RTVISTA STUDENTILOR GEOGRAFI DE tA UNWIRSITATIA DIN CRAIOVA

Ge0

RTVISTA STUDENTILOR GEOGRAFI DE tA UNWIRSITATIA DIN CRAIOVA

lenlo

&

ANUL II, NR. 2 CRAIOVA

2006

REVISTA STUDENğILOR GEOGRAFI DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

.

ANUL II, NR. 2

EDITURA UNIVERSITARIA

CRAIOVA, 2006

COORDONATOR

Conf. univ. dr. Costela Iordache

CONSILIUL ùTIINğIFIC Conf. univ. dr. Viorica Tomescu Conf. univ. dr. Vasile Pleniceanu Conf. univ. dr. Costela Iordache

Asist. univ. dr. Alina VlăduĠ

COLEGIUL DE REDACğIE Redactor-úef: Sorin Avram Redactor-úef adjunct: Mihaela Licurici Secretar general de redacĠie: Cristina Iliescu

MEMBRI

Sorin Avram IonuĠ Băloi Alexandra Bobaúu Delia Bogheanu Roxana Braneci Elisabeta Ciocan Cătălin Constantin Otilia Grigore Cristina Iliescu FlorenĠa Iordache Mihaela Licurici Mariana Mitrică LaurenĠiu Nica Alina Nicola Laura Stroe Nadia ùerban

Cristiana Vîlcea

ISSN 1584-9023

CUPRINS CONTENTS

Otilia Grigore - Calitatea solurilor din oraúul Bălceúti/ The soil quality in

the town of Bălceúti 5

Delia Bogheanu

–

12 FlorenĠa Iordache

–

asupra mediului în agroregiunea Oltenia Sud

/

23

Elisabeta Ciocan – Exploatările de petrol de la Vârteju úi impactul asupra mediului înconjurător / Oil exploitation in Vârteju and their impact on the environment

32

Cristiana Vâlcea - StaĠiile de epurare – O modalitate de protecĠie a mediului / Waste water treatment plants – A way of protecting the environment

38

Delia Bogheanu - Dispersia poluanĠilor atmosferici emiúi de surse staĠionare punctiforme /Dispersion of atmospheric pollutants emitted by stationary point sources

48

Mihaela Licurici - Regimul principalilor indici ecometrici climatici în judeĠul Dolj/ The main ecometric climatic indices regime within the Dolj country

59

Cristiana Vâlcea – Energie solară. O poartă spre salvarea lumii/ Solar energy.

A gate for saving the world 72 Sorin Avram

–

română

/

81

Nadia ùerban, Cristina Iliescu

-

89

C. Constantin, Cristina Iliescu, Alina Nicola – Practica de specialitate a studenĠilor din anul I- iulie 2006 / The first year students’ field training – July 2006

98

Mariana Mitrică, Roxana Braneci, LaurenĠiu Nica, Laura Stroe – Delta Dunării ( 2006) – Practica de specialitate a studenĠilor din anul II / The Danube Delta ( 2006) – The secund year students’ field training

105

Alexandra Bobaúu – Practica de specialitate a studenĠilor anului III – MunĠii Apuseni (2006)/ The field training of the 3^rd year students – The Apuseni Mountains

111

Mihaela Licurici , Cristiana Vâlcea – AplicaĠiile practice ale masteranzilor geografi de la Universitatea din Craiova / The field training of the master geogrphy students from the University of Craiova

117

Alina VlăduĠ – Tabăra de ecologizare Buúteni/Buúteni ecologization camp 123 Mihaela Licurici, Sorin Avram – Participarea studenĠilor geografi craioveni la manifestările útiinĠifice naĠionale / The presence of the

geography students from Craiova at the national scientific

meetings 125

Alina VlăduĠ – Programul Socrates – Erasmus / The Socrates – Erasmus

Exchange Programme 130

Anul universitar 2005 – 2006. AbsolvenĠii anului IV / 2005 – 2006 Academic

year. The 4^th year graduate students 131 Anul universitar 2005 – 2006. AbsolvenĠii masterului “Mediul geografic.

Valorificarea úi protecĠia resurselor naturale” / 2005 – 2006 Academic year. The master graduates with the specialization “The geographic environment. Capitalization and protection of the natural resources”

141

CALITATEA SOLURILOR DIN ORAùUL BĂLCEùTI THE SOIL QUALITY IN THE TOWN OF BĂLCEùTI

Otilia Grigore

Abstract:

The town of Bălceúti, located in the central part of the OlteĠ Piedmont, at the confluence of the OlteĠ and Cerna rivers, has an arable surface of 5,633 ha (i.e. 57.3% of the total agricultural lands). This surface is covered by numerous soil classes and soil types, among which dominant is the luvisols class, having a coverage of 3801.1 ha and the following distribution: preluvosols (1746 ha), luvosols (1881.1 ha) and planosols (174 ha), followed by the protisols class, with 969.3 ha, having an even distribution in regosols and aluvisols.

A smaller percent of the surface is covered, in this order, by the following classes: pelisols (1302.1 ha), cambisols (757.7 ha), anthrisols (294.2 ha), hidrisols (193.1 ha) and cernisols (8.5 ha).

Key-words: soil classes and soil types, Bălceúti, land improvement measures Cuvinte cheie: clase úi tipuri de soluri, Bălceúti, măsuri agropedoameliorative

GESTIONAREA DURABILĂ A PĂDURII BRATOVOEùTI-DOLJ THE SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE BRATOVOEùTI FOREST

FROM DOLJ DISTRICT

Delia Bogheanu

Abstract:

The Bratovoeúti forest, located in the southern part of Craiova, in the meadow of Jiu River and on the first two terraces of Jiu, is remarkable by its floristic and faunistic great diversity.

Among wooden species, the pedunculate oak, Quercus robur L., which can also grow on poor, swampy soils, prevails.

The sustainable forest management requires protective measures for the century-old oaks, regeneration practices, biological pest control and ecological restoration of the extreme stations, with salt or moisture excess.

Cuvinte cheie: regenerare, combatere biologică, restaurare ecologică, staĠiuni extreme Key words: regeneration, biological pest control, ecological restoration, extreme stations

MUTAğII SPECIFICE ÎNREGISTRATE ÎN FONDUL FORESTIER ùI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎN AGROREGIUNEA OLTENIA SUD SPECIFIC MUTATIONS WITHIN THE FOREST FUND AND THE IMPACT

UPON ENVIRONMENT IN THE SOUTH OLTENIA AGRO-REGION

FlorenĠa Iordache

Abstract:

The mutations characteristic for the South Oltenia Agro-region refer to the changes that occurred in the structure and repartition of the forest fund due to the natural and anthropic factors. . The mutations are affected on a large scale by the arid climate, the extension of the deforested areas, determining negative effects to the environment.

These mutations has impact upon climate, soil and the resources of water, that’s why the forest fund must be protected and conserved in accordance with the concept of durable development.

Key words: defoliation, edaphic, ecosystem, forest, forest fund Cuvinte ch eie: defoliere, edafic, ecosistem, pădure, fond forestier

EXPLOATĂRILE DE PETROL DE LA VÂRTEJU ùI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJUR Ă TOR

OIL EXPLOITATION IN VÂRTEJU AND THEIR IMPACT ON THE ENVIRONMENT

Elisabeta Ciocan

Abstract:

The oil exploitations in the Varteju area represent a danger threatened for the factors of air, water and soil only if the security measures are neglected. Along the time some accidents occurred and their consequences are visible even today. In this area the waters which are under the risk of being polluted are the Plosca, brook internal waters being located at almost 7 mettres depth. Blowing the gases at the steamrollers station Vârteju does not have a negative impact upon the air. The soil is the one which is mostly damaged by pollution.

The excessive quantity of salts, the lithological structure and the lack of vegetation the lands of the Varteju area were affected by torrents, landfalls. There were planted acacias, quercinee and fruit trees on this lands with the aim of reintroducing them in agricultural system.

To prevent the negative effects the managers made a series of important decisions such as the replacement of the old and used devices with modern ones. But the lack of money is a difficulty in materializing this decision.

Key words: pollution, environment, remedial measures, Vârteju

Cu vinte cheie: poluare, mediu înconjurător, măsuri de refacere, Vârteju

STAğIILE DE EPURARE – O MODALITATE DE PROTECTIE A MEDIULUI

WASTE WATER TREATMENT PLANTS – A WAY OF PROTECTING THE ENVIRONMENT

Cristiana Vîlcea

Abstract:

The quality of the water and environment is highly affected by the discharge of the waste waters resulted from houses, industry or economy in all big cities. Presently, the most recent and modern methods for waste water treatment are treatment plants. In order to comply with the environment protection, in the city of Craiova, it was decided to build a modern waste water treatment plant, having several treatment steps for waste water using different technological processes.

Key words: waste water treatment plant, modern treatment technologies, European standards, Craiova

Cuvinte ch eie: staĠie de epurarare, epurarea modernă a apelor uzate, norme europene, Craiova

DISPERSIA POLUANğILOR ATMOSFERICI EMIùI DE SURSE STA ğ IONARE PUNCTIFORME

DISPERSION OF ATMOSPHERIC POLLUTANTS EMITTED BY STATIONARY POINT SOURCES

Delia Bogheanu Abstract:

The paper represents a review of the simplest dispersion models for stationary point sources of primary air pollutants.

The meteorological and orographical factors and the pollution sources have a major influence on the air pollution dispersion. On the other hand, they act sinergically.

Interdisciplinary studies are required to predict pollutant plume evolution, from its release until atmospheric dilution occurs. Dispersion and high concentration pollutant areas forecasts use mathematical modeling.

Cuvinte cheie: model de dispersie, poluant primar, pană de poluant Key words: dispersion model, primary air pollutant, pollutant plume

REGIMUL PRINCIPALILOR INDICI ECOMETRICI CLIMATICI ÎN JUDE ğ UL DOLJ

THE MAIN ECOMETRIC CLIMATIC INDICES RÉGIME WITHIN THE DOLJ COUNTY

Mihaela Licurici

Abstract:

The ecometric climatic indices involve the average values of certain weather elements that have a fundamental importance in the existence and the development of the flora and of the fauna. Despite the numerous benefits brought about by the technological progress, these elements continue to exert a great influence upon man's life, the ecometric climatic indices becoming, thus, parameters able to provide important information about the human and the urban comfort standard.

Moreover, in the agro-climatic, biogeographic etc. studies there are frequently used certain thermic and pluviometric indices that highlight the favorableness degree of the climatic system for the development, structuring and repartition of the cultivated plants and of the natural vegetation.

Key words: ecometric indices, the Dolj County, the maximal biological activity period, agro-climatic studies, restrictive character.

Cuvinte cheie: indici ecometrici, judeĠul Dolj, perioada cu activitate biologică maximă, studii agroclimatice, caracter restrictiv.

ENERGIA SOLARA

- O POARTA SPRE SALVAREA LUMII - SOLAR ENERGY

- A GATE FOR SAVING THE WORLD -

Cristiana Vîlcea

Abstract:

Because the conventional energy resources may finally finish, but also because of their polluting effect, the human being tried to find new methods of obtaining energy. The last human researches are directed more and more to the domain of obtaining the energy from the Sun that represents an immense source of regenerable and non-polluting energy source.

Key words : solar energy, applications of non-conventional energy, way of keeping the solar energy

Cuvinte ch eie: energie solara, aplicatii ale energiei neconventionale, modalitati de stocare a energiei solare

POPULA ğ IA STR Ă IN Ă DIN MONZA. STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA ROMÂNĂ

FOREIGN POPULATION IN MONZA. CASE STUDY: THE ROMANIAN COMMUNITY

Sorin Avram

Abstract:

As,after the Second World War, many Italians left “il paese natale” (their native country) because of economic difficulties, today we are witnessing a similar situation, although what we are now dealing with is a migration towards Italy, with its promise of well-being, political stability and tranquility. Therefore, for many people from Eastern Europe, Asia and even South America and Africa, this country represents a veritable “Mecca”. The demographic features of the foreign community of Monza represent, on a reduced scale, the multiethnic and multicultural reality in most Italian regions.

Key words: Romanian immigrants, foreign population, Monza-Italy Cuvinte ch eie: imigranĠi români, populaĠie străină, Monza- Italia

CONSIDERAğII GEODEMOGRAFICE ASUPRA

MUNICIPIULUI CRAIOVA CU PRIVIRE SPECIAL Ă ASUPRA PERIOADEI 1992 – 2002

GEODEMOGRAPHIC CONSIDERATIONS OF THE MUNICIPIUM CRAIOVA CONCERNING THE PERIOD BETWEEN 1990 – 2002

Nadia ùerban, Cristina Iliescu

Abstract:

The analys of the statistics data of the latest two censuses shows that the number, the density and the structure of the population in the municipium Craiova correspond to the general demographic tendecies undergone at the national standard. These changes are the consequence of the transitium and reforming precesses of Romanian economy and society.

Key words: numerical evolution, density, population’s structure, municipium Craiova Cuvinte ch eie: evoluĠie numericӽ, densitate, structura populaĠiei, municipiul Craiova

PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENTILOR DIN ANUL I - IULIE 2006 -

THE FIRST YEAR STUDENTS’ FIELD TRAINING - JULY 2006 -

Practica de specialitate a studenĠilor din anul I s-a desfăúurat în perioada 19 – 23 iulie pe traseul Craiova – Balú – Găneasa – Drăgăúani – Ocnele Mari – Govora - Costeúti – Horezu – Polovragi – Cabana Rânca – Novaci – Târgu Jiu – Rovinari – Filiaúi – Craiova.

Scopul acestei activităĠi a constat în fixarea úi punerea în practică a cunoútinĠelor dobândite în anul universitar 2005 – 2006, precum úi acumularea altora noi.

Practica de teren fost realizată sub îndrumarea lect. univ. drd. Gheorghe Curcan úi prep. univ. ùtefan Negreanu.

În prima zi (19 iulie) s-a parcurs traseul Craiova – Balú – Găneasa – Drăgăúani – Ocnele Mari – Govora – Costeúti – Horezu – Mănăstirea Polovragi – Peútera Polovragi – Cheile OlteĠului – Peútera Muierilor – Cheile Galbenului – Novaci – Rânca.

Prima oprire a urmărit analiza reliefului carstic din localitatea Ocnele Mari, regiune recunoscută prin însemnătatea zăcămintelor de sare. Exploatarea intensă a sării pentru Combinatul Chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a generat producerea unui gol subteran cu un volum de 4 milioane m³. Prăbuúirea parĠiala a tavanului acestui gol subteran la data de 12-13 septembrie 2003 a determinat formarea unei doline de prăbuúire úi o undă de viitură care a afectat localitatea Ocnele Mari. (Foto 1)

Foto 1 – Lacul de la Ocnele Mari Photo 1 - The Lake from Ocnele Mari

The field training of the students from the first year took place between the 19th and the 23th of July 2006, on the route Craiova – Balú – Găneasa – Drăgăúani – Ocnele Mari – Govora - Costeúti – Horezu – Polovragi – Rânca Chalet – Novaci – Târgu Jiu – Rovinari – Filiaúi – Craiova

The main objective of this activity was to put into practice some of the information gained during the academic year 2005-2006, but also to discover and to learn new interesting things.

The filed training was coordinated by Lecturer Gheorghe Curcan and Teaching Assistant ùtefan Negreanu.

On the first day (19th July) it was covered the route Craiova – Balú – Găneasa – Drăgăúani – Ocnele Mari – Govora – Costeúti – Horezu – Polovragi Monastery – Polovragi Cave – OlteĠ Gorges – Muierilor Cave –The Yellow River Gorges – Novaci – Rânca.

The first objective was to analyze the karst relief in the Ocnele Mari locality. This region is very well known for the importance of its salt deposits. The intense exploitation of salt for the Oltchim Ramnicu Valcea Chemical Plant produced an underground hole with a volume of 4 millions m³. The partial collapse of the ceiling of this underground hole on 12-13th September generated a collapse doline and a freshet that affected the Ocnele Mari. locality (Photo 1)

Foto 2 – Costeúti – trovanĠi

Photo 2 - Costeúti - strongly cemented sandstone

Acest tip de dezastru a rezultat în urma exploatărilor neraĠionale a zăcămintelor de sare din subsol.

Următoarea staĠionare a fost la Costeúti, unde am analizat modul de formare a rocilor, cu precădere a trovanĠilor, blocuri imense formate în SarmaĠian prin cimentarea nisipului. (Foto 2)

A fost vizitată apoi Mănăstirea Hurezi,(Foto 3) ctitorită de Constantin Brâncoveanu úi construită în sec. al XVIII – lea, precum úi centrul de ceramică "Paloúi" situat în apropiere. (Foto 4)

Foto 4 – Centrul de ceramică Paloúi Photo 4 - The Paloúi Centre of Pottery

Un alt obiectiv l-a constituit analiza reliefului carstic din MunĠii CăpăĠânii (Cheile OlteĠului – Peútera Polovragi) úi din MunĠii Parâng (Cheile Galbenului – Peútera Muierilor) reprezentat prin stalagmite, stalactite, domuri, coloane, draperii etc. Peútera Muierilor este rezervaĠie speologocă, valoarea acesteia constând în prezenĠa concreĠiunilor calcaroase deosebit de frumoase úi de diverse, prezenĠa unui depozit de schelete ale ursului de peúteră úi urme de locuire umană. La ieúirea din Peútera Polovragi s-au parcurs Cheile OlteĠului, care delimitează Masivul Parâng de Masivul CăpăĠâniiúi care au doar 4,5 m lungime în partea lor inferioară.

Situat în partea nord-estica a judeĠului Gorj, în Zona de contact a MunĠilor Parâng cu SubcarpaĠii Olteniei, la 44 km distanĠă de Târgu Jiu, oraúul Novaci este aúezat în arealul depresionar cu acelaúi nume, la 504 – 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al râului Gilort.

Datele statistice indică faptul că în ultimii 10 ani numărul de vizitatori ale principalelor obiective de interes turistic din Novaci a crescut cu peste 50%, atingând în prezent circa 2000 de turiúti anual.

Oraúul Novaci este traversat de úoseaua Transalpina – DN 67 C – care traversează patru judeĠe (Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu) úi trei munĠi (Parâng, Lotru, ùureanu). Altitudinea maximă a

This type of disaster was caused by the irrational exploitations of the underground salt deposits in the area.

The next station was in Costeúti, where we analyzed the process of rock formation, especially of the strongly cemented sandstone, huge blocks which appeared during the Sarmatian Era through the cementation of sand. (Photo 2).

Then we visited the Hurezi Monastery (Photo3), whose founder was Constantin Brâncoveanu and which was built during the 18th century. We also visited the ceramics station from Paloúi, which is situated nearby (Photo 4).

Foto 3 – Mănăstirea Hurezi Photo 3 - Hurezi Monastery

Another objective was the study of the relief in the CăpăĠanii Mountains (Polovragi Cave – OlteĠ Gorges) and Parâng Mountains (Muierilor Cave – Yellow River Gorges). The relief in this area is characterized by stalagmites, stalactites, domes, columns, hangings etc. Muierilor Cave is a spelaean reservation, its value being represented by the calcareous concretions, which are very beautiful and varied, the deposit of bear skeleton and the traces of human habitation. After visiting this cave, we got through the OlteĠ Gorges, which delimits the Parâng Massif of the CăpăĠânii Massif, the distance between the two massifs being of only 4.5 m in the inferior part of the gorges.

Situated in the northeast of the Gorj County, at the point of junction between Parâng Mountains and Oltenia Subcarpathians, 44 km from Târgu Jiu, Novaci is a town situated in the

úoselei Transalpina este atinsă în pasul Urdele, la 2141 m altitudine, acesta fiind cel mai înalt pas rutier din România. DN 67 C mai este cunoscut úi sub numele de "Drumul Regelui ", fiind construit în timpul domniei regelui Carol al II-lea, înaintea celui de-al doilea război mondial.

În a doua zi (20 iulie) am parcurs traseul Cabana Rânca – Valea Dâlbanului – Valea Romanului – Valea Gilortului – StaĠiunea Rânca – Corneúu Mare, Corneúu Mic. De-a lungul acestui traseu am urmărit caracteristicile vegetaĠiei, faunei úi solurilor specifice regiunii respective, factorii care au determinat actualele trăsături ale acestora precum úi profilul transversal úi longitudinal al pârâului Dâlbanu – afluent pe stânga al Gilortului.

În urma observaĠiilor efectuate, profilul longitudinal se remarcă printr-o pantă accentuată, cu numeroase praguri, în timp ce profilul transversal scoate în evidenĠă lipsa albiei majore, albia minoră intrând în contact direct cu versanĠii.

De asemenea, s-a avut în vedere úi analiza stadiului actual de dezvoltare al staĠiunii Rânca, precum úi perspectivele în ceea ce priveúte turismul montan din Ġara noastră. PotenĠialul turistic al staĠiunii Rânca este într-o continuă dezvoltare. Conform cercetărilor noastre úi studenĠilor din anii anteriori anual în staĠiunea Rânca se construiesc circa 10 – 20 de vile, cabane, moteluri, ducând astfel la o creútere continuă a bazei de cazare a staĠiunii.

În a treia zi (21 iulie) a fost parcurs traseul Cabana Rânca – Căldarea Tidvelor – Vf.

Păpuúa (2136 m) – Cabana Rânca, obiectivele vizate fiind observarea reliefului glaciar úi periglaciar (agenĠi, procese, forme de relief) cu creste spectaculoase, morene, văi glaciare úi trene de grohotiú, urme ale gheĠarilor de tip pirenian úi alpin. Totodată au fost puse în evidenĠă cele trei platforme de eroziune – Borăscu (1900 – 2200m) ; Râu ùes (1400 – 1600m) úi GornoviĠa (700 – 1100 m) - factorii care au determinat geneza acestora, precum úi timpul geologic corespunzător formării fiecărei platforme.

S-au analizat abrupturile criogene, rocile mutonate "spinări de berbec", dar úi consecinĠele defriúărilor masive ale anumitor areale de către locuitorii din zonă úi modul de organizare a vieĠii pastorale.

În prezent se constată o uúoară regenerare a pădurilor defriúate în trecut în principal datorită scăderii numărului de stâne, úi implicit a populaĠiei care a determinat aceste defriúări masive. Cu ajutorului Sistemului de PoziĠionare Globală (GPS) au fost realizate măsurători în scopul determinării coordonatelor geografice úi a altitudinii Vârfului Păpuúa. (Foto 6).

homonymous depression, at 504 – 680 m altitude, on the middle course of the Gilort River. Statistics data indicates the fact that in the last 10 years the number of people who visited the main sightseeing spots in Novaci has increased bz 50%, about 2000 tourists visiting this town along the year.

Novaci is crossed by the Transalpina Road – DN 67 C – which crosses four counties (Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu) and three mountains (Parâng, Lotru, ùureanu). The maximum altitude of this road is reached in Urdele Pass, at 2141 m altitude, this being the highest point of road in Romania. DN 67 C is also known for its name:

"Drumul Regelui ", having been built during the reign of king Carol II, before the second World War.

On the second day (20th July) we covered the route Rânca Chalet – Dâlbanului Valley – Romanului Valley – Gilort Valley – Rânca Resort – Corneúu Mare, Corneúu Mic. During this trip we examined the characteristics of vegetation, fauna and soil in this region, the factors which caused the present features of these elements and also the transverse and longitudinal profile of the Romanu brook – affluent on the left side of the Gilort river.

The conclusion was that the longitudinal profile has a scarp with many thresholds and the transverse profile lines out the lack of the major river bed, the minor river bed coming into contact directly with the slopes. We took into account the study of the present stage of development of the Rânca resort, but also the perspectives regarding the tourism in the mountainous area in our country. We noticed the continuous development of tourism in Rânca.

According to our researches, in this resort there are built every year about 10-20 villas, chalets, motels, the resort having, thus, improved possibilities of offering accommodation to more and more tourists.

On the third day (21st July) it was covered the route Rânca Chalet – Tidvelor Valley – Păpuúa Peak (2136 m) – Rânca Chalet, the aims of this range being the study of the glacial and periglacial relief (agents, processes, relief configuration) with spectacular ridges, moraines, glacial valleys and detritus trains, traces of glaciers of the Alpine and Pyrenean type. Moreover there were distinguished the three platforms of erosion – Borăscu (1900 – 2200m); Râu ùes (1400 – 1600m) and GornoviĠa (700 – 1100 m) – the factors which caused their genesis and the geological time when each platform appeared.

We analyzed the cryogen steeps, but also the consequences of deforestation made by the inhabitants of this territory and the way of organizing the pastoral life.

Nowadays it can be noticed a slight regeneration of the forests, mainly because of the

În a patra zi (22 iulie) s-a realizat traseul Cabana Rânca – Vf. Dengheru – ùaua Dengheru – Vf. Urdele – ùaua Urdele – Vf. Iezer – Vf. Mohoru (2145 m) (Foto 7) – Vf. Pleúcoaia – ùaua Pleúcoaia – Hornul Câlcescu – Complexul Glaciar Câlcescu úi retur.

Foto 5 – Jnepeni pe versantul Vârfului Păpuúa Photo 5 – Junipers on the slope of Păpuúa Peak

Foto 7 – Muntele Mohoru Photo7 - Mohoru Mountain

Au fost întreprinse observaĠii asupra reliefului glaciar úi periglaciar (circuri, văi glaciare, praguri, râuri de pietre, culoare de avalanúă). Totodată au fost analizate úi caracteristicile geomorfologice ale Complexului Glaciar Câlcescu, tipurile de nori úi peisajele alpine úi subalpine.

De asemenea s-au efectuat observaĠii asupra Masivului Parâng principalul nod orohidrografic al râurilor Lotru, LatoriĠa, Gilort úi Jiul de Est. Sub îndrumarea cadrelor universitare au fost determinaĠi principalii parametri ai lacurilor Vidal úi Câlcescu (suprafaĠă, adâncime).

În ceea ce priveúte fauna din rezervaĠia Complexă Câlcescu, se remarcă mai multe specii de mamifere ocrotite prin lege: ursul úi capra

decrease in the number of sheepfolds and, implicitly, because of the population who caused this massive deforestation. With the help of GPS there were realized measurements to determine the geographical coordinates and the altitude of Păpuúa Peak. (Photo 6).

Foto 6 – Vârful Păpuúa Photo 6 - Păpuúa Peak

On the fourth day (22nd July) we followed the route Rânca Chalet – Dengheru Peak – Dengheru Saddle – Urdele Peak – Urdele Saddle – Iezer Peak – Mohoru Peak (2145 m) (Photo 6) – Pleúcoaia Peak – Pleúcoaia Saddle – Câlcescu Pyramidal Peak – the Câlcescu Glacial Complex and return.

There was observed the glacial and periglacial relief (circuses, glacial valleys, stone rivers, avalanche passages). At the same time there were analyzed the geomorphologic features of the Câlcescu Glacial Complex, the types of clouds and the alpine and subalpine sceneries.

The Parâng Massif is the main hydrographical junction point of the rivers: the Lotru, the LatoriĠa, the Gilort and the Eastern Jiu.

Being coordinated by our teachers, we detected the main parameters of the Vidal and Câlcescu lakes (surface, depth).

The fauna of the Câlcescu Reserve is to be noticed for its many mammals species protected by law: the bear, the chamois, but also for its birds like the raven, the mountain eagle, which are less and

neagră, dar úi păsări precum corbul úi acvila de munte, a căror răspândire este tot mai redusă.

Lacurile din acest complex sunt dispuse pe mai multe trepte ale marelui circ Câlcescu. Cu excepĠia lacului Păsări, toate lacurile sunt situate la altitudini sub 2000 m.

SuprafaĠaúi adâncimea lor este destul de redusă, cel mai mare fiind lacul Câlcescu (Foto 8) (situat la 1924 m altitudine) a cărui suprafaĠă este de circa 3 ha, adâncimea maximă fiind de 9,3 m în partea sa centrală.

less numerous on the territory of our country.

The lakes of this complex are to be found on several steps of the big Câlcescu Cirque. Except for the Păsări Lake, all the others lakes are situated under the altitude of 2000 m.

Their surface and depth is rather reduced, the biggest among these hydrographical units being the Câlcescu lake (Photo 8) (situated at 1924 m of altitude) whose surface is about 3 hectares and the maximum depth is 9.3 m in its central part.

Foto – 8 Lacul glaciar Câlcescu Photo 8 – The Calcescu glacial Lake În a cincea zi (23 iulie) s-au urmarit

îndeosebi elemente de geografie economică úi culturală, dar úi impactul asupra mediului a centrelor industriale străbătute.

Astfel, oraúul Novaci se remarcă prin exploatarea úi prelucrarea lemnului (cherestea, tocărie, artizanat), confecĠionarea de covoare olteneúti, precum úi prin industria alimentară cu o dezvoltarea maximă a industriei lactatelor.

În Târgu Jiu s-a dezvoltat în principal industria materialelor de construcĠii, a mobilei úi a cauciucului. De asemenea, în Târgu Jiu se întâlnesc úi numeroase monumente istorice, între care un loc de cinste îl deĠin lucrările lui Constantin Brâncuúi.

Totodată oraúul Rovinari se distinge ca unul dintre cele mai mari centre exploatatoare de lignit din România având în dotare o termocentrala de mare randament economic. Important nod feroviar úi rutier, oraúul Filiaúi se remarcă prin industria materialelor de construcĠii, de prelucrare a lemnului úi prin industria producătoare de transformatoare úi motoare electrice.

On the fifth day ( 23rd July) there were observed especially the elements of economical and cultural geography, but also the impact of the industrial centers upon the environment.

Thus, Novaci is a town to be remarked for the wood exploitation and processing (timber, handicraft), for the manufacturing of Oltenian carpets and also for the food industry, especially the milky products.

Târgu Jiu is a city where the furniture and rubber industry developed as well as the industry of building materials. In this city there can be admired many historical monuments, the most famous being Constantin Brâncuúi’s works.

At the same time, the Rovinari town represents one of the most important Romanian centers for the lignite exploitation, also having its own effective thermal power station.

Important railway and road junction, Filiaúi is to be remarked for the industry of building materials, the wood processing industry and the factories producing transformers and electric engines

În decursul practicii de teren de la Rânca – Novaci, studenĠii sub îndrumarea cadrelor didactice au analizat interdependenĠa dintre elementele abiotice úi cele biotice ale cadrului natural, precum úi impactul activităĠii antropice asupra mediului.

During the practice field from Rânca – Novaci, the students coordinated by the university professors, analyzed the interdependence between the biotic and the abiotic elements of the natural landscape, but also the impact of the human activity on the environment.

Foto 9 - Căldarea Tidvelor Photo 9 - The Tidvele glacial depression

Foto. 10 - Întâlnirea unui petic de zăpadă la cucerirea vârfului Păpuúa Photo 10 - Coming upon a patch of snow when climbing on the Păpuúa Peak

DELTA DUNĂRII (2006)

-PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENğILOR ANULUI II- THE DANUBE DELTA - 2006

THE SECOND YEAR STUDENTS' FIELD TRAINING Ca în fiecare an, pentru studenĠii anului

II de la Geografie, semestrul al II-lea s-a încheiat cu practica de specialitate „Delta Dunării”. Pentru o perioadă de câteva zile (mai exact, între 2 úi 8 iulie), aceútia însoĠiĠi de către D-l conf. univ. dr.

C-tin Grigoraú úi D-l lector univ. dr. Sandu Boengiu aveau să devină „exploratori” ai celui mai nou teritoriu al României.

În dupa-amiza zilei de 2 iulie, la ora 17:45, am părăsit Cetatea Băniei, având ca destinaĠie oraúul Sulina. Ora 21.00 ne-a prins coborând pe peronul Gării de Nord a capitalei, pentru ca apoi, din Gara de Est a Bucureútiului, numită úi Obor, să plecăm cu trenul spre Tulcea, traversând cele 3 mari unităĠi de relief: Câmpia Română, Podiúul Casimcei úi Podiúul Dobrogei de Nord. Nu la fel de spectaculos úi impunător precum relieful montan (cu care am fost obiúnuiĠi în aplicaĠiile anterioare), însă cu o geneză aparte, relieful regiunilor străbătute este reprezentat de suprafeĠe netede în zona de câmpie úi se caracterizează printr-un aspect general de podiú, presărat cu forme de tasare (de tipul crovurilor, găvanelor sau padinelor), sau cu forme pozitive cu altitudini ce nu depăúesc 400m, în Podiúul Casimcei- cea mai veche subdiviziune a Dobrogei de Nord.

La traversarea Dunării, am fost captivaĠi de-a dreptul de peisajul încântător ce se desfăúura cu rapiditate în faĠa ochilor noútrii. Prin uriaúa împletitură de fier sub forma unor arcuri ale podului, care se întinde peste valurile Dunării, unind cele 2 maluri, se zărea oraúul Cernavodă- aúezat în scobitura malului drept, pe marginea vechei albii a bătrânului fluviu. Străbătând Podiúul Medgidiei úi apoi Podiúul Casimcei, cei 2 îndrumători ai practicii ne-au oferit detalii cu privire la fenomenele geomorfologice care au dus la formarea acestor unităĠi de relief. Ne apropiam cu paúi repezi de Tulcea.

Urmărind cu privirea cadrul natural, prin geamurile compartimentelor, ne-a atras atenĠia Lacul Babadag, situat în interiorul depresiunii Nalbant, în apropierea Dealurilor Tulcei.

Odată ajunúi la Tulcea, vântul puternic de pe faleză a reuúit să suprime acea senzaĠie de oboseală pe care o resimĠeam cu toĠii. La puĠin timp, ne-am îmbarcat pe pasagerul „Vrancea”, urmând să parcurgem cei aproximativ 70 de km ai BraĠului Sulina, până la punctul terminus- oraúulSulina.

As in every year, for the second year students from Geography, the second semester ended with the field training “The Danube Delta”.

For a few days (more precisely between the 2nd and the 8th July), the students, accompanied by university reader C-tin Grigoraú and by university lecturer Sandu Boengiu, were going to become the

“scientific explorers” of the latest Romanian territory.

On 2nd July afternoon, at 5:45 pm, we left Craiova, having as destination the city of Sulina. At 9 o’clock in the evening we arrived in the Capital's Northern Railway. Then, from the Bucharest Eastern Railway, also called Obor, we left for Tulcea by train, crossing the three important forms of relief: The Romanian Plain, the Casimcea Plateau and the Northern Dobroudja Plateau. Not so spectacular and imposing as the mountain relief (with which we were accustomed in the previous field training), but with a special origin, the wandered relief is represented by smooth surfaces in the plain area and it is characterized by a plateau general aspect, strewn with settled forms, (various subsidence microdepressions in loess, such as the hollows), or with positive forms with altitudes which don’t surpass 400 m in the Casimcea Plateau - the oldest subdivision of Northern Dobroudja.

Crossing the Danube, we were really fascinated by the charmed landscape that opened up with rapidity in front of our eyes. The city of Cernavodă- situated on the right bank groove, on the ancient bed river edge - could be seen through the huge iron knitting of the bridge (that has the form of arches), which stretches over the Danube waves, uniting the two banks. Covering through the Medgidia Plateau and then through the Casimcea Plateau, the two guides of the practice offered us details regarding the geomorphologic phenomena which lead to the formation of these relief unities.

We were approaching Tulcea with quick steps.

When following with the eyes the natural arrangement through the windows of the compartments, our attention was drawn by the Babadag Lake - situated in the Nalbant Depression, near the Tulcea Hills.

Once we arrived at Tulcea, the strong wind from the cliff succeeded in suppressing that sensation of tiredness, which all of us felt. Shortly after, we embarked on the Ship “Vrancea”, as we were to cover the approximate 70 km of the Sulina Branch, to the terminus point - the town of Sulina.

Foto. 1. Vase acostate in portul Tulcea Photo.1. Moored ships in the Port of Tulcea Cele aproximativ 5 ore petrecute pe

vapor ne-au oferit o primă imagine a spaĠiului deltaic, prin micile aúezări pescăreúti situate pe malurile pietruite ale canalului. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: satul Criúan- aflat la mila 13, pe malul drept al BraĠului Sulina; satul Mila 23- având o anumită atractivitate prin excelenĠa pescărească úi turistică; satul Maliuc- la mila 25, unde se afla sediul unei staĠiuni de cercetăriútiinĠifice a stufului.

De departe, se zăreau din ce în ce mai multe catarguri ascuĠite, apoi turnuri de biserici úi acoperiúuri de case, conturâdu-se treptat portul fluvio-maritim Sulina - un orăúel de aproximativ 6000 de locuitori.

The approximately five hours spent on the boat offered us an initial image of the deltaic area, through the little fisherman settlements situated on the banks of the river branch. Among these, the most representative are: Criúan Village- located at the 13th mile, on the right bank of Sulina Branch;

The 23th Mile- having a certain attractivity through the fishing and tourist excellence; Maliuc Village- on the 25 mile, where there was the centre of a reed scientific researches station.

From afar, even more pointed masts come to light, then churches steeples and house roofs, as the fluvial-maritime port town Sulina - a little town about six thousand inhabitants, was gradually coming to view.

Fig. 2. Locuitor al deltei, vaslind spre uscat (satul Criúan)

Photo.2. Inhabitant of the Delta, rowing towards the shore (Criúan village)

După ce ne-am cazat (la Tabăra „Delta Dunării”), am plecat să cercetăm împrejurimile.

La aproximativ 15 minute de mers pe jos se afla plaja - pe litoralul Mării Negre, unde am mai rămas câteva zeci de minute pentru a asculta muzica valurilor- veúnica úi deúarta frământare a mării.

În dimineaĠa zilei de 4 iulie, studenĠii geografi, împreună cu cei 2 conducători ai practicii, au pornit spre plajă. La ieúirea din oraú, se afla Cimitirul Maritim de la Sulina, „străjuit”

de diferite legende transmise de sute de ani călătorilor de pe puntea vapoarelor dunărene de multe generaĠii de povestitori marinari. În drumul nostru spre plajă, în urma săpării unor profile de sol, am primit indicaĠii amănunĠite referitoare la formarea psamosolurilor gleice úi a orizonturilor solonceacurilor.

Spre seară, am vizitat Farul Comisiei Europene a Dunării (devenit astăzi muzeu).

Grupul geografilor a urcat cele 92 de trepte ale bătrânului far, datând din 1870. Aici úi-a avut biroul de lucru scriitorul Jean Bart úi tot de aici, erau avertizate vapoarele cu lumină albă, obĠinută iniĠial cu gaz lampant úi apoi cu cristale aduse din FranĠa. La mai mult de 17 m deasupra solului, am putut observa peisajul urban al Sulinei.

After we accommodated (to “The Danube Delta” camp), we left to explore the surroundings.

At about fifteen minutes of walking, was the beach - on the Black Sea coastline, where we stayed for a few tens of minutes to listen to the wave’s music- the sea’s eternal and vain unrest.

On the morning of 4th July, the geographer students, with the two guides of the practice, left for the beach. At the town way out, there was the Maritime Graveyard from Sulina,

“guarded” by different legends handed down for hundreds of years to the travelers on the decks of the ships going down the Danube by many generations of sailor storytellers. On our way to the beach, after digging up some soil profiles, we received detailed indications about the formation of Aquents Sand Soils and Salorthids horizons.

Towards the evening, we visited The Lighthouse of the European Commission of the Danube (today a museum). The geographers group mounted the 92 steps of the old lighthouse, which dates from 1870. Here was the work-study of the writer Jean Bart; also, from this lighthouse, the ships were warned first with white light from lamp oil and then from crystals brought from France. At more than 17 m above the earth, we could notice the urban landscape of Sulina.

Foto. 3. Farul Comisiei Eurpene a Dunarii - Sulina

Photo. 3.The Lighthouse of the European Commission of the Danube - Sulina

În următoarea zi (5 iulie, ora 8:00), cu ajutorul unei bărci motorizate pornim pe canale spre Pădurea Letea, aflată pe grindul fluvio- maritim omonim. Luciul apelor era acoperit de nuferi albi úi galbeni, pe frunzele cărora broscuĠele „admirau” decorul.

Ajungând pe grindul Letea, ne atrage atenĠia vegetaĠia abundentă, formată din păduri de stejar (vegetaĠie azonală), dar úi specii de viĠă de vie sălbatică, curpeni úi mai ales liane (liana mediteraneană-Periploca graeca), ce dau pădurii un aspect luxuriant.

On the following day (the 5th July, at 8:00 a.m.), we took a motor boat and went on the channels towards the Letea Wood, situated on the homonymous fluvial-maritime top of a bank ridge.

The water’s brilliance was covered with white and yellow water lilies, on the leaves of which little frogs “admired” the setting.

Arriving on the Letea sandbank ridge, our attention is drawn by the abundant vegetation, formed of oak tree woods (azonal vegetation) as well as species of wild vine, tendrils and especially creepers (the Mediterranean Creeper-Periploca Graeca), which give a luxuriant aspect to the wood.

Foto. 4. Cu barca pe canalele Deltei Dunării Photo. 4. In boat, on the channels of the Danube Delta

Foto. 5. VegetaĠie specifică deltei Photo. 5. Vegetation typical of the Delta

Aflăm că toate aceste plante vegetează pe histosoluri. La întoarcere, pătrundem în Golful Musura, fiind primii studenĠi geografi ai UniversităĠii din Craiova, care ajung în acest loc în cadrul practicii de specialitate.

Obiectivele din dimineaĠa zilei de 6 iulie erau lacurile Roúuúi RoúuleĠ, spre care am pornit pe Canalul Busurca, prin „Balta ÎmpuĠită”.

Pătrunderea spre Lacul RoúuleĠ a fost îngreunată de plauri (insule plutitoare formate dintr-un amestec de rădăcini, stuf, rogoz, resturi organice

We found out that all of these plants vegetate on Histosols. On return, we got into the Musura Gulf, being the first geography students from the University of Craiova to arrive in this place during the field training.

The objectives on the morning of the 6th July were Roúu and RoúuleĠ Lakes, towards which we set off on Busurca Channel, through “The Stinking Swamp”. The entrance to the RoúuleĠ Lake was rendered difficult by floating reed islets (floating islands formed of a mixture of roots, reed,

úi de sol), pe care am reuúit sa îi depăúim în cele din urmă. Pe o mică suprafaĠă de uscat, inainte de intrarea pe Lacul RoúuleĠ am întâlnit câĠiva pescari, adunaĠi într-o cherhană (clădire special amenajată pentru a primi, păstra úi sorta peútele pescuit industrial). Important de menĠionat, este faptul că, pe lângă plasele pescarilor, în cele două lacuri am putut observa coloniile de pelicani (pelicanul comun úi pelicanul creĠ) úi alte păsări precum: lebede, cormorani, egrete, găinuúe de baltă, raĠe sălbatice.

sedge, organic remains and soil), which we eventually succeeded in passing. We met some fishermen, gathered in a fisheries station (building especially arranged for receiving, conserving and sorting the industrial fish) on a little surface of land, before entering RoúuleĠ Lake. It is important to mention the fact that, in addition to the nets of the fishetmen, we could notice the pelican colonies (Pelecanus Onocrotalus and Pelecanus Crispus) and other birds like: swans, cormorants, egrets, gallinules, wild ducks on both lakes.

Foto. 6. Plauri (insule plutitoare)- Photo. 6. Floating reed islets La întoarcere, în grupuri, am recapitulat

informaĠiile oferite de conducătorii practicii úi cu ajutorul materialului didactic primit, ne-am pregătit pentru susĠinerea colocviului. Acesta s-a desfăúurat după-amiaza, în jurul orei 18:00 la terasa de pe plajă. Fiecare dintre noi s-a prezentat în faĠa evaluatorilor, pentru a fi verificat, reuúind să impresionăm prin „bagajul” de cunoútinĠe dobândite în timpul practicii.

Seara, într-o cameră de cămin, am organizat o mică petrecere, cu ocazia zilei de naútere a D-lui Grigoraú, care a rămas surprins într-un mod plăcut.

Nu puteam pleca din Sulina, fără să vedem Răsăritul, aúa că, dimineaĠa ne-a găsit pe plajă, fotografiind primele raze de Soare. La 7:00 dimineaĠa, ne-am îmbarcat pe pasagerul, având directia Tulcea, cu speranĠa că vom mai vizita măcar o singură dată cel dintâi Ġinut romînesc scăldat de razele Soarelui.

După aproximativ 4 ore, ne-am reîntors

On return, in groups, we recapitulated the information offered by the practice guides and we prepared for the oral examination by means of the didactic material provided beforehand. The examination took place in the afternoon, approximately at 6 o’clock p.m., on the beach terrace. Each of us came in front of the assessors and we succeeded in impressing the with the information assimilated during the practice.

In the evening, in a hostel room, we organized a little party for Mr. C-tin Grigoraú’

anniversary, whom we surprised in a pleasant way.

We couldn’t leave Sulina without seeing the Sunrise, so the morning found us on the beach taking photographs of the first sun rays. At 7 o’clock in the morning, we embarked on the boat, having as direction Tulcea, with the hope that we would visit at least once the first Rumanian territory mirrored by sunrays.

After approximately 4 hours, we returned to Tulcea, where we visited “The Danube Delta”

la Tulcea, unde am vizitat Muzeul de ùtiinĠe ale Naturii „Delta Dunării”, consolidându-ne astfel noile cunoútinĠe. Am revazut varietatea de specii aparĠinând florei úi faunei Deltei Dunării, dar úi alte câteva specii, care au dispărut datorită presiunii antropice.

După-amiază, în jurul orei 16:00 am plecat cu trenul spre Bucureúti úi apoi spre Craiova, lăsând în urmă Dunărea - „Le roi des fleuves de l’Europe” (Napoleon Bonaparte) úi Delta ei.

Natural Sciences Museum, consolidating in that way our newly acquired information. We observed once more the variety of species belonging to the Danube Delta fauna and flora, but we also seen other species which had gone extinct because of the human pressure.

In the afternoon, around 4 o’clock p.m., we left for Bucharest by train and then for Craiova, leaving behind the Danube - „The King of the European Rivers” (Napoleon Bonaparte) and its Delta.

Foto.7.Răsărit de Soare,văzut de pe plaja Sulina.

Photo. 7. Sunrise seen from the Sulina beach

Mariana MITRICĂ (An II) Roxana BRANECI (An II) LaurenĠiu NICA (An II) Laura STROE (An II)

PRACTICA DE SPECIALITATE A STUDENğILOR ANULUI III - MUNğII APUSENI, 2006 -

THE FIELD TRAINING OF THE 3rd YEAR STUDENTS - THE APUSENI MOUNTAINS -

Fără a avea tradiĠie sau continuitate, practica de teren din MunĠii Apuseni desfăúurată în perioada 4-9 august 2006 a fost organizată special pentru studenĠii anului III ID. La final s-a dovedit a fi un real succes atât în privinĠa obiectivelor urmărite cât úi datorită bunei colaborări dintre studenĠi úi domnii profesori Cornel Golea úi IonuĠ Marinescu.

Am pornit călătoria către fascinanta Ġară a Apusenilor prin străbaterea localităĠilor Filiaúi, Rovinari, prin oraúul Tg.-Jiu unde ne-am simĠit atraúi, ca de un magnet ce acĠionează la infinit, de capodoperele lui Constantin Brâncuúi. Se cereau din nou vizitate după o perioadă de 11 ani în care au fost restaurate. Coloana infinitului (Foto 1), Poarta sărutului úi Masa tăcerii au fost primele obiective la care am cutezat să zăbovim. Au urmat Defileul Jiului cu Mănăstirea Lainici, Depresiunea Petroúani, Depresiunea HaĠegului unde oraúul HaĠeg se remarcă o lună pe an, în august, prin desfăúurarea Târgului meúteúugarilor populari.

Următorul traseu propus pentru prima zi de practică îl constituie Castelul Corvineútilor (Foto 2), a cărui istorie zbuciumată aminteúte totodată úi de freamătul la care au fost supuúi de-a lungul timpului românii de pe aceste meleaguri.

With no tradition or continuity, the field training from the Apuseni Mountains, which took place between 4^th and 9^th August 2006 was organized especially for the students of the 3rd year. In the end, it turned out a real success both for the concerned objectives and for a good relationship among the students and the teachers Cornel Golea and IonuĠ Marinescu.

We started our trip to the marvelous country of the Apuseni mountains, going through population centres like Filiaúi, Rovinari, Tg.-Jiu, which was a real magnet for us with Brâncuúi’s masterpieces. After an 11 years period of restoration they had to be visited. The Coloana Infinitului (Photo 1), the Poarta Sărutului and the Masa Tăcerii were the first objects that really draw our attention and time. Then, followed the Jiu narrow path with Lainici Monastery, the Petroúani Depression, the HaĠeg Depression, where the HaĠeg town is once a year, in the month of August the host of the popular craftsmen fair. The next route for our first day of field training was the Corvineúti Castle (Photo 2), which had an eventful history that reminds us of the struggles that our compatriots had to deal with along the years.

Foto. 1. Coloana Infinitului Photo.1. The Endless Column

Spre seară, ajungem în Deva, oraúul

„graniĠă” între MunĠii Poiana Ruscă úi MunĠii Apuseni. Am fost cazaĠi la Tabăra ùcolară din comuna Lăpuúnic situată la aproximativ 25 km distanĠă de Deva.

In the evening, we got to Deva, the border town between the Poiana Ruscă Mountains and the Apuseni Mountains. We stayed at the school camp from Lăpuúnic, which is situated at about 25 km away from Deva.

Foto. 2. Castelul Corvineútilor Photo. 2. The Corvineúti Castle

Traseul se continuă a doua zi spre Depresiunea Brad prin traversarea Mureúului úi apoi a MunĠilor Metaliferi. Această zonă are o istorie impresionantă: este cea mai veche regiune de exploatare a minereurilor auro-argintifere din Ġară; aici s-a utilizat pentru prima dată vagonetul în transportul minereurilor; una din cele mai mari pepite de aur (184 kg) a fost descoperită în această regiune. Astfel, la sfârúitul sec. al XIX-lea a început să funcĠioneze la Brad, Muzeul Aurului, vestit pentru cele aproximativ 1000 de eúantioane din aur nativ cu forme diferite, din care, o atenĠie deosebită s-a manifestat pentru balerina din aur cu 12 feĠe, eúantion poate unic în lume. Următoarea destinaĠie a constituit-o satul ğebea din comuna Baia de Criú, loc păstrător de istorie prin prezenĠa

„gorunului lui Horea” (Foto 3) ce dăinuie de veacuri úi prin mormântul Craiului MoĠilor-Avram Iancu.

Our journey continued the second day towards the Brad Depression by crossing the Mureú River then the Metaliferi Mountains. This area has an impressive history: it is the oldest area of exploitation for the gold-silver ores in our country;

this is where it has been used for the first time the truck in order to transport the ores; one of the biggest piece of gold (184 kg) was found in this area. So, at the end of the 19^th century, the Gold Museum was founded at Brad, being well-known for its almost 1000 samples of native gold, with different shapes. A particular one, the ballerina with 12 faces is probably unique in the world. Our next destination was the ğebea village in the Baia de Criú commune, a place that has kept the history alive, owing to the “Gorunul lui Horea” (Horea’s evergreen oak; Photo 3), which is very old and the grave of Avram Iancu-the Prince of the Mountains.

Foto. 3. Gorunul lui Horea Photo.3. Horea’s evergreen oak;

Continuând traseul pe drumul european E 79 spre Oradea, între MunĠii Codru Moma în V úi MunĠii Bihorului în E, am schimbat direcĠia de mers înspre Masivul Bihorului pentru a descoperi úi noi, ca mulĠi alĠii, unul din palatele subterane create în timp în roca ce aduce întotdeauna graĠie úi pitoresc - calcarul. Peútera Urúilor ne-a încântat privirile cu fantasticele stalactite úi stalagmite.

După părăsirea peúterei am pătruns în inima Apusenilor pe valea Arieúului Mare până în comuna Gârda de Sus unde era asigurată cazarea la Tabăraúcolară.

Cea de-a treia zi a aplicaĠiei a avut ca obiectiv Peútera GheĠarul de la Scăriúoara.

Atingerea acestui obiectiv s-a făcut prin deja binecunoscutele drumeĠii montane ale studenĠilor geografi. Cu toĠii au recunoscut că traseul a fost destul de solicitant, dar eforturile au meritat încă de la apariĠia primelor peisaje specifice ale MunĠilor Apuseni (Foto 4).

Continuing our route on the European road E 79 to Oradea, between the Codru Moma Mountains in the West and the Bihor Mountains in the East, we turned towards the Bihor Massif to find - as many others had done before us - one of the underground palaces, which were formed in the rock that is always full of grace and picturesque - the limestone. Peútera Urúilor (The Bears Cave) delighted our view with fantastic stalactites and stalagmites. After leaving the Bears Cave, we got to the heart of the Apuseni Mountains on the valley of the Arieúul Mare, up to the locality Gârda de Sus, where we stayed for the night.

The third day of the field training had as objective the Scăriúoara glacier. Reaching this sightseeing spot was realized through the well- known mountain trips of the geography students.

They all admitted that the trip was not at all easy, but that the landscapes were unique (Photo 4).

Foto. 4. Aspecte de vegetaĠieúi relief din MunĠii Apuseni Photo. 4. Vegetation and relief aspects in the Apuseni Mountains Sunt priveliúti seducătoare ce adună în

Apuseni, an de an, tot mai mulĠi turiúti. Ajunúi în pădurea de pe Creasta Pîrjolii am descoperit cu uimire impresionantul aven ce ne deschidea intrarea în palatul de gheaĠă, în GheĠarul de la Scăriúoara. Numeroase scări metalice au asigurat coborârea celor 50 m ce reprezentau adâncimea avenului. Imensul bloc de gheaĠă ce rezistă de peste 4000 de ani a dus la aprecierea acestei peúteri ca fiind una din cele mai faimoase din Ġara noastră úi totodată a fost prima peúteră din România declarată, în 1938, monument monument al naturii.

După vizitarea gheĠarului úi revenirea studenĠilor în comuna Gârda de Sus s-a continuat traseul cu autocarul pe Valea Arieúului Mare până

There are enticing sceneries that gather year after year more and more admirers. When we got into the forest of the Creasta Pîrjolii we discovered with amazement the impressive opening that offered us entrance to the ice palace, to the Scăriúoara glacier. Many metallic stairs assured our way through the opening, which was 50 m deep.

The immense rock of ice, which is more than 4000 years old, has transformed this cave into one of the most beautiful in Romania. At the same time, it was the first cave in our country to be declared a monument of nature (in 1938).

After visiting the glacier the geography students returned at the Gârda de Sus commune.

Then we continued our trip by bus along the Arieúul Mare Valley towards the Câmpeni locality.

în localitatea Câmpeni, după care s-a schimbat sensul de deplasare spre sud, spre localitatea Abrud, unde am fost cazaĠi la Grupul ùcolar Horea, Cloúca úi Criúan.

Cea de-a patra zi a avut ca obiective de vizitare Detunatele, oraúul Turda úi Salina Turda, Cheile Turzii. StudenĠii au avut parte de o nouă drumeĠie, de data aceasta pe un traseu cu o durată de urcare de aproximativ o oră. S-a renunĠat la parcurgerea traseului până la Detunata Flocoasă, deoarece presupunea alocarea unui număr prea mare de ore din acea zi, iar celelalte obiective ar fi fost compromise.

Odată ajunúi la baza Detunatei Goale (Foto 5), am observat impunătoarele coloane de roci bazaltice care alcătuiau vârful Detunatei, dar úi un număr impresionant de fragmente de diferite dimensiuni desprinse din coloane úi depuse la bază. Denumirea lor provine de la moĠi. Aceútia le-au numit, cu umor, Detunata Goală úi Detunata Flocoasă datorită lipsei de vegetaĠie în primul caz, úi a acoperirii cu vegetaĠie forestieră în cel de-al doilea caz.

Pentru a ajunge în oraúul Turda, unul din cele mai importante oraúe în privinĠa materialelor de construcĠie úi sticlăriei, s-a reluat traseul pe

„râul aurului”. Salina Turda din acest oraú a reprezentat o adevărată atracĠie pentru studenĠi, întrucât constituie un real muzeu de istorie a mineritului în sare datorită bunei conservări a lucrărilor miniere úi a utilajelor folosite la transportul sării. Cheile Turzii, vizitate spre seară au dovedit úi ele că spectacolul naturii úi pitorescul sunt prezente în orice colĠ al MunĠilor Apuseni.

După străbaterea culoarului Alba-Iulia- Turda am ajuns în „oraúul unirii”, Alba-Iulia úi am fost cazaĠi la Seminarul teologic ortodox.

Reaching thet point, we turned south, towards Abrud, where we stayed at the Horea, Cloúca and Criúan School Group.

On the forth day of the field training, we visited various other sightseeing spots, such as the Detunatele, the Turda town and the Turda Salt mine and the Turzii Gorges. Afterwards, the geography students realized another trip, this time on about one hour long route. We did not go to the Detunata Flocoasă (the Hairy Detunata) because we would have spent too many hours and we wouldn’t have had enough time for the other objectives.

Once we got to the Detunata Goală (the Naked Detunata - Photo 5) we noticed the commanding basaltic columns that formed the Detunata’s pick but also an impressive number of rocks of different sizes, which represented old parts of the columns, forming deposits at their base. The Motzi, with their sense of humor, named them the Detunata Goală and the Detunata Flocoasă, because of the lack of vegetation - in the first case and the forest vegetation - in the second.

To get to Turda, one of the most important towns with respect to the building materials and the glassware, we got back on the road along to the golden river. The Turda salt mine represented a real attraction for the students, because it is a real history museum of the salt exploitation owing to the good preservation of the mining works and of the machines used to transport the salt. The Turzii Gorges, visited in the evening, proved as well that the nature performance and the picturesque exist in every corner of the Apuseni Mountains.

After crossing the Alba-Iulia-Turda corridor, we arrived in the “city of the union” - Alba-Iulia and we had accommodation at the Theological seminary.

Foto. 5. Detunata Goală Photo. 5. The Naked Detunata

În ziua următoare, în cea de-a cincea zi, s-a vizitat oraúul Alba-Iulia, oraú cu o deosebită importanĠă istorică pentru neamul românesc, deoarece a reprezentat spaĠiul în care s-a încheiat procesul de formare a statului naĠional român. Pe lista obiectivelor se enumeră: Catedrala Reîntregirii sau Catedrala Încoronării; Muzeul NaĠional al Unirii cu numeroase secĠii printre care cele de istorie, arheologie, etnografie, Sala Unirii;

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. După părăsirea „oraúului unirii” s-a început drumul de întoarcere către casă prin îndepărtarea de MunĠii Apuseni, cei care ne-au găzduit atâtea zile. Odată cu intrarea în Depresiunea Sibiului ne-am apropiat de CarpaĠii Meridionali. În oraúul Sibiu am avut cazarea asigurată la internatul Liceului alimentar.

Nu trebuie omisă vizita din această zi efectuată în StaĠiunea Păltiniú din MunĠii Cândrel úi totodată, de neuitat, a fost „întâlnirea” cu singurul tramvai rural din România ce făcea legătura între oraúul Sibiu úi centrul comunei Răúinari.

În ultima zi a aplicaĠiei practice, înainte de a se porni deplasarea către Craiova pe valea Oltului, studenĠii au avut la dispoziĠie două ore pentru vizitarea centrului istoric al oraúului.

Fiecare úi-a ales propriile obiective. Au fost vizitate: Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Muzeul NaĠional Brukental, PiaĠa Mare (Foto 6)- aflată în renovare ca majoritatea centrului istoric, Podul Minciunilor.

On the next day of the trip, the fifth one, we visited Alba-Iulia, a city with a special historical importance for our country and its people, because it was the place where it was realized the process of forming the National Romanian State. On our list of objectives we had: the Crowning Cathedral, the National Museum of the Union, which has various sections such as the history, or the archeology ones, the Union Room; the Romano-Catholic Saint Michael Cathedral. After leaving the city of the union, we got home, leaving behind us the Apuseni Mountains, which were our host for so many days Once we entered the Sibiu Depression, we got close to the Meridionali Carpathians. In the city of Sibiu we stayed at a boarding school. It is worth mentioning the visit realized at Păltiniú, a resort located in the Cândrel Mountains; moreover, meeting the only rural tram in Romania, which connected the city of Sibiu and the centre of the Răúinari commune was unforgettable.

On the last day of the field training, before leaving for Craiova, the geography students had two hours to visit the historic centre of Sibiu.

Each student realized his own sightseeing list.

There were visited the Orthodox Metropolitan Cathedral, the Brukental National Museum, the Large Square (Photo 6), which was being renovated, like most of the historic centre, the Liars Bridge.

Foto. 6. PiaĠa Mare din oraúul Sibiu Photo. 6 the Large Square in Sibiu Un ultim popas din această aplicaĠie a

fost la Mănăstirea Cozia, apoi, cuprinúi de vraja întoarcerii pe meleagurile natale olteneúti am străbătut cu cea mai mare repeziciune drumul

Our last stop was at the Cozia Monastery, and then, with wild wish to go back to our native region, we hurried in our way home. The road took us through the Southern Carpathians, the Vâlcea

către casă printre CarpaĠii Meridionali, prin SubcarpaĠii Vâlcei úi apoi direct la contactul dintre Piemontul Getic úi Câmpia Olteniei, în Craiova.

Ar mai fi de adăugat faptul că, în urma unei scurte analize a acestei deplasări reiese că în cei aproximativ 1000 km parcurúi de-a lungul a úase zile au fost străbătute 8 judeĠe ale Ġării: Dolj, Gorj, Hunedoara, Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Olt.

Toate aceste Ġinuturi ne-au întâmpinat cu variate îndeletniciri, răpitoare frumuseĠi naturale úi antropice úi bineînĠeles ne-au dezvăluit, atât cât să înĠelegem, doar o parte din zbuciumata lor istorie din vremurile de demult.

Subcarpathians and then towards the contact between the Getic Piedmont and the Oltenain Plain, in Craiova.

A brief analysis of our six days trip shows that while we were on the road we made about 1000 km, crossing 8 districts of the country: Dolj, Gorj, Hunedoara, Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea and Olt. All these regions were a real delight for us with their various skills, amazing natural and man-made beauties. Moreover the trip made us understand better the eventful history of the regions that we visited.

Alexandra BOBAùU - An III

APLICAğIILE PRACTICE ALE MASTERANZILOR GEOGRAFI DE LA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

THE FIELD TRAININGS OF THE MASTER GEOGRAPHY STUDENTS FROM THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

Geografia reprezintă, prin excelenĠă, útiinĠa relaĠiilor om - natură, iar cei ce o studiază nu ar putea niciodată să repereze úi să explice funcĠionalitatea sistemelor geografice ori legile naturale úi sociale care guvernează úi transformă permanent mediul, decât prin cercetarea efectivă pe teren.

Spre deosebire de alte útiinĠe, geografia nu iúi lasă descoperite úi înĠelese cu adevărat tainele decât prin contactul direct al cercetătorului cu obiectul său de studiu. În aceste condiĠii, devine evidentă importanĠa aplicaĠiilor practice în scopul observării nemijlocite a sistemului natural úi social.

Acest tip de activitate a devenit deja o tradiĠie în cadrul SecĠiei de Geografie a UniversităĠii din Craiova, fiind cuprins de mult timp în planurile de învăĠământ pentru anii I úi II.

Deúi apărute recent, cele două mastere (Mediul geografic - valorificarea úi protecĠia resurselor naturale úi Turism úi amenajarea turistică a teritoriului) din cadrul SecĠiei de Geografie au adoptat această tradiĠie, considerând-o cel puĠin la fel de importantă ca úi aceea de instruire.

Fiecare aplicaĠie practică din anul universitar 2005-2006 a constituit epilogul activităĠii desfăúurate în cadrul orelor de curs úi a contribuit la o mai bună înĠelegere a interconexiunilor dintre elementele studiate pe parcursul celor două semestre.

Prima activitate de acest tip a avut loc pe data de 5 noiembrie 2005 úi i-a reunit pe masteranzii din anul I úi II, de la cele două specializări. Sub îndrumarea conf. univ. dr. Vasile Pleniceanu úi a conf. univ. dr. Viorica Tomescu, aplicaĠia s-a desfăúurat pe traseul Craiova - Malu Mare - Teasc - Bratovoeúti - StaĠiunea úi Lacul Victoria/retur, având ca principale obiective:

- observarea elementelor de biodiversitate (Foto. 1.) úi a potenĠialului turistic din zona limitrofă municipiului Craiova;

- evaluarea schimbărilor de mediu în Lunca Jiului în general úi în regiunea Lacului Victoria (Foto. 2.) în mod special;

Geography represents, above all, the science that deals with the complex relations between man and nature, and the geographers can spot and explain the functionality of the geographic systems or the natural and social laws that govern and permanently transform the environment, only through actual field research.

Unlike other sciences, geography allows for the true unveiling and understanding of its secrecy only through the direct relation of the researcher with his object of study. Within this context, it becomes obvious the importance of the field trainings that aim at a direct observation of the natural and social systems.

This type of activity has become a tradition in the Geography Department of the University of Craiova, being included in the syllabus for the 1st and 2nd terms. Although recently appeared, the two Masters (The geographic environment - capitalization and the protection of the natural resources and Tourism and touristic arrangement of the territory) within the Geography Department have adopted this activity, considering it at least as important as the instruction.

Each field training realized during the 2005-2006 academic year represented the epilogue of the activity carried on throughout the lectures and contributed to a better understanding of the interrelations among the elements that had been studied during the two semesters.

The first field training took place on November 5th, 2005 and it brought together the 1st and 2nd term Master students (of the two specializations). Realized under the guidance of Reader Vasile Pleniceanu and Reader Viorica Tomescu, the field training had the following itinerary: Craiova - Malu Mare - Teasc - Bratovoeúti - The Victoria Station and Lake/back; it mainly aimed at:

- observing the biodiversity elements (Photo. 1.) and the potentiality for tourism in the area neighboring Craiova;

- estimating the environmental changes within the Jiu river alluvial plain in general and especially in the Victoria Lake area (Photo.2.);