“
Colegiul de redac ie:
Prof. univ. dr. Toader GHERASIM Prof. univ. dr. Dumitru BONTA
Prof. univ. dr. Dumitru Marius PARASCHIVESCU Prof. univ. dr. Willi P V LOAIA
Prof. univ. dr. Liviu DRUGU
Consiliul editorial/ Advisory Editors
Mugur IS RESCU, Guvernatorul B ncii Na ionale a României
Aman AGARWAL, vicepresident of Institute of Indian Finance, Delhi, India Anghel N. RUGIN , Northeastern University, USA
Basarab NICOLESCU, CNRS, Université Paris 6, Fran a & Universitatea Babes-Bolay, Cluj-Napoca, România Lorenzo MAGNANI, Universitatea din Pavia, Italia & Universitatea din Canton, China
Gerrit MEIJER, Maastricht University, The Netherlands Eiji FURUYAMA, Nihobashi Gakkan University, Japan Savvas SAVVIDES, Cyprus College, Cyprus
Thomas THIJSSEN, Via Nova Academy, Amsterdam, The Netherlands Katalin ILLES, Universitatea Anglia Ruskin, UK
Wolf Dieter KOHLBERG, Osnabruck, Germany
Diab M. AL-BADAYNEH, Universitatea Tehnic din Tafila, Jordan
Yolanda ANGULA PARRA, Centrul de Studii Genealogice i Culturale din Mexic i America Latin , Mexico Tudor MALECA, Universitatea Comercial Cooperatist , Chi in u, Republic of Moldova
Constantin POPESCU, Academia de Studii Economice, Bucure ti, România Dumitru ZAI , Universitatea „Al.I. Cuza“, Ia i, România
Dumitru BONTA , Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Constantin COJOCARU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Toader GHERASIM, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Neculai LUPU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Andreea MELNIC, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România
Marius PARASCHIVESCU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România Tatiana PUIU, Universitatea „George Bacovia“, Bac u, România
I.S.S.N.: 1454-5675
Editura Sedcom Libris este acreditat de Consiliul Na ional al Cercet rii tiin ifice din Înv mântul Superior (C.N.C.S.I.S.).
Redactori: Petru RADU, Alina HUCAI
Concep ia, realizarea tehnic a copertei i tehnoredactare computerizat : Alina ASANDEI Copyright © 2006, UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA“ BAC U i SEDCOM LIBRIS
Toate drepturile asupra prezentei edi ii sunt rezervate Editurii Sedcom Libris, Ia i i Universit ii „George Bacovia“, Bac u Reproducerea par ial sau integral a textelor, prin orice mijloc, precum i a graficii copertei, f r acordul scris al Editurii Sedcom Libris i al Universit ii „George Bacovia“, Bac u, este interzis i se va pedepsi conform legisla iei în vigoare.
Adresa Editurii Universit ii „George Bacovia“ Bac u:
Str. Pictor Aman, nr. 96, cod 600164, Bac u, România tel./fax: 0234.516.448, e-mail: [email protected]
Adresa Editurii Sedcom Libris: os. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Ia i, România Contact Editura: Tel.: +40.232.242.877; 234.582; 0742.76.97.72; fax: 0232.233.080 www.sedcom.ro; e-mail: [email protected]
CUPRINS
Scrisoare c tre cititori Liviu DRUGU 5
Letter to the readers Liviu DRUGU 7
Aplicarea legii penale în spa iu Gheorghe POPA 9
Reaching the Romanian social work professional standardisation by training specialists during university studies
George NEAM U 22
Shaping the practical role of a transdisciplinary higher education in (sustainable) transdevelopement
Liviu DRUGU , Toader GHERASIM, Camelia Mihaela CMECIU
29
Dreptul societ ilor comerciale în contextul
integr rii în Uniunea European Ionela Aurora BRATU 42 Interdisciplinarite dans la dynamique de la
terminologie touristique dans la langue française contemporaine
Nicoleta BOTEZ 48
Auditul i controlul în procesul managerial Dumitru BONTA 54 C i de manipulare prin discursul politic Florin-Mihai C PRIOAR 58 Advantages and disadvantages of face-to-
face business communication Mihaela TARULESCU 62
Particularit ile r spunderii disciplinare în
domeniul s n t ii Ioan CIOCHINA BARBU 68
Principiile dreptului mediului i
aplicabilitatea lor în turism Angelica COBZARU 83
Substan a, spiritul i corpul, în concep ia lui
Ion Petrovici tefan MUNTEANU 88
Tentativa, desistarea i împiedicarea
producerii rezultatului Gheorghe POPA 97
Ontos et logos dans une page de La Peste
de Camus Emilia MUNTEANU 104
Scrisoare c tre cititori,
Aceasta este cea de-a doua scrisoare pe care v-o adresez, în încercarea de a comunica i de a v stimula feedback-ul. Buletinul tiin ific, editat de Universitatea „George Bacovia“ din Bac u, România (www.ugb.ro) este o revist tiin ific inclus în Clasa valoric C (de c tre CNCSIS), structur specializat a Ministerului Educa iei i Cercet rii, dar declar , deschis c sloganul nostru continu s fie EXCELSIOR!. Desigur v vom informa imediat ce revista noastr va intra în Clasa Valoric B. Acest lucru se va datora, cu siguran , dumneavoastr , autorilor i cititorilor, dar i Comitetului Editorial. Cititorul atent va observa c în acest num r comitetul editorial s-a îmbog it cu nume de rezonan în spa iul academic mondial. Numele acestora merit s fie cunoscute de c tre dumneavoastr , i ve i fi mândri s lectura i o revist tiin ific citit de aceste renumite personalit i. Nume cum ar fi Basarab Nicolescu (Paris – Fran a i Cluj-Napoca – România), Lorenzo Magnani (Pavia – Italia i Canton - China), Diab M. Al-Badayneh (Iordania), Yolanda Angula Parra (Mexic), Aman Agarwal (India), Mugur Is rescu (Romania) i al ii sunt câteva dintre personalit ile marcante care au acceptat, recent, calitatea de membri al Consiliului Editorial. Propunerile i sugestiile sunt i vor fi mereu binevenite.
V rug m s ne trimite i recenzii de c r i atât ale dumneavoastr , cât i ale altor autori în dorin a de a disemina cât mai larg noi autori i cele mai recente apari ii, precum i idei noi.
„Idei noi“? Desigur, acestea sunt mereu a teptate în revist , dar este acum momentul s v inform m despre organizarea i g zduirea de c tre Universitatea „George Bacovia“, a celei de a 9-a Conferin e a ISINI (International Society for Intercommunication of New Ideas – Societatea Interna ional pentru Intercomunicarea de Idei Noi, Boston – USA), în perioada 22-26 August 2007. Pentru informa ii suplimentare, vizita i www.ugb.ro i www.ugb.ro/isini.
Numerele din 2008 ale Buletinului tiin ific vor con ine lucr ri prezentate cu ocazia acestui eveniment.
Num rul de fa cuprinde, în principal, lucr rile comunicate la conferin a tiin ific anual a Universit ii „George Bacovia“ din 2006, precum i lucr ri preg tite în mod special pentru acest num r sau prezentate în cadrul altor conferin e.
Stimate cititor, nu uita c a tept m propunerile, ideile i sugestiile tale în articole individuale sau colective.
Cu cele mai alese gânduri, Liviu DRUGU , Redactor- ef
Letter to the readers
This is the second letter I am writing to you as a continuous attempt to communicate with you and to stimulate your feed-back. The Scientific Bulletin, published by George Bacovia University from Bacau, Romania (www.ugb.ro) is Class C ranked journal (at CNCSIS – a specialized structure of the Ministry of Education and Research) and we openly declare that our slogan is still EXCELSIOR! Of course, you’ll be well informed when we are a Class B journal. That could be especially due to you and to our Editorial Advisory Committee as well. The attentive reader should observe that world wide recognized scholars accepted to be members of this committee. The names of the members of this committee deserve to be known by you. You’ll be proud to have in your hand a scientific journal that is read by these famous people as well... Names such as Basarab Nicolescu from Paris (France) and Cluj Napoca (Romania), Lorenzo Magnani from Pavia (Italy) and Canton (People’s Republic of China), Diab M. Al-Badayneh (Jordan), or Yolanda Angula Parra (Mexico), Aman Agarwal (India), Mugur Is rescu (Romania) are just some of the new recent members of our Advisory Editors. Their proposals and suggestions will be always welcome.
We ask you to send us book reviews both from you and from our readers just to spread out as large as possible new ideas, new authors and their newest books.
Did I say new ideas? Oh, then it is time to inform you about the coming 9th ISINI Conference hosted by George Bacovia University. This will be one of the most important events of our university in 2007. Simply, visit www.ugb.ro and www.ugb.ro/isini to find out that the International Society for Intercommunication of New Ideas (ISINI) located in Boston (USA) is co-organizing the 9th ISINI Conference with George Bacovia University.
The 2008 issues of Scientific Bulletin shall include papers presented at this event organized in August 2007.
Basically, the articles published in this issue are communicated at the Annual Conference organized by George Bacovia University in 2006, but also papers prepared especially for this issue or already presented to other Conferences as well.
Please, dear reader, note that we are waiting for your proposals, ideas and suggestions.
Best wishes, Liviu DRUGU Editor in Chief
Fiind emana ia voin ei de stat suverane i presupunând organizarea rela iilor de ap rare social împotriva criminalit ii, în primul rând, fa de proprii cet eni, legea penal are prin natura lucrului, un caracter teritorial, na ional1.
Legea penal î i extinde ac iunea în limitele unui teritoriu determinat, asupra c ruia statul respectiv î i exercit suveranitatea. Aplicarea legii penale pe un teritoriu, ca principiu de baz al aplic rii legii penale în spa iu, este o consecin direct a principiului general i absolut al suveranit ii. Orice lege penal , având drept scop ap rarea unit ii, independen ei, suveranit ii statului i a întregii ordini publice, î i extinde autoritatea pân unde se exercit teritoriul rii, în vederea ocrotirii valorilor fundamentale de care depinde existen a statului. Absolutizarea principiului teritorialit ii i limitarea aplic rii legii penale în spa iu, în func ie de cerin ele acestuia, nu ar face posibil reprimarea tuturor infrac iunilor, indiferent de locul comiterii lor, ceea ce ar duce la crearea unor situa ii de imunitate.
Astfel, dac cet enii unui anumit stat comit fapte în str in tate, care, dup legea na ional constituie infrac iuni, pe care legea str in nu le-a incriminat, ei nu vor putea fi tra i la r spundere în baza principiului teritorialit ii în acest stat, întrucât faptele comise nu constituie infrac iuni.
Faptele fiind incriminate în statul al c ror cet eni sunt f ptuitorii, pentru a se da
1 Giurgiu, Narcis (2000): Drept penal general, doctrin , legisla ie, jurispruden , Ia i, Editura Cantes, p. 88.
Gheorghe POPA 10
eficien maxim legii penale, s-a instituit principiul personalit ii, care d efect legii penale nu în raport cu locul s vâr irii infrac iunii, ci cu calitatea f ptuitorului, a subiectului infrac iunii.
De asemenea, se pot comite pe un teritoriu str in fapte îndreptate împotriva altui stat, care s nu fie incriminate de statul pe teritoriul c ruia s-au comis, ori, dac sunt incriminate, regimul de sanc ionare s nu fie acela i ca în legea apar inând statului v t mat, la care se adaug un interes diminuat de pedepsire a faptelor de c tre statul pe teritoriul c ruia s-au comis, fa de interesul vital al statului a c rui siguran a fost atins .
Pentru ca statul lezat s poat intervenii cu o ap rare eficace a intereselor sale, s-a consacrat principiul realit ii sau protec iunii reale, care extinde efectul legii penale nu legat de locul comiterii faptei, ci de necesitatea unei garan ii absolute a ap r rii statului asigurat numai prin aplicarea legii na ionale.
Sunt situa ii când cet enii str ini, dup comiterea infrac iunilor în str in tate, se refugiaz pe teritoriul altui stat, cet eni a c ror extr dare nu se cere, sau nu poate fi acordat . Imperativul sanc ion rii tuturor infrac iunilor cere tragerea la r spundere penal i a acestei categorii de persoane, care nu se poate face de c tre statul pe teritoriul c ruia s-au refugiat, în baza principiului teritorialit ii, a personalit ii sau a realit ii, fapt care a impus instituirea altui principiu, denumit al universalit ii2. Pe lâng aceste principii consacrate în Codul penal, institu ia extr d rii completeaz reglementarea privitoare la aplicarea legii în spa iu.
Principiul teritorialit ii este principiul de baz în cadrul aplic rii legii penale în spa iu, consacrat în art. 3 C. pen., potrivit c ruia legea penal se aplic tuturor infrac iunilor s vâr ite pe teritoriul rii f r s intereseze calitatea celor ce le comit, care pot fi cet eni români, persoane ce domiciliaz în România sau cet eni str ini, întrucât prin faptele s vâr ite se aduce atingere valorilor sociale ocrotite de legea penal i întregii ordini de drept. ]n cazul s vâr irii faptelor de c tre cet eni str ini sau persoane care nu domiciliaz în România, condi iile de tragere la r spundere penal , de aplicare i executare a sanc iunilor sunt cele prev zute de legea român , f r s intereseze reglementarea statului c ruia apar ine f ptuitorul.
2.1 No iunea de teritoriu în sensul legii penale
No iunea de teritoriu în accep iunea legii penale are un sens mai larg decât no iunea de teritoriu în sens geografic. Având un con inut cu o sfer de cuprindere mai mare, aceast no iune a fost definit în art. 142 C. pen., care stabile te c „Prin termenul teritoriu din expresiile <teritoriul României> i <teritoriul rii> se în elege întinderea de p mânt i apele cuprinse între frontiere, cu subsolul i spa iul aerian, precum i marea teritorial cu solul, subsolul i spa iul aerian al acesteia". Din precizarea no iunii de teritoriu, rezult c acesta cuprinde: suprafa a terestr , apele interioare, marea teritorial , subsolul teritoriului terestru i acvatic i spa iul aerian de deasupra teritoriului terestru i acvatic (al apelor interioare i m rii teritoriale).
a. Prin suprafa terestr (solul) se în elege întinderea de p mânt cuprins între frontierele politico-geografice ale statului. Limitele suprafe ei terestre, adic limitele frontierelor de stat, sunt stabilite prin tratate de frontier încheiate de statul nostru cu statele vecine.
b. Apele interioare sunt apele curg toare (fluvii, râuri), sau st t toare (lacuri, b l i), cuprinse între frontierele politico-geografice ale statului, precum i apele maritime
2 Zolyneak, M ria Michinici, M ria Ioana (1999): Drept penal, Partea general , Ia i, Editura Funda iei
"Chemarea", p. 51.
Aplicarea legii penale în spa iu 11 interioare3. Regimul juridic al apelor interioare este stabilit de statul c ruia apar in.
c. Marea teritorial este fâ ia de ap din mare care m rgine te suprafa a terestr i se întinde de-a lungul litoralului statului, fiind supus suveranit ii sale. Statul nostru a stabilit l imea m rii teritoriale la 12 mile marine (22.224 m).
d. Subsolul teritoriului terestru i acvatic (al apelor interioare i al m rii teritoriale) este format din zona subteran având o întindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat cu o adâncime conceptual indeterminat , practic limitat de posibilitatea real a omului de explorare, în condi iile tehnicii actuale.
e. Spa iul aerian este spa iul de deasupra teritoriului terestru, al apelor interioare i a m rii teritoriale ce se întinde în în l ime pân la limita spa iului cosmic.
F r a include în no iunea de teritoriu navele i aeronavele române, întrucât ar fi o construc ie for at i artificial , Codul penal prevede în art. 143 c o infrac iune este s vâr it pe teritoriul rii i atunci când este comis pe o nav sau aeronav român , desigur, când aceasta se afl în afara apelor teritoriale sau a spa iului aerian român.
2.2 Locul s vâr irii infrac iunii
Teoriile formulate în literatur privind locul s vâr irii infrac iunii.
S vâr irea infrac iunii implic , de regul , realizarea ac iunii i producerea rezultatului în acela i loc, considerat loc al comiterii faptei. Este posibil, îns , ca ac iunea s se s vâr easc pe teritoriul României, iar rezultatul s se produc pe teritoriul altui stat, sau viceversa. În acest caz, se pune problema dac locul s vâr irii infrac iunii trebuie considerat cel al realiz rii ac iunii, ca având preponderen în s vâr irea faptei, sau al producerii rezultatului, ori f r a se stabili o prevalen a unui element fa de cel lalt, s se considere ca loc al s vâr irii faptei atât locul comiterii ac iunii, cât i cel al producerii rezultatului, permi ând, astfel, interven ia legii penale în toate etapele de comitere a faptei penale.
În literatura penal , s-au elaborat mai multe teorii asupra locului comiterii infrac iunii, fundamentate pe caracterul prioritar dat, fie elementului obiectiv, fie celui subiectiv al infrac iunii.
În acest sens, s-a formulat teoria ac iunii, în concep ia c reia locul comiterii infrac iunii este acela al s vâr irii ac iunii, ca element material al faptei penale, f r s intereseze locul unde s-a produs rezultatul d un tor.
Aceast teorie las descoperite unele situa ii, destul de numeroase, ca acelea a infrac iunilor formale sau care se refer la tentativ 4.
Teoria preponderen ei fixeaz locul comiterii infrac iunii în func ie de locul unde s-a comis cel mai important act pentru realizarea infrac iunii, actul care are eficien a cea mai mare în cadrul activit ii infrac ionale.
O alt concep ie este aceea a ilegalit ii care consider c locul s vâr irii infrac iunii este acolo unde s-a comis prima activitate pedepsibil (acte preparatorii sau tentative incriminate) care învedereaz o vinov ie suficient pentru a atrage r spunderea penal .
În sfâr it, o teorie de factur subiectiv , a voin ei infractorului, consider c locul comiterii infrac iunii este acela unde infractorul a în eles, a voit s se produc rezultatul, chiar dac acesta a avut loc pe alt teritoriu.
Teoriile schi ate, prin absolutizarea criteriilor singulare ce stau la baza lor, se dovedesc a fi înguste i, de aceea, insuficiente în rezolvarea tuturor situa iilor practice.
Cea mai cunoscut teorie, care domin literatura i legisla ia penal , întrucât face posibil interven ia represiunii pe toat perioada de desf urare a infrac iunii, este a ubicuit ii5.
3 Legea nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al m rii teritoriale i a zonei contigue ale României, Monitorul Oficial al României, anul II nr. 99 din 9 august 1990.
4 Narcis Giurgiu, op. cit, p. 91.
5 ubique = pretutindeni.
Gheorghe POPA 12
Potrivit acestei teorii, locul s vâr irii infrac iunii este considerat locul unde s-a comis cel pu in un act de executare, o parte din ac iunea ilicit , sau locul unde s-a produs rezultatul infrac ional. Concep ia ubicuit ii, în acord cu nevoile represiunii care trebuie s intervin în oricare din momentele de comitere a infrac iunii, d eficien legii penale pe toat întinderea desf ur rii infrac iunii, pretutindeni unde s-au realizat – actul de executare, ac iunea, rezultatul – care pot fi situate spa ial pe teritorii diferite.
Teoria ubicuit ii a fost i este consacrat i în legisla ia penal român . A fost consacrat în Codul penal anterior în art. 6 alin. 3, iar în actualul cod în art. 143, alin. 2, care prevede c „infrac iunea se consider s vâr it pe teritoriul rii i atunci când pe acest teritoriu ori pe o nav ori aeronav român , s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infrac iunii“.
Potrivit acestei concep ii, o infrac iune se consider s vâr it pe teritoriul rii noastre nu numai când ac iunea i rezultatul au avut loc pe teritoriul României sau pe o nav ori aeronav român , situa ie care nu comport discu ii, ci i atunci când pe acest teritoriu sau pe o nav sau aeronav român s-a efectuat un act de executare ori s-a produs rezultatul infrac iunii.
În lumina acestei concep ii pot fi rezolvate unele situa ii mai complicate, legate de particularitatea ori structura unor anumite infrac iuni, cum sunt infrac iunile continui, continuate i, de obicei, ori de participa ie, când actele de cooperare s-au realizat pe teritorii diferite.
Legea penal român se aplic , a adar, infrac iunilor s vâr ite pe teritoriul rii noastre, indiferent de calitatea celui ce le-a s vâr it — român sau str in – sau de rolul jucat în s vâr irea lor. Sanc ionarea str inului nu este condi ionat de incriminarea faptei în legea str in (dubla incriminare) fiind suficient ca fapta s fie prev zut de legea penal român 6.
Cet enii str ini care au s vâr it infrac iuni în România nu se vor prevala de invocarea necunoa terii legii penale (eroare de drept) sau de dispozi iile mai favorabile, existente în legea na ional , ca pedeaps mai blând sau alt sanc iune, de drept penal de o factur atenuat coercitiv , prev zut de legea str in , în cazul incrimin rii aceleia i infrac iuni, de interven ia unei legi de dezincriminare sau amnistie etc.
Dimpotriv , aplicându-se legea penal român , aceasta va ac iona în complexul reglement rilor sale aplicabile cazului concret, sub aspectul condi iilor de incriminare, a aplic rii i execut rii pedepsei principale i complementare, a aplic rii m surilor de siguran . Dispozi iile unei legi de dezincriminare, amnistie sau gra iere se vor aplica i faptelor penale s vâr ite de cet eni str ini, care se încadreaz în cerin ele actelor de clemen sau de abolire a incrimin rii.
2.3 Excep ii de la principiul teritorialit ii
De i, legea penal român se aplic tuturor infrac iunilor s vâr ite în limitele teritoriale ale statului nostru, sunt totu i situa ii când se comit infrac iuni pe teritoriul rii, de c tre anumite categorii de cet eni str ini, fa de care legea penal r mâne inoperant . Codul penal reglementeaz aceste situa ii în art. 8, care prevede c „Legea penal nu se aplic infrac iunilor s vâr ite de c tre reprezentan ii diplomatici ai statelor str ine sau de alte persoane, care, în conformitate cu conven iile interna ionale, nu sunt supuse jurisdic iei penale a statului român.“
Codul penal, în dispozi ia citat , face referiri la dou categorii de persoane, asupra c rora nu se poate întinde jurisdic ia organelor noastre judiciare i anume, „reprezentan i diplomatici“ i „alte persoane“. Categoriile exceptate de la aplicarea legii penale române sunt determinate prin conven ii interna ionale, cum, de altfel, stabile te îns i legea7.
6 Bulai, Constantin (1992): Drept penal român, Partea general , vol. I, Bucure ti, Casa de Editur i Pres ansa, SRL.
7 În acest sens, Conven ia de la Viena cu privire la rela iile diplomatice, din 18 aprilie 1961, ratificat de
Aplicarea legii penale în spa iu 13 În temeiul lor, reprezentan ii diplomatici nu pot fi re inu i, aresta i, judeca i de c tre organele judiciare ale statului în care au fost acredita i. De i, fapta s vâr it constituie infrac iune, aceste persoane nu pot fi supuse jurisdic iei organelor statului în care î i înde- plinesc misiunea, datorit calit ii sau situa iei pe care o de in în acea ar . De asemenea, localul, sediul reprezentan elor diplomatice sunt inviolabile. Organele statului de re edin nu pot p trunde în localurile reprezentan elor diplomatice în vederea efectu rii unor perchezi ii sau acte de urm rire, f r consim mântul efului misiunii diplomatice.
Dac împotriva reprezentan ilor diplomatici nu se poate porni urm rirea penal în cazul s vâr irii infrac iunilor, întrucât se bucur de imunitate jurisdic ional , ci pot fi declara i, în atare situa ii persona non grata, urmând a fi rechema i în ar , potrivit uzan elor diplomatice de c tre statul reprezentat. Imunitatea de jurisdic ie acordat de c tre lege, acestor persoane nu trebuie în eleas ca o cauz de înl turare a r spunderii penale, de imunitate; faptele continu s r mân infrac iune, cu posibilitatea tragerii la r spundere penal de c tre organele judiciare ale statului c ruia apar ine f ptuitorul.
O reglementare asem n toare s-a dat statului membrilor misiunilor diplomatice, cu sublinierea c membrii misiunilor diplomatice se bucur de o imunitate general , pe când cei ai misiunilor consulare, de o imunitate par ial , ce prive te actele s vâr ite în exer- citarea func iilor consulare8.
Pe lâng reprezentan ii diplomatici, legea prevede i alte persoane ce nu pot fi supuse jurisdic iei penale a statului român, din categoria c rora fac parte efii statelor str ine afla i în ara noastr sau în trecere prin ara noastr , efii guvernelor str ine i alte persoane oficiale a c ror statut juridic este stabilit prin conven ii interna ionale.
În cazul infrac iunilor s vâr ite la bordul navelor sau aeronavelor str ine, aflate pe teritoriul rii noastre se impun urm toarele distinc ii:
- în cazul navelor sau aeronavelor militare, care se afl pe teritoriul statului nostru (în porturile sau aeroporturile române ti, în apele teritoriale române), cu aprobarea guvernului român, infrac iunile s vâr ite la bordul acestor nave sau aeronave nu cad sub jurisdic ia organelor statului român9;
- în ce prive te infrac iunile s vâr ite la bordul navelor comerciale, când se afl pe teritoriul României sau în cazul s vâr irii unor infrac iuni de c tre personalul acestor nave pe teritoriul rii noastre, se aplic legea penal român de c tre organele noastre judiciare. Fa de aceste situa ii ac ioneaz principiul teritorialit ii, a a cum rezult din art.
17 alin. l din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al m rii teritoriale i a zonei continue ale României (Buletinul Oficial al României nr. 99 din 9 august 1990). Aceast lege prevede o excep ie, când nu se aplic legea penal român i anume în situa ia când s-au s vâr it infrac iuni la bordul navelor comerciale aflate în trecere prin marea teritorial . Legea penal român i organele jurisdic ionale române intervin i în aceast situa ie, când s-au s vâr it infrac iuni la bordul navelor comerciale, în urm toarele condi ii:
a. infrac iunea a fost s vâr it de un cet ean român sau de o persoan fizic f r cet enie care are domiciliul în România;
b. infrac iunea este îndreptat împotriva intereselor României, a unui cet ean român sau a unei persoane rezidente în România;
c. infrac iunea este de natur s tulbure ordinea i lini tea public în ar sau ordinea în marea teritorial ;
d. exercitarea jurisdic iei române este necesar pentru reprimarea traficului ilicit de statul nostru în 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 89 din 4 iulie 1968. Excep iile prev zute în art. 8 privesc nu numai aplicarea legii penale dup principiul teritorialit ii, ci i dup celelalte principii, realit ii i universalit ii.
8 Decretul nr. 481 din 20 decembrie 1971 pentru aderarea rii noastre la Conven ia de la Viena cu privire la rela iile consulare, art. 43 pct. 1, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 26 ianuarie 1972.
9 Maria Zolzneak, Maria Ioana Nichinici, op. cit, p. 57.
Gheorghe POPA 14
stupefiante;
e. s-a cerut în scris asisten a autorit ilor române de c pitanul navei sau de un agent diplomatic ori func ionar consular al statului al c rui pavilion este arborat de nav .
Pe cale de conven ii interna ionale nu sunt supuse jurisdic iei statului român nici trupele str ine sta ionate pe teritoriul României sau în trecere pe acest teritoriu; de regul , se aplic legea statului c ruia apar in acele trupe. Prin conven ii bilaterale se stabile te regimul juridic al trupelor sta ionate sau în trecere pe un teritoriu str in,
Infrac iunilor s vâr ite în str in tate li se aplic legea penal român în baza principiilor personalit ii, realit ii i universalit ii, denumite în literatur principii comple- mentare, prin a c ror interven ie se acoper limitele ac iunii legii penale în spa iu impuse de principiul teritorialit ii.
3.1. Principiul personalit ii legii penale
Aplicarea legii penale române pentru principiul personalit ii are loc în cazul s vâr irii infrac iunilor în str in tate de c tre un cet ean român sau o persoan f r cet enie care domiciliaz în ara noastr . Consacrat în art. 4 C. pen., principiul personalit ii impune o conduit conform cu legea cet enilor români i str ini care au domiciliul în ara noastr , nu numai când se afl în ar , ci i în cazul deplas rii lor în str in tate.
Acest principiu în literatura penal , a fost cunoscut sub denumirea de principiul na ionalit ii sau al cet eniei. O asemenea formulare a condi iilor de reglementare a legisla iei române este necorespunz toare, întrucât codul nu limiteaz aplicarea legii penale române numai la cet enii români, ci o extinde i asupra persoanelor domiciliate în România.
Pentru aplicarea legii penale române dup principiul personalit ii, se cer întrunite mai multe condi ii, unele referitoare la fapte, altele la persoana f ptuitorului.
3.1.1. Condi ii referitoare la fapt
Legea penal cere ca infrac iunea s se fi s vâr it în afara teritoriului rii. Formularea de „s vâr irea unei infrac iuni“ trebuie în eleas în sensul art. 144 C. pen., adic o infrac iune consumat , o tentativ pedepsibil sau un act de cooperare la s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal român (coautorat, instigare sau complicitate).
A a cum rezult din interpretarea art. 4 C. pen., fapta s vâr it în afara teritoriului rii se cere s fie infrac iune potrivit legii penale române. Actualul Cod penal nu mai impune condi ia dublei incrimin ri, adic a incrimin rii faptei s vâr ite ca infrac iune atât în legea na ional , cât i în legea statului unde a avut loc. Dac , dup s vâr irea faptei în str in tate, intervine o lege de dezincriminare în statul nostru, urm rirea penal nu va mai începe, iar dac a început, va înceta. în cazul în care fapta este incriminat i de legea str in , tragerea la r spundere penal se face în condi iile prev zute de legea român , f r a se putea invoca, de c tre cet eanul român, dispozi iile mai favorabile, care, eventual, ar exista în reglementarea str in . Dezincriminarea faptei, intervenit în statul str in, nu profit infractorului român sau str in, domiciliat în ar , întrucât nu intereseaz reglementarea dat de statul str in i nici modific rile intervenite în acea legisla ie.
Dac f ptuitorul a fost judecat în str in tate i a executat pedeapsa pronun at de instan a str in , în cazul în care acela i cuantum a fost pronun at i de instan a român , cele dou raporturi juridice s-au stins în acela i timp. Admi ând c instan a român a pronun at o pedeaps mai mare, ceea ce a executat în str in tate se va deduce din pedeapsa pronun at de organul de judecat din ara noastr (art. 89, C. pen.), urmând ca f ptuitorul s execute restul de pedeaps , cu condi ia s nu fi intervenit amnistia, gra ierea
Aplicarea legii penale în spa iu 15 sau alt cauz de înl turare a r spunderii penale, potrivit legii penale române.
În ipoteza în care, pentru fapta s vâr it în str in tate, legea penal român subordoneaz pornirea procesului penal de plângere prealabil a p r ii v t mate i o astfel de plângere nu s-a f cut, urm rirea penal nu poate începe datorit nerealiz rii condi iei impuse de lege. Dac aceast fapt este incriminat i în legea str in , iar pornirea procesului penal se face din oficiu, fapta va fi urm rit în baza legii str ine.
3.1.1. Condi ii privitoare la persoan
F ptuitorul, potrivit legii, trebuie s fie cet ean român sau str in domiciliat în România.
În privin a urm ririi, legea nu prevede vreo condi ie legat de prezen a infractorului în ar (art. 237 alin. 4, art. 254 C. proc. civ. i art. 177 alin. penultim, C. proc. civ., combinat cu art. 291 C. proc. civ.). Dispozi iile procedurale (art. 10, C. proc. pen.) nu înscriu printre cazurile care implic punerea în mi care sau exercitarea ac iunii penale i lipsa f ptuitorului.
3.2. Principiul realit ii legii penale
Potrivit principiului realit ii (sau al protec iei reale) consacrat în art. 5, C. pen., legea penal român se aplic infrac iunilor s vâr ite în afara teritoriului rii, contra statului român sau contra vie ii unui cet ean român, ori prin care s-a adus o v t mare grav integrit ii corporale sau s n t ii unui cet ean român, când sunt s vâr ite de un cet ean str in sau o persoan f r cet enie care nu domiciliaz pe teritoriul rii. Aplicarea legii penale, în baza acestui principiu se justific de necesitatea ap r rii acestor valori împotriva faptelor comise în str in tate de str ini. Principiul a mai fost denumit al na ionalit ii (cet eniei) pasive.
Aplicarea legii penale române în temeiul principiului realit ii cere acumularea mai multor condi ii, privitoare la fapt , la persoana f ptuitorului i la urm rire.
3.2.1. Condi ii privitoare la fapt
Ca i în cazul aplic rii legii penale române în conformitate cu celelalte principii adiacente principiului teritorialit ii i principiului realit ii impune ca fapta s fie s vâr it în str in tate, cu aceea i men iune, ca întreaga activitate i rezultatul s se fi produs pe teritoriul str in.
Din reglementarea dat principiului realit ii de actualul Cod penal, rezult c nu orice infrac iune s vâr it în str in tate, de categoriile de persoane indicate, prin care se vat m interesele statului român, se poate sanc iona în baza principiului realit ii, ci numai infrac iunile limitativ indicate de lege, art. 5 C. proc. pen., prevede, în acest sens, infrac iunile contra statului, respectiv faptele penale cuprinse în Titlul I, al P r ii speciale a Codului penal, iar în ce prive te infrac iunile ce pot fi comise împotriva cet enilor români, legea indic numai infrac iunile contra vie ii unui cet ean român (infrac iunea de omor — art. 174 C. pen.) sau prin care s-a adus o v t mare grav a integrit ii corporale sau s n t ii acestuia (art. 182, 184 C. pen.). În aceste cazuri, legea penal se aplic fie c este vorba de o infrac iune consumat sau o tentativ , ori de comiterea acestor fapte de c tre cet enii str ini în calitate de autor, instigator sau complice.
Legea fiind limitativ în ce prive te indicarea infrac iunilor, înseamn c pentru celelalte categorii de infrac iuni prin care se pot v t ma interesele statului român, ce nu fac parte din cele prev zute în art. 5 (falsificarea de monede – art. 282 C. pen., falsificarea de timbre, m rci sau bilete de transport – art. 283 C. pen. etc.) sau interesele unui cet ean român (lovirea – art. 180 C. pen., lipsirea de libertate în mod ilegal – art. 189 C. pen., insulta – art. 205 C. pen., calomnia – art. 206 C. pen. etc.) precum i infrac iuni împotriva patrimoniului (furtul – art. 208 C. pen., abuzul de încredere – art. 213 C. pen., în el ciunea
Gheorghe POPA 16
— art. 215 C. pen., distrugerea – art. 217 C. pen. etc.), s vâr ite în str in tate de români, se va aplica legea penal român potrivit principiului universalit ii, în condi iile prev zute de lege, care constituie cadrul s u de aplicare.
Pentru categoria de fapte incluse în sfera de ac ionare a principiului realit ii, legea nu cere condi ia dublei incrimin ri. În cazul în care în legea str in sunt incriminate unele fapte, nu intereseaz regimul lor de sanc ionare. Apari ia unor legi de dezincriminare sau amnistie în statul str in nu produce consecin e juridice în raport cu faptele comise, efect subsecvent al lipsei condi iei dublei incrimin ri. S vâr indu-se fapte prin care se vat m statul român (dac se constat dubla incriminare) sau dreptul la via al unui cet ean român, sanc iunea aplicat de instan a român va fi mai mare, întrucât legea român a ac ionat în ap rarea unui interes propriu, a a c , în cazul judec rii i sanc ion rii acestor fapte în str in tate i a execut rii pedepsei, ceea ce s-a executat se va deduce din pedeapsa aplicat de instan a român , potrivit art. 89 C. pen.
3.2.2.Condi ia privitoare la persoana f ptuitorului
F ptuitorul, a a cum prevede legea, trebuie s fie cet ean str in sau str in care nu domiciliaz pe teritoriul rii.
3.2.3. Condi ia privind urm rirea
Ca i în situa ia principiului personalit ii, legea nu reclam prezen a infractorului pe teritoriul rii noastre pentru a se porni urm rirea penal . Potrivit dispozi iei Codului de procedur penal , punerea în mi care sau exercitarea ac iunii penale ori desf urarea urm ririi penale nu sunt împiedicate de lipsa infractorului (art. 10, 237, alin. 4 i 254 C. proc. pen.).
Legea penal condi ioneaz îns punerea în mi care a ac iunii penale de autorizare prealabil a Procurorului General (art. 4, alin. 2). Dac sunt satisf cute condi iile legii, are loc judecata pentru infrac iunile comise în str in tate, iar în situa ia în care, într-o anumit împrejurare, f ptuitorul va fi descoperit pe teritoriul rii noastre sau va fi ob inut extr darea, va fi supus la executarea pedepsei, sc zându-se durata din pedeapsa executat în str in tate, pentru aceea i infrac iune (art. 89 C. pen.), cu condi ia s nu fi operat prescrip ia sau alte cauze de înl turare a r spunderii penale potrivit legii penale române. Amnistierea faptei în str in tate, condamnarea i stingerea execut rii pedepsei prin gra iere sau alte cazuri prev zute de legea rii unde a fost condamnat f ptuitorul, nu produc nici o consecin juridic în raport cu legea român .
3.3. Principiul universalit ii legii penale
În baza principiului universalit ii consacrat de art. 6 Cod penal, legea penal român se aplic oric ror fapte s vâr ite în str in tate, cu excep ia celor prev zute de art. 5, C. pen., de c tre un cet ean str in sau de o persoan f r cet enie care nu domiciliaz în România.
Reglementarea cuprins în art. 6 prevede, în primul rând, posibilitatea aplic rii legii penale române faptelor s vâr ite de categoriile de persoane indicate, îndreptate împotriva intereselor statului român, sau ale unui cet ean român, altele decât cele enumerate limitativ în art. 5 C. pen., precum i infrac iuni care au lezat interesele unui stat str in sau ale cet enilor str ini. Ac iunea legii penale i în acest caz se explic prin solidaritatea statului nostru cu celelalte state, în lupta împotriva fenomenului infrac ionalit ii, în vederea dezideratului general al reprim rii tuturor infrac iunilor, oriunde ar fi locul lor de comitere.
Aplicarea legii penale potrivit principiului universalit ii presupune realizarea cumulativ a urm toarelor condi ii:
Aplicarea legii penale în spa iu 17 3.3.1.Condi ii privitoare la fapte
Aceea i condi ie întâlnit i în aplicarea celorlalte principii – s vâr irea faptei în str in tate – este cerut i de reglementarea principiului universalit ii, faptele s vâr ite în str in tate, când privesc interesele statului român sau ale cet enilor români, trebuie s fie altele decât cele prev zute în art. 5 C. pen., întrucât în cazul comiterii lor legea penal se aplic conform principiului realit ii. Se pot aminti falsificarea de moned , falsificarea de timbre, m rci sau bilete de transport . a. (când privesc interesele statului român) sau infrac iunile de lovire, calomnie, insult , furt, tâlh rie, în el ciune (când privesc persoana sau proprietatea ei).
O condi ie referitoare la fapt , care nu este cerut de nici un principiu complementar de aplicare a legii penale în spa iu, este aceea a dublei incrimin ri.
Legea (în art. 6, lit. „a“) cere ca fapta s fie prev zut ca infrac iune i de legea penal a rii unde a fost s vâr it . Condi ia dublei incrimin ri trebuie s fie realizat în orice ipotez de comitere a faptei — infrac iune consumat sau tentativ . Dezincriminarea faptei pe teritoriul statului c ruia s-a comis face s dispar condi ia dublei incrimin ri i pe cale de consecin , posibilitatea tragerii la r spundere penal (ca i în cazul dezincrimin rii intervenit în statul român).
3.3.2. Condi ia privitoare la persoan
Aceea i condi ie cerut de principiul dezvoltat în cele ce preced , ca fapta s fie s vâr it de un cet ean str in sau de o persoan care nu domiciliaz în România este prev zut i de reglementarea principiului universalit ii, fiind necesar întrunirea în momentul s vâr irii infrac iunii.
3.3.3. Condi ia privitoare la urm rire
Spre deosebire de principiul personalit ii i realit ii, a c ror reglementare permite judecarea i condamnarea în lipsa infractorului, principiul universalit ii impune cerin a ca f ptuitorul s fie prezent în ar (art. 6, lit. „b“), o prezen voluntar .
Dac infrac iunile comise în str in tate au v t mat interesele statului român sau ale unui cet ean român, infractorul poate fi judecat i în cazul când s-a ob inut extr darea lui în urma cererii f cute de statul român statului str in, pentru remiterea infractorului, în vederea urm ririi i judec rii.
Urm rirea i judecarea nu pot avea loc dac , potrivit legii statului unde infractorul a comis fapta, exist vreo cauz care împiedic punerea în mi care a ac iunii penale, cum ar fi lipsa plângerii prealabile a persoanei v t mate sau sesizarea ori autorizarea unui anumit organ al statului român, ori exist vreo cauz care împiedic continuarea procesului penal (amnistia). De asemenea, dac în legea statului str in exist o cauz care împiedic executarea pedepsei (prescrip ia) sau pedeapsa a fost executat , ori considerat executat , raportul juridic penal se stinge. Este posibil ca aceea i fapt s vâr it în statul str in s fi fost judecat în acel stat i s fi atras o condamnare.
Dac pedeapsa pronun at nu a fost executat sau executarea ei numai par ial , instan ele noastre vor proceda la recunoa terea hot rârii str ine potrivit dispozi iilor legii române (art. 519, art. 521 C. proc. pen.) cu urm toarele consecin e: dac pedeapsa este executat numai în parte, f ptuitorul va fi obligat la executarea restului de pedeaps , deducându-se, potrivit art. 89 C. pen., partea din pedeapsa executat în str in tate.
Gheorghe POPA 18
4. Extr darea
4.1. No iunea extr d rii
Extr darea, ca act bilateral intervenit între dou state, const în remiterea unui infractor sau condamnat de c tre statul solicitat, pe teritoriul c ruia s-a refugiat acesta, statului solicitant, în vederea judec rii sau execut rii pedepsei10.
Din defini ia dat , rezult c extr darea, ca act bilateral de asisten juridic interna ional , presupune o cerere de extr dare din partea statului interesat, care, în terminologia consacrat , poart denumirea de extr dare activ , pe de o parte, i remiterea infractorului de c tre statul pe teritoriul c ruia se afl acesta, denumit extr dare pasiv , pe de alt parte.
Asupra naturii juridice a institu iei extr d rii, în evolu ia sa istoric , în literatura de specialitate s-au formulat concep ii diferite.
Într-o prim concep ie, s-a sus inut c extr darea este un act cu caracter exclusiv guvernamental, dreptul de decizie asupra cererii de extr dare fiind în puterea guvernului statului solicitat; sistemul bazat pe aceast concep ie s-a numit guvernamental sau politic.
Cea de-a doua orientare, recunoscând complexitatea institu iei extr d rii, a învederat c nu se poate neglija activitatea organelor judiciare chemate a se pronun a asupra realiz rii condi iilor cerute de lege pentru a se admite extr darea, dup cum nu se poate neglija faptul c extr darea pune fa în fa dou state, dou suveranit i, de unde rolul guvernului de a decide în ultim instan , asupra cererii de extr dare; aceast concep ie st la baza sistemului denumit mixt, potrivit c ruia extr darea are un caracter juris- dic ional, prin competen a organelor judiciare care verific întrunirea condi iilor extr d rii i un caracter politic, prin acordarea dreptului de a se pronun a asupra admiterii sau respingerii extr d rii.
Concep iile exprimate în literatur , cunoscute sub denumirea de sistem guvernamental, judiciar i mixt – în ordinea enun rii – i-au g sit consacrarea pe plan legislativ.
În reglementarea institu iei extr d rii prin Legea nr. 4/1971 i a conven iilor de asisten juridic încheiate de statul nostru cu alte state, extr darea a avut un caracter mixt (sistemul mixt), jurisdic ional i politic. Caracterul jurisdic ional rezulta din competen a organelor judiciare de a verifica întrunirea condi iilor de fond i form prev zute de lege pentru admiterea extr d rii, iar caracterul politic se eviden ia din dreptul guvernului de a pronun a, în cazul hot rârii date de instan ele de judecat , asupra oportunit ii extr d rii.
Guvernul hot ra asupra admiterii sau respingerii cererii de extr dare, întrucât prin Constitu ia din 1991, în art. 19 pct. 3 se prevede c : „... extr darea se hot r te de justi ie“, se impune precizarea c s-a schimbat natura juridic a extr d rii, în sensul c dintr-un act cu caracter complex, politico-juridic, a devenit un act cu caracter jurisdic ional, ceea ce înseamn înlocuirea sistemului mixt cu cel jurisdic ional. Deoarece art. 150 din Constitu ia României prevede c legile i toate actele normative r mân în vigoare, în m sura în care nu contravin Constitu iei, rezult din dispozi iile art. 23, alin. 1-3 din Legea nr. 4/1971 privitoare la extr dare trebuie considerate abrogate implicit, în m sura în care nu corespund prevederilor constitu ionale referitoare la organul care hot r te asupra admiterii cererii de extr dare.
4.2. Izvoarele juridice ale extr d rii
Actualul Cod penal nu cuprinde norme privind condi iile extr d rii. Codul penal cuprinde îns un text, art. 9, care prevede c „Extr darea se acord sau poate fi solicitat pe baz de conven ie interna ional , pe baz de reciprocitate i în lipsa acestora, în
10 Mitrache, Constantin (1996): Dreptul penal Partea general , Bucure ti, Editura ansa SRL, p. 64.
Aplicarea legii penale în spa iu 19 temeiul legii“. Textul citat prevede doar izvoarele juridice ale extr d rii i ordinea de func ionare a acestora. Fiind un act bilateral între state, este firesc, a a cum prevede legea, ca sursa normativ principal , cu caracter prioritar, s o constituie conven iile interna ionale încheiate de statul nostru cu alte state. Astfel, s-au încheiat asemenea conven ii i tratate cu o serie de state, dintre care se pot aminti: tratatul dintre România i Albania privind asisten a juridic în cauzele civile, familiale i penale, Buletinul Oficial din 4 ianuarie 1961; tratatul dintre România i Bulgaria, Buletinul Oficial din 31 martie 1959;
tratatul dintre România i Republica Ceh i Slovac , Buletinul Oficial nr. 6 din 18 februarie 1959; Conven ia de asisten juridic în materie civil i penal între România i Grecia, Buletinul Oficial nr. 78 din 3 iunie 1973; Conven ia dintre România i Italia, Buletinul Oficial nr. 77 din anul 1973; Conven ia dintre România i Maroc din 30 august 1972; Conven ia dintre România i Tunisia, Buletinul Oficial nr. 11 din 29 ianuarie 1972;
Conven ia dintre România i Turcia, Buletinul Oficial nr. 93 din 29 iulie 1970; Conven ia dintre România i Belgia, Buletinul Oficial nr. 34-35 din 23 aprilie 1977; i altele. În lipsa conven iilor interna ionale, extr darea poate fi acordat în baza declara iilor de reciprocitate. Prin declara ie de reciprocitate se în elege angajamentul pe care îl ia statul care solicit extr darea unei persoane, fa de statul solicitat, c , în cazul în care va admite cererea de extr dare, va solu iona favorabil o eventual cerere de extr dare de acela i fel, pe care o va formula statului solicitat.
În ordinea surselor normative indicate în art. 9 C. pen., urmeaz legea care intr în ac iune în absen a primelor dou categorii de izvoare preferate. Reglementarea extr d rii, în prezent, s-a f cut pe calea unei legi speciale, nr. 4/197111 care prevede condi iile de fond ale extr d rii i procedura acesteia.
4.3. Condi iile extr d rii12
Pentru admiterea extr d rii, se cer întrunite anumite condi ii care se refer la fapt , la pedeaps i la persoan .
4.3.1. Condi ii referitoare la infrac iune
1. Legea dispune ca fapta pentru care se cere extr darea s fie incriminat , atât în legea str in , cât i în legea penal român (dubl incriminare). Aceast cerin prive te atât fapta consumat , cât i tentativa (art. 3, alin. 1). O prevedere asem n toare este cuprins i în tratatele de asisten juridic încheiate de statul nostru cu alte state. Din aceast condi ie, rezult consecin a c , în cazul dezincrimin rii faptei, potrivit legii penale române, extr darea nu mai poate fi admis .
2. Infrac iunea se cere a fi s vâr it în str in tate, pe teritoriul statului solicitant sau împotriva intereselor acestuia. Dac infrac iunea a fost comis pe teritoriul rii noastre sau în condi iile art. 5 C. pen., extr darea nu poate fi admis ; în aceste cazuri, de ac ionare a principiului teritorialit ii i realit ii, statul nostru are o competen exclusiv .
4.3.2. Condi iile privitoare la pedeaps
Infrac iunea pentru care se cere extr darea trebuie s prezinte o anumit gravitate reflectat în pedeaps , potrivit legilor celor dou state. Astfel, legea impune c extr darea, în vederea urm ririi i judec rii, poate fi acordat dac fapta s vâr it este prev zut de lege cu o pedeaps privativ de libertate mai mare de 2 ani sau cu o pedeaps mai grea.
În cazul extr d rii solicitat în vederea execut rii pedepsei, se cere ca pedeapsa pronun at de instan s fie mai mare de 1 an sau o pedeaps mai grea.
4.3.3. Condi iile privitoare la persoan
11 Publicat în Buletinul Oficial nr. 35, p. L, din 18 martie 1971.
12 Bulai, Constantin (1999): Drept penal, Partea general , Bucure ti, Editura ansa S.R.L., p. 58-60.
Gheorghe POPA 20
Legea stabile te regula c orice persoan care a s vâr it o infrac iune sau a fost condamnat în str in tate poate fi extr dat , cu unele excep ii.
1. O prim excep ie o constituie aceea potrivit c reia cet enii români sau persoanele f r cet enie care domiciliaz în România nu pot fi extr date. Aceast excep ie constituie o inserare legislativ a principiului, denumit în doctrin , al neextr d rii na ionalilor sau al extr d rii cet enilor str ini. Neextr darea cet enilor români sau a persoanelor f r cet enie care domiciliaz în România, nu înseamn exonerarea lor de r spundere penal , ci pentru faptele s vâr ite în str in tate, vor fi supu i r spunderii penale în conformitate cu principiile care reglementeaz aplicarea legii penale în spa iu.
2. O alt dispozi ie de excep ie o constituie aceea, potrivit c reia, persoanele care au ob inut drept de azil în România nu pot fi extr date. În Constitu ia României, în Titlul II
„Drepturile, libert ile i îndatoririle fundamentale“, cap. I, art. 18, se prevede c „Dreptul de azil se acord i se retrage în condi iile legii, cu respectarea tratatelor i conven iilor interna ionale la care România este parte“. Acordându-se prin Constitu ie drept de azil, legea de extr dare a înt rit ocrotirea persoanelor ce se bucur de acest drept, prin dispozi ia special care excepteaz aceast categorie de la extr dare. Exceptând categoriile de persoane men ionate, rezult , prin eliminarea lor, c pot fi extr da i to i ceilal i cet eni str ini sau persoane f r cet enie care nu domiciliaz în România. Se cere ca aceste persoane s se afle pe teritoriul rii noastre – astfel, cererea nu poate fi satisf cut – cu ocazia unei ederi mai îndelungate sau numai în trecere, legea nef când distinc ie sub acest aspect. Uneori, exist impedimente de remitere a f ptuitorului, chiar în cazurile în care sunt realizate condi iile cerute de lege. Astfel, dac o persoan fa de care se poate admite extr darea, se afl în curs de urm rire sau judecat în fa a organelor noastre judiciare, sau a fost condamnat de aceste organe pentru o infrac iune s vâr it pe teritoriul rii noastre, extr darea nu se poate acorda decât dup executarea pedepsei.
Într-o atare situa ie, are loc amânarea extr d rii. Deoarece prin amânarea extr d rii se poate ajunge la împlinirea termenului de prescrip ie i deci la înl turarea r spunderii penale, sau la crearea unor dificult i în ce prive te stabilirea faptelor (dispari ia probelor etc.), legea a admis posibilitatea extr d rii temporare, cu condi ia ca persoana extr dat s fie remis statului nostru dup efectuarea actelor procesuale necesare (art. 6, alin. 2).
3. Condi iile privind cererea de extr dare
Aspectele examinate mai sus reprezint condi iile de fond ale extr d rii. Institu ia de care ne ocup m implic i anumite condi ii de form , care se refer la regularitatea cererii de extr dare, la actele prev zute în dispozi iile legale care trebuie s înso easc i s sprijine cererea statului solicitant. Avem în vedere, în acest sens, copia certificat a mandatului de arestare, copie a dispozi iilor legale ce au aplicabilitate în cauza care formeaz obiectul cererii, pentru a se aprecia gradul de pericol social al faptei în compara ie cu legea român , datele necesare identific rii persoanei a c rei extr dare se cere i orice alte date indispensabile solu ion rii în fond a cererii13. Dac extr darea are în vedere executarea pedepsei, trebuie s se anexeze o copie certificat a hot rârii definitive de condamnare, pentru a se putea verifica de c tre organele noastre judiciare, condi iile referitoare la fapt i pedeaps .
4.3.4. Legea de extr dare
Lege de extr dare prevede c aceasta nu se poate admite în urm toarele cazuri:
a. fapta a fost s vâr it pe teritoriul României sau legea penal se aplic potrivit art. 5 din Codul penal;
b. potrivit legii statului solicitant, cât i legii penale române, ac iunea penal nu poate fi pus în mi care decât la plângerea prealabil a persoanei v t mate;
c. fapta pentru care se cere extr darea este, potrivit legii statului solicitant i legii
13 Constantin Bulai, op. cit, p. 62.
Aplicarea legii penale în spa iu 21 penale române, prescris sau amnistiat , ori exist o alt cauz legal care înl tur r spunderea penal sau consecin ele condamn rii;
d. fa de persoana a c rei extr dare se cere, s-a pronun at o hot râre definitiv de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal ori s-a dat o ordonan de scoatere de sub urm rire sau de încetare a urm ririi pentru acea fapt , de organele de judecat ori de organele de urm rire penal din România, dup caz.
4.3.5. Ordinea de preferin în acordarea extr d rii
Dac s-au formulat mai multe cereri de extr dare, cu privire la aceea i persoan , ordinea de preferin este urm toarea:
a. extr darea se acord , mai întâi, statului pe al c rui teritoriu s-a s vâr it infrac iunea;
b. statului ale c rui interese au fost v t mate prin s vâr irea faptei;
c. statului a c rui cet ean este infractorul.
Dac sunt mai multe cereri încadrate în aceea i ordine de preferin , extr darea se acord statului care a solicitat primul remiterea persoanei vinovate14.
Bibliografie
Bulai, Constantin (1992): Drept penal român, Partea general , vol. I, Bucure ti, Casa de Editur i Pres ansa, SRL.
Bulai, Constantin (1999): Drept penal, Partea general , Bucure ti, Editura ansa S.R.L.
Giurgiu, Narcis (2000): Drept penal general, doctrin , legisla ie, jurispruden , Ia i, Editura Cantes.
Mitrache, Constantin (1996): Dreptul penal Partea general , Bucure ti, Editura ansa SRL.
Zolyneak, M ria Michinici, M ria Ioana (1999): Drept penal, Partea general , Ia i, Editura Funda iei "Chemarea".
14 Constantin Mitrache, op. cit, p. 68.
!
"
"
" ! #
"
! " !
" $ "
%
! " !
" ! & '
( ) "
" ! *+,- " !
! "
"
!
Reaching the Romanian social work professional standardisation 23 This applied research project is under develop at the “George Bacovia”
University of Bac u, coordinated by the PhD Senior Lecturer George Neam u and with the collaboration of many other specialists. The approach presents the main directions of preliminary analysis.
Within the Western countries, for many decades, social work domain has already become an autonomous profession, with specialists on different grounds, trained exclusively through university education. Within the specialised literature we find references to different types of social workers: generalists and specialists, debutants or experienced, practitioners or theorists. These categories find themselves actually within the professional practice and make the difference even in what it regards the tasks in the direct interaction with the assisted populations. In the same time, within the European space and not only, as a consequence of the free circulation of the labour force, the need for the occupational standardisation becomes imperious: the graduates of the same professional education form must have a common nucleus of knowledge, abilities and values that make possible the activity in a mach larger social space. This fact is also proven by the university education reorganisation, including here as well social work specialisation, on two levels: university education (bachelor degree) – that would train the generalist social worker, then Master of Arts and PhD.
Studies – that have the purpose to specialise and develop the graduate. The applied research project, initiated and under develop at the “George Bacovia” University of Bacau that offers a university licence package in social work, has as a main purpose the building of a generalist social worker model who owns a university degree, then a MA specialisations in accordance with the quantity and quality indicators of the social work direct activities and that of the non governmental organisations. The study also takes into account the preconised decentralisation of the public services and their biding by specialised players. This kind of practices represent already a reality for the European Union social work and prove to be a lucrative solution for the social and the protection work.
The departing point of the envisaged research is the assertion that social work becomes a profession with a completely autonomous statute. Its specialised knowledge, both from the area of theoretical explanation as well as from the sensible and complex domain of efficient and specialised investigation and intervention in the social space turns into an epistemological system and the social work network represents a visible solid whole with unmistakable specialists. If we accept that social work is built and recognised as a necessary and autonomous profession, then the 1990 represents the moment of the building initiation of its scientific statue in Romania.
This process has not ended yet, but the professionals of this domain (where a large majority is specialised university education graduate) occupy referential social points and develop specific programs and activities into a more and more visible and important network for the social economy. Usually their training has been ensured by a university specialised curricula, though this does not represent a full guarantee of the practical competences. This is the very fact that leads to the admittance of the
“youth” of this domain, both for the university strategy as well as for the absorption of
George NEAM U 24
the social work graduates into the social assistance and protection network. And these two levels interwoven: the universities cannot possibly train students who are not to be accepted into the professional practice because of the incongruence between the university curricula and the job description / card.
This study aims to correlate two realities: on one side, after analysing university curricula contents from fourth tradition university centres, to elaborate a disciplines’
benchmark “list” to serve in the national homogenisation of the educational plans for the bachelor level; and on the other side, through the analyse and description of social services from fourth Moldavian counties and of the other social work organisations, to create a hierarchy of priorities and directions for the master’s specialisations organised by the universities.
These objectives can be reached with the help of sociological methodology, where the main method would be the investigation based on questioners and interviews along with documentation. The importance of this approach lays in the fact that in the end of the project an approximately 80 pages report would be delivered and handed to the resort department of the Education and Research Ministry and as well be sent to each Romanian university that is engaged in delivering social work bachelor and master’s studies. The results would be then published as a volume including other specialised articles and researches, especially of the participants at the project’s closure symposium.
A large number of universities have an education offer in social work. Beside the traditional university centres well known for their human science schools, on the Romanian map of university state or private education have shown up universities that find themselves in an advanced phase of specific logistics building (specialised personnel, adequate material base, advanced scientific research), some of them developing this kind of projects soon after the 1990. The present university network that ensures professional education in social work within the state university system – offering a certain number of places without fee and doubled by the tax places – is composed of the fallowing institutions: “The First of December 1918” University of Alba Iulia, “Aurel Vlaicu” University of Arad, University of North from Baia Mare,
“Transilvania” University of Brasov, The University of Bucharest, “Babes Bolyai”
University of Cluj Napoca, “Ovidius” University of Constanta, University of Craiova,
“Al. I. Cuza” University of Iasi, University of Oradea, University of Petrosani, University of Pitesti, “Eftimie Murgu” University of Resita, “Lucian Blaga” University of Sibiu, “Valahia” University of Targoviste, University of West from Timisoara. To these it can be added a quite large number of private institutions that either got the authorisation or even the accreditation on social work sections. We do not intend to enumerate them, but they are usually doubling the number of the state university institutions.
As we can see, there is a vast institutional field, yet neither homogeneous nor uniform – and this regards both the territorial distribution and the real educational availability, like building the curricula or the contents circulated within the professional formation etc. The mentioned universities still school a promotion of long term studies (the last of this kind ending in the university year 2007-2008) of 240 transferable credits, while the university colleges organise short term studies of 180 transferable credits.
With the beginning of the university year 2005-2006, in the spirit of the Bologna Declaration and accordingly to the Government Decisions 896/2004 and 88/2005, the
Reaching the Romanian social work professional standardisation 25 duration and the structure of university education (bachelor, MA and PhD.) are reorganised.
And so – in conformity to the Law 288/2004 regarding the organisation of the university studies, and the G.D. 896/2004 and G.D. 88/2005 regarding the domains and the specialisations within the university education – for the first time it was established Social Work as a domain of the university education1 with 4 autonomous specialisations. As a professional certification there has been established three types of studies’ length, each one separated from the others by distinctive procedures of admittance and graduation:
1. Bachelor Degree studies of 3 years and a minimum number of 180 transferable study credits.
2. Master of Arts studies of 1 to 2 years, with a number between 60 and 120 transferable study credits.
3. PhD studies of 3 years and presenting the thesis in maximum 3 years from the graduation of PhD studies.
Table 1 Domains and Specialisations for the University Licence Studies in Social Work, as Defined by the Romanian G.D. 1175/2006
The Fundamental Domain of Science, Culture,
and Art
University Licence Study
Domains
The Number Transferable of
Credits
Specialisations
Sociology 180 Sociology
Anthropology
Social Work 180 Social Work
Political Science 180 Political Science Security Studies European Studies
and International Relations
180 European Studies and International Relations Administrative
Science 180 Public Administration
European Administration Office Management Community Police The Sciences of
Communication 180 Journalism
P.R. and Communication The Science of
Information and Library The Science of
Education 180 Pedagogy
Special Psycho pedagogy
The Pedagogy of the Kindergarten and Elementary Education Social and Political
Science
Psychology 180 Psychology
Occupational Therapy This new classification, concordant to the G.D. 404/2006 regarding the organisation and the development of the MA studies, gives social work a better opportunity within the MA range of studies.
Regarding the educational process, the CNEAA’s specialised commissions and the Resort Ministry firmly recommend for the future that certain demands and
