3.

8 Termenul program de studii înlocuieúte termenul specializare.

(15)

2.3.3. Grila 2: Corela܊ia dintre competen܊ele profesionale ܈i competen܊ele transversale ܈i ariile de con܊inut, disciplinele de învă܊ământ ܈i creditele alocate

Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie) se fundamentează pe Grila 1 ܈i reprezintă suportul pentru identificarea corela܊iilor dintre competen܊ele profesionale ܈i competen܊ele transversale ܈i ariile de con܊inut, disciplinele de învă܊ământ ܈i creditele alocate.

Ariile de con܊inut reprezintă principalele câmpuri curriculare – o structurare a cuno܈tin܊elor teoretice ܈i aplicative, în func܊ie de domeniul/ programul de studii ܈i setul de competen܊e ce vor fi formate.

Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza ܈i selectarea ariilor de con܊inut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogic ܈i ܈tiin܊ific.

Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă ܈i al ponderii disciplinei la formarea ܈i/sau dezvoltarea competen܊elor de bază ale calificării.

Etapele de parcurs pentru completarea Grilei 2 sunt prezentate în Capitolul 3.

Modelul conceptual–metodologic de descriere a calificărilor din învă܊ământul superior presupune utilizarea unitară ܈i într-o manieră complementară a matricei CNCIS ܈i a celor două instrumente, Grila 1 ܈i Grila 2.

3. DESCRIEREA CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR Descrierea calificărilor ob܊inute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor patru etape:

x Etapa I – Descrierea domeniului/ programului de studii prin competen܊e profesionale ܈i competen܊e transversale (se completează Grila 1);

x Etapa a II-a – Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corela܊iilor dintre competen܊e ܈i arii de con܊inut, discipline de studiu ܈i creditele aferente acestora din urmă (se completează Grila 2);

x Etapa a III-a – Elaborarea planului de învă܊ământ al programului de studii, în concordan܊ă cu competen܊ele care definesc calificarea;

(16)

x Etapa a IV-a – Elaborarea fi܈elor disciplinelor, în concordan܊ă cu planul de învă܊ământ ܈i competen܊ele care definesc calificarea.

După parcurgerea acestor patru etape, documentele rezultate (Grila 1, Grila 2, planul de învă܊ământ ܈i fi܈ele disciplinelor) se transmit la ANC, în vederea validării ܈i înscrierii în RNCIS.

3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/ programului de studii prin competen܊e profesionale ܈i competen܊e transversale

În etapa I, se utilizează Grila 1 – „Descrierea domeniului/programului de studii prin competen܊ele profesionale ܈i competen܊e transversale” (Anexa 1 la prezenta Metodologie), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii ܈i programe de studii, după caz, astfel:

x Licen܊ă: pentru domenii ܈i programe de studii;

x Masterat: pentru programe de studii;

x Doctorat: pentru domenii.

În consecin܊ă, Grila 1 are 3 variante: G1L, G1M ܈i G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii Licen܊ă, Masterat ܈i Doctorat (Anexele 1a, 1b ܈i 1c la prezenta Metodologie).

Pentru o nouă calificare, Grila 1 se completează de către ofertantul de formare profesională care o propune ܈i se transmite la ANC împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat în Capitolul 4.

După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în sec܊iunea generală a RNCIS.

3.2. Etapa a II-a: Identificarea pentru fiecare program de studii a corela܊iilor dintre competen܊e ܈i arii de con܊inut, discipline de studii ܈i creditele aferente acestora din urmă

(17)

În etapa a II-a, competen܊ele identificate în etapa I (Grila 1) se corelează cu ariile de con܊inut ܈i cu disciplinele de învă܊ământ care conduc la dezvoltarea competen܊elor respective, utilizându-se Grila 2 – „Stabilirea corela܊iilor dintre competen܊ele profesionale ܈i transversale ܈i ariile de con܊inut, disciplinele de învă܊ământ ܈i creditele alocate” (Anexa 2 la prezenta Metodologie).

Ariile de con܊inut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului ܈i la setul competen܊elor ce vor fi formate. Ariile de con܊inut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.

Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor ܈i angajează responsabilitatea institu܊iei de învă܊ământ superior cu privire la respectarea ei.

3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de învă܊ământ al programului de studii în concordan܊ă cu competen܊ele care definesc calificarea

În etapa a III-a, se elaborează planurile de învă܊ământ, prin analiza corela܊iilor cuprinse în Grila 2, referitoare la: competen܊e – arii de con܊inut – discipline de învă܊ământ – puncte de credit.

Planul de învă܊ământ al programului universitar de studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel na܊ional ܈i cu cele existente la nivelul institu܊iei de învă܊ământ superior. Planul de învă܊ământ trebuie să con܊ină ca informa܊ii minime: disciplinele de studii, numărul de ore de curs ܈i de seminar, aplica܊ii, proiect, forma de examinare, precum ܈i numărul de credite. Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situa܊ia în care din etapele I ܈i a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învă܊ământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou propuse.

3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fi܈elor disciplinelor în concordan܊ă cu planul de învă܊ământ ܈i competen܊ele care definesc calificarea

(18)

Fi܈a disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fi܈a disciplinei trebuie să con܊ină, ca date minime, informa܊iile din modelul prezentat în Anexa 3 la prezenta Metodologie.

La cerere, ANC poate acorda furnizorilor de formare consultan܊ă sau asisten܊ă de specialitate pentru descrierea calificărilor, pe baza unor tarife stabilite prin ordin al ministrului educa܊iei, cercetării, tineretului ܈i sportului.

4. VALIDAREA ܇I ÎNREGISTRAREA UNEI NOI CALIFICĂRI UNIVERSITARE ÎN REGISTRUL NA܉IONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR

4.1. Etapa I: Elaborarea ܈i depunerea dosarului de aplica܊ie, în vederea validării unei calificări

Aplicantul transmite ANC un dosar de validare a calificării universitare sau postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe pia܊a muncii ܈i în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare ܈i trebuie să cuprindă următoarele:

- Formularul de aplica܊ie pentru noua calificare (Anexa 4 la prezenta Metodologie);

- Anexe: copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome ܈i/sau certificate de studii recunoscute pe pia܊a muncii, care atestă o calificare specifică învă܊ământului superior pe baza rezultatelor învă܊ării;

- Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie);

- Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie);

- planul de învă܊ământ;

- fi܈ele disciplinelor (Anexa 3 la prezenta Metodologie);

- Rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (Anexa 5 la prezenta Metodologie);

- Dovada achitării tarifului de evaluare.

(19)

Aplica܊iile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ANC. Documenta܊ia se prezintă pe suport de hârtie ܈i electronic. Tariful de evaluare a unui dosar de aplica܊ie în vederea validării unei calificări se stabile܈te prin ordin al ministrului educa܊iei, cercetării, tineretului ܈i sportului ܈i se constituie în venituri proprii ale ANC.

4.2. Etapa a II-a: Evaluarea ܈i validarea calificării

ANC analizează dosarul ܈i îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:

x Eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome Юi/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar Юi/sau postuniversitar;

x Noutatea calificării ܈i corelarea cu necesitatea pie܊ei muncii;

x Relevanаa academică Юi profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoa܈terii;

x Consistenаa calificării propuse prin prisma acoperirii calificării cu competen܊ele profesionale ܈i transversale necesare la absolvirea programului;

x Respectarea cerinаelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului ܈i domeniului de studii, potrivit competen܊elor profesionale ܈i transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.

4.2.1. Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)

La nivelul ANC, o comisie tehnică va verifica existen܊a documentelor precizate la etapa I.

Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ANC în felul următor:

- în cazul institu܊iilor de învă܊ământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă sau certificat de studii de nivel universitar ܈i/sau postuniversitar.

- în cazul institu܊iilor de învă܊ământ superior autorizate să func܊ioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfă܈ura pe teritoriul României activită܊i de formare ini܊ială sau continuă de nivel universitar sau postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la Registrul Comer܊ului etc.).

(20)

4.2.2. Analiza ܈i evaluarea dosarului (conformitatea metodologică)

Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza ܈i evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevan܊a academică ܈i profesională, consisten܊a calificării ܈i respectarea cerin܊elor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de exper܊i se prezintă sub forma unui raport de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Raportul este supus spre aprobare Comitetului de direc܊ie al ANC. Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unei adrese de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare propuse, la care se anexează raportul comisiei de exper܊i.

În cazul acceptării, ANC men܊ionează ܈i codul/pozi܊ia de identificare a calificării în RNCIS.

Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acela܈i domeniu de studii de acela܈i furnizor sau de către al܊i furnizori de programe de studii de acela܈i nivel, ANC propune solicitantului o redefinire ܈i, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.

Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informa܊ii relevante, comisiile de evaluare pot solicita institu܊iei aplicante informa܊iile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătă܊irea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.

Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsisten܊a programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declara܊ii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.

4.3. Etapa a III-a: Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a func܊ionării provizorii (pentru programele de licen܊ă) sau de acreditare (pentru programele de masterat ܈i doctorat)

Pe baza deciziei de validare, ANC recomandă furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea func܊ionării provizorii. ANC informează Ministerul Educa܊iei, Cercetării, Tineretului ܈i Sportului cu privire la deciziile luate ܈i propune

(21)

introducerea noilor calificări în anexa hotărârii de guvern sau a ordinului de ministru care stabilesc anual nomenclatorul specializărilor ܈i programelor de studii de licen܊ă ܈i respectiv de master. După ob܊inerea autoriza܊iei de func܊ionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ANC copia documentului de autorizare pentru a completa în Sec܊iunea specifică a RNCIS informa܊iile corespunzătoare institu܊iei care asigură calificarea în discu܊ie.

4.4. Etapa a IV-a: Înscrierea în Registrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior ܈i diseminarea informa܊iei

După publicarea în Monitorul Oficial hotărârii de guvern sau a ordinului de ministru care stabilesc anual nomenclatorul specializărilor ܈i programelor de studii de licen܊ă ܈i respectiv de master, ANC înscrie noua calificare în Registrul Na܊ional al Calificărilor din Învă܊ământul Superior (RNCIS) la domeniul ܈i pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, men܊ionând expres codul/pozi܊ia de identificare în cadrul Registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.

5. REGISTRUL NA܉IONAL AL CALIFICĂRILOR DIN INVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR (RNCIS)

RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS ܈i reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă ܈i actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor ܈i certificatelor emise de către institu܊iile de învă܊ământ superior. RNCIS este o construc܊ie comună, implicând ANC, institu܊ii de învă܊ământ superior, angajatori, asocia܊ii profesionale etc. ܈i este corelat metodologic cu Registrul Na܊ional al Calificărilor (RNC).

Responsabilitatea implementării, permanentei actualizări ܈i modernizări a RNCIS revine ANC.

(22)

5.1. Structura RNCIS

RNCIS cuprinde două sec܊iuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală ܈i una specifică. Prima se referă la informa܊iile generale despre o calificare, iar a doua sec܊iune cuprinde date despre institu܊iile care oferă formare în această calificare ܈i informa܊ii despre competen܊ele specifice asigurate de acestea.

Secаiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informa܊ii:

x referitoare la nomenclatorul calificărilor - titlul ob܊inut de absolvent;

- denumirea calificării;

- domeniul de studii;

- programul de studii;

- codul calificării.

x referitoare la competen܊ele asociate calificării

- rezultatele învă܊ării exprimate în cuno܈tin܊e, abilită܊i ܈i competen܊e - Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie);

- domenii de activitate în care absolventul poate lucra;

- ocupa܊ii posibile;

- rela܊ionarea cu Clasificarea Ocupa܊iilor din România – COR;

- conexiuni cu alte calificări.

Secаiunea specifică cuprinde următoarele informa܊ii:

- denumirea institu܊iei de învă܊ământ superior, cu datele complete de identificare;

- denumirea facultă܊ii;

- denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discu܊ie;

- Grila 1s (Anexa 1 bis la prezenta Metodologie);

- Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie);

- planul de învă܊ământ al programului de studiu.

Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din sec܊iunea specifică pentru a opera actualizări ܈i completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ANC.

(23)

RNCIS va asigura transparen܊a CNCIS ܈i va permite căutări simple sau avansate, în func܊ie de criterii multiple, precum ܈i ob܊inerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învă܊ământul superior din România.

5.2. Implementarea RNCIS

RNCIS contribuie la asigurarea transparen܊ei ܈i a lizibilită܊ii învă܊ământului superior în raporturile cu pia܊a muncii, în ceea ce prive܈te cunoa܈terea rezultatelor învă܊ării, precum ܈i compararea calificărilor ob܊inute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de institu܊iile de învă܊ământ superior. Pentru implementare, ANC stabile܈te procedurile tehnice de pilotare ܈i de experimentare, precum ܈i modalită܊ile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate institu܊iile implicate.

După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele par܊ial ob܊inute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor patru etape de descriere a calificărilor (Capitolul 3), versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.

5.3. Actualizarea RNCIS Actualizarea RNCIS presupune:

¾ definirea procedurilor ܈i instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;

¾ monitorizarea programelor de formare ܈i a modalită܊ilor de evaluare ܈i certificare a calificărilor;

¾ stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre na܊ionale ale calificărilor;

¾ elaborarea metodologiei de evaluare a competen܊elor corespunzătoare unei calificări.

ANC asigură periodic actualizarea RNCIS ܈i întreprinde măsurile necesare în vederea îmbunătă܊irii func܊iilor acestuia pentru a asigura compatibilitatea cu societatea informa܊ională.

RNCIS este un construct multi-actor ܈i un instrument de interes na܊ional ܈i interna܊ional de informare:

(24)

¾ RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de institu܊ii/organisme, în calitate de actori direct implica܊i în dezvoltarea ܈i implementarea sa, cât ܈i de beneficiari: MECTS, ANC, institu܊ii de învă܊ământ superior, dar ܈i actori/organisme din mediul social ܈i economic;

¾ RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limba română ܈i în limba engleză, asigurând transparen܊a ܈i lizibilitatea învă܊ământului superior românesc pentru angajatori, asocia܊ii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studen܊i etc. Registrul este public, putând fi accesat la nivel na܊ional, european ܈i interna܊ional.

6. Anexe la Metodologie

ANEXA 1 – GRILA 1 ANEXA 1bis - GRILA 1s ANEXA 1.a – GRILA 1L ANEXA 1.b – GRILA 1M ANEXA 1.c – GRILA 1D ANEXA 2 – GRILA 2

ANEXA 3 – FI܇A DISCIPLINEI

ANEXA 4 – FORMULARULDEAPLICA܉IE PENTRUVALIDAREA UNEI CALIFICĂRIUNIVERSITARE

ANEXA 5 – REZUMATUL DESCRIERII CALIFICĂRII ÎN CADRUL REGISTRULUI NA܉IONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL SUPERIOR

Aceste anexe fac parte integrantă din prezenta Metodologie.

(25)

Domeniul fundamental ………………. Domeniul de Studii ……………………. Programul de Studii……………………… Grila 1 – Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale Denumirea calificării ..................................... Nivelul calificării .....................................

Ocupaţii posibile: Competenţe profesionale∗∗ Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competenţelor profesionale∗∗

C1 C2C3 C4C5 C6 CUNOŞTINŢE 1. C1.1 C2.1 C3.1C4.1C5.1 C6.1 2. C1.2 C2.2 C3.2C4.2C5.2 C6.2 ABILITĂŢI 3. C1.3 C2.3 C3.3C4.3C5.3 C6.3 4. C1.4 C2.4 C3.4C4.4C5.4 C6.4 5. C1.5 C2.5 C3.5C4.5C5.5 C6.5 Standarde minimale de performaă pentru evaluarea competenţei: Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗ Competenţe transversaleStandarde minimale de performaă pentru evaluarea comp 6.CT1 7. CT2 8.CT3 Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale ∗∗ Se înscriu în gri descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat)

AN

(26)

Universitatea .................................. Facultatea ........................................... Domeniul fundamental …………………………. Domeniul de Studii ………. Programul de Studii………… Grila 1sElemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii∗∗ Denumirea calificării ..................................... Nivelul calificării .....................................

Ocupaţii posibile: Competenţe profesionale Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competenţelor profesionale∗∗

C7 C8 CUNOŞTINŢE 1. C7.1 C8.1 2. C7.2 C8.2 ABILITĂŢI 3. C7.3 C8.3 4. C7.4 C8.4 5. C7.5 C8.5 Standarde minimale de performaă pentru evaluarea competenţei: Descriptori de nivel ai competenţelor transversale∗∗ Competenţe transversale Standarde minimale de performaă pentru evaluarea comp 6.CT1 7. CT2 8.CT3 Se vor meiona maximum 3 competenţe: 2 competențe profesionale și una transversa. ∗∗ Se înscriu în gri descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat)

ANE

Referințe

DOCUMENTE SIMILARE

This study aimed to produce a nano silver-coated water-treatment polypropylene filter via the physical vapor deposition method using the Balzers 760 machine equipped with an

Glicogenul este singurul nutrient care poate fi catabolizat în anaerobioză pentru resinteza ATP; acest substrat energetic este, de aceea, de maximă importanĠă pentru

Then if the first experiment can result in any one of m possible outcomes and if, for each outcome of the first experiment, there are n possible outcomes of the second experiment,

Due to the fact that beyond the goal of this paper, our final goal is to identify CA rules that are able to successfully segment images, we intend to study the application of CA

Presupunand ca aplicatia server expune tipul CustomerService ca un obiect well-known , urmatorul cod din client poate fi folosit pentru a crea un proxy la obiectul

Numai instaurarea regimului de democraţie populară a îngăduit să funcţioneze la Cluj două universităţi: Universitatea, „Victor Babeş", pur- tind nUmele marelui om

(6)În cazul în care membrii CNATDCU din cadrul unei comisii de evaluare a unei teze de doctorat constată nerespectarea standardelor de etică profesională,

Hint (1): Define an indicator random variable representing whether the i-th ball fell into the first bin:.. X