Misiunea Facult ii de Construc ii i Arhitectur 3

MINISTERUL EDUCA IEI I CERCET RII UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMI OARA FACULTATEA DE CONSTRUC II I ARHITECTUR

PLAN OPERA IONAL 2003

TIMI OARA – 2003

CUPRINS

1. Introducere

2. Misiunea Facult ii de Construc ii i Arhitectur 3. Procesul de înv mânt

4. Cercetarea tiin ific

5. Forma de cooperare interna ional 6. Tehnologia didactic

7. Resurse umane

8. Gestionarea bazei materiale

9. Informatizarea, documentarea, biblioteca 10. Resursele financiare

11. Sistemul calit ii

12. Strategia managerial

1. INTRODUCERE

1.1. Planul strategic al Facult ii de Constuc ii i Arhitectur a fost elaborat având în vedere apartenen a la Universitatea „Politehnica” din Timi oara înc din 1948, anul înfiin rii sale. Elaborarea acestuia a inut seama de reforma profund în curs de desf urare în sistemul na ional de înv mânt din România.

Aceast reform care este parte component a procesului de reînnoire declan at în ara noastr dup 1989, cuprinzând toate componentele sistemului, de la curricul i pân la management are ca scop crearea unui sistem educa ional adecvat societ ii bazate pe libert i individuuale, economie de pia , competi ia valorilor, stat de drept, puse pe direc ia integr rii euroatlantice.

Merit de re inut recunoa terea competen elor profesionale ale absolven ilor înv mântului nostru superior în rile de imigra ie i în general spre rile dezvoltate. Aceasta se explic atât prin condi iile ult mai bune oferite pentru dezvoltarea personal i profesional de aceste ri în raport cu ara noastr , cât i prin capacitatea tot mai redus de absorb ie a absolven ilor de c tre anumite ramuri din economia româneasc .

1.2. În special în înv î mântul tehnic i mai ales în acele domenii numite de „înalt tehnologie”, se manifest o dezvoltare extrem de rapid pe plan mondial, cu care înv mântul nostru este obligat s in pasul. Pe lâng necesitatea reînnoirii permanente a cursurilor i laboratoarelor, apare tot mai pregnant necesitatea „recicl rii” absolven ilor, adic a educa iei permanente. Înv mântul universitar trebuie s se deschid spre societate i, în acest sens, s r spund într-o tot mai mare m sur nevoilor acesteia.

1.3. Facultatea de Construc ii i Arhitectur din Universitatea

„Politehnica” din Timi oara î i asum con tient rolul de a face fa provoc rilor generate de noua etap de dezvoltare a rii noastre în contextul unei tot mai puternice interdependen e la nivel global în totae domeniile.

1.4. În contextul noii dezvolt ri economice regionale, Facultatea de Construc ii i Arhitectur din Universitatea „Politehnica” din Timi oara î i propune s fie i în continuare un partener important în stabilirea unor leg turi economice noi, precum i dezvoltarea celor existente în folosul reciproc al tuturor factorilor implica i. Facultatea de Construc ii i Arhitectur î i ropune dezvoltarea rela ilor cu parteneri de acum consacra i,

2. MISIUNEA FACULT II DE CONSTRUC II I ARHITECTUR 2.1. Misiunea de baz a facult ii este dezvoltarea înv mântului universitar în domeniul ingineriei de constuc ii i al arhitecturii, precum i extinderea la cote mai ridicate a activit ilor de cercetare, proiectare, dezvoltarea tehnologic i managerial . Facultatea de Construc ii i Arhitectur va fi permanent deschis pentru interac iunea cu mediul economic, social i academic.

Schimb rile profunde care au loc la nivelul înv mântului superior sunt principalele repere în misiunea facult ii pentru orizontul de timp prezentat în planul opera ional. Înacest context este important ca managementul universitar s urm reasc aceste realit i i s modifice oferta de înv mânt astfel ca absolven ii s - i poat m ri ansele de g sire a unui loc pe pia a de munc .

2.2. Principalele obiective ale Facult ii de Construc ii i Arhitectur în anul 2003 sunt urm toarele:

- atragerea unui num r sporit de studen i cu preg tire foarte bun , precum i a unui num r mai mare de studen i str ini;

- ridicarea nivelului calitativ al preg tirii profesionale al studen ilor pentru dezvoltarea competen elor i compatibilit ilor în vederea unei cooper ri eficiente pe plan na ional i interna ional;

- realizarea integr rii activit ii profesionale a studen ilor cu activitatea practic de proiectare i execu ie;

- antrenarea unui num r cât mai mare de studen i în activitatea de cercetare desf urat în cadrul centrelor de cercetare i excelen ;

- stimularea activit ii de cercetare tiin ific în cadrul colectivelor centrelor de cercetare;

- asigurarea colabor rii largi cu comunitatea tiin ific din ara noastr i din str in tate.

2.3. Ini iativele care vor asigura realizarea obiectivelor propuse sunt urm toarele:

- descentralizarea procesului de adoptare a deciziilor academice i administrative;

- demararea unor activit i specifice profilului facult ii cu impact direct asupra preg tirii studen ilor;

- înfiin area i dezvoltarea unor structuri necesare noilor tipuri de activit i, precum i promovarea imaginii facult ii în cadrul societ ii;

- ridicarea ponderii activit ii practice a studen ilor în contextul

- perfec ionarea preg tirii profesionale;

- dezvoltarea activit ilor de cercetare în cadrul centrelor de cercetare i excelen existente.

3. PROCESUL DE ÎNV MÂNT 3.1. Înv mântul de formare ini ial

Facultatea de Construc ii i Arhitectur are o ofert de preg tire de studii de formare ini ial cu un spectru larg.

Profilul Specializarea Documentul de absolvire FORMA LUNG DE ÎNV MÂNT

Construc ii - Construc ii Civile, Industriale i Agricole;

- C i Ferate, Drumuri i Poduri;

- Geodezie i Cadastru;

- Instala ii în Construc ii;

- Inginerie civil –limba englez ; - Inginerie civil –limba german

Diplom de inginer

Arhitectur - Arhitectur Diplom de arhitect

diplomat

Instala ii - Instala ii pentru Construc ii Diplom de inginer constructor

Geodezie - Cadastru Diplom de inginer

constructor FORMA SCURT DE ÎNV MÂNT

Construc ii - Tehnologia Construc iilor - Economia i Organizarea Construc iilor

- Drumuri i Poduri

Diploma de inginer colegiu

Administra ie

Secretariat - Comunicare profesional Diploma de interpret profesional

Arhitectur - Arhitectur Conductor arhitect

STUDII APROFUNDATE - Reabilitarea Construc iilor - Infrastructuri pentru transporturi - Structuri i tehnologii noi pentru construc ii

- Probleme speciale de inginerie geotehnic

- Optimizarea i modernizarea sistemelor de instala ii

- Reabilitarea ambientelor i cl dirilor istorice

Diploma de master

3.3. Înv mântul de formare continu

Facultatea de Construc ii i Arhitectur , component a Universit ii

„Politehnica” din Timi oara, dispune de o structur de formare continu în egal m sur cu înv mântul de formare iniial . Pentru anul 2003 Facultatea de Construc ii i Arhitectur î i propune valorificarea oportunit ilor oferite în acest domeniu de mediul socio-economic, prin care s se ob in o cre tere a fondurilor încasate.

3.4. Înv mântul doctoral

Pentru îmbun t irea programelor de doctiorat se are în vedere cre terea treptat a ponderii doctoratului cu frecven . Atragerea unui num r mai mare de doctoranzi cu frecven are un rol benefic i asupra cheltuielilor din facultate, deoarece ace tia desf oar i activitate didactic de preparatori. Pe de alt parte, finalizarea doctoratului permite ocuparea unui post de ef de lucr ri definitiv.

Situa ia doctoranzilor în stagiu este urm toarea:

Nr. doctoranzi i stagiu Domeniul

fundamental Domeniul de doctorat Cu

frecven F r frecven tiin e inginere ti Ingineria construc iilor 15 75

Un alt obiectiv urm rit este acela ca to i preparatorii i asisten ii s fie inclu i în programe de doctorat, prin aceasr modalitate asigurându-li-se promovarea la grade didactice superioare într-un timp mai scurt.

În prezent, în cadrul facult ii exist un num r de 17 conduc tori de doctorat atesta i în domeniul tiin elor inginere ti – ingineria construc iilor.

crt. Nr. Numele i prenumele conduc torului

de dotorat Domeniul

fundamental Domeniul de doctorat 1 Prof. dr. ing. BOB CORNELIU tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 2 Prof. dr. ing. B NCIL RADU tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 3 Prof. dr. ing. CARABA IOAN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 4 Prof. dr. ing. COSTESCU ION tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 5 Prof. dr. ing. CUTEANU EUGEN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 6 Prof. dr. ing. DUBIN DAN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 7 Prof. dr. ing. DIMOIU IULIU tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 8 Prof. dr. ing. GIONCU VICTOR tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 9 Prof. dr. ing. HAIDA VIRGIL tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 10 Prof. dr. ing. IVAN MARIN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 11 Academician MATEESCU DAN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 12 Prof. dr. ing. MERCEA GHEORGHE tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 13 Prof. dr. ing. MIR U OVIDIU

cons. tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 14 Prof. dr. ing. MARIN MARIN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 15 Prof. dr. ing. P UNESCU MARIN –

cons. tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 16 Prof. dr. ing. RETEZAN IOAN tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor 17 Prof. dr. ing. STOIAN VALERIU tiin e

inginere ti Ingineria construc iilor

4. CERCETAREA TIIN IFIC

4.1. Facultatea de Construc ii i Arhitectur i-a propus ca obiectiv prioritar i în acest orizont de timp s men n i s dezvolte activitatea de cercetare tiin ific . Aceast activitate se desf oar în conformitate cu regulamentul propriu destinat stimul rii activit ii de cercetare elaborat de Senatul UPT. Regulamentul ofer posibilitatea diversific rii formelor de participare la activit i de cercetare tiin ific , atât cu organismele na ionale MEC, CNCSIS, CNFIS, Academia Român , agen i economici din ar , cât

i cu organisme interna ionale.

Activitatea de cercetare se desf oar în cadrul colectivelor de cercetare, centrelor de cercetare i al centrelor de excelen . Toate aceste forma iuni func ioneaz pe lâng catedrele de specialitate sau departamentele independente.

În cadrul Facult ii de Construc ii i Arhitectur func ioneaz urm toarele centre de cercetare acreditate CNCSIS:

Nr. Crt. Denumirea centrului Tipul Directorul centrului 1. CEMSIG – centru de

cercetare in mecanica materialelor si siguranta structrurilor

Centru de

excelen Prof. dr. ing. Dan DUBIN

2 CNCCO – centru na ional de cercetare in constructii si oboseala

Centru de

cercetare Prof. dr. ing. Marin IVAN 3. MAST – centru de

cecetare pentru materiale si structuri

Centru de

cercetare Prof. dr. ing. Valeriu STOIAN 4 ICT - centru de cercetare

pentru infrastructuri in constructii si transporturi

Centru de

cercetare Prof. dr. ing. Marin IVAN 5 IC - centru de cercetare

pentru instalatii in constructii

Centru de

cercetare Prof.dr. ing.Adrian RETEZAN

domeniile care s-au dovedit a fi solicitate de econoie sau de ten in ele actuale pe plan mondial, f r a neglija disciplinele care abordeaz cercetarea fundamental .

Se pune accent pe rolul de prim m rime ce revine cercet torilor i grupurilor de cercetare în ac iunea de a devolta i aprofunda domenii în care exist performan tiin ific validat de coli de cercetare proprii Facult ii de Construc ii i Arhitectur i de a promova direc ii de cercetare noi, inovative. De asemenea, colectivele de cercetare din facultate vor participa la competi ia 2003 organizat de MEC – CNCSIS cu proiecte de tipul A, AT i E.

Valorificarea activit ii de cercetare tiin ific se poate aprecia cel mai bine prin num rul de publica ii originale, lucr ri prezentate la manifest ri tiin ifice na ionale i interna ionale, prin c r ile i tratatele publicate în edituri.

În cadrul activit ii de cercetare tiin ific contractual se constat o cre tere semnificativ a particip rii studen ilor. Facult ile, departamentele, catedrele au atras în cadrul granturilor sau a contractelor de cercetare studen i din anii terminali, masteranzi, doctoranzi cu sau f r frecven .

În perioada urm toare se vor intensifica preocup rile de cercetare tiin ific stabilite în colaborare cu centre de cercetare i universit i din ar i str in tate în cadrul unor proiecte comune sau a unor proiecte europene i transatlantice.

5. FORME DE COOPERARE INTERNA IONAL

5.1. Cooperarea în planul activit ilor academice i tiin ifice cu parteneri externi reprezint o preocupare major a Facult ii de Construc ii

i Arhitectur .

i în anul 2003, strategia de dezvoltare a programelor de cooperare ale Facult ii s-a bazat pe urm toarele coordonate:

- participarea la programe i proiecte finan ate de c tre Uniunea European (SOCRATES, ERASMUS, LEONARDO DA VINCI);

- participarea la programe i proiecte finan ate de c tre diferite state precum Japonia, SUA, Italia, Germania, Fran a;

- semnarea i derularea unor acorduri de cooperare bilateral cu universit i i alte institu ii de înv mânt superior i de cercetare, cât i de firme i companii interna ionale.

Acordurile de cooperare bilateral cu institu ii de înv mânt superior prev d în special mobilit i de cadre didactice i studen i, cu acordarea unor facilit i la cazare i diurn , prin reciprocitate de c tre universitatea gazd ; derularea unor proiecte comune de cercetare; organizarea în comun a unor seminarii, simpozioane, conferin e; schimburi de publica ii i literatur de specialitate.

i în anul 2003 Facultatea de Construc ii i Arhitectur va dezvolta colaborarea cu universit i de prestigiu în domeniul preg tirii la doctorat.

5.2. Facultatea de Construc ii i Arhitectur va colabora i în acest an 2003 cu diverse companii în special pentru înfiin area unor programe de înv mânt la nivel postuniversitar i pentru echiparea laboratoarelor, achizi ionarea de aparatur , literatur de specialitate, finan area practicii studen ilor în cadrul companiilor.

În anul 2003, în Facultatea de Construc ii i Arhitectur se vor continua eforturile sus inute pentru promovarea tehnicii de calcul, a videoproiectoarelor i a tehnologiei multimeortabil i un videoproiector un retroproiector i o re ea de calculatoare.

Un pas important în direc ia informatiz rii procesului didactic va consta în introducerea formelor de preg tire pe INTERNET. În procesul de evaluare a studen ilor se va pune un mai mare accent pe presta ia pe parcurs, aceast activitate fiind notat prin not distinct fa de nota la examen. Prin aceasta se urm re te cre terea prezen ei la activit ile didactice.

Actul didactic va fi acompaniat de un proces sistematic de evaluare de c tre studen i a disciplinelor de studiu i a cadrelor didactice ce le sus in.

O importan deosebit este dat , prin tradi ie, în cadrul profilului nostru, activit ii practice, desf urat cu ocazia lucr rilor de laborator.

Activitatea practic este stimulat i printr-o serie de lucr ri pe care trebuie s le execute studen ii. Tematica acestor lucr ri se alege cu grij , solicitând dobândirea unor cuno tin e specifice mai multor discipline.

O latur important a tehnologiei didactice o constituie în Facultatea de Construc ii i Arhitectur practica în produc ie. Prin intermediul acestei forme de preg tire studen ii pot dobândi primele deprinderi practice necesare activit ii nemijlocite pentru care sunt instrui i. Practica se desf oar în cadrul unit ilor economice, fiind supravegheat i coordonat de colective mixte formate din profesori i personalul productiv din intreprindere.

7. RESURSE UMANE

7.1. Strategia Facult ii de Construc ii i Arhitectur în doemniul redurselor umane se integreaz în strategia UPT privind resursele umane i are la baz exigen a privind performan a profesional pe care o consider m o investi ie major i bunul cel mai de pre al facult ii, care condi ioneaz îndeplinirea musiuni acsteia.

La nivelul structurilor organizatorice ale facult ii – departamente/catedre s-au ini iat m suri de eficientizare a structurilor de personal care au avut ca rezultat reducerea semnificativ a num rului de posturi didactice, reducerea porturilor vacante i optimizarea într-o prim etap a raportului num r de studen i/post didactic. Aceste m suri vor continua i în anul 2003 ca o premis pemtru diferen ierea salariilor personalului didactic pe baza performan elor profesionale în condi iile eficientiz rii activit ii.

Facultatea î i propune s utilizeze o cot important din resursele atrase pentru stimularea stabiliz rii personalului existent, a politicii de perfec ionare profesional i recrutarea de personal academic de cea mai bun calitate i perspectiv .

7.2. Atragerea tinerilor spre cariera didactic este afectat negativ de un complex de factori cum sunt retribu ia modest , costul ridicat al vie ii, etc, cu toate c renumele Facult ii de Construc ii i Arhitectur , component a Universit ii „Politehnica” din Timi oara constituie un bun în sine suficient în aceast ac iune.

7.3. Facultatea de Construc ii i Arhitectur va evalua permanent tendin ele actuale de pe pia a muncii i î i va orienta oferta profesional spre domeniile cele mai dinamice i cu sus inerea intereselor economice trategice pe termen lung ale României.

7.4. M surile de optimizare a structurilor de personal, reducerea cheltuielilor i cre terea calitativ a serviciilor vor r mâne obiective prioritare i pentru anul 2003.

8.1. Portofoliul cl dirilor i spa iile cu destina ie didactic , de cercetare, auxiliar i de practic , Facultatea de Construc ii i Arhitectur de ine patru cl duri cu destina ii legate de activitatea acesteia.

Având în vedere c aceste cl diri au deja un grad ridicat de îmb trânire, se impun o serie de m suri de între inere pentru aducerea lor la nivelul corespunz tor scopului propus.

În perspectiva reducerii consumurilor energetice i a ridic rii randamentului instala iilor de înc lzire, alimentare cu ap , energie electric etc, în anul 2003 se vor demara ac iuni de reabilitare i modernizare a spa iilor.

Având în vedere cele relatate mai sus, se impune stabilirea unei strategii legate de dezvoltarea patrimonial a institu iei noastre, inând cont de faptul c prin modernizarea procesului de înv mânt, prin apari ia unor activit i noi, spa iile existente nu satisfac cerin ele i exigen ele activit ilor mai sus amintite.

În anul 2003 se vor finaliza lucr rile de reamenajare a mansardei cl dirii principale i vor fi demasrate lucr rile de reabilitare a tâmpl riei.

9. INFORMATIZAREA, DOCUMENTAREA I BIBLIOTECILE

9.1. Integrarea tot mai pronun at între calculatoare i comunica ii, având Internet-ul drept cea mai evident manifestare, a condus la un salt calitativ i cantitativ în posibilit ile de documentare i comunicare.

9.2. Facultatea de Construc ii i Arhitectur a promovat înc de la începutul dezvolt rii Internet-ului în România introducerea acestui nou mijloc de comunicare i documentare în diferite aspecte ale activit ii noastre.

9.3. Se impune îns i o dezvoltare mai bine planificat a re elei de calculatoare în interiorul facult ii, care s elimine strangul rile prezente i s creeze condi ii pentru introducerea unor aplica ii mai complexe destinate comunic rii interne.

Pot fi eviden iate urm toarele activit i:

- dezvoltarea infrastructurii pentru comunica ii prin calculator;

- utilizarea re elei de calculatoare în procesul didactic;

- utilizarea re elei de calculatoare în cercetarea tiin ific ;

- utilizarea re elei de calculatoare în activitatea de conducere i în cea administrativ ;

- utilizarea re ei de calculatoare în activitatea de informare;

- utilizarea re elei de calculatoare în software-ul creat la nivel de universitate pentru gestionarea rezultatelor didactice ob inute de studen ii facult ii.

9.4. Pentru dezvoltarea i îmbun t irea infrastructurii, obiectivele pentru anul 2003 sunt:

- înlocuirea interconect rilor existente care produc gâtuirea comunica iilor cu leg turi prin fibr optic sau laser;

- definirea i delimitarea re elei Internet a Facult ii de Construc ii i Arhitectur ;

- încheierea conect rii în re ea a tuturor catedrelor i serviciilor din facultate, astfel încât întreg personalul i to i studen ii s aib acces la re eaua de calculatoare;

9.5. Exist deja realiz ri în utilizarea re elei de calculatoare în procesul didactic, dar acestea trebuie extinse în urm toparele direc ii:

- prezentarea la cât mai multe discipline a resurselor din Internet care pot fi utilizate la disciplina respectiv ;

- crearea unor pagini Web proprii ale diverselor discipline, care s ofere atât resurse locale, cât i leg turi spre alte resurse;

- generalizarea po tei electronice ca unul din mijloacele de comunicare în interiorul facult ii atât între cadrele didactice i

9.6. În cercetarea tiin ific se prev d:

- prezentarea în paginile Web ale facult ii, departamentelor i catedrelor, în limbi de circula ie interna ional , a reliz rilor proprii, cu ofert de pubilica ii on-line (acolo unde reglement rile legale permit);

- utilizarea intensiv a Internet-ului pentru ob inerea de documenta ie (în special articole i rapoarte tehnice) disponibile înn toate domeniile de cercetare;

- participarea activ a cadrelor didactice i a cercet torilor la schimbul de idei i pla proiecte de colaborare, prin contacte directe prin Internet, cu al i cercet tori;

- organizarea i între inerea în departamente/catedre a unor resurse documentare pe suport electronic, care s reduc traficul în re ea i timpul consumat pentru documentare.

9.7. Dezvolt ri deosebite se impun în utilizarea re elei de calculatoare pentru conducere i administra ie. Acestea sunt favorizate de includerea Facult ii de Construc ii i Arhitectur în grupul de Facult i pentru reforma managementului universitar.

Pe plan intern sunt avute în vedere urm toarele:

- trecerea po tei electronice ca mijloc eficient de comunicare între unit ile administrative;

- crearea unor aplica ii pe plan local pentru gestionarea unor activit i ca: eviden a studen ilor, eviden a repartiz rii în c mine;

- prezentarea în paginile Web ale Facult ii de Construc ii i Arhitectur a principalelor hot râri, manifest ri, evenimente din facultate, astfel încât s se asigure o difuzare rapid a acestora pentru personal i studen i.

Se impune o corelare mai bun a solicit rilor de achizi ii de la facultate inînd cont de resursele financiare limitate, precum i de introducerea în circula ie a publica ilor ob inute la dfepartamente/catedre din diverse surse de finan are.

10. RESURSE FINANCIARE

10.1. Având în vedere c UPT a finalizat prin hot râri ale Senatului i

cea complementar spre subunit i, Facultatea de Construc ii i Arhitectur a realizat dezideratul descentraliz rii finan rii i cre terea responsabilit ii privind gestionarea în condi ii de eficien sporit a resurselor financiare i stimularea colectivelor pentru a g si solu ii de încadrare în resursele alocate i de atragere de surse suplimentare în sprijinul procesului de înv mânt.

10.2. În raport de resursele financiare asigurate de la buget i de cele atrase se va studia posibilitatea trecerii la salarizarea diferen iat pe baza principiului competen ei.

10.3. Se va acorda o importan major cre terii ponderii veniturilor din activit i proprii, respectându-se tendin a ultimilor ani, ceea ce confer o mai bun satisfacere a nevoilor proprii. C ile care conduc la acest deziderat sunt cre terea num rului de studen i cu tax i studen i str ii valutari, dezvoltarea i eficientizarea pe plan superior a activit ilor unit ilor cu regim de autofinan are care desf oar activit i de educa ie permanent , cercetare, produc ie, valorificarea prin închiriere a tuturor spa iilor disponibile, reducerea cheltuielilor materiale i în special a utilit ilor.

10.4. La elaborarea bugetului propriu trebuie s se porneasc de la nivelul actual al necesit ilor financiare aferente fiec rui capitol de buget, la care în func ie de strategia general a universit ii, s se propu c i i mijloace de sporire a surselor financiare.

10.5. Având în vedere c universitatea noastr are ini iate o serie de noi investi ii, se vor identifica resurse de finan are a acestora i în special se va încerca atragerea unor credite bancare, ceea ce ar permite continuarea lucr rilor.

10.6. Ca strategie pentru perioada urm toare se propune o echilibrare a bugetului de venituri i cheltuieli astfel ca pe viitor s fie oprit tendin a de cre tere a cheltuielilor de personal raportate la celelalte tipuri de cheltuieli.

11. STRATEGIA CALIT II

evaluarea calit ii procesului educa ional i de cercetare. Acest proces se bazeaz pe trei direc ii clare:

. transparen ; comparabilitate;

convertibilitate.

În ceea ce prive te transparen a, Facultatea de Construc ii i Arhitectur a introdus un sistem de prezentare poeriodic a tuturor activit ilor ce au loc într-o anumit poerioad de timp. La fiecare edin de consiliu se face un raport al celor mai importante activit i ce au fost rezolvate i cu care s-a confruntat facultatea în intervalul scurs de la ultima

edin .

Cu privire la convertibilitate, acest principiu are aplicabilitate mai redus în aceast perioad . El trebuie s pun la dispozi ia comunit ii academice posibilitatea adaptabilit ii persoanelor la diverse sistee de înv mânt, la solicit rile pe ei numai într-un ritm la fel de alert ca cel pe care îl cunoa te via a social economic din România.

Facultatea de Construc ii i Arhitectur ocup un loc aparte în peisajul universitar românesc de profil. Dup 1990 facultatea a fost supus unui profund proces de modernizare, care a afectat roate domeniile de activitate.

Au fost puse în aplicare noi planuri de înv mânt, au fost create noi specializ ri, dar baza material nu a inut pasul cu cerin ele actuale ale înv mântului european i mondial.

În aceste condi ii apar tot mai evident necesitatea elabor rii i aplic rii unor standarde de calitate pentru evaluarea procesului educa ional în toate compartimentele sale.

În contextul strategiei calit ii, Facultatea de Construc ii i Arhitectur este con tient de importan a unui sistem de autoevaluare intern , sistem pe care s -l dezvolte, s -l aplice i s-l perfec ioneze.

În prezent au fost efectuate procedee de evaluare a activit ii didactice. Acestea constau în analizarea unor teste distribuite studen ilor, unde se cerea opinia studen easc privind modul de desf urare a activit ii didactice în facultate.

Sistemul aplicat are calit i de necontestat, dar este înc departe de a fi o solu ie cuprinz toare. Managementul calit ii presupune crearea de procedee i metode de veriificare, corectare i îmbun t ire a calit ii întregului ansamblu universitar.

Redistribuirea anual a resurselor materiale i a logisticii universitare o consider m ca o pârghie institu ional capabil s motiveze particip ri performante atâtpe plan tiin ific cât i managerial.

Monitorizarea pierderilor pe parcursul studiilor precum i pe parcursul form rii postuniversitare o consider m ca indicator de calitate ântrucât

celor care vin în contact cu oferta educa ional propus de Facultatea de Construc ii i Arhitectur .

12. STRATEGIA MANAGERIAL

12.1. Strategia managerial în Facultatea de Construc ii i Arhitectur

academic i administrativ , care s fie solid ancorate în realit ile vie ii universitare, pentru a profesionaliza actul de conducere.

Conducerea acedemic are misiunea de a elabora i evalua politicile i strategiile de dezvboltare ale institu iei i de a stabili i urm ri obiectivele specifice care deriv din acestea. Adinistra ia are roul de a aplica politicele adoptate.

12.2. Separarea func iilor academic i administrativ este una din c ile care permit modernizarea gestiunii facult ii i prinaceasta îi permite s fac fa evolu ieilor impuse de societate. Trebuie optimizat rela ia dintre sfera academic i cea administrativ . Cu toate c cele dou entit i au scopuri i obiective distincte, se impune a preciza care sunt obiectivele comune ale acestora:

- elaborarea unor politici autonome concertate cu calit ile socio-economice ale perioadei;

- perfec ionarea sistemului i capacit ilor de conducere i de administrare;

- g sirea celor mai eficiente solu ii pentru organizarea i func ionarea serviciilor admimnistrative;

- gestionarea resurselor existente i atragerea de noi fonduri;

- gestionarea personalului i administrarea patrimoniului facult ii.

12.3. Îndeplinirea rolului i misiunii facult ii depinde în foarte mare mpsur de modul cum se face recrutarea, selec ia, promovarea personalului academic. Departamentele i catedrele, ca organisme implicate în selec i a i promovarea cadrelor, fac cunoscut tuturor solocitan ilor condi iile cerute de regulamentele în vigoare. Un mare accent se punepe numirea în comisiile de concurs a unor cadre didactice cu activitate profesional deosebit , cu prestigiu cunoscut i recunoscut de toat comunitatea universitar . Se respect întru-totul cerin ele impuse de Statutul Personalului Didactic.

Se impune utilizarea regulamentului intern al facult ii în deplin concordan cu cel utilizat în universitate i aprobat de Senat care s stabileasc criterii de apreciere a activit ii uui cadru didactic dup un num r de ani de la ultima avansare. Regulamentul are caracter stmulativ i impulsioneaz cadrele didactice la activitate tiin ific i educa ional în concordan cu profundele schimb ri prin care trece înv mântul universitar.

12.4. Se va pune în continuare accent pe îmbun t irea calit ii actului

de ore în planul de înv mânt, extinderea formelor interactive, ceea ce va conduce la diminuarea posturilor didactice, fapt ce va avea influen e benefice i asupra modului de gospod rire a resurselor financiare alocate pentru salarii. Aceea i politic de optimizare se va reg si i în gestionarea resurselor umane din aparatul administrativ.

DECAN

Prof. dr. ing. Ion COSTESCU